CORSO DI ROMENO - INDICE 1
–×
ANALISI GRAMMATICALE - FONETICA
SOSTANTIVI + ARTICOLO INDETERMINATIVO
ACCENTO - SOSTANTIVO
SOSTANTIVI + ARTICOLI ( TUTTI I CASI )
TERMINANZE PIU COMUNI
IL VERBO
FORMAZIONE DEL PLURALE
ESSERE ( A FI )
ALTERNANZE SINGOLARE PLURALE
AVERE ( A AVEA )
SOSTANTIVI + ARTICOLI ( CASO NOM. ACC. )
VOLERE ( A VREA - A VOI )
ALCUNI VERBI, E ALCUNI CONTRARI
POTERE ( A PUTEA )
NUMERI
DOVERE ( A-I TREBUI )
ALCUNE PAROLE NEL DISCORSO
VENIRE ( A VENI )
ARTICOLO DETERMINATIVO ( TUTTI I CASI )
VERBI PIU USATI
ARTICOLO INDETERMINATIVO ( TUTTI I CASI )
STRUTTURA DI UN VERBO
5 CASI DEI SOSTANTIVI
VERBI REGOLARI
ARTICOLO GENITIVALE + DETERMINATIVO
VERBI IRREGOLARI
ARTICOLO GENITIVALE + INDETERMINATIVO
ALCUNE PAROLE CHE INDICANO POSIZIONE
SOSTANTIVI + ARTICOLO DETERMINATIVO
ARTICOLO AGGETTIVALE O DIMOSTRATIVO
CORSO DI ROMENO - INDICE 2
–×
AGGETTIVI
MODO PRESUNTIVO
AGGETTIVI: GRADI DI COMPARAZIONE
CON IL VERBO ( A FI )
ALCUNE ESPRESSIONI IDEOMATICHE
CON IL VERBO ( A-I SE FACE )
AVVERBI
TEMPO GERUNDIO
PRONOMI
VERBI REGOLARI E IMPERSONALI
PRONOME PERSONALE E DI ‘POLITEŢE’
PRONOMI + VERBI ( DATIVO )
PRONOME RIFLESSIVO
PRONOMI + VERBI ( ACCUSATIVO )
PRONOME E AGGETTIVO POSSESSIVO
PRONOMI + VERBI RIFLESSIVI ( DATIVO )
PRONOME E AGGETTIVO DIMOSTRATIVO
PRONOMI + VERBI RIFLESSIVI ( ACCUSATIVO )
PRONOME INTERROGATIVO
PRONOMI + VERBI IMPERSONALI ( DATIVO )
PRONOME RELATIVO
PRONOMI + VERBI IMPERSONALI (ACCUSAT.)
PRONOME INDETERMINATO
PRONOMI + IMPERATIVO ( DATIVO )
PRONOME DI IDENTITA
PRONOMI + IMPERATIVO ( ACCUSATIVO )
PRONOME NEGATIVO
PRONOMI + IMPERATIVO (DATIV. + ACCUSAT.)
APPROFONDIRE I VERBI
.
ANALISI GRAMMATICALE
–×
EGLI
È
UN
BUON CORRIDORE QUANDO






pronome verbo art. indeter. aggettivo sostantivo(nome) preposizione
CORRE

verbo
VELOCEMENTE

avverbio
FONETICA
SUONI DIFFERENTI
Ă = O MUTA COME IN PĂMÂNT
Â-Î = U MUTA COME IN PĂMÂNT
C = (finale) CH COME IN CASA
G = (finale) GH COME IN GRIGIO
G = G COME IN IG-NORANT
J = G (aspirata) = IN CLUJ
OA = UA COME IN OAMENI
DALL’ITALIANO
Q = CHIU COME IN CHIUSO
Ş = SC COME IN SCIARE
S = S MUTA COME IN CASA
SC+I = COME IN DIS-CIPOLI
SC+E = COME IN DIS-CERNE
Ţ = Z COME IN PIZZA
Z = S COME IN ROSA, SLITTA
ACCENTO
–×
Nella lingua romena, l’accento non ha un luogo fisso. Tuttavia, di
solito cade sull’ultima o penultima sillaba delle parole, raramente
cade su altre sillabe. Parole con l’accento sull’ultima sillaba: sofà,
musacà, a alergà, topòr, călătòr, duşmàn. Parole con l’accento
sulla penultima sillaba: cămpìe, pădùre. Parole con l’accento su
altre sillabe: vèveriţă, làpoviţă, ai dòisprezecelea.
SOSTANTIVO
Il sostantivo (nome) è una parte variabile del discorso, può essere
maschile femminile o neutro, singolare o plurale. Come riconoscere il genere dei sostantivi? Al genere maschile appartengono gli
esseri che di solito sono considerate in romeno di sesso maschile:
om, cal, pom, perete, ardei. Al genere femminile gli esseri che di
solito sono considerati in romeno di sesso femminile: nepoată,
psică, floare, carte. Al caso neutro appartengono gli oggetti inanimati: cer, stilou, nume. Tuttavia vi sono molte eccezzioni.
–×
ALCUNE TERMINANZE PIU COMUNI
Nella lingua rumena esistono anche nomi di genere neutro, di solito sono nomi di cose.
La forma singolare è uguale al maschile, mentre la forma plurale è uguale al femminile.
.
sostantivi maschili e neutro singolare
maschili che formano i femminili
…e
…u
…cons.
…a
…i
…ă
student
profesor
doctor
muncitor
ţăran
lup
croitor
frate, spate
bou, cadou
pantof, gard
papa, cinema
tei, roi
tată

studentă
profesoară
doctoriţă
muncitoare
ţărancă
lupoaică
croitoreasă
sostantivi femminili singolare
femminili che formano i maschili
…ă
…e
…a
…i
vulpe
broască
curcă
casă
floare
basma
zi

vulpoi
broscoi
curcan
–×
FORMAZIONE DEL PLURALE
SINGOLARE
MASCHILE
UN

leu
tei
munte
(consonante) român
tată

SINGOLARE UN
NEUTRO
zero
birou
titlu
(mono silaba) lac
(consonante) dicţionar
deceniu
teatru
DOI
lei
tei
munţi
români
taţi
PLURALE
MASCHILE
I
DOUĂ PLURALE
NEUTRO
zerouri
birouri
URI
titluri
lacuri
dicţionare
decenii
teatre
–×
FORMAZIONE DEL PLURALE
SINGOLARE
FEMMINILE
DOUĂ PLURALE
FEMMINILE
O
basma
cafea
nuia
mamă
inimă
lipsă
farfurie
cântare
cădere
pregătire
doborâre
bunătate
varietate
fidelitate
pasiune
ă
basmale
cafele
nuiele
mame
inimi
lipsuri
farfurii
cântări
căderi
pregătiri
doborâri
bunătăţi
varietăţi
fidelităţi
pasiuni
I
FORMAZIONE DEL PLURALE, ECCEZZIONI
maschili:
singolare
plurale
om
oameni
copil
copii
cal
cai
________________________________________
femminili:
zi
zile
soră
surori
noră
nurori
________________________________________
neutri
pământ
pământuri
ou
ouă
________________________________________
masc. e femm. muncitor
muncitori
muncitoare
muncitori
lucrător
lucratori
lucrătoare
lucratori
învăţător
învăţători
învăţătoare
învăţători
–×
ALTERNANZE SINGOLARE PLURALE
singolare
A
A
Ă
EA
OA
Â-Î
C
G
D
S
SC
ŞC
ST
T
N
Z
VOCALITICHE
plurale
singolare
Ă
ţară
E
masă
E
păr
E
şosea
O
noapte
A-I
cuvânt
CONSONATICHE
CI
plec(h)
GI
rog(h)
Z
brad
Ş
pas
ŞT
casc
ŞT
muşc
ŞT
artist
ŢI
bărbat
pun
J
viteaz
plurale
ţări
mese
peri
şosele
nopţi
cuvinte
pleci
rogi
brazi
paşi
caşti
muşti
artişti
bărbaţi
pui
viteji
–×
SOSTANTIVI + ARTICOLI (caso: nom. acc.)
art.indet.

un +
–×
SING. MASC. art.deter. art.indet. PLUR. MASC. art.deter.



fiu
+l
fii
tei
+ul
tei
munte
+le nişte +
munţi
+i
român
+ul
români
tată  diventa a
taţi
SINGOLARE NEUTRO
zero
+ul
birou
+l
titlu
+l
un +
lac
+ul
dicţionar
+ul
deceniu
+l
teatru
+l
nişte +
PLURALE NEUTRO
zerouri
birouri
titluri
lacuri
+ le
dicţionare
decenii
teatre
SOSTANTIVI + ARTICOLI (caso: nom. acc.)
SINGOLARE FEMMINILE
PLURALE FEMMINILE
basma
basmale
cafea
+ ua
cafele
nuia
nuiele
mamă  diventa a
mame
inimă  diventa a
inimi
lipsă  diventa a
lipsuri
farfurie  diventa ia
farfurii
O+
cântare
nişte +
cântări
+le
cădere
căderi
pregătire
pregătiri
doborâre
doborâri
+a
bunătate
bunătăţi
varietate
varietăţi
fidelitate
fidelităţi
pasiune
pasiuni
–×
SOSTANTIVI + ARTICOLI, ECCEZZIONI
maschili:
singolare
plurale
copilul
copiii
calul
caiii
________________________________________
femminili:
ziua
zilele
________________________________________
neutri
pixuri
pixurile
________________________________________
masc. e femm.
–×
–×
ALCUNI VERBI, E ALCUNI CONTRARI
AZIONE
venire
prendere
mangiare
asciugare
entrare
stare
partire
cercare
portare (qui)
COMUNICARE
leggere
dire
domandare
insegnare
ricordare
ACŢIUNE
veni
lua
mânca
usca
intra
sta
pleca
căuta
aduce (aici)
COMUNICARE
citi
spune
întreba
învăţa
aminti (aduce a
minte)
CONTRARIO
andare
dare
bere
bagnare
uscire
scendere
arrivare
trovare
portare (la)
CONTRARIO
scrivere
ascoltare
rispondere
imparare
dimenticare
ANTONIME
merge
da
bea
uda
ieşi
coborî
ajunge, sosi
găsi
duce (acolo)
ANTONIME
scrie
asculta
răspunde
învăţa
uita
–×
ALCUNI VERBI, E ALCUNI CONTRARI
PENSARE
potere
dovere
bisognare
bisogno
desiderare
pensare
capire
VARIE
vincere
pagare
piangere
GÂNDIRE
putea
trebui
trebui
nevoie
dori
gândi
înţelege
DIFERITE
învinge
plăti
plânge
CONTRARIO
amare
volere
non volere
non ho bisogno
piacere
fare
sapere
CONTRARIO
perdere
guadagnare
ridere
ANTONIME
iubi
vrea (voi)
nu vrea (voi)
nu am nevoie
plăcea
face
şti
ANTONIME
pierde
câştiga
râde
–×
NUMERI
1 unu (maschile)
1 una (femminile)
2 doi (maschile)
2 două (femminile)
1119
număr + spre + zece
11 unsprezece non unusprezece
12 doisprezece (maschile)
12 douăsprezece (femminile)
14 paisprezece non patrusprezece
16 şaisprezece non şasesprezece
DENARO
1  19
20  100
101  119
120 1000
1001 1019
lei
de lei
lei
de lei
lei
2090
număr + zece
20 douăzeci non
doizece
100 o sută non una sute
200900
număr + sute
1000 o mie non una mii
20009000
număr + mii
NUMERI ORDINALI
primo  primul, întâiul (maschile)
prima  prima (femminile)
da
2 in su si aggiunge al … lea (maschile)
Es. (al doilea, al treilea, al patrulea, ecc.)
a … a (femminile)
Es. (a doua, a treia, a patra, a cincea, ecc.)
