Vincenzo Adamo
Poesie scherzevoli
~ ma non troppo ~
Proverbi e detti della parlata siciliana in rime
1
2
PREFAZIONE
Confesso che accuso un certo disagio nello scrivere queste
brevi note su questi “Proverbi e detti della parlata siciliana”
di Vincenzo Adamo.
Disagio che è dovuto al fatto che in effetti Vincenzo Adamo
non ha bisogno di presentazione, perché egli con la sua
poesia già presenta se stesso, con la sua vivace ed a volte
“rumorosa” spontaneità.
É grazie alla sua spontaneità che egli fa conoscere la
giocosità che lo spinge a questo genere di poesia, la
malinconia che a volte affiora tra un verso e l‟altro, ma
anche, non dico lo strazio, ma l‟amarezza e la rassegnazione
che lo portano ad accettare ed a tollerare le debolezze che
spesso condizionano la vita degli uomini.
È noto a tutti che la “lingua siciliana” in fatto di proverbi,
detti e sentenze sovrasta tutte le altre lingue e parlate, sia per
la concisione che l‟acutezza, ma anche per lo spirito e l‟ironia
in essi contenuti.
Commentando i proverbi, i detti e le sentenze, pubblicate dal
Pitrè, l‟Osservatore Romano ebbe a definire il popolo
siciliano “genus acutum et suspiciosum”, cioè a dire
“schiatta, popolo ingegnoso e sospettoso”, sottolineandone
l‟importanza che essi , i proverbi, i detti e le sentenze,
rivestono nel contesto del vivere civile.
Va detto subito che Vincenzo Adamo si muove sulla linea
della tradizione, ma con un taglio diverso, scanzonato, che ne
rende piacevole la lettura.
L‟opera di Vincenzo Adamo è costituita da quartine ottonarie
ed endecasillabe, a rima baciata.
L‟ortografia, non sempre rispettosa dei canoni filologici,
peraltro molto discussi e controversi, si adegua alla parlata
locale.
Delle rime, chiaramente bernesche, alcune sono un pò
“pepate”. Tuttavia sono da leggere perché, pur gravide
alcune di un crudo realismo, esse hanno sempre un velato, ma
chiaro intento precettistico.
3
Dovendo segnalarne alcune, viene l‟imbarazzo della scelta,
perché sono tutte interessanti ed avvincenti.
Ne segnalo alcune:
Tanti nenti ammazzarunu lu sceccu
Cu‟ la voli cotta e cu‟ la voli crura
Tu mi tingisti e jò t‟aggramagghiai
A signura ch‟‟un havi abbentu, havi na puci „nt‟ô…
Nichi e ranni tastanu i minni
Quannu la donna si metti a natichiari……….
Commentarle? Mi astengo dal farlo. Un consiglio?
Accomodatevi, solitari e lontani dai rumori, su un‟accogliente
poltrona, prendete in mano il libro e cominciate a leggerlo.
Vi farete certamente una bella “scaccaniata” tra una rima e
l‟altra.
Totò Buscaino
4
Ringrazio quanti leggeranno questo volumetto di poesie,
scusandomi per gli errori o imperfezioni che sicuramente ci
sono, ma “cu‟ mancia fa muddichi”, e quindi sono cose
inevitabili. Un
ringraziamento
debbo farlo all‟amico
Michele Malato che con pazienza mi ha “sopportato” per più
di
un anno
curando
le varie
stesure delle poesie e
l‟impaginazione finale del libretto. ”Cu‟ trova „n‟ amicu trova
un trisoru cu‟ nn‟attrova dui scopri „na truvatura..” ed io
ho trovato pure l‟amico Gigi Barraco che ha curato la
grafica della copertina e per questo gliene sono grato.
Non posso non ringraziare „u zu Totò Buscaino che mi
ha sempre incoraggiato, sin da quando ha sentito le mie
prime “carnevalate”, ed ha avuto il “coraggio” di curare la
prefazione.
L‟autore
5
6
Lu megghiu avvocatu è „u bonsenzu
Quattru gatti oramai vecchi e purriti
ficiru sucità pi stari uniti
e giuraru ch‟avissiru ognerunu
unu pi tutti statu e tutti pi unu
„Sta sucità filava senza „ntoppi
unu battìa a dinari e l‟autru a coppi
finu a quannu nun cci foru „nteressi
li patti si mantinniru li stessi
U gnornu stanchi ri pillicari ossa
decisiru di jiri a caccia „rossa
e si „stu vizziu a tarda età ritorna
è giustu riri: “‟‟nna vicchiaia corna”
Cacciaru ra matina a quannu scura
„mmezzu li disi ri tutta „a chianura
beccaccini cacciaru, surci, e quagghi
ri tutti „i mmustri e ri tutti li tagghi
„Sta sucità, „cumannita, d‟armali
pi tutti prevedìa, buttini uguali
a lu spartiri poi spunta la sciarra
puru l‟onestu prima o poi ti sgarra
Un gattu, „i megghiu parti pritinnia
„n‟autru, :‟immeci: li megghiu su pi mia”
e s‟appizzaru comu „i cani „i gatti
e di la sucità sataru „i patti
7
Vistu chi ognunu si sintia arrubbatu
circaru d‟affidarsi a un avvocatu
avvocatu chi fussi senza uguali
unu cu sutta, tanti ri stivali
E d‟avvocatu si ni truvaru unu
chi pi picca travagghiu muria addiunu
e vistu chi nun appiru autra scelta
lu „nterpellaru e li cunzau a la svelta
Pur si fiaccu, sapia „i trucchi di l‟arti
comu mettiri paci ntra li parti
arriva e leva li diversità
li pezza „rossi li tagghia a mità
Poi chi chiacchiari lestu li „mpirugghia
cusi riscursi megghiu di „na vugghia
chiddru chi fa decidi ch‟è ben fattu
sultantu picchì è avvocatu „attu.
:
A li „atti cc‟attuccaru sulu „i scarti
cu‟ sparti nn‟havi sempi „a megghiu parti
si un gattu un pezzu „rossu pritinnìa
subbitu l‟avvocatu: “chissu a mia”
Roppu chi si finìu la spartimogna
e tuccau all‟avvocatu la cuccagna
arristaru li gatti litiganti
cu l‟occhi chini e li manu vacanti
Un avvocatu pur latru e balordu
appena arrivau li misi d‟accordu
pi chissu spissu jò penzu e ripenzu:
chi quasi sempi è megghiu „u bonsenzu.
8
Vincenzo Adamo
La mala sorti di li centu crasti
La mala sorti di li centu crasti
Un picuraru di la Jincaria
pecuri e crasti nna mannara avia
crasti nni mantinia ru‟ cintinara
robba di carni pi li macellara
Appena foru pronti pi scannalli
un macellaru vinni pi pattialli
c‟u picuraru vinni cuncurdatu
chi a cucchia ri rui l‟avissi scannatu
Li crasti a „sta sintenza senza appellu
nna la mannara ficiru un macellu
si misiru d‟accordu... decretaru
di pigghiari a curnati „u macellaru
Lu cuntu fattu e crasti nun turnava
di morriri scannati nun quatrava
e si a la fini lu cuntu nun torna
s‟un pò la testa, cci ponnu li corna.
Ma centu testi, centu testi crasti
„un sappiru maniari „i giusti tasti
la pignata „n comuni „un vugghi mai
e nun si nni nisceru di li vai
Ô tempu stabbilitu „u macellaru
nni vinni a prelevari un doppiu paru
ma ogni crastu grazziatu, ripitìa:
“vinni pir iddru, nun vinni pi mia”
9
Vincenzo Adamo
La mala sorti di li centu crasti
Ogni vota, era sempi „a stissa storia
li crasti disignati, jianu „n gloria
ma ogni crastu grazziatu, ripitìa:
“vinni pir iddru, nun vinni pi mia”
L‟urtimi crasti nun appiru scampu
lu macellaru li scelsi „nn‟on lampu
ognunu sbalurditu ripitìa:
“lu macellaru chi vinni pi mia?”
Si la pignata nun voli bulliri
comu ê crasti ni pò ghiri a finiri
è giustu allura di far riflessione
pignati usannu ri chiddri a pressione.
10
Vincenzo Adamo
Contru natura nun si ci po ghiri
Contru natura nun si ci po‟ ghiri
Don Patri Nofriu dottu nnuminatu
Un fidili tinia gattu ammaistratu
e nun pirdia di viriri li pila
picchì lu gattu cci tinia „a cannila
A lu Fudduni cci cuntava „u fattu
d‟‟u „nzignamentu chi rava a lu gattu
ormai, ricìa, mi và contru natura
di la matina finu a quannu scura
“Poviru illusu”, lu Fudduni rici
anchi si st‟artificiu „u gattu fici
nun rinnega di certu „a sò natura
e l‟artificiu a la prova nun dura
“Viniti”, lu parrinu cci ricìa ,
“viniti qualchi sira „n casa mia
vi mostru li prudizzi di lu gattu
fruttu d‟‟i sagrifizzi chi haiu fattu”
Lu Fudduni lu „mmitu l‟accittau
„n zacchetta un cagnuleddru si purtau
„nta lu salottu si misi assittatu
acciancu di lu preti, l‟allittratu
Liggia don Nofriu un libbru ad auta vuci
mentri lu gattu cci facia la luci
tinìa „na torcia chi paria „mparatu:
“viriti chi „ran gattu ammaistratu?”
11
Vincenzo Adamo
Contru natura nun si ci po ghiri
Lu Fudduni: “ma certu chi lu vìu”
e „u cagnuleddru di „n zacchetta scìu
appena viri „u surci chi fa „u gattu?
moddra „a cannila e si parti ri scattu
Assicuta lu surci muru muru
e don Nofriu, alluccutu, arresta ô scuru
allura lu Fudduni rici: “ ‟u viri?
Contru natura nun si cci pò ghiri”.
Lu preti assai stizzitu si „gnirau
lu Fuddruni pi davanti si pigghiau:
“Picchì nun ti mariti e lassi „n paci
lu gattu chi ubbidisci e puru taci?”
Nun vogghiu cuntrariri „i me pinzeri
Pi chissu jò nun pigghiu mai muggheri
picchì la donna è comu la gatta
chiossai l‟allisci chiù iddra ti gratta.
12
„Ncasa Pilucchedda sunatura
Vincenzo Adamo
„N casa Pilucchedda sunatura
Piluccheddra famigghia „nnuminata
di musica era „ranni appassiunata
li scali musicali e „i sibimoddri
n‟avianu fattu „na famigghia foddri.
N‟ô circundariu „un cc‟eranu rivali
li noti li tinianu „nn‟e stivali
„n cucina sempi pronta „a battaria
pi piattu forti, „a musica mania
„U patri era maestru ri viulinu
S‟‟u mittia, puru, sutta lu cuscinu
„u figghiu cci sunava „u lazzibandi
facennu strabbuliari puru „i santi
La matri s‟‟a spassava ô pianuforti
la figghia facia musica pi morti
uniti tutti quanti „nna veranda
sunavanu la musica pi banda
Cuncerti nni facìa puru lu nannu
appena si curcava, runfuliannu
la nanna piritiava ch‟era un spassu
imitannu lu megghiu contrabbassu
La trumma s‟‟a passavanu ri mussu
sulu era musicali ogni riscussu
naccara „un cc‟era e mancu naccaredda
ch‟‟un sunassi „a famigghia Pilucchedda
13
„Ncasa Pilucchedda sunatura
Vincenzo Adamo
U gnornu un musicanti arrinisciutu
cridennu chi d‟Apollu avissi „u fiutu
sunau „na lira, ma nun valia un sordu
sapia variari sulu qualchi accordu
Na „sta famigghia jiu cu tanta boria
sintennusi lu re di la cicoria
ricennu: “sugnu un „ranni sunaturi
e vinni ccà pi fari „u prufissuri”
Nun perdi tempu, e cu la lira parti,
di Piluccheddra nun canusci l‟arti,
la sua è sulu „n‟arti d‟ambulanti,
nenti „ncunfrontu ê veru musicanti
Piluccheddra rispunninu ri bottu
sunannu lu viulinu e lu facottu
lu lazzibandi e puru „u cuntrabbassu
facennulu scappari arrassu arrassu
Si nni jiu comu un cani vastuniatu
vinutu pi sunari fu sunatu
si rici a cu‟ mastria chi prufissura:
“‟nna casa Piluccheddra sunatura”?