–×
ALCUNE PAROLE NEL DISCORSO
A
C
C
D
atunci = allora
cât = quanto
ca şi cum = come se
dintre = tra
atunci când = allorché
ce = che
cu toate că = nonostante
decât = di quanto
acelaşi = lo stesso
cine = chi
chiar dacă = anche se
deja = gia
acum = adesso
care = quale
=
datorita = grazie a (positivo)
adică = cioè
când = quando
=
din cauza = a causa (negati.)
abia = appena
cum = come
=
despre = verso
aşa = cosi
cu = con
=
despre ce = di che
aşadar = dunque
că = poiché
=
de = di
atât...cât = tanto..quanto
ca = come
=
dar = ma
atât...încât = tanto…che
cel care = il quale
=
deci = quindi
=
câţiva = qualche
=
deoarece = poiché
=
cui = a cui
=
dacă = se
=
ci = ma
=
de ce = perché
=
ceva = qualcosa
=
dimpotrivă = al contrario
=
cineva = qualcuno
=
deşi = benché
=
ceea ce = ciò che
=
de fapt = infatti
=
ca şi = anche, come
=
de aceea = perciò
–×
ALCUNE PAROLE NEL DISCORSO
D
E
F
I
=
e = sono
fără = senza
iar = nuovamente
=
=
fiindcă = essendo che
imediat = immediatamente
=
=
fel = tipo
=
=
=
ce fel = che tipo
=
=
=
la fel = lo stesso
=
=
=
astfel = cosi, altrimenti
=
=
=
fără ca = senza che
=
=
=
fără rost = senza senso
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
–×
ALCUNE PAROLE NEL DISCORSO
Î
L
M
N
între = tra
la = a
mare = grande
ne = ci, noi
în timp ce = durante
=
=
numai = solo
în timpul = mentre
=
=
nimic = niente
în = in
=
=
nici = neanche
însă = pero
=
=
niciodată = mai
încă = ancora
=
=
nici…nici = ne…ne
întâi = prima
=
=
nici măcar = neanche
în dată ce = subito che
=
=
=
în adevăr = infatti
=
=
=
în sensul că = nel senso
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
–×
ALCUNE PAROLE NEL DISCORSO
O
Ş-S
P
U
oare = forse, certo
pentru = per
şi = anche
unde = dove
oarecare = qualunque
prin in = mediante
sau = o
undeva = da qualche parte
oarecum = alquanto
pentru ca = affinché
să = che (congiuntivo)
=
orice = ogni
pentru că = perché
se = si (riflessivo)
=
oricine = chiunque
până când = finche
său = suo
=
oricum = comunque
peste = oltre
=
=
oricât = quantunque
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
ARTICOLI DETERMINATIVI (tutti i casi)
(il, gli – la, le)
SINGOLARE MASCHILE
PLURALE MASCHILE
E NEUTRO
(l’uomo)
(gli uomini)
nom. acc….…...(u)l - le - a……………….……….i
gen. dat.……….lui - (e)i…………..….…………..lor
voc……………..le...…………..…………………..lor
SINGOLARE FEMMINILE
PLURALE FEMMINILE
E NEUTRO
(la donna)
(le donne)
nom. acc….….ă (diviene) a………………………..le
……..e (diviene) ea……………………….le
……..ie (diviene) ia………………………..le
……..ea (diviene) eaua…………………….le
gen. dat.…….(e)i…………………….…………….lor
voc……………-………………………………..…..lor
–×
ARTICOLI INDETERMINATIVI (tutti i casi)
(un, una – degli, delle)
SINGOLARE MASCHILE
PLURALE MASCHILE
E NEUTRO
(un uomo)
(degli uomini)
nom. acc….…....un……………….……………nişte
gen. dat.………unui…………..….……………unor
voc…………….-……………..………………….SINGOLARE FEMMINILE
PLURALE FEMMINILE
E NEUTRO
(una donna)
(delle donne)
nom. acc………..o…….…………………………nişte
gen. dat.………..unei…………………….……...unor
voc……………..-………………………………….-
–×
5 CASI DEI SOSTANTIVI
–×
I sostantivi e i cinque casi.
I sostantivi (nomi), hanno cinque casi: nominativo, accusativo, genitivo, dativo, vocativo.
Il caso è la forma che prende il sostantivo in relazione con le altre parole nella frase.
Nominativo: il sostantivo funge da soggetto, e il verbo ad esso legato risponde alla
domanda chi? Es. il bambino ha cinque anni. [chi ha 5 anni? Il bambino]
copilul are cinci ani [cine are 5 ani? Cupilul]
Accusativo: il verbo è in relazione col sostantivo, di solito un nome proprio, risponde alla
domanda su chi? Es. ho visto il bambino. [su chi vedo? Sul bambino]
am văzut pe copilul [pe cine am văzut? Pe copilul]
Dativo: il verbo è in relazione col sostantivo, è risponde alla domanda a chi?
Es.
da al bambino un dolce. [a chi dai il dolce? Al bambino]
da
copilului ceva dulce. [cui da ceva dulce? Copilului]
Genitivo:
nota che questo caso non è in relazione col verbo, ma ha relazione di possesso appartenenza
e di qualificazione, risponde alla domanda di chi? Es. la stanza del bambino. [di chi è la
stanza? Del bambino]; la bellezza del bosco [di chi è la bellezza? Del bosco]
cameră a
copilului [cui este camera? A copilului]; frumuseţe a pădurii [cui este frumu-seţe? A
pădurii].
Nota che la differenza nell’uso del caso dativo dal genitivo consta nell’uso
dell’articolo possessivo o genitivale di, dei, della, delle. [al, ai, ai, ale ]
Vocativo: ha valore affettivo, esprime sentimenti di affezione radule! puiule! o disprezzo
prostule! Nella lingua contemporanea si ha la tendenza di usare il nominativo con valore
vocativo.
ARTICOLO GENITIVALE + DETERMINATIVO
articolo possessivo o genitivale
mas.
neu.
fem.
sing.
AL
AL
A
plur.
AI
ALE ALE
regola (1)
regola (2)
regola (3)
–×
L’articolo possessivo o genitivale si usa davanti al
pronome possessivo (al meu), davanti ai sostantivi nel
caso genitivo (al elevului) e davanti ai numeri
cardinali (al patrulea).
(del, della) accorda al genere della cosa posseduta e non al genere de possessore
es.: la casa e ‘della’ ragazzo = casa este a băiatului
cosa posseduta
 cosaposseduta
es.: il cavallo e del ragazzo = calul este al băiatul
 cosa posseduta
 cosa posseduta
l’articolo determinativo (ul, a) + l’articolo genitivale (al,a,ai,ale) non vanno mai
insieme a meno che non siano separati da un verbo.
es.: calul este al băiatului
vulpa a băiatului
il verbo separa, uso esatto non separato dal verbo, uso errato
per i nomi propri di persona l’articolo genitivale si pone difronte al nome, fatta
eccezione per alcuni nomi femminili.
Genitivo: i dischi di Mario = (al,ai,a,ale) discurile lui Mario (Mariei, Ilenei)
Dativo: ho chiesto a Mario = am cerut lui Mario (Mariei, Ilenei)
SOSTANTIVI + ARTICOLI DETERMINATIVO
Come individuare i casi :
Nominativo risponde alla domanda, chi? cine?
Genitivo risponde domanda, di chi? (al,ai,a,ale) cui?
Dativo risponde domanda, a chi? cui?
Accusativo risponde domanda, su chi? pe cine
MASCHILE + NEUTRO
singolare LUI
plurale LOR
(chi) nom. il bambino = copilul
i bambini = copiii
(di chi) gen. del bambino = (1) copilului
dei bambini = (1) copiilor
(a chi) dat. al bambino = copilului
ai bambini = copiilor
(su chi) acc. il bambino = (pe) copilul
i bambini = (pe) copiii
FEMMINILE + NEUTRO
singolare I
plurale LOR
(chi) nom. la ragazza = fata
le ragazze = fetele
(di chi) gen. della ragazza = (1) fetei *
delle ragazze = (1) fetelor
(a chi) dat. alla ragazza = fetei *
alle ragazze = fetelor
(su chi) acc. la ragazza = (pe) fata
le ragazze = (pe) fetele
regolauno
(1) del’articolo genitivale. * forma plurale, senso singolare.
(1) vedi regola
(Pe) va di fronte ai nomi propri, e sostantivi specifici.
–×
SOSTANTIVI + ARTICOLI DETERMINATIVO
–×
ESEMPI (maschile singolare e plurale)
N- il bambino ha 5 anni = copilul are 5 ani
i bambini ridono = copiii râd
regola (2)
G- la stanza del bambino e piena = camera (vedi regola
(2)) copilului este plin
i giocattoli dei bambini sono qui = jucăriile (vedi regola
(2)) copiilor sunt aici
regola (2)
D- da al bambino un dolce = da copilului ceva dulce
da ai bambini un dolce = da copiilor ceva dulce
A- ho visto il bambino = am văzut pe copilul
ho visto i bambini = am văzut pe copiii
ESEMPI (femminile singolare e plurale)
N- la ragazza impara = fata învaţă
le ragazze imparano = fetele învaţă
G- gli occhi della ragazza = ochii fetei (la forma e plurale il senso e singolare)
gli occhi delle ragazze = ochii fetelor

D- ho detto alla ragazza tutto=am spus(verbo che richiede dativo) fetei totul
ho detto alle ragazze tutto = am spus (verbo che richiede dativo) fetelor totul
A- ho visto la ragazza = am văzut (verbo che richiede accusativo) pe fată
ho visto le ragazze = am văzut (verbo che richiede accusativo) pe fate
SOSTANTIVI + ARTICOLI DETERMINATIVO
regola (3)
(nomi propri maschili, vedi regola
(3) )
N- Gino e il mio amico = Gino este prielenul meu
G- i dischi di Gino sono molti = discurile lui Gino sunt multe
D- ho chiesto a Gino qualcosa = am cerut lui Gino ceva
A- vedo Gino = văd pe Gino
regola (3)(3))
(nomi propri femminili, vedi regola
N- Carla e la mia amica = Carla este prietena mea
G- il fiore di Carla e bello = floarea Carlaei este frumoasă
D- ho detto a Carla di venire = am spus Carlaei să vină
D- ho detto a Rebecca di venire = am spus Rebecăi să vină
A- ho visto Carla = am văzut-o pe Carla
–×
SOSTANTIVI + ARTICOLI DETERMINATIVO
regola (1)
(applicazione della regola
(1) nel caso genitivo)
di chi e questa casa? a cui este această casa?
questa casa e di Mario = aceasta casă (fem.) estea lui Mario
questa macchina e di Mario = aceasta maşină (fem.) este a lui Mario
questo cavallo e il mio = acest cal (mas.) este al meu
i libri sono del ragazzo = cărţile (neu.) sunt ale copilului
i fiori sono dei ragazzi = florile (fem.) sunt ale copiilor
i cavalli sono dei ragazzi = cai (mas.) sunt ai copiilor
questo fiore e di Carla = aceasta floare (fem.) este a Carlaei
regola (1)
(nota come la regola
(1) non si applica nel caso dativo)
a chi parli tu? cui vorbeşti tu?
io parlo al profesore = eu vorbesc profesorului
io parlo ai profesori = eu vorbesc profesorilor
io offro i fiori alla ragazza = eu ofer flori fetei
io offro i fiori alle ragazze = eu ofer fiori fetelor
–×
ARTICOLO GENITIVALE + INDETERMINATIVO
articolo possessivo o genitivale
mas.
neu.
fem.
sing.
AL
AL
A
plur.
AI
ALE ALE
regola (1)
regola (2)
–×
L’articolo possessivo o genitivale si usa davanti al
pronome possessivo (al meu), davanti ai sostantivi nel
caso genitivo (al elevului) e davanti ai numeri
cardinali (al patrulea).
(del, della) si accorda al genere della cosa posseduta e non al genere del
possessore
es.: la casa e di un ragazzo = casa este a unui băiat
cosaposseduta
 cosa posseduta
es.: il cavallo e di un ragazzo = calul este al unui băiat
 cosa posseduta
 cosa posseduta
l’articolo indeterminativo (unui, unei) + l’articolo genitivale (al,a,ai,ale)
si possono mettere insieme.
es.: calul al unui băiatu
calul este al unui băiat
  non vanno insieme,
  vanno insieme,
uso errato
uso esatto
SOSTANTIVI + ARTICOLI INDETERMINATIVO..
Come individuare i casi :
Nominativo risponde alla domanda, chi? cine?
Genitivo risponde domanda, di chi? (al,ai,a,ale) cui?
Dativo risponde domanda, a chi? cui?
Accusativo risponde domanda, su chi? pe cine
MASCHILE + NEUTRO
singolare UNUI
plurale UNOR
(chi) nom. un bambino = un copil
dei bambini = nişte copii
(di chi) gen. di un bambino = (1) unui copil dei bambini = (1) unor copii
(a chi) dat. a un bambino = unui copil
dei bambini = unor copii
(su chi) acc. un bambino = (pe) copil
dei bambini = (pe) nişte copii
FEMMINILE + NEUTRO
singolare UNEI
plurale UNOR
(chi) nom. una ragazza = o fată
delle ragazze = nişte fete
(di chi) gen. di una ragazza = (1) unei fete * delle ragazze = (1) unor fete
(a chi) dat. a una ragazza = unei fete *
delle ragazze = unor fete
(su chi) acc. una ragazza = o fata
delle ragazze = nişte fete
regolauno
(1) del’articolo genitivale. * forma plurale, senso singolare.
(1) vedi regola
–×
SOSTANTIVI + ARTICOLI INDETERMINATIVO..
–×
ESEMPI (maschile singolare e plurale)
N- un bambino e sempre diligente = un copil este mereu silitor
dei bambini sono sempre diligenti = nişte copii sunt mereu silitori
regola(2)
(2) ) unui copil este plin
G- la stanza di un bambino e piena = camera (vedi regola
la stanza dei bambini = cameră (vedi regola
regola(2)
(2) ) unor copii
D- da a un bambino un dolce = dau unui copii ceva dulce
da ai bambini un dolce = dau unor copii ceva dulce
A- ho visto un bambino = am văzut un copil
ho visto dei bambini = am văzut nişte copii
ESEMPI (femminile singolare e plurale)
N- una ragazza e pulita = o fată este curată
delle case sono pulite = nişte case sunt curate
G- le stanze di una casa = camerele unei case (forma plurale senso e singolare)
le stanze delle case = camerele unor case
D- i soldi alla ragazza tutto = bani unei fete
i soldi alle ragazze = banii unor fete
A- ho visto una ragazza = am văzut o fată
ho visto delle ragazze = am văzut nişte fete
.
SOSTANTIVI + ARTICOLI INDETERMINATIVO..
regola (1)
(applicazione della regola
(1) nel caso genitivo)
di chi e questa casa? a cui este această casa?
questa casa e di un padre = aceasta casă (fem.) estea unui tată
questa cavallo e di un ragazzo = acest cal (mas.) este al unui băiat
questo fiore e di una ragazza = aceasta floare (fem.) este a unei fete
queste case sono dei padri = aceste case (fem.) sunt ale unor taţi
questi cavalli sono dei ragazzi = aceşti cai (mas.) sunt ai unor copii
questi fiori sono dei ragazzi = aceste flori (fem.) sunt ale unor fete
regola (1)
(nota come la regola
(1) non si applica nel caso dativo)
a chi parli tu? cui vorbeşti tu?
do al ragazzo = dau unui băiat
do alla ragazza = dau unei fete
do ai ragazzi = dau unor băieţi
do alle ragazze = dau unor fete
–×
–×
SOSTANTIVI + ARTICOLI (TUTTI I CASI)
articolo
genitivale
.
.
.
.
AL
.
.
.
.
DI UN (Genitiv)
A UN (Dativ)
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
..
AL
.
.
.
.
.
UNUI
..
..
.
..
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
UN
.
.
.
.
.
.
.
.
.
..
UNUI
.
.
.
.
(Nom-Acc)
.UN
.
.
.
.
.
..
UN
.
.
.
.
sing. mascile
UN
(Nom-Acc)
IL
TATĂ A
MUNTE UL
TEI L
LEU
FIU
COPIL
ROMÂN
OM
sing. neutro
UN
ZERO UL
TITLU
BIROU
LAC UL
PIX
OU L
DECENIU
TEATRU
DICŢIONAR
DEL (Genitiv)
AL (Dativ)
LE
L I
UL
UL
UL
.
.
LUI
I
LUI
LUI
LUI
EI
LUI
.
.
L
L
UL
L
L
UL
.
.
.
.
..
LUI
.
.
.
.
–×
SOSTANTIVI + ARTICOLI (TUTTI I CASI)
articolo
genitivale
.
.
.
.
.
.
.
..
..
.
UNEI
..
.
.
.
.
.
...
(Nom-Acc)
.UNA
sing. femmin.
O
(Nom-Acc)
LA
.
.
.
.
.
.
.
O
.
.
.
.
.
.
.
MAMĂ
INIMĂ
LIPSĂ
SORĂ BASMA
CAFEA
NUIA
FARFURIE
CÂNTARE
CĂDERE
PREGĂTIRE
DOBORÂRE
VARIETATE
PASIUNE
A
A
A
A
+UA
UA
+UA
A
+A
+A
+A
+A
+A
+A
DELA (Geniti)
ALLA (Dativ)
E
I
(E)I
ORI
ALE
ELE
ELE
(E)I
I
I
I
I
ŢI
I
PLURALE + I
.
.
.
.
.
.
.
A
.
.
.
.
.
.
.
DI UNA (Geniti)
A UNA (Dativ)
SOSTANTIVI + ARTICOLI (TUTTI I CASI)
articolo
genitivale
.
.
.
.
AI
.
.
.
.
DEI (Genitiv)
A DEI (Dativ)
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
ALE
..
.
.
.
.
(Nom-Acc)
.DEI
UNUI
..
..
.
..
.
.
.
.
.
.
.
.
.
..
UNOR
.
.
.
.
.
.
.
.
.
NIŞTE
.
.
.
.
plural. mascile
DOI
TATI
MUNTI
TEI
LEI
FII
COPII
ROMÂNI
OAMENI
–×
(Nom-Acc)
GLI
DEGLI (Gen)
AGLI (Dativ)
I
LOR
.
.
plural. neutro
DOUĂ
.
.
.
.
.
.
.
.
NIŞTE
..
.
.
.
.
ZEROURI
TITLURI
BIROURI
LACURI
PIXURI
OUĂ
DECENII
TEATRE
DICŢIONARE
.
.
.
.
..
LE
.
.
.
.
.
.
.
.
..
LOR
.
.
.
.
SOSTANTIVI + ARTICOLI (TUTTI I CASI)
articolo
genitivale
.
.
.
.
.
.
.
ALE
.
.
.
.
.
.
.
DI UNA (Geniti)
A UNA (Dativ)
.
.
.
.
.
.
.
..
..
.
UNOR
..
.
.
.
.
.
...
(Nom-Acc)
.UNA
.
.
.
.
.
.
.
NIŞTE
.
.
.
.
.
.
.
plura. femmin.
DOUĂ
MAME
INIMI
LIPSURI
SORORI
BASMALE
CAFELE
NUIELE
FARFURII
CÂNTARI
CĂDERI
PREGĂTIRI
DOBORÂRI
VARIETAŢI
PASIUNI
–×
(Nom-Acc)
LA
DELA (Geniti)
ALLA (Dativ)
.
.
.
.
.
.
.
LE
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
LOR
.
.
.
.
.
.
.
–×
IL VERBO
MODO - Indicativo = indicativ
TEMPI timpuri simple
presente = prezent
imperfetto = imperfect
passato remoto = perfectul simplu
futuro = viitorul
TEMPI timpuri compuse
trapassato prossimo = mai mult ca perfect
passato prossimo = perfectul compus
trapassato remoto = …………
futuro anteriore = viitorul anterior
MODO - congiuntivo = conjunctiv
presente = prezent
imperfetto = ………...
passato = perfect
trapassato = ………..
MODO - condizionale = condiţional
presente = prezent
passato = perfect
MODO - imperativo = imperativ
MODO
MODO
MODO
MODO
-
infinito = infinitiv
gerundio = gerunziu
participio = participiu
……….. = supin
ESSERE (A FI) : INDICATIVO
–×
Presente = prezent
Il modo indicativo esprime
un’azione considerata da chi
parla reale, sicura. Ha sette
tempi. Il tempo presente esprime un’azione simultanea
nel momento in cui si parla.
Citesc un roman.
Passato prossimo = perfect compus
Il passato prossimo esprime un’azione passata, senza descrivere il
preciso momento in cui si conclude
l’azione in presente.
Tu ai crezut în mine.
Imperfetto = imperfect
L’imperfetto esprime un’azione svoltasi nel passato, non
terminata al momento in cui
si riferisce.
Când eram mici.
Passato remoto = perfect simplu
Il passato remoto esprime un’azione svolta e conclusa nel passato.
Descrive un passato molto vicino al
momento in cui si parla (si usa molto in Oltenia).
Eu fusei acasă.
ESSERE (A FI) : INDICATIVO
Presente = prezent
io sono =
tu sei =
egli e =
noi siamo =
voi siete =
essi sono =
eu sunt
tu eşti
el este (e)
noi suntem
voi sunteţi
ei sunt
Imperfetto = imperfect
io ero =
eu eram
tu eri =
tu erai
egli era =
el era
noi eravamo = noi eram
voi eravate =
voi eraţi
essi erano =
ei erau
–×
Passato prossimo = perfect compus
(auxiliar + participiu)
io sono stato = eu am fost
tu sei stato =
tu ai fost
egli e stato =
el a fost
noi siamo stati = noi am fost
voi siete stati = voi aţi fost
essi sono stati = ei au fost
Passato remoto = perfect simplu
io fui =
eu fusei (fui)
tu fosti =
tu fuseşi (fuşi)
egli fu =
el fuse (fu)
noi fummo =
noi fiserăm (furăm)
voi foste =
voi fuserăţi (furăţi)
essi furono =
ei fuseră (fură)
ESSERE (A FI) : INDICATIVO
Trapassato prossino =  
Il trapassato prossimo è un
tempo di relazione, che esprime un’azione passata, conclusasi prima di altre azioni passate.
Înainte de la ora trei terminase de scris.
–×
Trapassato prossimo = mai mult ca
perfect
io ero stato =
eu fusesem
tu eri stato =
tu fuseseşi
egli era stato =
el fusese
noi eravamo stati = noi fuseserăm
voi eravate stati =
voi fuseserăţi
essi erano stati =
ei fuseseră
ESSERE (A FI) : INDICATIVO
Futuro letterale = viitorul
Il futuro esprime un’azione
che si svolge dopo il momento
in cui si parla. Ma può avere
anche un senso di comando.
Vei face aşa cum ţi-am cerut!
Futuro popolare = viitorul
Il futuro può avere altre due
varianti.
1. Am să scriu.
2. O să cânt.
–×
Futuro anteriore = viitorul anterior
Il futuro anteriore è un tempo di
relazione, esprime un’azione che si
svolge nel futuro che terminerà prima di altre azioni future.
După ce veţi fi trecut pe lângă apa,
veţi băga de seamă cât de rece este.
ESSERE (A FI) : INDICATIVO
Futuro letterale = viitorul
(Auxiliar + infinitiv)
io sarò =
eu voi fi
tu sarai =
tu vei fi
egli sarà =
el va fi
noi saremo =
noi vom fi
voi sarete =
voi veţi fi
essi saranno =
ei vor fi
Futuro popolare = viitorul
(Avea + conjunctiv)
io sarò =
am să fiu
tu sarai =
ai să fii
egli sarà =
are să fie
noi saremo =
avem să fim
voi sarete =
aveţi să fiţi
essi saranno =
au să fie
–×
Futuro anteriore = viitorul anterior
io sarò stato =
eu voi fi
tu sarai stato =
tu vei fi
egli sarà stato = el va fi
noi saremo stati = noi vom fi
voi sarete stati = voi veţi fi
essi saranno stati = ei vor fi
=
= o să fiu
= o să fii
= o să fie
= o să fim
= o să fiţi
= o să fie
fost
ESSERE (A FI) : CONGIUNTIVO
Presente = prezent
Il congiuntivo esprime una
azione realizzabile, possibile,
in presente.
Se gândeşte să plece.
Passato = perfect
Il congiuntivo esprime un’azione
realizzabile, possibile, nel passato.
Să fi învăţat la timp, acum ar şti.
ESSERE (A FI) : CONDIZIONALE
Presente = prezent
Il condizionale esprime una
azione la cui realizzazione
dipende da una condizione, o
da un desiderio. Si usa per
chiedere qualcosa attenuandone il carattere imperativo
Dacă ar munci.
–×
Passato = perfect
Il condizionale può essere usato
anche al passato.
Dacă ar fi muncit.
–×
ESSERE (A FI) : CONGIUNTIVO
Presente = prezent
che io sia =
ca să fiu
che tu sia =
ca să fii
che eglia sia = ca să fie
che noi siamo = ca să fim
che voi siate = ca să fiţi
che essi siano = ca să fie
Passato = perfect
che io sia stato
che tu sia stato
che egli sia stato
che noi siamo stati
che voi siate stati
che essi siano stati
ca să fi fost
ESSERE (A FI) : CONDIZIONALE
Presente = prezent
(auxiliar + infinitiv)
io sarei =
eu aş fi
tu saresti =
tu ai fi
egli sarebbe =
el ar fi
noi saremmo = noi am fi
voi sareste =
voi aţi fi
essi sarebbero = ei ar fi
Passato = perfect
(auxiliar + fi + participiu)
io sarei stato =
eu aş fi fost
tu saresti stato =
tu ai fi fost
egli sarebbe stato = el ar fi fost
noi saremmo stati = noi am fi fost
voi sareste stati =
voi aţi fi fost
essi sarebbero stati = ei ar fi fost
ESSERE (A FI)
Imperativo:
L’imperativo esprime un
ordine, affermativo o negativo.
Beţi! Nu beţi!
Participio:
Il participio è invariabile ed entra
nella struttura di alcuni verbi
composti. Am cântat, aş fi cântat,
să fi cântat, va fi cântat.
Infinito:
L’infinito esprime un’azione generale, astratta.
A
citi
Supin:
Il supin non ha un corrispondente
in italiano, esprime l’idea di necessità o uno scopo verbale futuro.
È preceduta da una preposizione
de, la, pentru.
De citit, la cules, pentru scris.
Gerundio:
Il gerundio esprime un
azione in corso di svolgimento, senza riferimento
al momento in cui si svolge. Fiind bolnav
–×
ESSERE (A FI)
Imperativo:
io sia
tu sia
egli sia
noi siamo
voi siate
essi siano
Infinito: essere = a fi
fii!
Gerundio: essendo = fiind
Participio: stato = fost
fiţi!
Supin = (de) fost = trebui să fi
Supin: (descrive uno scopo verbale
futuro)
(Avea + de + participiu)
am de fost
ai de fost
are de fost
avem de fost
aveţi de fost
au de fost
–×
AVERE (A AVEA) : INDICATIVO
–×
Presente = prezent
Il modo indicativo esprime
un’azione considerata da chi
parla reale, sicura. Ha sette
tempi. Il tempo presente esprime un’azione simultanea
nel momento in cui si parla.
Citesc un roman.
Passato prossimo = perfect compus
Il passato prossimo esprime un’azione passata, senza descrivere il
preciso momento in cui si conclude
l’azione in presente.