14
Vincenzo Adamo
Vicinu u rè biatu è, qegghè
Vicinu u rè biatu è, cuegghè
Un gattu niuru, tuttu spilacchiatu
di l‟autri „atti vinia sempi scartatu
c‟‟a scusa ch‟era signu ri scarogna
lu facianu arrussiari p‟‟a vrivogna
L‟accordu nun truvava cu li cani
pi putiri manciari un tozzu pani
„un vi ricu quann‟eranu arraggiati:
l‟atterrianu facennuci abbaiati
A li voti vulianu farci „a festa
lu cacciavanu cu li peri „n testa
menu mali chi cc‟era un arvulazzu
e „a festa s‟‟a viria di lu tirrazzu
Tutti li surci a fari „i spiritusi
trasianu e scianu di tutti li pirtusi
lu gattu aggrancicalli „un s‟‟a firava
e roppu picca tempu sdilliniava
Firriava comu un foddri scatinatu
senza criteriu, mezzu stralunatu
tuttu a un trattu, virennu un surci „rossu
tarantulatu si cacava addossu
„Sta vita nun putìa certu durari
„un sapia cchiù di cu‟ s‟avìa a vardari
retti vuci , truvau la cugnintura
e fu la fini, di „sta sò svintura
15
Vincenzo Adamo
Vicinu u rè biatu è, qegghè
C‟era un liuni chi prontu avia un bannu
p‟un servu aviri sutta „u sò cumannu
chi cci purtassi a lettu lu cafè
pi dari tonu „a sò vita di re
Lu gattu fici votu d‟umiltà
si jiu a sirviri la sò maistà
e l‟argumenti prestu truvau giusti
pi suddisfari di „stu re, li gusti
Cci lavava „a matina tutta „a facci
e di li peri cci liccava „i tacci
fici carrera, ma l‟armali seri
ricianu ch‟era sulu un liccaperi
Sua maistà si lu purtava appressu
e cu iddru prisenziava a ogni cungressu
appena „u segretariu sò cci morsi
lu vosi comu primu portaborsi
Tutti li gatti „un persiru occasioni
d‟ammitallu pi cena o a culazioni
li cani soccu ficiru „un vi ricu
pi tenisillu strittu, comu amicu
Li surci riturnaru a fari „i seri
fineru fari di „mpirugghiaperi
puru lu pilu cci criscìu ri bottu
e fu lu megghiu pilu r‟‟u salottu
Tutta ssa „razzia ri „n celu calata
lu gattu nun l‟avissi mai sunnata.
Ma sia ri servu o puru ri lacchè
vicinu „u re biatu è cuegghè.
16
Vincenzo Adamo
Cu cci l‟attacca a campanedda o attu
Cu cc‟attacca la ciancianeddra ô gattu?
Un gattu chi di pilu era siamisi
stava jurnati cu li corna tisi
vigilannu si sguittava lu pastu
e di li surci „un si viria lu rastu
Si quarcunu facia lu temerariu
e scaminava fora di l‟orariu
lu gattu lu puntava nn‟on momentu
e s‟‟u pappava senza fari stentu
„Sta vita pi li surci era un deliriu
ogni nisciuta cci finia a martiriu
si ribbillaru, rannu vuci a tutti
surci cagnoli e surci ri cunnutti
Picca passau chi foru cunvucati
nn‟on pagghiarolu mezzu li pinnati
e ô jornu stabbilitu tutti quanti
ventu rarreri e l‟acqua di ravanti
Ognunu rava lu giustu rimediu
pi far finiri „stu perenni assediu
„na soluzioni cc‟era ri truvari
accussì certu „un si putìa campari
Ficiru lu convegnu „n pompa magna
dunni ch‟ognunu fici la sò lagna
s‟arraggiunau p‟u gnornu e pi „na notti
e nun mancaru sciarri e mancu lotti
17
Vincenzo Adamo
Cu cci l‟attacca a campanedda o attu
A la fini di tutti „i riscussioni
si tiraru li giusti cunclusioni
„n coddru ru gattu cc‟era r‟attacari
„na ciancianeddra pi udilla sunari
Giustu - rissiru tutti - bonu... Bonu
si lu gattu si movi fa lu sonu
un surciteddru si susìu ri scattu:
ma cu‟ cc‟attacca „a ciancaneddra ô gattu?”
18
Vincenzo Adamo
Lu cani ri cui!
Lu cani ri cui!
Un cani ch‟era malu cumminatu
la facci avìa ri cani vastuniatu
tuttu sbinnatu e chinu ri dulura
si jia circannu „na nova dimura
Parìa di razza nobbili a la vista,
pi chissu „stu raccuntu, mi rattrista,
in certi situazioni „un nn‟è d‟aiutu
lu nobbili passatu decadutu
Un omu bonu lu viri trasannatu
cci runa casa „nta lu sò firriatu
prestu lu lava, lu pilu cc‟alliscia
ravanti letu lu cani cci piscia
Attrova accussì la sò nubbirtà
sbafa, s‟accuccia e sulu chissu fà
quannu la panza nun poi surisfari
l‟eletta rera nun servi abbanniari
Bella „sta vita, quasi nun cci criri
chi bona veru cci tuccau finiri
„u travagghiu oramai si cci ridduci
rattarisi la panza pi li puci
U gnornu un latru fruga lu firriatu
lu viri „u cani ma arresta aggiuccatu
fa la prisenza, comu s‟un cci fussi
lu latru arraffa e iddru mancu tussi
19
Vincenzo Adamo
Lu cani ri cui!
Viri „u patruni e nun si runa paci
talìa lu cani chi a stentu cci taci
fingi chi malu munnu avissi statu
si rapi l‟occhi ma arresta aggiuccatu
Or lu patruni si senti dannatu
lu cani com‟è ch‟un fici un latratu?
Facennu „u cani pi setti e pir ottu
di lu firriatu s‟‟a smamma ri bottu
Lu cani fuennu la curpa cunfissa
cancianu „i tempi „a musica è „a stissa
cu runa a manciari ô cani ri cui
cc‟appizza lu cani e „u pani ri cchiui
20
Vincenzo Adamo
Tanti nenti ammazzarunu lu sceccu!
Tanti nenti ammazzarunu lu sceccu!
Un sceccu si firriava staddra staddra
e un mulu a lu so‟ ciancu avia pi spaddra
li muli sunnu „ntisi testi ruri
„n cunfruntu „u sceccu è un prufissuri
La forza è la prima cumpunenti
pi essiri tra l‟armali priminenti
lu sceccu „un è lu mulu, ri sicuru,
ma quattru fila si li mancia puru
A la forza cci jiunci la sò scienza
a lu mulu, cci futti „a priminenza
pi chissu, staddra staddra dutturia
e spissu, comu voli, s‟‟u firria
Però è sempi sceccu in assolutu
fa riscursi d‟armalu scunchiurutu
pi chissu pò vantarisi ri sulu
chi pi testa è megghiu ri lu mulu
E chista certu „un è viraci gloria
giustificari „un pò tutta ssa boria
fu scritta „sta sintenza e ghiò la leggiu:
“pi testa, ri lu mulu, nun cc‟è peggiu”
„Un mulu e „un sceccu, a li carri „mpaiati
u gnornu foru boni attomitati
carricava „u patruni da „ncoscienti
lu mulu cci ricia: “pi mia è nenti”
21
Vincenzo Adamo
Tanti nenti ammazzarunu lu sceccu!
C‟un nenti ora,cu nautru nenti poi
fici „u sirvizzu di „na cucchia voi
cu la sò forza, pari d‟un mastinu
si misi „n miaggiu versu lu pinninu
„St‟armalu cu la testa picca penza
pi fari „u mulu nun cci voli scienza
basta la forza, basta la pussanza
pi fari „u mulu basta la „ngnuranza.
Lu sceccu pi nun sentisi ri menu
a lu patruni nun cci retti frenu
comu „u mulu - spavardu ripitia:
“s‟è nenti pi‟ iddru è nenti pi mia”
Pur cridennusi ri cirveddru finu
cc‟attuccau fari „a fiura d‟un cretinu
appena cu ssu pisu si spustau
fici du‟ passi e roppu s‟aggiuccau
Si dimustrau davveru pocu accortu
cu rici testa ri sceccu „un havi tortu
sutta lu pisu vittima arristau
e tutta a sò spirtizza s‟‟a jucau
Pi‟ chissu cu‟ la testa havi ri sceccu
„un pinsassi di fari ô mulu „u leccu
c‟‟a lingua nun si smovinu „i muntagni
e mancu di lu focu li castagni
P‟‟u sceccu tanti nenti foru assai
puru pi tia, si „u pisu nun lu sai
li conseguenzi li voi sapiri? - “Eccu”! “Tanti nenti ammazzarunu lu sceccu”
22
Vincenzo Adamo
Lu prucessu
Lu prucessu
Un tribbunali di jurici armali
fu misu „n peri da un‟aquila reali
decidiri avia su „n‟arrubbatina
„n casa d‟un orsu ê cinqu ri matina
Quattru chila di meli l‟arrubbatu
e l‟orsu era veramenti „ncavulatu
avia suratu pi sarvarni tantu
e lu cunsola sulu, ora, lu chiantu.
Sparsa la vuci ri „sta matascina
scattau l‟allarmi la stissa matina
perquisizioni ficiru a tappitu
rintra li tani e mezzu a lu cannitu
„N casa d‟un beccu solitu ô reatu
tacciatu già di viziu e abbiggiatu
„na „rasta cu lu meli fu truvata
mezzu la pagghia, beddra „ntrufuliata
Lu beccu chi di certu nun sapìa
rissi: “stu meli nun è cosa mia”
nna mannara però lu meli cc‟era
e putia essiri causa ri galera
Ma lu meli chi ccà era ammucciatu
„na larma era rispettu all‟arrubbatu
“lu beccu „un nn‟era sulu”, si ricìa
lu furtu l‟avia fattu „n cumpagnia
23
Vincenzo Adamo
Lu prucessu
Un sceccu , già la vuci si spargìa,
pari ch‟avissi „na strana diarria
pi „stu mutivu prestu fu avvisatu
pi lu cuncursu nno stissu reatu
„Nna tana ri „na vurpi „speziunata,
picchì era di muschi bazzicata,
un caddru meli si vinni a truvari
e la vurpi si misi a picchiulari:
“Nun sacciu cu‟ „stu meli lu purtau
forsi quarchi passanti lu lassau
pozzo giurari chi nun sacciu nenti.”
Supra lu meli giura ch‟è „nnoccenti
La curpa ccà, però, era lampanti
ammatula giurava supra „i santi
anzi la vurpi cchiù di l‟autri dui
curpevuli paria puru ê fufui
P‟‟a cunnanna però nun era prova
„n tribbunali si chiantanu li chiova
ri facci,„i suspittati, „nterrogati
si netti di risina, su lassati
„Na „nzalatera cu lu meli e l‟oriu
fu purtata „nta lu cuntraddittoriu
ferma la vurpi e fermu puru „u beccu
„stu pranzu a geniu jiu sulu a lu sceccu
„N tempu ri nenti, e fu la sò galera,
lu funnu pulizziau d‟‟a „nzalatera
lu sceccu fiura fa sempi ri sceccu
fu liccu cchiù d‟‟a vurpi e di lu beccu.
24
Vincenzo Adamo
Lu prucessu
„Sta licchitati chi a lu sceccu spinci
ê giurati, di curpa, li cumminci
sulu a lu sceccu cci piacia lu meli
a l‟autri cci paria pasta ri feli
La vurpi vinni allura scaggiunata
lu beccu „un cci trasia „nna „sta „nzalata
la storia si ripeti, sempi „a stissa
pi liggi è curpevuli lu fissa.
25
Vincenzo Adamo
Cu‟ la voli cotta e cu‟ la voli crura
Cu‟ la voli cotta e cu‟ la voli crura
Un sceccu, adduatu „nta „na massaria
pi tutti, „a sira, la pasta cucia
roppu ri stancu, avia a fari, a dir pocu
tammurinaru e ri chiù puru „u cocu
Quannu ri megghiu „un cc‟è nenti ri fari
si fa ri tuttu pi fari dinari
e roppu u gnornu di ruru calvariu
c‟attocca puru fari straurdinariu
Metti „a pignata, „na „ranni quarara
mentri la conza pi tutti pripara
aspetta chi a la bona l‟acqua vugghi
pi calari la pasta e li miscugghi
Rimina sempi o la pasta cci „ncoddra
e tutta aspetta ch‟‟a pasta arrimoddra
quannu la sazza e cci pari ch‟è cotta
a cu ni voli ni runa „na botta
„A pecura prestu si misi a bilari:
“‟ è pasta crura, nun sai cucinari?”
Cu „stu bilatu si sbampau lu focu
si sparsi „a vuci chi sceccu era „u cocu
Lu cani poi ri corpu abbaiaù:
“ è troppu cotta, cu‟ la cucinaù?
Chista ch‟è pasta, mi pari „na coddra
cotta va beni, ma no moddra moddra”
26
Vincenzo Adamo
Cu‟ la voli cotta e cu‟ la voli crura
Furiusu lu voi, c‟‟a lingua sporgente:
“giusta cuttura è la pasta al dente ,
ch‟è „sta pulenta chi hai ministratu?
Pi li mè gusti, è pranzu „nfrinzatu!”
Puru „u cunigghiu, l‟armalu cchiu‟ fissa
pigghia parola, e alimenta la rissa:
“a mia „un mi pari nè cotta nè crura
cc‟è pasta modda e cci nn‟è puru rura”
Lu crastu sdignatu cc‟ammogghia „u pani:
“‟sta pasta è crura... ratila ê cani
avia a cociri chiossa di du‟ jorna
p‟ „un essiri rura comu li corna”
Tutti „i lamenti arrivaru ô patruni:
“Supra ô passatu mittemu un cantuni
finitila ora di fari burdellu
ramuci ô sceccu „na prova d‟appellu”
Lu sceccu cunfusu pruvau „u sò „ngignu
testa di sceccu „un è testa ri lignu
appena „u quararu misi a quariari
a pugnu a pugnu cc‟‟a misi a calari
Poi quannu oramai a bon puntu cci pari
la scinni ri bottu e „a và a ministrari
l‟armali schifìanu „a nova pitanza
p‟‟u scantu d‟avir dulura ri panza
Cci spianu ô sceccu: “picchì „stu miscugghiu?
Cc‟è pasta scinnuta ch‟‟un vitti lu „ugghiu”
lu sceccu arrispunni: “provai „a bravura
a fàrini cotta e a fàrini crura”
27
Vincenzo Adamo
Cu‟ la voli cotta e cu‟ la voli crura
Bbonu... circati e sariti cuntenti
cc‟è pasta cotta e cci nn‟è puru al denti
basta a pacenzia di jilla a circari
comu „a vuliti „a putiti truvari”
L‟armali alluccuti tutti a taliari
la cera ru sceccu prontu a „mbrugghiari.
Tinta era „a pasta chi prima cucia
ma chista, p‟‟u porcu, è porcheria
Cu‟ havi a dar cuntu a tanti ri genti
„un passa jornu ch‟ ‟un senti lamenti
e ammatula cerca „a giusta cuttura
cc‟è cu‟ la voli o cchiù cotta o cchiù crura.
28
Vincenzo Adamo
La „utti china e la muggheri „mbriaca!
La ‟utti china e la mugghieri „mbriaca!
Pippinu, „un era „ranni vivituri
lu vinu lu tinia pi cugninturi
„na stipa china, sulu pi l‟amici
pi festeggiari l‟eventi filici
Quannu un tantu ri vinu cci livava
cu „n‟autru tantu „a stipa completava
„sta cosa vinia fatta cu‟ custanza
e di la vutti nun patia la panza
„Sta cuntintizza d‟aviri „a „utti china
nun c‟ascippava d‟‟u cori, „na spina
eranu anni, ch‟„a mogghi, „un lu vasava
iddu „ncugnava ed idda s‟arrassava
„Na siritina, a „sta fimmina... sfatta
la sistimau cu „na cusuzza fatta
jinchiu un biccheri , cu lu vinu novu
spirannu, chi accussi‟, cci „utassi l‟ovu
La fimmina lu vinu l‟accittau
Pippinu „n „autru pocu ni versau
sapiti, roppu, comu jiu a finiri?
lassau „u bicchieri e detti a lu valliri
Appena chi „stu vinu fici effettu
l‟ovu tortu si cci canciau d‟aspettu
e appena, Pippinu, s‟avvicinau
cu l‟ovu drittu si lu „ncarvacau
29
Vincenzo Adamo
La „utti china e la muggheri „mbriaca!
Si l‟abbrazzau, vasannusillu tuttu
e tannu lu lassau chi fu distruttu.
Viriti comu cancia lu distinu?
Basta, sulu, un miraculu di vinu
Ogni sira succirìa un quarantottu
di vinu ni squagghiava un vallirottu
Pippinu stava, ormai, fora di peddri
cu‟ tutti „sti tuccati e vasuneddri.
La vutti nun è, certu, un primituri
e a longu „un pò tirari, „u vivituri
a un certu puntu „u vinu cci finiu
p‟‟a collura Pippinu addichiniu
„A mogghi, ch‟avia „ustatu „stu sapuri
autru „un facia, ch‟addumannari amuri
e vista la scarsizza di lu vinu
si „mmiacava c‟‟u ciauru ri Pippinu
Ma „nculluratu Pippinu puzzava
e nun currispunnia si lu truzzava
nun l‟appagava „st‟omu tinnirinu1
e mancu putìa fallu cchiù, lu vinu
La cosa chi paria beddra abbirsata
d‟‟a collura „mpruvvisa fu scunzata.
È propriu veru chiddru chi si senti
nuddru a „stu munnu po essiri cuntenti
Vuciava forti: “comu potti fari
tutta la stipa a falla sbacantari
e ora chi fiura fazzu cu l‟amici
poviru svinturatu e me „nfilici”
30
Vincenzo Adamo
La „utti china e la muggheri „mbriaca!
A zza Jaca lu fattu cci cuntava
chi so‟ mugghieri tantu lu bramava
ma collura tinia sempi custanti
p‟aviri ora la so‟ vutti vacanti
La vecchia „nfrariciuta r‟esperienza
cci rispunniu chi la sua era „ncuscienza
picchì lu novu amuri r‟‟a mugghieri
valia chiui ri l‟amici peri peri
Certu a la „utti china, nun si cci sputa
s‟è vacanti cci perdi „na vivuta.
Tu chi vulivi?” Rici la zza Jaca ,
“a vutti china e la mugghieri „mmiaca?”
1
Tinnirinu = Debilitato
31
Vincenzo Adamo
Tu mi tingisti e jò t‟arramagghiai
Tu mi tingisti e jò t‟arramagghiai
Un scarparu passava li matini
cunzannu scarpi, sannuli e tappini
attuppava, cusìa la sola nova
a lu bisognu, cci chiantava chiova.
Chista è arti degna di rispettu
e „nsiemi a l‟arti nobbili la mettu
fari li scarpi pi stari „nne peri
pi miraculu certu nun succeri
Cci voli la maistria a nun farli stritti
sinnò li peri si sentinu afflitti
si una tanticchia chiù larga arrinesci
un peri trasi, ma l‟autru cci nesci.
D‟accordu allura chi nun è pi tutti
fari li scarpi nè longhi nè curti?
Picchì anchi si sbagghia un tintu uvaru
Si soli riri: “Ma chi si scarparu?”
Lassamu stari „stu dilemma anticu
chi a li scarpara stà supra „u biddicu
pi ripigghiari „u cuntu accuminciatu
d‟un scarpareddru tantu abbunazzatu
Passava „u zu Lorenzu cu li pisci
“frischi!”, abbanniava, “e puru beddri lisci”
Lu scarparu cu l‟aria cumpitenti
ciarava cci ricia: ”Sunnu fitenti!”
32
Vincenzo Adamo
Tu mi tingisti e jò t‟arramagghiai
“Ma chi diciti? Nun curriti rischi
si „un su‟ fitusi , sunnu pisci frischi
lu pozzu su l‟onuri assicurari
manciativilli prima ri pacari”
Allura lu scarparu „ncitrullisci
tinti o boni pir iddru sunnu pisci
lu pisciaru „u cumminci e l‟assicura
nni pigghia un pocu, pi farni frittura
Li paca picca sordi, ma „n contanti
pi soccu accatta „i sordi sunnu tanti
sulu a un scarparu cc‟‟i putìa vinniri
si vota e dici: “ô friìri lu ririri”
Lu scarparu a lu scuru di lu „mbrogghiu
ddoppu fritti, jittau li pisci e l‟ogghiu
troppu fitusi , ma cu‟ „a fa l‟aspetta:
„stu pisciaru era cosa ri scupetta
A nn‟amicu addumanna sordi fausi
s‟impigna li mutanni e puru „i causi
l‟amicu quattru sordi cci l‟attrova
e a lu pisciaru lu metti a la prova
Passannu cu li pisci „n‟autra vota
fitusi, comu sempri, cci l‟addota
cci rici: “ frischi su‟, cci poi cririri”
poi sutta sutta: “ô friìri lu ririri”
Cu sordi fausi veni ripagatu
un si nn‟adduna d‟essiri truffatu
lu scarparu filici pi lu „mbrogghiu
sutta... sutta: “ô scanciari jò ti vogghiu”
33
Vincenzo Adamo
Tu mi tingisti e jò t‟arramagghiai
Lu pisciaru si rusica la fogghia
e di „mbrugghiari cci perdi la vogghia
ma lu scarparu cchiù letu chi mai:
“tu mi tingisti e jò t‟arramagghiai”.
34
Vincenzo Adamo
U difettu? O è d‟ ‟u buttuni o è di l‟occhiettu
U difettu? O è d‟ ‟u buttuni o è di l‟occhiettu
Lu zu Nardu a tri vintina
si cusiu „na giacchittina
d‟un modellu a tinghite‟
c‟‟u ravanti pi darrè
Vosi boni „i finituri
filu d‟oru „nne burduri
bedd‟occhietti rinfurzati
e buttuna laminati
Mastru Santu „u custureri
s‟ajutau chi manu e i peri
e „a giacchetta ri sitigna
prestu, prestu cc‟‟a cunsigna
Lu zu Nardu, poi ri bottu
vosi fattu lu cappottu
si rinnovau capu e peri
fici tuttu‟u custureri
Lu travagghiu, cumplitatu
veni prestu cunsignatu
lu zu Nardu a tri vintina
pari un pupu ri vitrina.
Prova a trasiri „u buttuni
„nna l‟occhiettu ch‟è purtuni
ammuttannu si fa l‟antu
ma nun trasi cchiù ri tantu
35
Vincenzo Adamo
U difettu? O è d‟ ‟u buttuni o è di l‟occhiettu
Prova arrè a la rispirata
trova „a porta affirriggiata
ma „stu duettu si fa duru
comu sbattiri „nn on muru
Cca sta cosa „un è sinsata
pari ch‟e architettata
„u buttuni va all‟occhiettu
chistu passa pi cchiù spettu?
“‟Un è cosa ri spittizza
ma è sulu ristrittizza
prova arrè „un si sa‟ mai
chi tanticchia m‟allargai”
Passa tempu e arrè cci truzza
cu la boria ri „na ùzza
ma arrivatu „nta lu strittu
havi a mersiri custrittu
“Manci tantu, eccu li frutti
hai na panza ch‟è „na vutti
si voi junciri a la meta
hai di fari anticchia dieta”
“„Un tuccarimi ssu tastu
havi assai ch‟ ‟un sazzu un pastu
si lu sartu „un fu sbindatu
si tu, chi nun hai manciatu”
“Chi voi diri? Sugnu strittu
picchì un haiu chiù pitittu?
Sugnu largu tali e tantu
quantu vosi mastru Santu”
36
Vincenzo Adamo
U difettu? O è d‟ ‟u buttuni o è di l‟occhiettu
„Stu duettu è na gazzarra
unu „un „nzerta, l‟autru sgarra
lu buttuni „ran viddanu
s‟arma subbitu d‟„i manu
Poi pi sciogghiri „st‟arcanu
pi cui „i dui vinniru ê manu
fu chiamatu mastru Santu
chi all‟occhiettu fici l‟antu
Salomonicu „u giuriziu
s‟alluntana l‟armistiziu
fu decisu chi „u difettu
è d‟‟u buttuni o di l‟occhiettu
Lu zu Nardu assicuratu
chi lu sartu avia „nzirtatu
arristau comu un minchiuni
cu ddr‟occhiettu e ddru buttuni
„Stu duettu persisti ancora
tra la soggira e la nora
chi „un purtannusi rispettu
sunnu‟ „u buttuni e l‟occhiettu!
37
Vincenzo Adamo A signura ch‟ ‟un nn‟havi abbentu.........
A Signura ch‟ ‟un havi abbentu
havi ‟na puci ‟nt „ô funnamentu
„Na puci campiunissa ri sautiddri
satava „mmenzu „a casa e ne‟ cantiddri
satava un metru e forsi anchi di cchiui
facennu li sautiddri soi a dui a dui
„Na prospira signura jennu a festa
s‟arritruvau „sta puci „nta la vesta
chi avennu fattu un sautu scunchiurutu
cc‟appiccicau „„nta vesta ri vellutu
Muvennusi „nta l‟orlu, renti renti
si porta „nta la parti ri punenti
araciu araciu si, fa l„acchianata
si colloca „„nta natica, affunciata
„A signura sintennu pizzicari
s‟accumencia , tanticchia, a tramazzari
l‟arti cci pari d‟omu temerariu
chi avissi pizzicatu „u tafanariu
E siccomu oramai cc‟era abbituata
talia rarrè pi darsi „na vardata
ri rarre‟ riddra cc‟era lu disertu
rintra riddra si smovi lu scuncertu
„A puci la continua a pizzicari
trova „na seggia e si voli assittari
furtuna ch‟‟a natica è gummata
sinnò l‟avissi tutta scafazzata
38
Vincenzo Adamo A signura ch‟ ‟un nn‟havi abbentu.........