Tu ai crezut în mine.
Imperfetto = imperfect
L’imperfetto esprime un’azione svoltasi nel passato, non
terminata al momento in cui
si riferisce.
Când aveam bani.
Passato remoto = perfect simplu
Il passato remoto esprime un’azione svolta e conclusa nel passato.
Descrive un passato molto vicino al
momento in cui si parla (si usa molto in Oltenia).
Eu avusei dreptate.
AVERE (A AVEA) : INDICATIVO
Presente = prezent
io ho =
tu hai =
egli ha =
noi abbiamo =
voi avete =
essi hanno =
eu am
tu ai
el are
noi avem
voi aveţi
ei au
Imperfetto = imperfect
io avevo =
eu aveam
tu avevi =
tu aveai
egli aveva =
el avea
noi avevamo = noi aveam
voi avevate =
voi aveaţi
essi avevano = ei aveau
–×
Passato prossimo = perfect compus
(auxiliar + participiu)
io ho avuto =
eu am avut
tu hai avuto =
tu ai avut
egli ha avuto =
el a avut
noi abbiamo avuto = noi am avut
voi avete avuto =
voi aţi avut
essi hanno avuto = ei au avut
Passato remoto = perfect simplu
io ebbi =
eu avui (avusei)
tu avesti =
tu avuşi (avuseşi)
egli ebbe = el avu (avuse)
noi avemmo = noi avurăm (avuserăm)
voi aveste = voi avurăţi (avuserăţi)
essi ebbero = ei avură (avuseră)
AVERE (A AVEA) : INDICATIVO
–×
Futuro letterale = viitorul
Il futuro esprime un’azione
che si svolge dopo il momento
in cui si parla. Ma può avere
anche un senso di comando.
Vei face aşa cum ţi-am cerut!
Trapassato prossimo = mai mult ca
perfect
Il trapassato prossimo è un tempo
di relazione, che esprime un’azione
passata, conclusasi prima di altre
azioni passate.
Înainte de la ora trei terminase de
scris.
Futuro popolare = viitorul
O să am de scris.
Futuro anteriore = viitorul anterior
Il futuro anteriore è un tempo di
relazione, esprime un’azione che si
svolge nel futuro che terminerà prima di altre azioni future.
După ce veţi fi trecut pe lângă apa,
veţi băga de seamă cât de rece este.
AVERE (A AVEA) : INDICATIVO
–×
Futuro letterale = viitorul
(Auxiliar + infinitiv)
io avrò =
eu voi avea
tu avrai =
tu vei avea
egli avrà =
el va avea
noi avremo =
noi vom avea
voi avrete =
voi veţi avea
essi avranno = ei vor avea
Trapassato prossimo = mai mult ca
perfect
io avevo avuto =
eu avusesem
tu avevi avuto =
tu avuseseşi
egli aveva avuto = el avusese
noi avevamo avuto = noi avuseserăm
voi avevate avuto = voi avuseserăţi
essi avevano avuto = ei avuseseră
Futuro popolare = viitorul
(o + conjunctiv)
io avrò =
o să am
tu avrai =
o să ai
egli avrà =
o să aibă
noi avremo =
o să avem
voi avrete =
o să aveţi
essi avranno = o să aibă
Futuro anteriore = viitorul anterior
io avrò avuto=
eu voi fi
tu avrai avuto=
tu vei fi
egli avrà avuto= el va fi
noi avremo avuto= noi vom fi
voi avrete avuto = voi veţi fi
essi avranno avuto=ei vor fi
avut
AVERE (A AVEA) : CONGIUNTIVO
Presente = prezent
Il congiuntivo esprime una
azione realizzabile, possibile,
in presente.
Se gândeşte să plece.
Passato = perfect
Il congiuntivo esprime un’azione
realizzabile, possibile, nel passato.
Să fi învăţat la timp, acum ar şti.
AVERE (A AVEA) : CONDIZIONALE
Presente = prezent
Il condizionale esprime una
azione la cui realizzazione
dipende da una condizione, o
da un desiderio. Si usa per
chiedere qualcosa attenuandone il carattere imperativo
Dacă ar munci.
–×
Passato = perfect
Il condizionale può essere usato
anche al passato.
Dacă ar fi muncit.
AVERE (A AVEA) : CONGIUNTIVO
Presente = prezent
che io abbia =
ca să am
che tu abbia =
ca să ai
che egli abbia = ca să aibă
che noi abbiamo = ca să avem
che voi abbiate = ca să aveţi
che essi abbiano = ca să aibă
Passato = perfect
che io abbia avuto
che tu abbia avuto
che egli abbia avuto
che noi abbiamo avuto
che voi abbiate avuto
che essi abbiano avuto
–×
ca să fi avut
AVERE (A AVEA) : CONDIZIONALE
Presente = prezent
(auxiliar + infinitiv)
io avrei =
eu aş avea
tu avresti =
tu ai avea
egli avrebbe = el ar avea
noi avremmo = noi am avea
voi avreste =
voi aţi avea
essi avrebbero = ei ar avea
Passato = perfect
(auxiliar + fi + participiu)
io avrei avuto =
eu aş fi avut
tu avresti avuto =
tu ai fi avut
egli avrebbe avuto = el ar fi avut
noi avremmo avuto = noi am fi avut
voi avreste avuto = voi aţi fi avut
essi avrebbero avuto = ei ar fi avut
AVERE (A AVEA)
Imperativo:
L’imperativo esprime un
ordine, affermativo o negativo.
Beţi! Nu beţi!
Participio:
Il participio è invariabile ed entra
nella struttura di alcuni verbi
composti. Am cântat, aş fi cântat,
să fi cântat, va fi cântat.
Infinito:
L’infinito esprime un’azione generale, astratta.
A
citi
Supin:
Il supin non ha un corrispondente
in italiano, esprime l’idea di necessità o uno scopo verbale futuro.
È preceduta da una preposizione
de, la, pentru.
De citit, la cules, pentru scris.
Gerundio:
Il gerundio esprime un
azione in corso di svolgimento, senza riferimento
al momento in cui si svolge. Fiind bolnav
–×
AVERE (A AVEA)
Imperativo
io abbia
tu abbi
egli abbia
noi abbiamo
voi abbiate
essi abbiano
Infinito: avere = a avea
ai!
Gerundio: avendo = având
Participio: avuto = avut
aveţi!
Supin = (de) avut = trebui să am
Supin: (descrive uno scopo verbale
futuro)
(Avere + de + participiu)
am de avut
ai de avut
are de avut
avem de avut
aveţi de avut
au de avut
–×
VOLERE (A VREA /A VOI) : INDICATIVO
–×
Presente = prezent
Il modo indicativo esprime
un’azione considerata da chi
parla reale, sicura. Ha sette
tempi. Il tempo presente esprime un’azione simultanea
nel momento in cui si parla.
Citesc un roman.
Passato prossimo = perfect compus
Il passato prossimo esprime un’azione passata, senza descrivere il
preciso momento in cui si conclude
l’azione in presente.
Tu ai crezut în mine.
Imperfetto = imperfect
L’imperfetto esprime un’azione svoltasi nel passato, non
terminata al momento in cui
si riferisce.
Când eram mici.
Passato remoto = perfect simplu
Il passato remoto esprime un’azione svolta e conclusa nel passato.
Descrive un passato molto vicino al
momento in cui si parla (si usa molto in Oltenia).
Eu fusei acasă.
VOLERE (A VREA /A VOI) : INDICATIVO
Presente = prezent
io voglio =
tu vuoi =
egli vuole =
noi vogliamo =
voi volete =
essi vogliono =
eu vreau
tu vrei
el vrea
noi vrem
voi vreţi
ei vor
Imperfetto = imperfect
io volevo =
eu vream
tu volevi =
tu vreai
egli voleva =
el vrea
noi volevamo = noi vream
voi voleavate = voi vreaţi
essi voleano = ei vreau
–×
Passato prossimo = perfect compus
(auxiliar + participiu)
io ho voluto =
eu am vrut
tu hai voluto =
tu ai vrut
egli ha voluto =
el a vrut
noi abbiamo voluto = noi am vrut
voi avete voluto =
voi aţi vrut
essi hanno voluto = ei au vrut
Passato remoto = perfect simplu
io volli =
eu vrui
tu volli =
tu vruşi
egli volle =
el vru
noi volemmo =
noi vrurăm
voi voleste =
voi vrurăţi
essi vollero =
ei vrură
VOLERE (A VREA /A VOI) : INDICATIVO
–×
Futuro letterale = viitorul
Il futuro esprime un’azione
che si svolge dopo il momento
in cui si parla. Ma può avere
anche un senso di comando.
Vei face aşa cum ţi-am cerut!
Trapassato prossimo = mai mult ca
perfect
Il trapassato prossimo è un tempo
di relazione, che esprime un’azione
passata, conclusasi prima di altre
azioni passate.
Înainte de la ora trei termina-se de
scris.
Futuro popolare = viitorul
O să cânt.
Futuro anteriore = viitorul anterior
Il futuro anteriore è un tempo di
relazione, esprime un’azione che si
svolge nel futuro che terminerà prima di altre azioni future.
După ce veţi fi trecut pe lângă apa,
veţi băga de seamă cât de rece este.
VOLERE (A VREA /A VOI) : INDICATIVO
–×
Futuro letterale = viitorul
(Auxiliar + infinitiv)
io vorrò =
eu voi vrea
tu vorrai =
tu vei vrea
egli vorrà =
el va vrea
noi vorremmo = noi vom vrea
voi vorrete =
voi veţi vrea
essi vorranno = ei vor vrea
Trapassato prossimo = mai mul ca
perfect
io ebbi voluto =
eu vrusem
tu avesti voluto =
tu vruseşi
egli ebbe voluto =
el vruse
noi avemmo voluto = noi vruserăm
voi aveste voluto =
voi vruserăţi
essi ebbero voluto = ei vruseră
Futuro popolare = viitorul
(o + conjunctiv)
io vorrò =
o să vreau
tu vorrai =
o să vrei
egli vorrà =
o să vrea
noi vorremmo = o să vrem
voi verrete =
o să vreţi
essi voranno = o să vrea
Futuro anteriore = viitorul anterior
io vorrò avuto =
eu voi vrea
tu vorrai avuto = tu vei vrea
egli vorrà avuto = el va vrea
avut
noi vorremmo avuto = noi vom vrea
voi verrete avuto = voi veţi vrea
essi voranno avuto=ei vor vrea
VOLERE (A VREA /A VOI) : CONGIUNTIVO
Presente = prezent
Il congiuntivo esprime una
azione realizzabile, possibile,
in presente.
Se gândeşte să plece.
Passato = perfect
Il congiuntivo esprime un’azione
realizzabile, possibile, nel passato.
Să fi învăţat la timp, acum ar şti.
VOLERE (A VREA /A VOI) : CONDIZIONALE
Presente = prezent
Il condizionale esprime una
azione la cui realizzazione
dipende da una condizione, o
da un desiderio. Si usa per
chiedere qualcosa attenuandone il carattere imperativo
Dacă ar munci.
–×
Passato = perfect
Il condizionale può essere usato
anche al passato.
Dacă ar fi muncit.
VOLERE (A VREA /A VOI) : CONGIUNTIVO
Presente = prezent
che io voglia =
ca să vreau
che tu voglia =
ca să vrei
che egli voglia = ca să vrea
che noi vogliamo = ca să vrem
che voi vogliate = ca să vreţi
che essi vogliano = ca să vrea
Passato = perfect
che io abbia voluto
che tu abbia voluto
che egli abbia voluto
che noi abbiamo voluto
che voi abbiate voluto
che essi abbiano voluto
–×
ca să fi vrut
VOLERE (A VREA /A VOI) : CONDIZIONALE
Presente = prezent
(auxiliar + infinitiv)
io vorrei =
eu aş vrea
tu vorresti =
tu ai vrea
egli vorrebbe = el ar vrea
noi vorremmo = noi am vrea
voi vorreste =
voi aţi vrea
essi vorrebbero = ei ar vrea
Passato = perfect
(auxiliar + fi + participiu)
io avrei voluto =
eu aş fi vrut
tu avresti voluto =
tu ai fi vrut
egli avrebbe voluto = el ar fi vrut
noi avremmo voluto = noi am fi vrut
voi avreste voluto =
voi aţi fi vrut
essi avrebbero voluto = ei ar fi vrut
VOLERE (A VREA /A VOI)
Imperativo:
L’imperativo esprime un
ordine, affermativo o negativo.
Beţi! Nu beţi!
Participio:
Il participio è invariabile ed entra
nella struttura di alcuni verbi
composti. Am cântat, aş fi cântat,
să fi cântat, va fi cântat.
Infinito:
L’infinito esprime un’azione generale, astratta.
A
citi
Supin:
Il supin non ha un corrispondente
in italiano, esprime l’idea di necessità o uno scopo verbale futuro.
È preceduta da una preposizione
de, la, pentru.
De citit, la cules, pentru scris.
Gerundio:
Il gerundio esprime un
azione in corso di svolgimento, senza riferimento
al momento in cui si svolge. Fiind bolnav
–×
VOLERE (A VREA /A VOI)
Imperativo
io voglia
tu voglia
egli voglia
noi vogliamo
voi vogliate
essi vogliano
Infinito: volere = a vrea
voieşte!