„Sta natica, però, tutta scacciata
sentiri fa la puci suffucata
quannu „a signura si movi un momentu
trova risettu „nta lu funnamentu
„Nta „stu postu è beddra arriparata
anchi si spissu è assuffucata
e quannu, ciucia, „u ventu punintinu
pi respirari servi „u mascherinu
Anchi la „ntisa veni martiddriata
„sta trazzera è tantu tranzitata
quannu cci pigghia a la signura „u ruttu
scorreggi si nni sentinu ri bruttu
Camina e va „splorannu lu cunnuttu
viri chi la signura vesti a luttu
è forsi addulurata pi lu nizzu
e lu chianci c‟‟a ” lingeria” ri pizzu
Muvennusi, però, pizzica e lassa
„a signura si strinci e poi cci passa
si movi e „un pò truvari lu risettu:
„sta puci „sta mancannu di rispettu
„A seggia, dunni „i natichi su‟ misi
pari chi havi spinguli suspisi
a signura nun pò stari assittata
si susi e poi si fà „na caminata
Si movi avanti, si porta „nnarrè
si gira „ntunnu e fa un piruè
li pizzichi si sentinu cchiù spissu
e cuncintrati „nta ddru puntu fissu
39
Vincenzo Adamo A signura ch‟ ‟un nn‟havi abbentu.........
Cci veni tanta vogghia ri rascari
„n facci a tutti però, malu cci pari
si cenni, firrìa, na gnuni s‟attrova
pari „a puddastra ch‟‟un pò fari l‟ova
Muvennusi accussì, cancia r‟aspettu
cc‟è un probblema e lu pigghia ri pettu
s‟aisa la gonna, poi affunna la manu
pi putiri rascari „u deretanu
„Sta puci la fà tantu tribbulari
runa aditu accussì pi spallittiari
picchì li fannu sulu li civetti
tutti ssi muvimenti e ssi mutetti
„Sta vota li pinzeri „un su‟ viraci
anchi si lu cattigghiu, assai cci piaci
ma la signura nun si runa abbentu
picchì havi „a puci „nto funnamentu.
40
Vincenzo Adamo
Comu t‟arridducisti „addu ri Sciacca…
Comu t‟arridducisti „addru ri Sciacca
Un gaddru „i Sciacca tutti li matini
cantava arruspigghiannua li gaddrini
poi cuminciava a fari lu vizziusu
cu chiddri chi tinianu „u culu „nzusu
Era lu predilettu ri puddastri
chi mustravanu tutti li pilustri
e appena chi facia chicchirichì
tutti, e so‟ peri, a dirici ri sì
Si la spassava ri notti e di jornu
rintra li gaddrinara e puru „ntornu
scattiava cu l‟amici e li vicini
puru chi ciocchi e cu li puddicini
Li gesti, di „stu gaddru temerariu
varcaru, prestu, tuttu „u circundariu
si nni parlava a Ganci e puru a Tripi
si nni parlava finu a Carrapipi
„Na ciocca, ch‟avia l‟arti ri maìstra
si trucca tutta e pari „na puddastra
„na spicciata si runa a li capiddri
anticchia lacca e fà sbiddriari „i stiddri
Si „nfila „u reggipettu pi li minni
chi ad iddra cc‟accuppuna sulu „i pinni
poi li quasetti cu la giarrittera
e pari „na pupiddra ri la fera
41
Vincenzo Adamo
Comu t‟arridducisti „addu ri Sciacca…
Pigghia lu trenu pi purtarsi a Sciacca
a‟ tracoddru si metti „na buggiacca
appena „u trenu â stazzioni s‟arresta
„u gaddru „a viri e cci perdi la testa
Cerca d‟allisciarici la pilustra
pirsuasu chi si tratta ri puddrastra,
macari ri riscinnenza paduana,
e nesci foddri p‟aviri „sta buttana
A nuddra puddrastra avia ratu „mpurtanza
facia „u gaddruzzu, senza sudditanza
ma ora, cu chista, cci vuncia „u respiru
signu chi, oramai, carìu comu un piru.
Iddra s‟arrassa, si fingi affruntata
si metti assicutalla strata, strata
appena „a strata cci runa a vutari
„u gaddru talia e la ciocca scumpari
Curri e li forzi cci vannu ammancannu
firria comu un foddri e va addumannannu
nuddru sa‟ diri, dunn‟è „sta baldracca
lu ciatu scarsia e lu cori si spacca
La testa „un reggi, si jetta sfinutu
„uciari „un pò, perciò arresta mutu
propriu a „stu puntu cumpari la ciocca
sfinutu „u viri e c‟‟u beccu lu tocca
Cci gira „ntornu, „sta „ranni schifia,
cci licca „i peri e cci li pizzulia
un pizzicu all‟ala, un pizzicu â chicca
„u gaddru si smovi ma nenti pillicca
42
Vincenzo Adamo
Comu t‟arridducisti „addu ri Sciacca…
Vulissi agguantalla e tutta vasalla
iddra si cerni e „ntornu cc‟abballa
lu gaddru capisci ch‟è cugghiunatu
sbota lu coddru e si jetta ri latu
Lu sfuttinu li ciocchi e li puddrastri
li puddricini rintra li cannistri:
“comu t‟arridducisti gaddru „i Sciacca
fariti pizzuliari ri „na ciocca”
Quantu Gagà, nuveddri Rodomunti
li cui bravati varcanu li munti
appena su‟ ravanti „na baldracca
fannu la fiura d‟‟u gaddru ri Sciacca.
43
Cu‟ havi figghi „nta la fascia. . .
Vincenzo Adamo
Cu‟ havi figghi „nta la fascia
„Un po‟ diri a nuddu basci
Cu‟ havi bona mircanzìa
bonu fà si l‟abbannìa
pò truvari li bonenti
interessati e acquirenti
„Un pò fari maravigghia
si unu ‟u sò cavaddu strigghia
specialmenti si cci spera
di niuzziarlu, poi, a la fera
Cu‟ s‟avanta la sò robba
chi pi farla fici „a gobba
„un pò essir biasimatu
s‟ ‟un và fora „u siminatu
„Sta premisa è pi diri
chi si „a corda tua ti tiri
quannu arrivi all‟autra punta
poi tirarni „n‟autra junta
Chiddru chi succeri spissu
è sparlari senza nissu
d‟aggravari „i peni altrui
riri muschi pi fufui
La signura Carulina
avìa a lingua sirpintina
e sparlava senza frenu
siminannu assai vilenu
44
Cu‟ havi figghi „nta la fascia. . .
Vincenzo Adamo
Cu la figghia ancora „n fascia
a ogni donna avìa pi bascia;
di la mogghi d‟‟u dutturi
ricìa chi ghia „nna lu priuri
pi livarisi „i piccati
chi purtava accatastati,
ma pirdìa, spissu, la carma
e cu chista „u corpu e l‟arma!
A la figghia di Benitu
l‟avìa vistu „nno cannitu
chi cun masculu cchiù „ranni
s‟‟a spassava „mmenzu „i canni
L‟avvocatu avìa „na figghia
chi un sinsali ri cunigghia
ogni vota ch‟‟a virìa
di squatrarla nun finìa
Ricìa: “chistu cci va „n casa
e ammucciuni si la vasa”,
ma ricìa cosi nun veri;
chiddu avìa „na causa „m peri
La murvusa di Vannitta
campiunissa ri cuscitta
l‟avìa vistu a tanti banni
chi facìa cosi di „ranni
Ogni ghiornu â prima luci
avia a cu mettiri „n cruci
e a sò figghia l‟ammunìa:
“fai sparlari sulu a mia!”
45
Cu‟ havi figghi „nta la fascia. . .
Vincenzo Adamo
A lu poviru varveri
misi „n cruci la mugghieri,
jia ricennu paru paru
chi s‟‟a facìa c‟‟u siniaru.
L‟avìa vistu, cci giurava,
mentri frutta cc‟accattava,
e la donna fattu stranu
un citrolu avia nne manu!
La so figghia „n criscimogna
avia ‟a lingua ri Bologna
e lu senu chi cc‟aunciava
cc‟era già cu‟ c‟‟u taliava
Ricia puru ch‟ ‟a mammana
era figghia ri buttana
e s‟ ‟a facìa c‟‟u dutturi
s‟‟a mugghieri, jia nno priuri
Ittava ami senza lenzi
facia la sputa-sintenzi
sintinziari spissu „un paca
a cu‟ havi nichi naca.
La sò figghia ,cchiù criscìa
cchiù la vesta arridducìa.
Sapiti comu finìu?
Chi prestu si nni fuìu!
Poi lassau lu primu zitu
e si misi cu don Mitu
e fitusa ancor di latti
fici a strata di cu batti
46
Cu‟ havi figghi „nta la fascia. . .
Vincenzo Adamo
La sò lingua assai licchetta
s‟‟a pò mettiri „n zacchetta
e spera, ora, chi la „ntisa
cc‟addiventa prestu offisa
Prima ,quannu chi sparlava
a iddra certu „un cc‟abbruciava
lu sparlari or pi la via
s‟ ‟un l‟abbrucia la quarìa
Havi a figghia misa „m mucca
e „un pò fari cchiù la cucca
„un pò carriri a l‟addritta
e scanzari „sta vinnitta
Si stà dintra „ngustiatizza
maciriata di la stizza
si pi casu, poi, si specchia
viri a facci di „na vecchia
„Sta cunnanna s‟‟a circau
quannu bonu „un calculau
chi cu‟ havi figghi „n fascia
„un pò diri a nuddru bascia.
47
Vincenzo Adamo
E fu accussì chi s‟‟a spusau Pippinu!
E fu accussì chi s‟ ‟a spusau Pippinu!
Maretta, „a Miccialora „nnuminata
avia l‟età, tanticchia, „nnavanzata
veduva di Pippinu Causilenti
arripudduta e ancora pussirenti
Tant‟anni maritata e figghi nenti
a so‟ maritu cci mustrava „i renti
mischinu stava sempi a la distanza
e „un cc‟‟a spuntau a purtarla â gravidanza
Fimmina tinta, schetta e maritata
si „utava, sempri, comu „n‟arraggiata
c‟‟a viduvanza „a cosa s‟aggravau
la tinturia di cchiu cci „ncarnazzau
Cu‟ la canuscia prestu s‟arrassava
„un cc‟era un cani chi la rispittava
Cosa „un era di putiri trattari.
Pippinu comu ‟a potti maritari?
Pippinu picciutteddu, ormai, tardìu
nun previdia chi cci finia a schifìu
abbunazzatu, „un s‟avissi sunnatu
di truvarisi a lampu maritatu
Campava a la jurnata senza affanni
curannusi li sò pochi malanni
taliava „u suli quannu chi si cucca
cci piacianu „i ficu, ma „i vulia „m mucca
48
Vincenzo Adamo
E fu accussì chi s‟‟a spusau Pippinu!
Cci fu cu‟ si pigghiau lu sò pinseri
purtannuci a Maretta pi mugghieri
Pippinu la pruposta l‟accittau
e fu ri tannu chi si cunsumau
Anchi si l‟avia avutu assicurata
era giustu, rariccilla „na taliata
d‟‟a testa finu a punta di lu taccu;
la „atta nun s‟accatta rintra lu saccu
Era bbonu ri villa ri presenza
e fari a tu pir tu „a ricunuscenza
ma stava „nta „na zona assai „nternata;
mancu la morti l‟avissi scuvata
Lu patri avìa „na „ranni massaria
e tanta genti, spissu, jìa e vinìa
vinnìa lu vinu chi parìa passitu
iddu cc‟addumannau s‟avìa l‟acitu
E cu ssa scusa canuscìu a Marietta
quattru paroli cci scangiau ri „n fretta
ri facci nun cci passi veru tinta
di pettu, avia misura oltri la quinta
Pi lingua, si mustrau, beddra licchetta
cci parsi ch‟era picciutteddra sperta
megghiu linguta chi abbabbasunata
tempu e s‟avissi ratu „na calmata
Nun mancava na „rassa doticeddra
„na villetta, situata, a punta seddra
di terra, deci tummina a custera
e di la massarìa chiddru chi cc‟era
49
Vincenzo Adamo
E fu accussì chi s‟‟a spusau Pippinu!