Gerundio: volendo = vrând
Participio: voluto = vrut
voiţi!
Supin = (de) vrut = trebuie să vreau
Supin: (descrive uno scopo verbale
futuro)
(Avere + de + participiu)
am de vrut
ai de vrut
are de vrut
avem de vrut
aveţi de vrut
au de vrut
–×
SEMIAUSILIARE, POTERE (A PUTEA)
Indicativo - presente
io posso =
eu pot
tu puoi =
tu poţi
egli può =
el poate
noi possiamo = noi putem
voi potete = voi puteţi
essi possono = ei pot
Imperativo
aff. poţi! puteţi!
neg. nu poţi! nu puteţi!
Participio
potuto = potut
–×
Congiuntivo - presente
che io possa =
ca eu să pot
che tu puoi =
ca tu să poţi
che egli possa =
ca el să poată
che noi possiamo = ca noi să putem
che voi potete =
ca voi să puteţi
che essi possano =
ca ei să poată
NOTA BENE: AVENDO A DISPOSIZIONE L’INFININITO, IL PARTICIPIO, IL PRESENTE E IL CONGIUNTIVO DI UN VERBO, SI POSSONO
FORMARE TUTTI GLI ALTRI MODI
E TEMPI.
.
DOVERE (bisognare) (A-I TREBUI)
Indicativo - presente
io devo =
îmi trebuie
tu devi =
îţi trebuie
egli deve =
îi trebuie
noi dobbiamo = ne trebuie
voi dovete = vă trebuie
essi devono = le trebuie
Imperativo
aff. trebuie!
neg. nu trebuie!
Participio
bisognato = trebuit
Congiuntivo - presente
che io deva =
ca să-mi trebuiască
che tu devi =
ca să-ţi trebuiască
che egli deve =
ca să-li trebuiască
che noi dobbiamo = ca să ne trebuiască
che voi dovete = ca să vă trebuiască
che essi debbano = ca să le trebuiască
–×
VENIRE (A VENI)
Indicativo - presente
io vengo =
eu vin
tu vieni =
tu vii
egli viene = el vine
noi veniamo = noi venim
voi venite = voi veniţi
essi vengono = ei vin
Imperativo
aff. vino! veniţi!
neg. nu veni! nu veniţi!
Participio
venuto = venit
–×
Congiuntivo - presente
che io ho voluto =
ca eu să vin
che tu hai voluto =
ca tu să vii
che egli ha voluto =
ca el să vină
che noi abbiamo voluto = ca noi să venim
che voi avete voluto = ca voi să veniţi
che essi hanno voluto = ca ei să vină
VERBI PIU USATI
*1 AZIONE PASSATA
*1
am
ai
a
am
aţi
au
io sono stato
+ participio (stat)
*2 AZIONE PRESENTE
*2
io posso vedere
pot
poţi
poate
+ infinito (vedea)
putem
puteţi
pot
–×
VERBI PIU USATI
*2 AZIONE PRESENTE
*2
îmi
îţi
îi
ne
vă
le
mi bisogna un libro
+ trebuie + o carte
*2
ho bisogno di un libro
am
ai
are
+ nevoie + de o carte
avem
aveţi
au
–×
VERBI PIU USATI
*2 AZIONE PRESENTE
*2
îmi
îţi
îi
ne
vă
le
io ho fame
+ este + infinito (foame)
*2
per leggere
pentru
+ infinito (a citi)
unde
cu ce
când
cum
+ congiuntivo (să citeze)
–×
VERBI PIU USATI
*3 AZIONE ESPRIME DUBBIO (condizionale)
*3
aş
ai
ar
am
aţi
ar
io parlerei
+ infinito (a vorbi)
*4 AZIONE ESPRIME SPERANZA (congiuntivo)
*4
che io possa vedere (speriamo che si realizzi al presente)
pot
poţi
poate
+ să + congiuntivo (văd)
putem
puteţi
pot
–×
VERBI PIU USATI
*4 AZIONE ESPRIME SPERANZA (congiuntivo)
*4
che io voglia partire
vreau
vrei
vrea
+ să + congiuntivo (plac)
vrem
vreţi
vor
*4
che io voglia essere
vreau
vrei
vrea
+ să + congiuntivo (fiu)
vrem
vreţi
vor
–×
VERBI PIU USATI
*4 AZIONE ESPRIME SPERANZA
(congiuntivo)
*4
che io devo fare
trebuie
trebuie
trebuie
+ să + congiuntivo (fac)
trebuie
trebuie
trebuie
*5 AZIONE FUTURA (letterale)
*5
io verrò
voi
vei
va
+ infinito (veni)
vom
veţi
vor
–×
VERBI PIU USATI
*5 AZIONE FUTURA (letterale)
*5
io verrò (futuro popolare)
am
ai
are
+ să + congiuntivo (vin)
avem
aveţi
au
*5
io verro (futuro popolare)
“O” davanti al
congiuntivo lo
trasforma in futuro
+ să + congiuntivo (vin)
*5
io ho da fare (modo supino)
am
ai
are
+ de + participio (facut)
avem
aveţi
au
–×
–×
STRUTTURA DI UN VERBO :
VERBO
LUCRA
DORI
TEMA
DESINENZA
RADICE SUFFISSO
LUCR ...
DOR ...
…A
… EZ
…I
… ESC
TERMINANZA
TERMINANZA
Eu lucrez
Tu lucrezi
El lucrează
Noi lucrăm
Voi lucraţi
Ei lucrează
ez
ezi
ează
ăm (em)
aţi
ează
NOTA CHE: A SECONDO DEL SUFFISSO (LA LETTERA IN CUI
TERMINA L’NFINITO DEL VERBO), IL VERBO STESSO PUO
AVERE NEI DIVERSI TEMPI E MODI UNA DIVERSA DESINENZA. SE L’INFINITO TERMINA CON:
‘A’
FA PARTE DELLA I° CONIUGAZIONE
‘EA’
FA PARTE DELLA II° CONIUGAZIONE
‘E’
FA PARTE DELLA III° CONIUGAZIONE
‘I’‘Î’ FA PARTE DELLA IV° CONIUGAZIONE
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
consonante + a
I
presente
consonante + a
I
a prefera
Radice – desinenza
Eu prefer
- (u)
Tu preferi
i
El preferă
ă (e)
Noi preferăm ăm (em)
Voi preferaţi aţi
Ei preferă
ă (e)
presente
a dori
Radice – desinenza
Eu doresc
esc
Tu doreşti
eşti
El doreşte
eşte
Noi dorim
im
Voi doriţi
iţi
Ei doresc
esc
II - III
a lucra
Radice – desinenza
Eu lucrez
ez
Tu lucrezi
ezi
El lucrează
ează
Noi lucrăm
ăm (em)
Voi lucraţi
aţi
Ei lucrează
ează
consonante + i
IV
presente
consonante + ea / e
a aduce
Radice – desinenza
Eu aduc
- (u)
Tu aduci
i
El aduce
e
Noi aducem em
Voi aduceţi
eţi
Ei aduc
-
consonante + i
IV
presente
a auzi
Radice – desinenza
Eu aud
- (i)
Tu auzi
i
El aude
e (ă)
Noi auzim
im
Voi auziţi
iţi
Ei aud
- (ă)
presente
I verbi evidenziati in verde
possono essere unipersonali
(solo 3° persona singolare)
Impersonali che non richiedono il pronome.
Impersonali che richiedono il
pronome accusativo (a-l) o
il pronome dativo (a-i)
i verbi evidenziati in giallo
richiedono il pronome
accusativo (se)
consonante + î
IV
presente
a hotărî
Radice – desinenza
Eu hotărăsc
ăsc
Tu hotărăşti
ăşti
El hotărăşte
ăşte
Noi hotărâm
îm
Voi hotărâţi
îţi
Ei hotărăsc
ăsc
–×
consonante + î
IV
presente
a coborî
Radice – desinenza
Eu cobor
Tu cobori
i
El coboară
ă
Noi coborâm îm
Voi coborâţi
îţi
Ei coboră
ă
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
I
consonante + a
Eu prefer
Tu preferi
El preferă
Noi preferăm
Voi preferaţi
Ei preferă
- (u)
i
ă (e)
ăm (em)
aţi
ă (e)
Abunda = abbondare
accepta = accettare
achita = assolvere
acorda = accordare
acuza = accusare
adăuga = aggiungere
admira = ammirare
adopta =adottare
adora = adorare
aduna = adunare
afirma = affermare
afla (u) = sapere
afuma = affumare
agaţa = agganciare
agita = agitare
ajuta = aiutare
alerga = correre
I
consonante + a
Eu lucrez
Tu lucrezi
El lucrează
Noi lucrăm
Voi lucraţi
Ei lucrează
ez
ezi
ează
ăm (em)
aţi
ează
Abandona = abbandonare
abona = abbonare
aborda = abbordare
abrevia = abbreviare
abuza = abusare
accelera = accellerare
acumula = accumulare
adapta = adattare
administra=amministrare
adnota = annotare
adresa = indirizzare
afecta = affettare
afişa = affiggere
aglomera = agglomerare
agrava = aggravare
aiura = farneticare
ajusta = aggistare
II - III
conson. + ea / e
Eu aduc
Tu aduci
El aduce
Noi aducem
Voi aduceţi
Ei aduc
- (u)
i
e
em
eţi
-
Abate = abbattere
abţine = astenere
admite = ammettere
aduce = portare
alege = scegliere
ajunge = arrivare
aparţine = appartenere
aparea = apparire
aprinde = accendere
arde = ardere
ascunde = nascondere
atinge = toccare
atrage = attirare
bate = battere
cere = chiedere
coace = cuocere
combate = combattere
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
I
consonante + a
Eu prefer
Tu preferi
El preferă
Noi preferăm
Voi preferaţi
Ei preferă
- (u)
i
ă (e)
ăm (em)
aţi
ă (e)
Aluneca = scivolare
aminanţa = minacciare
amesteca = mischiare
amâna = rimandare
amplifica = amplificare
anima = animare
anunţa = annunciare
apăra = difendere
apăsa = abbassare
aplauda = applaudire
aplica = applicare
aproba = approvare
apropria = apropriare
apuca = accingersi
arăta = mostrare
arunca = buttare
asculta = ascoltare
I
consonante + a
Eu lucrez
Tu lucrezi
El lucrează
Noi lucrăm
Voi lucraţi
Ei lucrează
ez
ezi
ează
ăm (em)
aţi
ează
Alarma = allarmare
alerta = allertare
alia = allearsi
alimenta = alimentare
alinia = allineare
altera = alterare
alterna = alternare
ambala = imballare
ameliora = migliorare
amenda = multare
amortiza = ammortizare
analiza = analizzare
ancheta = indagare
ancora = ancorare
anexa = annettere
antrena = allenarsi
anula = annullare
II - III
conson. + ea / e
Eu aduc
Tu aduci
El aduce
Noi aducem
Voi aduceţi
Ei aduc
- (u)
i
e
em
eţi
-
Comite = commettere
compune = comporre
conchide = concludere
conduce = condurre
constrânge = costringere
contrazice = contraddire
convinge = convincere
corupe = corrompere
crede = credere
creşte = crescere
culege = raccogliere
cunoaşte = conoscere
curge = scorrere
decide = decidere
deduce = dedurre
demite = dimettere
depune = deporre
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
I
consonante + a
Eu prefer
Tu preferi
El preferă
Noi preferăm
Voi preferaţi
Ei preferă
- (u)
i
ă (e)
ăm (em)
aţi
ă (e)
Asemăna = somigliare
asigura = assicurare
asista = assistere
aspira = aspirare
aşeza = sistemare
aştepta = aspettare
ataca = attaccare
atârna = appendere
băga = mettere
bucura = rallegrare
cădea = cadere
cânta = cantare
câştiga = guadagnare
clătina = scuotere
compara = comparare
complica = complicare
concorda = concordare
I
consonante + a
Eu lucrez
Tu lucrezi
El lucrează
Noi lucrăm
Voi lucraţi
Ei lucrează
ez
ezi
ează
ăm (em)
aţi
ează
Apela = appellare
aprecia = apprezzare
aprofunda =approfondire
aranja = sistemare
aresta = arrestare
articula = articolare
asambla = assemblare
asasina = assassinare
asfixia = asfissiare
asimila = assimilare
asocia = associare
ateriza = atterrare
avertiza = avvertire
axa = assare, centrare
cina = cenare
comenta = commentare
completa = completare
II - III
conson. + ea / e
Eu aduc
Tu aduci
El aduce
Noi aducem
Voi aduceţi
Ei aduc
- (u)
i
e
em
eţi
-
Deschide = aprire
descrie = descrivere
desface = disfare
desprinde = dedurre
destinde = rilassarsi
dezbate = dibattere
discerne = discernere
dispune = disporre
distrage = distrarre
distruge = distrurre
divide = dividere
duce = portare
emite = emettere
exclude = disassociare
expune = esporre
extinde = estendere
face = fare
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
I
consonante + a
Eu prefer
Tu preferi
El preferă
Noi preferăm
Voi preferaţi
Ei preferă
- (u)
i
ă (e)
ăm (em)
aţi
ă (e)
Condamna = condannare
confunda = confondere
consacra = consacrare
considera = considerare
consuma = consumare
continua = continuare