„U sivu quannu cc‟è nun si schifìa
è anzi coddra pi ogni sinzalìa
cc‟era la doti, cc‟era la mugghieri
era la scarpa, pronta p‟‟u sò peri
Cu l‟acitu cci retti puru l‟ova
accussì superau, megghiu, la prova
Maretta, si cumpurtau comu artista;
pi Pippinu fu amuri a prima vista
All‟amicu cci rissi: “si pò fari ,
sugnu prontu pi‟ ghilla a maritari”
e iddra chi di „stu fattu era cuntenti
ammitau subbitu, amici e parenti
La cosa vinni fatta „n fretta e furia
„u tempu, chi pi liggi voli „a curia
s‟‟i cosi „un jieru ddritti fu „u ristinu,
ma fu accussì chi s‟‟a spusau Pippinu
50
Vincenzo Adamo
Nichi e ranni tastanu li minni
Nichi e „ranni tastanu „i minni
„I primi misi la donna l‟ammuccia
fa comu la nuci rintra la scoccia
ammuccia, ammuccia chi tuttu poi pari
quannu la panza cci runa a vunciari
Lu mariteddru cci tasta lu senu
a iddra cci piaci, nun metti lu frenu
ê novi misi la cosa matura
si rapi li cosci e nesci „a criatura
È masculiddru, su tutti cuntenti,
toccanu „u celu vicini e parenti
lu patri cci prova surispazioni
si senti artefici di „sta missioni
La matri è filici ri raggiari
lu nicu chianci, chi voli manciari
cu tutti attornu la donna s‟affrunta
l‟annaca anticchia e lu cuntu cci cunta
Lu nuzzenti però nenti capisci
s‟arrassa „u parintatu cchì intuisci
sulu „u maritu si ferma a taliari
pi seguiri lu ritu d‟allattari
Di lu sò omo la donna „un s‟affrunta
scugghia „a cammisa e lu senu si smunta
appena nesci ri fora la minna
s‟affuncia lu bebè, lu „ranni spinna
51
Vincenzo Adamo
Nichi e ranni tastanu li minni
Suca lu nicu, si tira lu latti
e „nna li minni la testa si sbatti
la matri soffri, ma pari cuntenti
mentri lu patri si stringi li renti
Iddru ssu senu si l‟avìa tastatu
ora capisci chi vinni sfrattatu
avìa sucatu nna ssa stissa minna,
ma l‟avìa fattu cu l‟arti ri pinna
Talìa lu nicu e cci veni la pena
penza a smammarlu ma „u stintu lu frena
nun servi a nenti, l‟essiri fucusu
quannu ri mezzu c‟è unu murvusu
La mogghi l‟accarizza e lu cunorta
iddru fa finta chi nenti cci „mporta
però vulissi chi fussi, già,‟ ranni
e sucassi li minni ad autri banni
Patri e figghiu ora sunnu cuntendenti
D‟‟a stissa cosa cu diversi „ntenti
lu patri c‟era già , l‟autru ora vinni,
ma nichi e ranni tastanu li minni.
52
Vincenzo Adamo
L‟acqua è oru e „a merda è tisoru
L‟acqua è oru e „a merda è tesoru
Cuntu na storia chi è vecchia d‟anni
d‟‟u tempu di li nanni di me‟ nanni
quannu lu munnu jia tuttu a rilentu
d‟affanni si campava e tantu stentu
Prima ancora d‟‟u chimicu „nvintatu
quannu vinia „u terrenu cuncimatu
cu l‟escrementi di l‟armali tutti
pi farici produrri „i megghiu frutti
Si nun chiovi cc‟è picca ri spirari
la terra, nun si pò mancu laurari
torciti quantu voi poi tuttu „u schinu,
ma siminari „u si pò, mancu a puinu.
L‟acqua p‟‟a terra è davveru l‟oru
fimmina amica megghiu di „na soru
quannu l‟arsura la porta all‟affannu
arriva iddra e cci sana lu malannu
Sta miricina è un toccasana
li benefizi su di „na tisana
roppu chi chiovi si spanni „u cuncimi
e cu li frutti la terra s‟esprimi
Cc‟era „na vota Nunziu Secappeddri
chi s‟‟i facia cacari di l‟aceddri
cu li cappeddri poi tutti „nzivati
jia facennu „u cretinu strati strati
53
Vincenzo Adamo
L‟acqua è oru e „a merda è tisoru
La fami nun mancava a „stu minchiuni
pi forza s‟aggualava ad un liuni
di l‟arba finu all‟ura ri scurari
pinzava sulamenti pi manciari
La matina pi prima culazioni
si priparava „na ddoppia razzioni:
pani cunzatu cu sardi salati
alivi niuri e alivi scafazzati
A pranzu maccarruna a vuluntati
cunzati cu stufatu ri patati
custati e trinchi, ri porcu, arrustuti
e cinqu litra ri vinu vivuti
Cunigghia fatti pi cena lardiati
„n seguitu, puru, scurmi ammarinati
caciu friscu e tunnina „n salamora
pi cuntornu sasizza pasqualora
Appena cci vinia d‟iri a cacari
tuttu lu vicinatu jia a „nfistari
„na porzioni ri Nunziu Secappeddri
jinchiri putia centu cantareddri
Quannu si usava poi pi cuncimari
la terra nun putìa chi pruspirari
eranu li ricoti suvirchianti
senza bisognu ri priari santi
Ogni viddanu „a terra cci ciria
e Nunziu, a turnu, a tutti li sirvia
poi lu ricotu d‟un tumminu terra
chiddru aggualava ri „na granni serra
54
Vincenzo Adamo
L‟acqua è oru e „a merda è tisoru
Lu cretinu aumintava ri valuri
bazzicava li bagghi d‟‟i signuri;
cc‟è cu‟ cunta pi casta ereditata
iddru cuntava pi la sò cacata
„Sta storia raccuntata fa capiri
quantu l‟acqua p‟‟a terra pò sirvìri,
ma pi dari valuri a lu lavoru
si l‟acqua è oru, „a merda è trisoru
Jacu “Pollu”, tinia „na figghia sula
e la purtava a spassu supra „a mula
vulutu avissi farci „a cumpagnia
quannu „a mugghieri ancora s‟‟a sintia.
55
Vincenzo Adamo
Cu‟ avi masculi, stringi cu buttani…
Cu‟ avi masculi, stringi cu buttani
Cu‟ havi donni, apparenta cu li cani
Tanti voti, lu “Pollu” cci pruvau
ddoppu, però, la mogghi cc‟attuppau
si cunsulau accattannusi „na mula
ssa figghia, cc‟arristau l‟unica e sula
Supra „a mula facia la cavallarizza
e „a facci cci canciava, pizza pizza
quannu c‟era cu è chi la taliava
e qualchi “apprezzamentu” cc‟allimava
Tresa ri nomu, e tresa2 era ri fattu
stava sempi a ghiucari cu lu gattu
e quannu s‟affacciava ra finestra
si cumpurtava ri canuzza gnestra
Sutta „a finestra cc‟era lu via vai
Roccu, Vicenzu e spissu anchi Nanai
passavanu sirati a farci „a corti
a lettu s‟‟a purtava cu avia „a sorti
Comu li cani a farici la fila
appena si „nzaiava „i causi tila3
tutti pronti a ciarari lu sururi
acqua di rosi ed elisir d‟amuri
„Stu via vai continuau comu nurmali
a pranzu facianu puru „i cumminsali
„st‟amici trattavanu la famigghia
di parenti, pi Jacu e pi la figghia
56
Vincenzo Adamo
Cu‟ avi masculi, stringi cu buttani…
Callu “Sceccu”, tinia du‟ masculazzi
beddi „mpustati, ormai du‟ giuvinazzi
quannu li figghi cci purtaru „i nori
prestu cci spanpinau tuttu lu cori
Fimmini tisi, cu li mini-gonni
cosci ri fora finu a li mutanni
minni sbracati4 fora di lu pettu
du‟ „ranni troje, rittu cu rispettu
Una purtava puru „a giarrittera
Jia muvennusi comu „na pantera
Pi strata, nun facìa chi natichiari
e cu‟ nun si nni sirvia, l‟avìa addisiari
Qualchi cornu ô maritu, c‟‟u facìa
ed iddru allegramenti s‟‟u tinìa
cc‟abbastava di villa peri peri
pi scurdari li corna e li pinzeri
La tisumi ri l‟autra „un era menu
si la spassava senza nuddru frenu
beddra carnusa chi parìa di citru
e sutta la gonna un culu ri vitru
Assittata parìa un libbru apertu
cultura era a pariri d‟ogni espertu”
l‟omini ranni e puru li nuddrichi
arriniscìanu a leggiri ne righi
Pi Callu fu risvigghiu „n pienu jornu
aviri „sti du‟ nori a lu cuntornu
aviri „sti du‟ figghi curnutiati
c‟‟a cura „mmezzu „i cosci e vastuniati
57
Vincenzo Adamo
Cu‟ avi masculi, stringi cu buttani…
„Sti brevi stori, vonnu ancora diri
chi lu proverbiu nun si pò smintiri
cu‟ avi donni, apparenta cu li cani
cu‟ avi masculi, stringi cu buttani.
2
Di facile approccio
Pigiama
4
Senza reggipetto
3
58
Vincenzo Adamo
Quannu „a campana fa “damme” sulu…
Quannu „a campana fa “damme” sulu
Chissa è amicizia chi và „nt‟ô …
L‟omini besti su‟ ri cumpagnia
la sulitati è brutta malatia
e si spissu è ditta santitati
pi lu sulu l‟amici su addisiati
Di l‟amicizia „un si pò fari a menu
pirdennu chissa si perdi lu trenu
e surannu, poi, attocca pidalari
pi „na strata chi è tutta acchianari
„Na manu nun si lava mai suliddra
cu l‟autra „mpasta „u pani „nna maiddra
cci voli l‟autra manu p‟aiutanti
e cosi si nni fannu tanti e tanti
Spissu „n‟amicu è comu un trisoru
certa amicizia vali cchiù di l‟oru
megghiu aviri „n‟amicu „nna la chiazza
chi di maregni chini „na visazza
Quannu l‟amuri và pi suffucari
è l‟amicizia chi „u fa rianimari
è ossigginu p‟‟i purmuna afflitti
e metti fini a li peggiu cunflitti
Turi „n‟amicu bonu lu truvau
chi l‟amicizia pari ricanciau
e quannu si „ncuntravanu p‟‟i strata
cc‟era l‟abbrazzu e cc‟era la vasata
59
Vincenzo Adamo
Quannu „a campana fa “damme” sulu…
E siccomu li patti foru chiari
„st‟amicizia jiu sempi a migghiurari
Quannu a campana fa lu “damme e dè”
motivu ri stunari certu „un cc‟è
L‟ amicu nun si ceri s‟è campiuni
o „n sucità si scinni d‟un scaluni
pi chissu Turi chi taliava „nsusu
„st‟amicu si lu tinni pi lu pusu
La stissa sorti „un appi certu „Nzulu
chi stancu ri firriari sempi sulu
truvau l‟amicu chi si lu sfruttau
e puru „u sangu d‟‟i vini cci sucau
L‟amicu avia truvatu „a truvatura
spissu limusiniava li favura
li sordi s‟un l‟avia l‟ addumannava
e „Nzulu fissa fissa cci li rava
Pi chissu stava sempi ntra li peri
e pi fari amicizia c‟‟a mugghieri
cu chista poi, si resi a lu fuiutu
e pi „st‟amicu, „Nzulu fu curnutu
E cu la beffa cci fu puru „u dannu
l'amicu lu futtiu c‟un malu „ngannu
allura „Nzulu si „mpuntau li peri
e cc‟intimau, turnarici „a mugghieri
Ma l‟amicizia chi paria sardata
Pi „Nzulu era minestra riquariata
d‟‟a mogghi a mali modi fu pigghiatu
comu riri: “curnutu e vastuniatu”
60
Vincenzo Adamo
Quannu „a campana fa “damme” sulu…
“Megghiu sulu chi malu accumpagnatu”
pi „Nzulu è proverbiu ritagghiatu
li spighi „un vannu tutti sempi all‟aria
specie si è la mogghi … strafalaria!