critica = criticare
culca = coricarsi
cumpăra = comprare
curaţa = pulire
declara = dichiarare
dedica = dedicare
degera = gelare
delega = delegare
descalifica = squalificare
descuia = dischiudere
descurca = riuscire
I
consonante + a
Eu lucrez
Tu lucrezi
El lucrează
Noi lucrăm
Voi lucraţi
Ei lucrează
ez
ezi
ează
ăm (em)
aţi
ează
Concentra = concentrare
condiţiona =condizionare
congela = congelare
consemna = consegnare
consolida = consolidare
conta = contare
coordona = coordinare
copia = copiare
corecta = correggere
crea = creare
dansa = danzare
datora = dovuto
deforma = deformare
deplasa = spostare
desemna = disegnare
desena = disegnare
desfăta = deliziare
II - III
conson. + ea / e
Eu aduc
Tu aduci
El aduce
Noi aducem
Voi aduceţi
Ei aduc
- (u)
i
e
em
eţi
-
Fierbe = bollire
frige = friggere
frânge = rompere
geme = gemere
induce = indurre
interzice = interdire
introduce = introdurre
împinge = spingere
împunge = pungere
începe = cominciare
închide = chiudere
încinge = arroventare
închide = chiudere
îndemna = esortare
îndeplini = adempiere
înfrânge = rompere
înscrie = inscrivere
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
I
consonante + a
Eu prefer
Tu preferi
El preferă
Noi preferăm
Voi preferaţi
Ei preferă
- (u)
i
ă (e)
ăm (em)
aţi
ă (e)
Desfăşura = sviluppare
determina = determinare
detesta = detestare
dezaproba = disapprovare
dezbina = dividere
dezbrăca = svestire
dezgropa = dissotterrare
dezlega = sciogliere
deznoda = scioglire
dezvolta = sviluppare
digera = digerire
displăcea = dispiacere
divulga = divulgare
domina = dominare
edifica = edificare
educa = educare
elimina = eliminare
I
consonante + a
Eu lucrez
Tu lucrezi
El lucrează
Noi lucrăm
Voi lucraţi
Ei lucrează
ez
ezi
ează
ăm (em)
aţi
ează
II - III
conson. + ea / e
Eu aduc
Tu aduci
El aduce
Noi aducem
Voi aduceţi
Ei aduc
- (u)
i
e
em
eţi
-
Desfiinţa = sopprimere
deşuruba = svitare
devia = deviare
Întinge = intingere
întoarce = ritornare
dezorganiza = disorganizzare
diagnostica = diagnosticare
întrerupe = interrompere
întreţine = mantenere
îţelegere = capire
învinge = vincere
linge = leccare
menţine = mantenere
merge = andare
mulge = mungere
naşte = nascere
ninge = nevica
obţine = ottenere
omite = ottenere
parcurge = percorrere
paşte = pascolare
dialoga = dialogare
dicta = dettare
difuza = diffondere
dilua = diluire
diminua = diminuire
disciplina = disciplinare
disocia = dissociare
distra = distrarre
diviza = dividere
divorţa = divorziare
dona = donare
doza = dosare
întreprinde = intraprendere
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
I
consonante + a
Eu prefer
Tu preferi
El preferă
Noi preferăm
Voi preferaţi
Ei preferă
- (u)
i
ă (e)
ăm (em)
aţi
ă (e)
Emana = emanare
enumera = numerare
evita = evitare
evoca = evocare
exclama = esclamare
exercita = esercitare
exista = esistere
expira = scadere
explica = spiegare
exprima = esprimere
fabrica = fabbricare
fărâma = frantumare
fluiera = fischiare
fumega = affumicare
fura = rubare
glorifica = glorificare
gratifica = gratificare
I
consonante + a
Eu lucrez
Tu lucrezi
El lucrează
Noi lucrăm
Voi lucraţi
Ei lucrează
ez
ezi
ează
ăm (em)
aţi
ează
Emigra = emigrare
enerva = innervosire
epuiza = esaurire
eroda (ează) = erodere
escroca = truffare
evolua = evolvere
examina = esaminare
exersa = esercitare
familiariza = familiarizare
filma = filmare
filtra = filtrare
fixa = fissare
forma = formare
fotocopia = fotocopiare
fotografia = fotografare
fuma = fumare
genera = generare
II - III
conson. + ea / e
Eu aduc
Tu aduci
El aduce
Noi aducem
Voi aduceţi
Ei aduc
- (u)
i
e
em
eţi
-
Pătrunde = penetrare
permite = permettere
petrece = festeggiare
pierde = perdere
plânge = piangere
preface = fingere
prescrie = prescrivere
presupune = presuporre
pretinde = pretendere
prezice = predirre
pricepe = capire
produce = produrre
promite = promettere
propune = proporre
pune = porre
rade = radere
rămâne = rimanere
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
I
consonante + a
Eu prefer
Tu preferi
El preferă
Noi preferăm
Voi preferaţi
Ei preferă
- (u)
i
ă (e)
ăm (em)
aţi
ă (e)
Gusta = gustare
ierta = perdonare
ignora = ignorare
imita = imitare
imprima = imprimere
incita = incoraggiare
indica = indicare
inspira = ispirare
instiga = fomentare
insufla = infondere
intra = entrare
invita = invitare
invoca = invocare
îmbina = abbinare
îmbrăca = vestire
împăca = rappacificare
împrăştia = disperdere
I
consonante + a
Eu lucrez
Tu lucrezi
El lucrează
Noi lucrăm
Voi lucraţi
Ei lucrează
ez
ezi
ează
ăm (em)
aţi
ează
Germina (ează) = germinare
guverna = governare
haşura = tratteggiare
ilumina = illuminare
ilustra = illustrare
imagina = immaginare
intermedia = intercedere
invada = invadere
inventa = inventare
invidia = invidiare
izola = isolare
îmbrăţişa = abbracciare
încasa = incassare
încastra = incastrare
încătuşa = ammanettare
încăpăţâna = intestardire
înceta = rallentare
II - III
conson. + ea / e
Eu aduc
Tu aduci
El aduce
Noi aducem
Voi aduceţi
Ei aduc
- (u)
i
e
em
eţi
-
Răspunde = rispondere
readuce = riportare
recompune = ricomporre
recunoaşte = riconoscere
recurge = ricorrere
redeschide = riaprire
reduce = ridurre
reface = rifare
reintroduce = rintrodurre
reîncepe = reiniziare
reîntoarce = ritornare
remite = rimettere
renaşte = rinascere
reproduce = riprodurre
rescrie = riscrivere
respinge = respingere
restrânge = restringere
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
I
consonante + a
Eu prefer
Tu preferi
El preferă
Noi preferăm
Voi preferaţi
Ei preferă
- (u)
i
ă (e)
ăm (em)
aţi
ă (e)
Încălţa = calzare
încheia = chiudere
încuia = serrare
încurca = confondere
îndemna = incoraggiare
îndoi = piegare
îneca = annegare
îngropa = sotterrare
înjura = bestemmiare
întârzia = ritardare
întreba = domandare
învăţa = insegnare
învia = risuscitare
juca = giocare
lăuda = lodare
luneca = scivolare
măcina = macinare
I
consonante + a
Eu lucrez
Tu lucrezi
El lucrează
Noi lucrăm
Voi lucraţi
Ei lucrează
ez
ezi
ează
ăm (em)
aţi
ează
Încorda = tendere
încorona = incoronare
îndoi = dubitare
înfia = adottare
înfiinţa = fondare
înfrunzi (eşte) = germogliare
îngheţa = ghiacciare
îngâmfa = inorgoglire
înnora (ează) = annuvolarsi
înzestra = fornire
jupui = spogliare
lamenta = lamentare
lansa = lanciare
linia = sottolineare
lucra = lavorare
masa = massaggiare
matura (ează) = maturare
II - III
conson. + ea / e
Eu aduc
Tu aduci
El aduce
Noi aducem
Voi aduceţi
Ei aduc
- (u)
i
e
em
eţi
-
Retrage = ritirare
reţine = ritenere
râde = ridere
roade = erodere
rupe = rompere
satisface = soddisfare
scoate = scuotere
scrie = scrivere
scurge = scorrere
seduce = sedurre
sinucide = suicidarsi
smulge = mungere
sparge = rompere
spune = dire
stinge = spegnere
strânge = stringere
subînţelege = sottintendere
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
I
consonante + a
Eu prefer
Tu preferi
El preferă
Noi preferăm
Voi preferaţi
Ei preferă
- (u)
i
ă (e)
ăm (em)
aţi
ă (e)
Măsura = misurare
mătura = spazzare
mesteca = mischiare
mişca = muovere
mângâia = confortare
nega = negare
număra = contare
obliga = obbligare
ocupa = occupare
ordona = ordinare
părea = parere
pieptăna = pettinare
plăcea = piacere
pleca = partire
proceda = procedere
predica = predicare
prezenta = presentare
I
consonante + a
Eu lucrez
Tu lucrezi
El lucrează
Noi lucrăm
Voi lucraţi
Ei lucrează
ez
ezi
ează
ăm (em)
aţi
ează
Media = mediare
memora = memorizzare
mina = minare
modela = modellare
numerota = numerare
onora = onorare
organiza = organizzare
păstra = mantenere
păşuna = pascolare
persevera = perseverare
polua = inquinare
preciza = precisare
privilegia = privilegiare
proba = provare
proceda = procedere
promova = promuovere
recapitula = ricapitolare
II - III
conson. + ea / e
Eu aduc
Tu aduci
El aduce
Noi aducem
Voi aduceţi
Ei aduc
- (u)
i
e
em
eţi
-
Subscrie = sottoscrivere
suge = succhiare
superpune = soprapporre
suprapune = soprapporre
supune = sottoporre
surâde = sorridere
surprinde = sorprendere
susţine = sostenere
teme = temere
tinde = tendere
toarce = torcere
traduce = tradurre
trage = tirare
transcrie = trascrivere
transmite = trasmettere
trece = passare
trimite = spedire
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
I
consonante + a
Eu prefer
Tu preferi
El preferă
Noi preferăm
Voi preferaţi
Ei preferă
- (u)
i
ă (e)
ăm (em)
aţi
ă (e)
Repeta = ripetere
rezema = sistemare
ruga = pregare
saluta = salutare
schimba = cambiare
scula = svegliare
semăna = assomigliare
spăla = lavare
şedea = sedere
tăcea = tacere
tăia = tagliare
tuna = tuonare
ţipa = gridare
uita = dimenticare
umbla = camminare
urca = salire
vedea = vedere
I
consonante + a
Eu lucrez
Tu lucrezi
El lucrează
Noi lucrăm
Voi lucraţi
Ei lucrează
ez
ezi
ează
ăm (em)
aţi
ează
Recrea = ricreare
rafina = raffinare
raporta = rapportare
rata = mancare
raţiona = razionalizzare
reacţiona = reagire
realiza = realizzare
satura = stufare
salva = salvare
schiţa = abbozzare
stampa = stampare
studia = studiare
taxa = tassare
tenta = tentare
urma = seguire
ura = augurare
visa = sognare
II - III
conson. + ea / e
Eu aduc
Tu aduci
El aduce
Noi aducem
Voi aduceţi
Ei aduc
- (u)
i
e
em
eţi
-
Tunde = radere
ţine = tenere
ucide = uccidere
umple = riempire
unge = ungere
vinde = vendere
zice = dire
–×
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
IV
consonante + i
Eu doresc
Tu doreşti
El doreşte
Noi dorim
Voi doriţi
Ei doresc
esc
eşti
eşte
im
iţi
esc
Aboli = abolire
aburi = appannare
adăposti = ripararsi
ademeni = tentare
adeveri = avverarsi
adânci = approfondire
aerisi = areare
albi = impallidire
alcătui = formare
alipi = incollare
altoi = innestare
amăgi = illudere
ameţi = stordire
aminti = ricordare
asfinţi (eşte)= tramontare
aţipi = sonnecchiare
batjocori = schernire
IV
consonante + i
Eu aud
Tu auzi
El aude
Noi auzim
Voi auziţi
Ei aud
- (i)
i
e (ă)
im
iţi
- (ă)
Absolvi = assolvere
acoperi = coprire
adormi = dormire
ascuţi = appuntire
auzi = udire
azvârli = scagliare
birui (i) = vincere
bâjbâi (i) = brancolare
bâlbâi (i) = balbettare
bântui (i) = infuriare
conferi = conferire
constitui = costituire
contribui (i)= contribuire
cuveni = convenire
descoperi = scoprire
deveni = divenire
dezlănţui = scatenare
IV
consonante + î
Eu hotărăsc
Tu hotărăşti
El hotărăşte
Noi hotărâm
Voi hotărâţi
Ei hotărăsc
ăsc
ăşti
ăşte
îm
îţi
ăsc
Hotărî = determinato
izvorî (ăşte) = sgorgare
mohorî = accigliare
ocărî = infamare
urî = odiare
IV
consonante + î
Eu cobor
Tu cobori
El coboară
Noi coborâm
Voi coborâţi
Ei coboră
i
ă
îm
îţi
ă
Coborî = scendere
doborî = abbattere
omorî = uccidere
tăbărî = scagliare
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
IV
consonante + i
Eu doresc
Tu doreşti
El doreşte
Noi dorim
Voi doriţi
Ei doresc
esc
eşti
eşte
im
iţi
esc
Bănui = suppore
bărbieri = radere
biciui = frustare
bârfi = pettegolare
căi = pentirsi
călări = cavalcare
călători = viaggiare
călăuzi = guidare
căsători = sposarsi
cerşi = elemosinare
chefui = volere
cheltui = pagare
chibzui = riflettere
chinui = tormentare
cinsti = onorare
ciocăni = martellare
ciocni = scontrare
IV
consonante + i
Eu aud
Tu auzi
El aude
Noi auzim
Voi auziţi
Ei aud
- (i)
i
e (ă)
im
iţi
- (ă)
Dezvălui = svelare
distribui = distribuire
dormi = dormire
fugi = fuggire
ieşi = uscire
împărţi = condividere
împuţi (i) = ridurre
închipui (i) = immaginare
îndoi (i) = dubitare
îngădui (i) = permettere
înghesui (i) = affollare
înghiţi = inghiottire
înlănţui (i) = incatenare
minţi = mentire
mirisi = odorare
mistui (i) = distruggere
mormăi (i) = mormorare
IV
consonante + î
Eu hotărăsc
Tu hotărăşti
El hotărăşte
Noi hotărâm
Voi hotărâţi
Ei hotărăsc
ăsc
ăşti
ăşte
îm
îţi
ăsc
IV
consonante + î
Eu cobor
Tu cobori
El coboară
Noi coborâm
Voi coborâţi
Ei coboră
i
ă
îm
îţi
ă
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
IV
consonante + i
Eu doresc
Tu doreşti
El doreşte
Noi dorim
Voi doriţi
Ei doresc
esc
eşti
eşte
im
iţi
esc
Ciopli = scolpire
citi = leggere
ciupi = succhiare
cântări = pesare
clădi = edificare
cloci = covare
clocoti = bollire
coji = sbucciare
compătimi = compatire
construi = costruire
croi = cucire
cuceri = conquistare
datori = indebitare
dărui = regalare
defini = definire
denumi = nominare
deosebi = destinguere
IV
consonante + i
Eu aud
Tu auzi
El aude
Noi auzim
Voi auziţi
Ei aud
- (i)
i
e (ă)
im
iţi
- (ă)
Muri = morire
oferi = ofrire
pipăi (i) = palpare
presimţi = presentire
preveni = prevenire
proveni = provenire
pufăi = sbuffare
răsări = spuntare
referi = riferire
repezi = affrettare
restitui = restituire
retribui = retribuire
revevi = rivenire
sări = saltare
scârşâi = scricchiolare
simţi = sentire
suferi = soffrire
IV
consonante + î
Eu hotărăsc
Tu hotărăşti
El hotărăşte
Noi hotărâm
Voi hotărâţi
Ei hotărăsc
ăsc
ăşti
ăşte
îm
îţi
ăsc
IV
consonante + î
Eu cobor
Tu cobori
El coboară
Noi coborâm
Voi coborâţi
Ei coboră
i
ă
îm
îţi
ă
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
IV
consonante + i
Eu doresc
Tu doreşti
El doreşte
Noi dorim
Voi doriţi
Ei doresc
esc
eşti
eşte
im
iţi
esc
Depăşi = sorpassare
desăvârşi = completare
descoji = spellare
despăgubi = rimborsare
despărţi = separare
destăinui = confidare
dezamăgi = deludere
dezlipi = scollare
dezminţi = smentire
dezobişnui = disabutuare
dezveli = svelare
dobândi = guadagnare
domni = dominare
dori = desiderare
dovedi = dimostrare
drăcui = bestemmiare
duşmăni = nimicire
IV
consonante + i
Eu aud
Tu auzi
El aude
Noi auzim
Voi auziţi
Ei aud
- (i)
i
e (ă)
im
iţi
- (ă)
Sui = salire
surveni = succedere
trebui (e) = dovere
veni = venire
veni = venire
zvârli = scagliare
IV
consonante + î
Eu hotărăsc
Tu hotărăşti
El hotărăşte
Noi hotărâm
Voi hotărâţi
Ei hotărăsc
ăsc
ăşti
ăşte
îm
îţi
ăsc
IV
consonante + î
Eu cobor
Tu cobori
El coboară
Noi coborâm
Voi coborâţi
Ei coboră
i
ă
îm
îţi
ă
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
IV
consonante + i
Eu doresc
Tu doreşti
El doreşte
Noi dorim
Voi doriţi
Ei doresc
esc
eşti
eşte
im
iţi
esc
Economisi = risparmiare
feri = evitare
flecări = chiacchierare
folosi = usare
găsi = trovare
ghici = indovinare
gândi = pensare
glumi = scherzare
goli = vuotare
grăbi = affrettare
greşi = sbagliare
hărţui = tormentare
instrui = instruire
ispiti = tentare
iubi = amare
ivi = sorgere
izbucni = scoppiare
IV
consonante + i
Eu aud
Tu auzi
El aude
Noi auzim
Voi auziţi
Ei aud
- (i)
i
e (ă)
im
iţi
- (ă)
IV
consonante + î
Eu hotărăsc
Tu hotărăşti
El hotărăşte
Noi hotărâm
Voi hotărâţi
Ei hotărăsc
ăsc
ăşti
ăşte
îm
îţi
ăsc
IV
consonante + î
Eu cobor
Tu cobori
El coboară
Noi coborâm
Voi coborâţi
Ei coboră
i
ă
îm
îţi
ă
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
IV
consonante + i
Eu doresc
Tu doreşti
El doreşte
Noi dorim
Voi doriţi
Ei doresc
esc
eşti
eşte
im
iţi
esc
Îmbătrâni = invecchiare
îmboboci (eşte) = sbocciare
îmbogăţi = arricchirsi
îmbolnăvi = ammalarsi
îmbunătăţi = migliorare
împlini = adempiere
împotrivi = opporre
împrieteni = ammicare
înăbuşi = affondare
încălzi = riscaldare
îndoi = dubitare, piegare
înfăptui = applicare
înflori = fiorire
înfrunzi = germogliare
îngriji = curare
înlocui = sostituire
însuşi = adottare
IV
consonante + i
Eu aud
Tu auzi
El aude
Noi auzim
Voi auziţi
Ei aud
- (i)
i
e (ă)
im
iţi
- (ă)
IV
consonante + î
Eu hotărăsc
Tu hotărăşti
El hotărăşte
Noi hotărâm
Voi hotărâţi
Ei hotărăsc
ăsc
ăşti
ăşte
îm
îţi
ăsc
IV
consonante + î
Eu cobor
Tu cobori
El coboară
Noi coborâm
Voi coborâţi
Ei coboră
i
ă
îm
îţi
ă
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
IV
consonante + i
Eu doresc
Tu doreşti
El doreşte
Noi dorim
Voi doriţi
Ei doresc
esc
eşti
eşte
im
iţi
esc
Întâlni = incontrare
întruni = adunare
învinovăţi = incolpare
jupui = spoliare
lăcomi = desiderare
lămuri = chiarire
lipi = incollare
lipsi = assentare
locui = abitare
mulţumi = ringraziare
munci = lavorare
nevoi = bisognare
obişnui = abituare
obosi = stancare
ocoli = aggirare
ocroti = proteggere
odihni = riposare
IV
consonante + i
Eu aud
Tu auzi
El aude
Noi auzim
Voi auziţi
Ei aud
- (i)
i
e (ă)
im
iţi
- (ă)
IV
consonante + î
Eu hotărăsc
Tu hotărăşti
El hotărăşte
Noi hotărâm
Voi hotărâţi
Ei hotărăsc
ăsc
ăşti
ăşte
îm
îţi
ăsc
IV
consonante + î
Eu cobor
Tu cobori
El coboară
Noi coborâm
Voi coborâţi
Ei coboră
i
ă
îm
îţi
ă
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
IV
consonante + i
Eu doresc
Tu doreşti
El doreşte
Noi dorim
Voi doriţi
Ei doresc
esc
eşti
eşte
im
iţi
esc
Opri = fermare
orbi = accecare
otrăvi = avvelenare
păcăli = aggirare
păcătui = peccare
părăsi = abbandonare
păţi = patire
păzi = guardare
pedepsi = punire
pescui = pescare
plăti = pagare
pluti = galleggiare
porni = avviare
poticni = inciampare
preţui = valutare
răci = raffreddare
răni = ferire
IV
consonante + i
Eu aud
Tu auzi
El aude
Noi auzim
Voi auziţi
Ei aud
- (i)
i
e (ă)
im
iţi
- (ă)
IV
consonante + î
Eu hotărăsc
Tu hotărăşti
El hotărăşte
Noi hotărâm
Voi hotărâţi
Ei hotărăsc
ăsc
ăşti
ăşte
îm
îţi
ăsc
IV
consonante + î
Eu cobor
Tu cobori
El coboară
Noi coborâm
Voi coborâţi
Ei coboră
i
ă
îm
îţi
ă
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
IV
consonante + i
Eu doresc
Tu doreşti
El doreşte
Noi dorim
Voi doriţi
Ei doresc
esc
eşti
eşte
im
iţi
esc
Răspândi = diffondere
reaminti = ricordare
reînnoi = rinnovare
rosti = ripetere
scuti = esentare
servi = servire
sfinţi = santificare
slăbi = dimagrire
spori = incrementare
strădui = ingegnare
şopti = sussurrare
şovăi = vacillare
tipări = stampare
topi = sciogliere
trăi = vivere
trânti = sbattere
trosni = schiocchiare
IV
consonante + i
Eu aud
Tu auzi
El aude
Noi auzim
Voi auziţi
Ei aud
- (i)
i
e (ă)
im
iţi
- (ă)
IV
consonante + î
Eu hotărăsc
Tu hotărăşti
El hotărăşte
Noi hotărâm
Voi hotărâţi
Ei hotărăsc
ăsc
ăşti
ăşte
îm
îţi
ăsc
IV
consonante + î
Eu cobor
Tu cobori
El coboară
Noi coborâm
Voi coborâţi
Ei coboră
i
ă
îm
îţi
ă
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
IV
consonante + i
Eu doresc
Tu doreşti
El doreşte
Noi dorim
Voi doriţi
Ei doresc
esc
eşti
eşte
im
iţi
esc
Trudi = faticare
ţintui = inchiodare
umili = umiliare
uni = unire
urzi = ordire
vărui = imbiancare
vesti = raccontare
vâsli = remare
voi = volere
vopsi = verniciare
vota = votare
vorbi = parlare
zidi = costruire
zvoni = dicerire
IV
consonante + i
Eu aud
Tu auzi
El aude
Noi auzim
Voi auziţi
Ei aud
- (i)
i
e (ă)
im
iţi
- (ă)
IV
consonante + î
Eu hotărăsc
Tu hotărăşti
El hotărăşte
Noi hotărâm
Voi hotărâţi
Ei hotărăsc
ăsc
ăşti
ăşte
îm
îţi
ăsc
IV
consonante + î
Eu cobor
Tu cobori
El coboară
Noi coborâm
Voi coborâţi
Ei coboră
i
ă
îm
îţi
ă
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
consonante + a
I
presente
a prefera
Radice – desinenza
Eu prefer
- (u)
Tu preferi
i
El preferă
ă (e)
Noi preferăm ăm (em)
Voi preferaţi aţi
Ei preferă
ă (e)
participio
radice del verbo + at
consonante + a
I
presente
a lucra
Radice – desinenza
Eu lucrez
ez
Tu lucrezi
ezi
El lucrează
ează
Noi lucrăm
ăm (em)
Voi lucraţi
aţi
Ei lucrează
ează
consonante + ea / e
II - III
presente
a aduce
Radice – desinenza
Eu aduc
- (u)
Tu aduci
i
El aduce
e
Noi aducem em
Voi aduceţi
eţi
Ei aduc
-
participio
participio
radice del verbo + at
radice del verbo + ut
* se termina: ce / ge
radice del verbo + s
gerundio
radice del verbo + ând
gerundio
radice del verbo + ând
gerundio
radice del verbo + ând
eccezzioni:
închide  închizând
deschide  deschizând
decide  decizând
pierde  pierzând
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
consonante + i
IV
presente
a dori
Radice – desinenza
Eu doresc
esc
Tu doreşti
eşti
El doreşte
eşte
Noi dorim
im
Voi doriţi
iţi
Ei doresc
esc
consonante + i
IV
presente
a auzi
Radice – desinenza
Eu aud
- (i)
Tu auzi
i
El aude
e (ă)
Noi auzim
im
Voi auziţi
iţi
Ei aud
- (ă)
consonante + î
IV
presente
a hotărî
Radice – desinenza
Eu hotărăsc
ăsc
Tu hotărăşti
ăşti
El hotărăşte
ăşte
Noi hotărâm
îm
Voi hotărâţi
îţi
Ei hotărăsc