Quannu „a campana fa lu “damme e dè”
ri ss‟ amicizia ri megghiu nun cc‟è
quannu „a campana fa lu “damme” sulu
chissa è l‟amicizia chi va „n culu
61
Vincenzo Adamo
Quannu la donna si metti a natichiari…
Quannu la donna si metti a natichiari
S‟un nn‟è caruta sta pi cascari
„Sta storia chi vi cuntu è ri donna
beddra ri facci, e corpu ri culonna
chi quannu l‟omu si metti assapurari
smunta „u tistali e sduna a natichiari
Maria ri nomu ri “Musea” ngiuriata
pi la so‟ vita tantu arritirata
jia p‟‟i vint‟anni a tarda primavera
era mmustra ri „na donna sincera
Pallava picca e „u mussu avia ri cira
porti attangava appena vinia sira
e p‟‟u scantu d‟aviri rintra latri
a nuddru cchiù rapìa, mancu a sò patri
Passava „u tempu comu „na badissa
sulamenti niscìa pi ghiri a missa
vistìa cumposta, cu abiti „ncollati
e „un si firava, mancu ri sò frati
Pi strata si mittìa li corna „n terra
li natichi „un facìanu „u serra serra
cu l‟anchi nun cci rava ad annacari
e ghia passiannu senza sculittiari
Vivìa isulata comu „n‟eremita
anchi si cci piacìa farisi zzita
ma nuddru s‟avìa ancora fattu avanti
quasi vint‟anni e nuddru spasimanti
62
Vincenzo Adamo
Quannu la donna si metti a natichiari…
U gnornu „n casa cci scappa lu focu
iddra s‟‟a scanza, ma sulu pi pocu
jiunci un pumperi la viri sbinuta
lu focu astuta,e poi d‟ iddra si cura
Appena „anticchia la fa tramazzari
l‟occhi s‟‟i rapi e lu va p‟abbrazzari
l‟omu chiarisci: “jò sugnu „u pumperi”
iddra arrispunni: “pi tia sugnu Meri”
Nun si tira ‟nnarrè, „u fa pi duveri
su „i periculi chi curri „u pumperi
tutti li fochi chi vannu a sbambari
puru ch‟un voli l‟havi ad astutari
E cchiu cci ciucia, cchiu lu focu sbampa
pari ch‟ammanza, inveci cchiu l‟abbampa
è ciamma chi si spanni in ogni locu
è „na binzina chi pigghiau focu
„Nna la so testa scucca „na scintilla
nun perdi tempu chi tutta s‟attilla
si metti „i gonni c‟‟u spaccu e assintati
curti du‟ parma chi parinu aisati
Poi „a culonna si pitta „i capiteddri
si „nciminnia cu tanti zagareddri
lu mussu ch‟ avìa la cira ri supra
è „nzivatu ora ri cira ri Cupra5
Pi strata vannu „i natichi a sirrari
biati ddr‟occhi chi ponnu taliari
si l‟induli mustrava aviri schivu
ora dimustra ch‟è un focu vivu
63
Vincenzo Adamo
Quannu la donna si metti a natichiari…
Fuddria d‟amuri chi bussa a la porta
cc‟è lu pumperi chi l‟appi pi morta
vistu chi “Meri” misi a natichiari
picca cci manca chi sta pi cascari.
5
Rossetto
64
Vincenzo Adamo
Si a soccu penza, già pinzatu avissi…
Si a soccu penza, già pinzatu avissi
A soccu penza cchiù nun pinzirissi
Penza la cosa prima chi la fai
penzala bona,e nun ti pintirai
picchì la cosa fatta e già pinzata
sitenza è passata „ngiudicata
Lu pintimentu roppu cchiù nun servi
colluri accattati sunnu fari nervi
si è la pracchiarata cumminata
nun servi certu a nenti a ripinzata
Petru Badiotu, nòbbili pirsuna
ora pigghia li petri a muzzicuna
la testa l‟havi china ri pinzeri
picchì persi la stima d‟‟a mugghieri
L‟avia pigghiatu certu a la liggera
„na scappateddra cu la cammarera
tuttu c‟accuminciau quasi pi ghiocu
ma roppu la binzina pigghiau focu
‟Stu focu, tuttu focu di „n‟arcanu
pigghiau prima li peri e poi li manu
attruvau Petru lu tirrenu moddru
e ora di rintra ccè finu a lu coddru.
Prinizzi e amanti „un si ponnu ammucciari
„st‟arcanu si jiu prestu a palisari
lu vinni a scummigghiari la muggheri
e foru „rattacapi e „ran pinzeri
65
Vincenzo Adamo
Si a soccu penza, già pinzatu avissi…
‟I corna sunnu corna un sunnu peni
e spissu cu‟ è chi l‟havi nun li teni
la mogghi „i corna prestu sbarazzau
cugnintura cci vinni e s‟‟a pigghiau
Cu li pinzeri cci crisceru „i corna
„u cuntu fattu, capita ch‟un torna
certi cosi „un si fannu a la liggera
mancu si cc‟è di „mmezzu a cammarera
Cu‟ l‟havi l‟occasioni e „un si nni servi
‟un trova un cunfissuri chi l‟assorvi
ma si si servi e veni scummigghiatu
d‟ ‟u cunfissuri veni scunfissatu
La testa si la sbatti ora pi mura
voli ricunciliarsi c‟‟a signura
chi havi,ormai, la testa sbindatizza;
iddru cci truzza ma a iddra nun cc‟attizza
Viriti chi famigghia cunsumata
pi „na cosa chi fu mala pinzata
Petru è dichinutu, „a mogghi vispa
e si vinneru lu taulatu e „i trispa
Oramai è firita „mpustimata
cci vulissi „na bbona miricata
ma roppu chi si perdi la firucia
cchiossai si disinfetta, cchiossai abbrucia
Allura nun cc‟arresta chi pinzari
ch‟era megghiu nun farla „mpustimari,
si a soccu penza, già pinzatu avissi
a soccu penza, cchiù nun pinzirissi.
66
Vincenzo Adamo
Ricci Buttana chi Buttana ti rici!
Ricci Buttana chi Buttana ti rici!
Soggira e nora già „n celu sciarriati
misi ‟mmezzu li riavuli ammiscati
scinneru „n terra cu l‟arma „nt‟ê renti
p‟attruvarisi poi stritti parenti
E li parenti comu tutti sannu
cchiù stritti sunnu cchiù mali ti fannu
comu li scarpi ni lu caminari
anchi si chisti si ponnu allargari
Li parenti nun si ponnu canciari
si sunnu lordi, „un si ponnu lavari
ed è pi chissu chi stritti si tennu
e bboni o tinti su chiddri chi vennu
Betta Cuffara un anciuliddru „un cc‟era
so soggira „na „ranni spallittera
riavuli eranu „n celu rinomati
„n ‟terra du‟ strafalari strati strati
Pronta cc‟era p‟un piritu la sciarra
davveru eranu donni ri rimarra
la lingua pronta pi sputari feli
e vuci spinti, a li settimi celi
Cu‟ prima rava, lu facia badannu
cu‟ arrispunnia, facia maggiuri dannu
sti mali lingui usati comu spati:
l‟avissiru „sti donni fiddruliati!67
Vincenzo Adamo
Ricci Buttana chi Buttana ti rici!
‟‟Poviru figghiu‟‟, „a soggira ricìa ,
”comu supporta ssa „ran tinturìa
megghiu schettu chi malu maritatu”
-mancu servi, pi stommacu quariatu!‟‟Chi dici? Vecchia stolita e purrita
Pallari avivi mentri ch‟eru zita?
Avissi fattu, a corpu, „a cuntrananza
E ti l‟avissi tu quariatu „a panza‟‟
‟‟Quann‟eri zita , „i cosi jianu lisci
di maritata m‟hai trattatu a pisci
peggiu ra morti, un figghiu m‟hai arrubbatu
e tuttu lu stentu meu, cci l‟haiu appizzatu‟‟.
‟‟Certu p‟‟u scantu di „ncuntrari latri
s‟avìa a stari „ntra li cosci ri sò matri
e accussì ssu bacuccu patintatu
a nuddra donna avissi mai spusatu‟‟
‟‟Bacuccu a mè figghiu tu cci rici?
Ravanti â matri chi cu stentu „u fici?
Allura si „na figghia ri schifia
pi chissu ti l‟hai a viriri cu mia‟‟
„Sti riscursi ri veri catitara
seguitaru e una cci rinfacciau: ‟‟Mara‟‟.
L‟autra, poi, pi nun sentisi ri menu:
‟‟ti meriti la morti sutta un trenu‟‟
Continuaru a linguiari e cu chiù tonu
pi picca cc‟ammancau puru lu sonu
la soggira „a pigghiau pi malasana
cci rissi porca e cci rissi buttana
68
Vincenzo Adamo
Ricci Buttana chi Buttana ti rici!
‟‟Vecchia bagascia, chi pigghiasti prima?
jò nun vosi parlari cu ssa rima
pi lu cuntegnu meu tantu civili
oltri „un ti rissi chi fimmina vili‟‟
Cu‟ pigghia primu certamenti „un sbagghia
anchi si „u focu è, focu ri pagghia
Cafuddra allura e un diri :Soccu fici?
-Ricci buttana chi buttana ti rici.-
69
Vincenzo Adamo
La mugghi di lu latru a longu „un riri
La mugghieri di lu latru a longu 'un riri
La mogghi di lu probbu nun si ruri
anchi si „un sunnu tutti rosi e ciuri
dormi a la pagghia e sapi soccu fari
si a la sò porta senti tuppuliari
Ariu nettu nun temi la risìna
apri la porta sia sira o matina
runa dimura a cu‟cci l‟addrumanna
gira la testa e si vota addrabbanna
Sulu cu l‟occhi li ricchizzi viri
e si li sonna sulu li piaciri
cu lu travagghiu cci crisci la gobba
riccu addiventa sulu cu‟ v‟arrobba
Ma arriva spissu lu picca all‟assai
cu‟ s‟accuntenta, si scanza li vai
cu‟di lu picca è sempi scuntenti
la fini spissu fa di lu pizzenti
Ma l‟onestàti è un beni raru
chi spissu nun cci coci „nno quararu
dunni inveci cci coci prestu prestu
la qualità di l‟omu sdisonestu
Fari lu latru è degnu mestieri
comu fari „u dutturi o lu pumperi
è arti chi „un s‟addici all‟omu rettu
è arti chi richiedi lu ‟ntellettu
70
Vincenzo Adamo
La mugghi di lu latru a longu „un riri
Arseniu Lupin fici lu pioneri
sutta, sutta riria la sò mugghieri
prestu si fici la fama d‟artista
anchi s‟‟i sbirri lu tinianu a vista
Turi Occhialista fici ssu filaru
quannu l‟idea cucìu nno so quararu
si nni jiu a rubbari e prestu „mparau
cci pigghiau gustu e roppu s‟addiccau
Quannu „n casa purtava lu buttinu
sò mogghi cci facìa lu „ran fistinu
cuntintuna scattava a scaccaniari
Turi appagatu si ni jia a curcari
Iddra a lettu si lu jia a sicunniari
comu un canuzzu lu jia ad allisciari
cc‟addumannava gioje e cullaneddri
bracciali timpistati e d‟oru aneddri.
Appena chi „sta donna addumannava
Turi cu l‟arti sua l‟accuntintava
cummigghiannula d‟oru e di ricchizzi
alimentannu tanti mali vizzi
Roppu si misi a fari lu galanti
e corna â mogghi cci nni fici tanti
cu li sordi si misi a fari sfrazzu
e fici jiri tuttu „n purvulazzu
A la mogghi „sta cosa „un cci piacìu,
ma i sordi fannu veniri 'u disìu,
e si li donni assai a tutti gustanu
sunnu li sordi chi spissu „un abbastanu
71
Vincenzo Adamo
La mugghi di lu latru a longu „un riri
Vistu chi Turi misi a scialacquari
li „ntrati, p‟‟a mogghieri, eru a calari
pi putìri appagari li so‟ vizzi
s‟arridducìu ben prestu in ristrittizzi
Siccomu „un vennu suli li disgrazzi
quannu chi vennu, ammatula t‟ammazzi
risgrazia fu chi Turi fu sbindatu
vinni vistu e fu misu carciaratu
Senza maritu e senza cchiù dinari
la mugghieri si misi a turmintari
e tutti li vizzietti ormai pigghiati
„un pottiru cchiù essiri appagati
Lu benessiri ch‟ è senza sururi
è un ciuri chi emana pocu oduri
è comu un picciriddu ch‟è „nfasciatu
a chi lu viri nettu a ch‟è cacatu
Tuttu chistu oramai è ripruvatu
mali si gori chiddru ch‟è rubbatu
lu provassi, si voli, ch‟‟un cci criri,
la mogghi di lu latru a longu un riri.
72
Vincenzo Adamo
„U pilu fimmina ti po‟ dari gioi. . .
„U pilu fimmina ti pò dari gioi
ma tira cchiui di „na parigghia voi
Roccu “‟U Burgisi”, avia „na massarìa
tri sarmi terra puru a jincaria
un mulu tinia sempi riservatu
pi mettilu r‟appressu di l‟aratu
Pi tirari la trebbia „nne campagni
avìa du‟ voi cu li grossi carcagni
puru pir iddri c‟era ri surari
quannu li roti jianu p‟affussari
„St‟armali tutti addetti a lu lavoru
tiravanu senza diri:‟‟ahiai e moru‟‟
e spissu avianu a fari tantu stentu
puranchi li voi ch‟eranu un purtentu
Cu l‟aratu „un tardava e cu li voi
a fari prestu li facenni soi
facìa lu rossu e puru „u nulitiari
la massarìa jia sempi a pruspirari
Ma l‟omu oltri „u benessiri e „u lavoru
bisogna di „na donna cchiù chi soru
nicissita di „na cumpagna amica
chi quannu „u viri stancu, si cci strica
„Na fimmina mai vista e tutta pettu
vinni a stari nna casa dirimpettu
vistìa succinta, appena „u necessariu
pi palisari „u sò armamentariu
73
Vincenzo Adamo
„U pilu fimmina ti po‟ dari gioi. . .
Roccu ch‟era vicinu a la trintina
si susìa ê setti l‟arbi la matina
e sta donna, „ngiuriata la ‟‟stranera‟‟
era pur iddra, tantu matinera
Prestu, prestu rapìa la barcunata
Tutta nura o tanticchia accuppunata
e Roccu jia taliannu di li „ncagghi
li pila chi cci scìanu di „nginagghi.
Fumiava accussì ri prima matina
tuttu „u jornu pinzava â signurina
prestu prestu finìu di sdilliniari
la scuncicau e si vosi dichiarari
Cci rissi chi purtava „na jimenta
un mulu e puru tanti firramenta
un tratturi, „na trebbia, „na trimoia
tanti armali e puru „na „ran troia
La strania accunsintìu „n tempu ri nenti
“cc‟eppora” , rissi , “chi roppu si penti‟‟
addivintaru „ntrisichi di lettu
e Roccu pi cuscinu usau „ so‟ pettu
Chiddra lu surisfava pu sò „ntentu
cociri lu facìa,ma a focu lentu
cc‟accuminciau tirannusi „na serra
e poi si pulizziau „i tri sarmi terra
Roppu chi tutta „a terra si tirau
pi l‟armali e l‟attrezzi si muddrau
si tirau „a trebbia e puru la trimoia
e cu li porci si tirau la troia
74
Vincenzo Adamo
„U pilu fimmina ti po‟ dari gioi. . .
Quannu „un cci fu cchiù nenti ri tirari
la strania a Roccu lu misi a stracquari
„un cci retti cchiù cocciu e mancu filu
e „n quarantena cci misi lu pilu
Accussì Roccu nn‟on tempu ri nenti
di riccu burgisi fu comu pizzenti
e tutttu chiddru chi avìa acquistatu
a mali si nni jiu e dilapidatu
Chiddru chi „u mulu tira „un cumparari
cu chiddru chi li voi ponnu tirari
lu pilu ti pò dari tanti gioi,
ma tira cchiù di „na parigghia voi.
75
Vincenzo Adamo
„U Signuri „un po‟ sentiri l‟Anciuli. . .
„U Signuri „un po sentiri l‟Anciuli cantari
ora penza li scecchi arragghiari
Lu Paraddisu è postu stramanu
dunni nun cc‟è salottu né divanu
si cc‟arriva pi „na via tutta bozza
pi chissu „un si po ghirici „n carrozza
È nn‟on postu ri celu arritiratu
e d‟Anciuli e di Santi bazzicatu
chi fannu cumpagnia a lu Principali
„nzemmula ad ogni razza d‟animali
Li „addrini tutti intenti a pizzuliari
s'aisanu „a testa sulu pi taliari
stannu commiri „nna „stu Paraddisu
pallanu picca e fannu lu bon visu
Tuttu lu jornu si stannu a caminari
senza mai ri putirisi assittari
picchì „a „addrina chi „u jornu camina
porta la sira sempi„a vozza china
Lu Pataternu li teni gnuniati
si pigghia l‟ova e si fa li frittati
si lu „addru si lamenta „un cci dà cuntu:
quannu si stanca cci metti lu puntu
76
Vincenzo Adamo
„U Signuri „un po‟ sentiri l‟Anciuli. . .
Quannu sentinu l‟Anciuli cantari
fannu lu coru tutti a caccariari
lu Pataternu voli serietati
e a l‟Anciuli cci fa li ran cazziati
Lu Paraddisu locu ri preghiera
nun diggirisci tutta „sta liquera
lu silenziu p‟‟u divinu è comu oru:
chi centra fari tuttu ssu „ran coru!
Li cunigghia allucati „nna li gaggi
sforzu nun fannu e si mantennu saggi
sunnu artefici ri „na cosa nova:
puru „i cunigghia „n celu fannu l‟ova
Si succeri chi scoppia un parapigghia
certu nun lu cumminanu „i cunigghia
lu Pataternu li nuddrica piatu,
e coccarunu si lu fa lardiatu
Sparsi cca e dda cci su li picuriddri
chi „nna stu celu sunnu tanti stiddri
c‟‟a testa „n terra vannu a pasculari
e nun fannu bee, mancu pi ciatiari
Parlanu a turnu e nun fannu casinu
nun vonnu scuncicari lu divinu,
ma si fannu casinu e Diu sbotta
lu carmanu cu lu seri e ricotta
Si l‟Anciuli riprovanu a cantari
ô Pataternu lu fannu „ncazzari
anchi s‟‟u cantu è ben intunatu
nun lu fa stari bonu cuncintratu
77
Vincenzo Adamo
„U Signuri „un po‟ sentiri l‟Anciuli. . .
La vita scurri senza tanti affanni
senza duluri panza né malanni
l‟ariu è sempi nettu e mai s‟affusca
e sentiri si po‟,vulari „a musca
Ma ogni regula havi l‟eccezioni
cci su l‟armali tinti e chiddri boni
cci sunnu „i silinziusi e „i burdellista
cci stà la razza porca e chiddra mista
Quannu „i scecchi si mettinu a ragghiari
a l‟autri armali „i fannu arribbillari
s‟arribbellanu li „addi e li cunigghia
p‟‟i ragghi chi si sentinu a tri migghia
Si a lu sceccu cci capita un „mpirugghiu
ragghia comu un duluri ri canfugghiu
era megghiu chi si nni stava „n terra6
e „n celu „un succirìa „sta ranni verra
Ô Pataternu chi „n silenziu penza
„u sceccu cci fa perdiri „a pasienza
e prestu „un pò chi mettisi a santiari
p‟‟u sceccu chi „un finisci d‟arragghiari
L‟attiggiamentu certu„un è divinu
ma suppurtari „un pò „stu „ran casinu
si nun supporta l‟Anciuli cantari
comu „i scecchi po‟ sentiri arragghiari
6
Raglio d‟asino non arriva in cielo
78
Vincenzo Adamo
Schetta nun t‟appi, maritata t‟appi…
Schetta nun t‟appi, maritata t‟appi
La giuvintu mia si nni jiu squarata
sulu „u ricordu ri qualchi taliata
o pi dirla in manera assai eleganti
l‟occhi sempi chini e „i manu vacanti
Filippa beddra quannu t‟annacavi
cchiù ti taliava e cchiù mi surisfavi
sintìa lu ciauru ri donna matura
partia „a testa, scinnianu li surura
Ora chi si cu mia cchiù nun mi scappi
di schetta ti vulia ma poi nun t‟appi
ma lu vuliri meu finiù a schifiu
arrivau Niculinu e mi futtiu
Jò persi tempu e nun mi dichiarai
Niculinu nisciù e trasìu Nanai
tu t‟‟a spassavi a farti munciuniari
e comu un fissa jò stava a taliari
E certamenti, nuddru ti schifiava
appena chi ogni zzitu ti lassava
pur s‟è notoriu, ch‟‟a zita lassata
s‟un nn‟è tuccata è certu vaviata
Pizzichi e vasi nun fannu pirtusa
e mancu sunnu cosa camurriusa
sunnu „i spiticchi di lu veru amuri
su, di lu fruttu, li chiù beddri ciuri
79
Vincenzo Adamo
Schetta nun t‟appi, maritata t‟appi…
Jò spirava chi „nna stu trasi e nesci,
ma chiddru chi si spira „un arrinesci,
chi s‟avissi truvatu „a cugnintura
p‟aviri l‟occasioni d‟‟a „ntratura
Ninu s‟accuffulau e chiù „un si mossi
però prestu cci foru sciarri „ rossi
tò patri era cuntrariu a „sta zitanza
ma prestu prestu ti vunciau la panza
Signu chi nun cci fu sulu „a vasata
e mancu causa fu la pizzicata
cci fu lu dannu e poi lu dannu fattu
lu patri preti lu sancìu cu l‟attu
Lu jornu chi ti jisti a maritari
„un m‟arristau cchiù nenti ri spirari
pi mia fu un funirali cu la missa,
mi turmintai p‟un ura comu un fissa
„N casa turnatu quasi rispiratu
mi sintia comu un cani vastuniatu
Filippa mia, oramai ch‟eri pirduta
la vita procedìa tantu sbannuta
Poi, quannu chi si rici lu distinu
di morti disgraziata morsi Ninu
allura riturnau la ciamma „n cori
e „n menti ripitia : “tintu cu‟ mori”
80
Vincenzo Adamo
Schetta nun t‟appi, maritata t‟appi…
Certu, la cosa, mi l‟appi a pinzari
chissi su cosi chi vonnu quagghiari
picchì s‟‟a donna zzita è vaviata
va cerca com‟è chiddra maritata!
Nun persi tempu a sciogghiri „st‟arcanu
vinni e t‟addumannai subbitu a manu
poi cu la manu mi rasti lu restu
e fu accussì chi t‟appi prestu prestu
Filippa mia oramai cchiù nun mi scappi
di schetta ti vulia ma poi nun t‟appi
di schetta nò, ma maritata t‟appi
basta chi t‟appi e comu t‟appi t‟appi.
81
Vincenzo Adamo
La parola porta pisu, Lu piritu porta risu
La parola porta pisu
Lu piritu porta risu
„A paruleddra menu porta „a paci
la verra la dichiara chi nun taci
e „nna li riscussioni ntra l‟amici
megghiu parola è chiddra ch„un rici
„Sta liggi è „na liggi universali
„m mucca s‟‟un cci su pila cc‟è lu sali
la lingua s‟è licchetta rumpi l‟ossa
e pò purtari l‟omu „nna la fossa.
Lu parlari scuppanti crea cuntrastu
fa torciri li corna puru ô crastu
parola mala ritta porta pisu
e causa sciarri puru „n Paraddisu
E l‟amicizia, puru a cchiù pruvata
veni „ntaccata d‟‟a mala parlata
picchì la cosa ritta cu arruganza
fa torciri vuredda na la panza
Penza la cosa e penza a comu „a rici
poi s‟‟un la rici, Diu ti binirici
ni sugnu ben d‟accordu, nun discutu
la parola ch‟un pisa „a rici „u mutu.
82
Vincenzo Adamo
La parola porta pisu, Lu piritu porta risu
Com‟è chi pò campari in alligria
la genti quannu è in cumpagnia
si la parola porta a li tirilli
e „a lingua pungi peggiu di li spilli?
Basta ri fari un piritu a capistru
pi ririri l‟aiutanti e lu maistru
cancia la cera, e „nna la cumpagnia
quarcunu riri e nautru scaccania
L‟arti ri piritiari tutti „a sannu
pi chissu si scurreggia tuttu l‟annu
pò farsi „n cumpagnia e macari a sulu
basta usari la trumma di lu culu
Cc‟è „na varianti ch‟è di veru spassu
„mmeci ri trumma pari un contrabbassu
e quannu si cimenta „a za Ninetta
la varianti è chiddra ra trummetta
Cci n‟è cu scrusciu semplici e allungatu
cu pari ri sciampagnu ch‟è sbindatu
lu populu l‟ascuta tutti letu
a cundizioni chi nun fannu fetu
Cc‟è chiddru proletariu e cc‟è lu reggiu
unu piritu è , l‟autru scurreggiu
a Sant‟Elena vivu Napuliuni
parianu spissu corpa ri cannuni
È „na cosa chi porta assai alligria
specialmenti s‟è fatta „n cumpagnia
e cc‟è cu‟ è chi sciala strati strati
facennu li so pirita „ncucchiati
83
Vincenzo Adamo
La parola porta pisu, Lu piritu porta risu
Puru San Petru „nna lu Paraddisu
nesci fora e si leva ssu „ran pisu
si sforza anticchia, cci nesci stintatu
l‟effettu pari chi havi truniatu
Poi p‟‟u sforzu, cc‟allenta la carina
pari chi chiovi, è Petru chi orina
lu populu di „st‟acqua assammaratu
ringrazzia a Diu e a Petru chi ha pisciatu.
Fa „ranni festa, si metti alligria
vivi, s‟abbuffa, e l‟ acqua „un addisìa
affuncia „nna cannata e „nno vintinu
varianti prova ri lu bombardinu
Si cunta chi a lu summu Ciceroni
propriu mentri ricìa la sò razzioni
unu si fici avanti, aisau un gniritu
chiarimenti vulia, cci sciu un piritu
S‟agitau, tuttu quantu l‟uditoriu
si smossiru, puru, l‟armi piatoriu
s‟allichireru, li „ranni scrianzati
e si futteru „i cianchi r‟‟i risati
Me nannu, immeci, s‟‟a virìa ri bruttu
attirantava e si sfurzava tuttu
poi cci vinia puru lu rovesciu
sbraitannu ripitia:“nun c‟arrinesciu!”
„I figghi pronti „u jianu a trantuliari
si ripigghiava e sdava a piritiari
un tammuru paria beddru battenti
ririanu „i figghi e tutti „i cumprisenti
84
Vincenzo Adamo
La parola porta pisu, Lu piritu porta risu
La murali : cu‟ parla è malvistu
cu‟ piritìa è misu a primu postu
la parola da sempi porta pisu
mentri „u piritu porta lu surrisu.
85
Cu‟ di vecchi si „nnamura…
Vincenzo Adamo
Cu‟ di vecchi si „nnamura
Poi si chiangi la vintura
L‟amuri è „na cosa tantu strana
è miricina, chi firiti sana
si veni menu la cosa si senti
facennu stari mali tanta genti
È un focu chi „n cori stà gnuniatu
fa danni sulu quannu è sbampatu
pi tanti provucatu havi ruvina
si stringi, pari chi fussi catina.
All‟apparenza pari cosa bbona
A cu lu prova subbitu cc‟attona
ma va sumministratu cu misura
comu la miricina roppu „a cura
A li voti addiventa malatìa
pi li vecchi è comu „na manìa
cci pari chi l‟attisa, poi l‟allenta:
bioru ciciri è, supra „a pulenta
Tra li picciotti provuca scintilli
li vecchi si risentinu mandrilli
la giuvini cu gran disinvultura
succeri chi d‟‟u vecchiu si „nnamura
Quannu l‟amuri veni ricanciatu
lu vecchiu bbonu è puru allintatu
e si la donna allura si „nnamura
secunnu mia lu fa pi cugnintura
86
Cu‟ di vecchi si „nnamura…
Vincenzo Adamo
Anchi si poi cci trova lu sapuri
un pò mistificallu comu amuri
la strata l‟havi tutta ad acchianari
e prima o poi su, cazzi ri scardari
Basta chi poi la fimmina lu pungi
vaddrari cci spuntanu comu fungi
e spissu s‟‟i malanni sunnu seri
ringnazzia a Diu si si manteni „m peri
Rusiddra si spusau cu Peppi l‟orvu
havi ri tannu chi cci leva „u morvu
ormai trintina e cu lu cori „n panni
nun detti pisu a lu divariu d‟anni
Ancora tisu, jia p‟‟a sessantina
facìa atletica ri prima matina
facìa „na vita ri riccu spunnatu
e Rusiddra taliau sulu a ssu latu.
Poi passau picca chi s‟allitticau
a Peppi „a nirvatura cc‟allintau
li sforzi, a certa età, nun calculati
hannu gustu d‟amari vastunati
Megghiu ri nenti lu maritu anzianu,
si rici, quannu no teni la manu
ma Peppi retti tuttu ad allintari
e puru la manu cc‟appi a lassari
Na li natichi cci spuntaru attriti
chi nun c‟eranu certu mentri ziti
signu chi chistu è lu risultatu
chi si piscia ri supra e sta vagnatu
87
Cu‟ di vecchi si „nnamura…
Vincenzo Adamo
L‟arteri vannu sempi a „ncarricari
tuttu lu jornu lu passa a vuciari
e cu l‟età chi va annavanzannu
tutti li vaddrari vannu assummannu
La vista fa scherzetti chi „un vi ricu
talia „i miluna e cci parinu ficu
pi „ntisa surdu comu „na campana
e „a milinciana la senti banana
„Stu vecchiu ch‟è di vaddrari attipatu
mancu lu ciancu cci teni quariatu
Rusiddra ora si chiangi la vintura
di chiddra chi d‟‟i vecchi si „nnamura
88
Cu rici donna spissu rici dannu
U gnornu „u Pataternu essennu pazzu
parturiu l‟omu cu varva e mustazzu
lu fici e si livau l‟urtimu pisu
e ruvinau accussì lu Paraddisu
Avìanu statu cueti cca l‟armali
prima di la prisenza di „stu tali
s‟aiutavanu ri qualunqui razza
unu mittìa li peri, l‟autru „i vrazza.
Eru li cosi prestu a piggiurari
quannu la cumpagna cci vosi fari
fici „na „ran fuddìa lu Pataternu
e „n Paraddisu successi l‟ infernu
P‟‟i scarsizzi nun la cummigghiau
e nura a l‟omu cci la presentau
chiddru, appena la vitti senza gonna
„un potti fari a menu a diri: donna!
E accuminciaru tannu „i primi vai
era megghiu nun avillu rittu mai,
ma lu „mbrogghiu lu fici lu Divinu
chi cosa putìa fari ddru mischinu?
Iddra si lu chiamau subbitu a sulu
e lu strigghiau, ri bonu, comu un mulu
l‟assistimau mittennuci la seddra
e roppu pocu, puru la vardeddra
89
Lu suttamisi comu Diu cumanna
L‟addumisticau usannu nervu e canna
cci rissi nun circari n‟autru nizzu
o ti lu conzu bbonu lu capizzu.
Poi cumminàu la prima matascina
si mancìa „u pumu e lassa la racina
Diu arriccumannau la pecura ô lupu
e havi ri tannu chi l‟omu fà „u pupu
L‟assicutaru e l‟omu cci jiu appressu
d‟essiri dimustrau senza chiù nessu
di la raggiuni avia persu lu filu
pi lu miraggiu di lu malu pilu
Cci fici amuri quasi a scattafeli
sciù „ncinta e parturiu lu figghiu Abeli
riprovau chi facìa tanfu ri vinu
ê novi misi si presentau Cainu
Lu munnu vinni allura populatu
d'un omu bbonu ed unu smiruddratu
ma l‟amicizia tra „sti dui nun tinni
e chiddru bbonu cci lassau li pinni
Nun si firmau pi chistu lu progressu
tanti autri figghi cci nasceru appressu
tra „i cosi chi la zoccula pò fari
la cchiù facili è comu procreari
Pi comu accuminciau malu „stu munnu
abbia firriari avìa a finiri „n funnu
era sulu scummissa fatta e persa
almenu chè, firriassi a l‟arriversa
90
Cc‟era davveru picca ri spirari
vistu di cu si vinni a populari:
ri menti gretti e ri genti mischini
rarichi d‟Eva e di mali vicini.
La donna trascinau l‟omu a la morti
e tra li sessi fu, chiddru cchiù forti
e vistu ch‟era donna la raggiuni
fici la parti l‟omu d‟‟u minchiuni
Cu‟ rici donna havi ri pinzari
prima di dillu, dunni va a parari
sutta la gonna si cela lu „ngannu
cu rici donna, spissu, rici dannu.
91
Cu cumanna? „U culu!
Un ghiornu un omu ch‟era assai siddriatu
pi l‟organi ch‟avia sempi „n attritu
chi lu facianu sentiri malatu
li cunvucau „n cunvegnu cu n‟ammitu
Ammitau la testa cu lu ciriveddru
pi l‟emicrania chi lu facia santiari
e vuciari chiossai d‟un ciaraveddru
cu lu cuteddru prontu pi scannari
A l‟appellu chiamau panza e vureddra
pi la gastriti sempi arribbillata
agghiummuniati comu „na marreddra
di lazzu, tinta ad essiri sfilata
Lu ficatu ammitau cu la so‟ bili
chi ammalatu l‟avia già d‟epatiti
e autri mali di jinchirni un zimmili
chi si v‟‟u cuntu vui nun ci cririti
Lu cori nun putia certu mancari
picchì spissu battia a centu all‟ura
e caminannu lu facia affannari
anchi s‟un caminava cu primura
All‟urtimu pi fari u cuntu sparu
vosi junciri a chisti puru „u culu
cu li morroidi chinu paru paru
ch‟abbastava iddru pi dulura sulu
92
Pi li capricci di st‟organi „ncoscenti
ci tuccava pigghiari miricini
e stari quasi sempi sull‟arrtenti
picchì nun cumminassiru casini
A li voti li mali eranu tanti
chi nun sapia chiù a cu rari renzia
si suffirmava su chiddri „mpurtanti
e cu l‟autri tinìa tanta pacenzia
„Sta cosa nun putia certu durari
tanti dulura „nzemmula su tanti
un capu si duvia ntra chisti a fari
chi li mittissi abbersu a tutti quanti
Lu ciriveddru ch‟era lu chiù dottu
“ lu capu „u fazzu jò c‟‟a me raggiuni
cu la me testa pensu e puru lottu
e l‟omu „un fazzu sentiri minchiuni”
Lu culu „ntisi e un piritu scasau
lu fici p‟antipastu letu letu
lu stommacu abbuttatu arricialau
sulu lu nasu „ntisi anticchia fetu
Lu cori pur capennu li raggiuni
pruvau lu ciriveddu a scarvacari
“ si ghiò mi fermu nun c‟è paraguni
lu ciriveddru nun po arraggiunari”
93
“M‟aviti prestu capu a numinari
senza ri mia nun si po‟ fari un passu”
lu culu si rimisi a piritiari
imitannu lu megghiu contabbassu.
Lu stommacu jiu prestu in giravolta
picchì sta cosa „un ci putia calari
chissu fu lu principiu di na sciolta
allura „u culu si misi a cacari
Lu stommacu purtau li so raggiuni
“ si nun ci fussi jò cca a travagghiari
nuddru putissi fari ri patruni
e subbitu carissu tutti a mari”
“L‟omu mancia e ghiò tritu e ritritu
pi fallu prestu prestu addiggiriri
lu cori batti comu un cori zzitu
e „u ciriveddru si po‟ sbizzarriri”.
Lu culu piritiau chi passi un tronu
e lu stommacu si „ntisi alliggiriri
lu so riscussu fici cu chiù tonu
“ si sugnu capu jò nun cc‟è chi diri”
“Veru rissi lu ficatu “chi triti
Jò mettu „u digistivu ch‟è la bili
lu meu è un travagghiu ch‟un viriti
pi chissu spissu mi riciti vili”
94
“Nun fazzu chi abbirsari „u machinariu
pi darivi la forza e ghiri avanti
picca picciuli è lu me salariu
facitimi ora capu su l‟istanti”
A stu puntu lu culu nun si smossi
lu stommacu abbuttatu s‟a cantau
lu cori passi aviri milli scossi
lu ciriveddru prestu s‟offuscau
Lu ficatu nni „ntisi „i conseguenzi
la bili fu accussì chi s‟asciucau
o ciriveddru cci rissi:“ chi penzi?”
E chiddru „u culu capu numinau.
L‟omu poi pi sapiri a risultanza
avia pinzatu ri chiamalli a sulu
ma chiddri già cu tantu r‟affannaza
c‟arrispunneru „n coru: ” u‟culu! „u culu”!.
95
INDICE
Lu megghiu avvocatu è u bonsenzu
5
La mala sorti di li centu crasti
7
Contru natura nun si ci pò jiri
9
„N casa Pilucchedda sunatura?
11
Vicinu u rè biatu è, cuegghè
13
Cu‟ cci l‟attacca a campanedda ô attu
15
Lu cani ri cui!
17
Tanti nenti ammazzarunu lu sceccu!
19
Lu processu
21
Cu‟ la voli cotta e cu‟ la voli crura
24
La „utti china e la mugghieri „mbriaca!
27
Tu mi tingisti e jò t‟arramagghiai
30
U difettu? O è du buttuni o è di l‟occhiettu
33
A Signura ch‟‟un nn‟avi abbentu
havi na purci „nt‟ô funnamentu
36
Comu t‟arridducisti „addu ri Sciacca
96
fariti pizzuliari di „na ciocca
39
Cu‟ havi figghi „nta la fascia
„un pò diri a nuddu bascia
42
E fu accussì chi s‟‟a spusau Pippinu!
46
Nichi e ranni tastanu li minni
49
L‟acqua è oru e „a merda è tesoru
51
Cu‟ havi masculi, apparanta cu buttani
cu‟ havi fimmini, apparenta cu li cani
54
Quannu „a campana fa “damme” sulu
chissa è amicizia chi và „nt‟ô …
57
Quannu la donna si metti a natichiari
s‟‟un nn‟è caruta sta pi cascari
60
Si a soccu penza, già pinzatu avissi
a soccu penza cchiù nun pinzirissi
63
Ricci buttana chi buttana ti rici!
66
La mugghi di lu latru a longu „un riri
69
„U pilu fimmina ti pò dari gioi
ma tira cchiui di „na parigghia voi
72
„U Signuri „un pò sentiri l‟Anciuli cantari
ora penza li scecchi arragghiari
75
Schetta nun t‟appi, maritata t‟appi
97
basta chi t‟appi e comu t‟appi t‟appi
78
La parola porta pisu, lu piritu porta surrisu
81
Cu‟ di vecchi si „nnamura
poi si chiangi la vintura
85
Cu‟ rici donna spissu rici dannu
88
Cu cumanna? „U culu!
92
98
Scarica

Lu megghiu avvocatu è u bonsenzu La mala sorti di