ăsc
–×
consonante + î
IV
presente
a coborî
Radice – desinenza
Eu cobor
Tu cobori
i
El coboară
ă
Noi coborâm îm
Voi coborâţi
îţi
Ei coboră
ă
participio
participio
participio
participio
radice del verbo + it
radice del verbo + it
radice del verbo + ât
radice del verbo + ât
gerundio
gerundio
gerundio
gerundio
radice del verbo + ind
radice del verbo + ind
radice del verbo + ând
radice del verbo + ând
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
consonante + a
I
presente
a prefera
Radice – desinenza
Eu prefer
- (u)
Tu preferi
i
El preferă
ă (e)
Noi preferăm ăm (em)
Voi preferaţi aţi
Ei preferă
ă (e)
consonante + a
I
presente
a lucra
Radice – desinenza
Eu lucrez
ez
Tu lucrezi
ezi
El lucrează
ează
Noi lucrăm
ăm (em)
Voi lucraţi
aţi
Ei lucrează
ează
consonante + ea / e
II - III
presente
a aduce
Radice – desinenza
Eu aduc
- (u)
Tu aduci
i
El aduce
e
Noi aducem em
Voi aduceţi
eţi
Ei aduc
-
congiuntivo
congiuntivo
congiuntivo
cambia solo la terza
persona singolare e
plurale
cambia solo la terza
persona singolare e
plurale
cambia solo la terza
persona singolare e
plurale
Ă  diventa  E
preferă  prefere
A+Ă  E+E
învaţă  înveţe
Ă+Ă  E+E
cumpără  cumpere
EA+Ă  E+E
lucrează  lucreze
EĂ
aduce  aducă
E+E  EA+Ă
merge  meargă
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
consonante + i
IV
presente
a dori
Radice – desinenza
Eu doresc
esc
Tu doreşti
eşti
El doreşte
eşte
Noi dorim
im
Voi doriţi
iţi
Ei doresc
esc
congiuntivo
cambia solo la terza
persona singolare e
plurale
E+ŞTE  EA+STĂ
doreşte  doreastă
consonante + i
IV
presente
a auzi
Radice – desinenza
Eu aud
- (i)
Tu auzi
i
El aude
e (ă)
Noi auzim
im
Voi auziţi
iţi
Ei aud
- (ă)
congiuntivo
consonante + î
IV
presente
a hotărî
Radice – desinenza
Eu hotărăsc
ăsc
Tu hotărăşti
ăşti
El hotărăşte
ăşte
Noi hotărâm
îm
Voi hotărâţi
îţi
Ei hotărăsc
ăsc
congiuntivo
–×
consonante + î
IV
presente
a coborî
Radice – desinenza
Eu cobor
Tu cobori
i
El coboară
ă
Noi coborâm îm
Voi coborâţi
îţi
Ei coboră
ă
congiuntivo
cambia solo la terza
persona singolare e
plurale
cambia solo la terza
persona singolare e
plurale
cambia solo la terza
persona singolare e
plurale
EĂ
aude  audă
Ă+ŞTE  A+SCĂ
hotărăşte  hotărască
Ă  diventa  E
coboară  coboare
A+Ă  E+E
tabără  tabere
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
consonante + a
I
presente
a prefera
Radice – desinenza
Eu prefer
- (u)
Tu preferi
i
El preferă
ă (e)
Noi preferăm ăm (em)
Voi preferaţi aţi
Ei preferă
ă (e)
consonante + a
I
presente
a lucra
Radice – desinenza
Eu lucrez
ez
Tu lucrezi
ezi
El lucrează
ează
Noi lucrăm
ăm (em)
Voi lucraţi
aţi
Ei lucrează
ează
consonante + ea / e
II - III
presente
a aduce
Radice – desinenza
Eu aduc
- (u)
Tu aduci
i
El aduce
e
Noi aducem em
Voi aduceţi
eţi
Ei aduc
-
imperfetto
imperfetto
imperfetto
radice del verbo +
radice del verbo +
radice del verbo +
am
ai
a
am
aţi
au
am
ai
a
am
aţi
au
eam
eai
ea
eam
eaţi
eau
–×
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
consonante + i
IV
presente
a dori
Radice – desinenza
Eu doresc
esc
Tu doreşti
eşti
El doreşte
eşte
Noi dorim
im
Voi doriţi
iţi
Ei doresc
esc
consonante + i
IV
presente
a auzi
Radice – desinenza
Eu aud
- (i)
Tu auzi
i
El aude
e (ă)
Noi auzim
im
Voi auziţi
iţi
Ei aud
- (ă)
consonante + î
IV
presente
a hotărî
Radice – desinenza
Eu hotărăsc
ăsc
Tu hotărăşti
ăşti
El hotărăşte
ăşte
Noi hotărâm
îm
Voi hotărâţi
îţi
Ei hotărăsc
ăsc
consonante + î
IV
presente
a coborî
Radice – desinenza
Eu cobor
Tu cobori
i
El coboară
ă
Noi coborâm îm
Voi coborâţi
îţi
Ei coboră
ă
imperfetto
imperfetto
imperfetto
imperfetto
radice del verbo +
radice del verbo +
radice del verbo +
radice del verbo +
eam
eai
ea
eam
eaţi
eau
eam
eai
ea
eam
eaţi
eau
am
ai
a
am
aţi
au
am
ai
a
am
aţi
au
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
consonante + a
I
presente
a prefera
Radice – desinenza
Eu prefer
- (u)
Tu preferi
i
El preferă
ă (e)
Noi preferăm ăm (em)
Voi preferaţi aţi
Ei preferă
ă (e)
passato remoto
perfect simplu
consonante + a
I
presente
consonante + ea / e
II - III
a lucra
Radice – desinenza
Eu lucrez
ez
Tu lucrezi
ezi
El lucrează
ează
Noi lucrăm
ăm (em)
Voi lucraţi
aţi
Ei lucrează
ează
a aduce
Radice – desinenza
Eu aduc
- (u)
Tu aduci
i
El aduce
e
Noi aducem em
Voi aduceţi
eţi
Ei aduc
-
passato remoto
perfect simplu
radice del participio
radice del participio
+
i
şi
răm
răţi
eră
+
i
şi
răm
răţi
eră
presente
passato remoto
perfect simplu
radice del
participio
+
i
şi
răm
răţi
ră
se il participio termina
con S
+
ei
eşi
e
erăm
erăţi
eră
–×
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
consonante + i
IV
presente
a dori
Radice – desinenza
Eu doresc
esc
Tu doreşti
eşti
El doreşte
eşte
Noi dorim
im
Voi doriţi
iţi
Ei doresc
esc
consonante + i
IV
presente
a auzi
Radice – desinenza
Eu aud
- (i)
Tu auzi
i
El aude
e (ă)
Noi auzim
im
Voi auziţi
iţi
Ei aud
- (ă)
consonante + î
IV
presente
a hotărî
Radice – desinenza
Eu hotărăsc
ăsc
Tu hotărăşti
ăşti
El hotărăşte
ăşte
Noi hotărâm
îm
Voi hotărâţi
îţi
Ei hotărăsc
ăsc
consonante + î
IV
presente
a coborî
Radice – desinenza
Eu cobor
Tu cobori
i
El coboară
ă
Noi coborâm îm
Voi coborâţi
îţi
Ei coboră
ă
passato remoto
perfect simplu
passato remoto
perfect simplu
passato remoto
perfect simplu
passato remoto
perfect simplu
radice del participio
radice del participio
radice del participio
radice del participio
+
i
şi
răm
răţi
ră
+
i
şi
răm
răţi
ră
+
i
şi
răm
răţi
ră
+
i
şi
răm
răţi
ră
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
consonante + a
I
presente
a prefera
consonante + a
I
presente
consonante + ea / e
II - III
a lucra
Radice – desinenza
Eu prefer
- (u)
Tu preferi
i
El preferă
ă (e)
Noi preferăm ăm (em)
Voi preferaţi aţi
Ei preferă
ă (e)
Radice – desinenza
Eu lucrez
ez
Tu lucrezi
ezi
El lucrează
ează
Noi lucrăm
ăm (em)
Voi lucraţi
aţi
Ei lucrează
ează
trapassato prossimo
mai mult ca perfect
trapassato prossimo
mai mult ca perfect
radice del participio
radice del participio
+
sem
seşi
se
serăm
serăţi
seră
+
sem
seşi
se
serăm
serăţi
seră
presente
a aduce
Radice – desinenza
Eu aduc
- (u)
Tu aduci
i
El aduce
e
Noi aducem em
Voi aduceţi
eţi
Ei aduc
trapassato prossimo
mai mult ca perfect
radice del
participio
+
sem
seşi
se
serăm
serăţi
seră
se il participio termina
con S
+
esem
eseşi
ese
eserăm
eserăţi
eseră
–×
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
consonante + i
IV
presente
a dori
Radice – desinenza
Eu doresc
esc
Tu doreşti
eşti
El doreşte
eşte
Noi dorim
im
Voi doriţi
iţi
Ei doresc
esc
consonante + i
IV
presente
a auzi
Radice – desinenza
Eu aud
- (i)
Tu auzi
i
El aude
e (ă)
Noi auzim
im
Voi auziţi
iţi
Ei aud
- (ă)
consonante + î
IV
presente
a hotărî
Radice – desinenza
Eu hotărăsc
ăsc
Tu hotărăşti
ăşti
El hotărăşte
ăşte
Noi hotărâm
îm
Voi hotărâţi
îţi
Ei hotărăsc
ăsc
consonante + î
IV
presente
a coborî
Radice – desinenza
Eu cobor
Tu cobori
i
El coboară
ă
Noi coborâm îm
Voi coborâţi
îţi
Ei coboră
ă
trapassato prossimo
mai mult ca perfect
trapassato prossimo
mai mult ca perfect
trapassato prossimo
mai mult ca perfect
trapassato prossimo
mai mult ca perfect
radice del participio
radice del participio
radice del participio
radice del participio
+
sem
seşi
se
serăm
serăţi
seră
+
sem
seşi
se
serăm
serăţi
seră
+
sem
seşi
se
serăm
serăţi
seră
+
sem
seşi
se
serăm
serăţi
seră
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
consonante + a
I
presente
a prefera
consonante + a
I
presente
a lucra
consonante + ea / e
II - III
presente
a aduce
Radice – desinenza
Eu prefer
- (u)
Tu preferi
i
El preferă
ă (e)
Noi preferăm ăm (em)
Voi preferaţi aţi
Ei preferă
ă (e)
Radice – desinenza
Eu lucrez
ez
Tu lucrezi
ezi
El lucrează
ează
Noi lucrăm
ăm (em)
Voi lucraţi
aţi
Ei lucrează
ează
Radice – desinenza
Eu aduc
- (u)
Tu aduci
i
El aduce
e
Noi aducem em
Voi aduceţi
eţi
Ei aduc
-
imperativo affermativo
imperativo affermativo
imperativo affermativo
il singolare, si fa con
la 2° o 3° persona
singolare dell’indicativo
presente  i / ă
il singolare, si fa con
la 2° o 3° persona
singolare dell’indicativo
presente  ezi / ează
il singolare, si fa con
la 2° o 3° persona
singolare dell’indicativo
presente  i / e
il plurale, si fa con
la 2° persona plurale
dell’indicativo
presente  aţi
il plurale, si fa con
la 2° persona plurale
dell’indicativo
presente  aţi
il plurale, si fa con
la 2° persona plurale
dell’indicativo
presente  eţi
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
consonante + i
IV
presente
a dori
consonante + i
IV
presente
a auzi
consonante + î
IV
presente
a hotărî
–×
consonante + î
IV
presente
a coborî
Radice – desinenza
Eu doresc
esc
Tu doreşti
eşti
El doreşte
eşte
Noi dorim
im
Voi doriţi
iţi
Ei doresc
esc
Radice – desinenza
Eu aud
- (i)
Tu auzi
i
El aude
e (ă)
Noi auzim
im
Voi auziţi
iţi
Ei aud
- (ă)
Radice – desinenza
Eu hotărăsc
ăsc
Tu hotărăşti
ăşti
El hotărăşte
ăşte
Noi hotărâm
îm
Voi hotărâţi
îţi
Ei hotărăsc
ăsc
Radice – desinenza
Eu cobor
Tu cobori
i
El coboară
ă
Noi coborâm îm
Voi coborâţi
îţi
Ei coboră
ă
imperativo affermativo
imperativo affermativo
imperativo affermativo
imperativo affermativo
il singolare, si fa con
la 2° o 3° persona
singolare dell’indicativo
presente  eşti / eşte
il singolare, si fa con
la 2° o 3° persona
singolare dell’indicativo
presente  i / e
il singolare, si fa con
la 2° o 3° persona
singolare dell’indicativo
presente  ăşti / ăşte
il singolare, si fa con
la 2° o 3° persona
singolare dell’indicativo
presente  i / ă
il plurale, si fa con
la 2° persona plurale
dell’indicativo
presente  iţi
il plurale, si fa con
la 2° persona plurale
dell’indicativo
presente  eţi
il plurale, si fa con
la 2° persona plurale
dell’indicativo
presente  aţi
il plurale, si fa con
la 2° persona plurale
dell’indicativo
presente  aţi
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
consonante + a
I
presente
a prefera
consonante + a
I
presente
a lucra
consonante + ea / e
II - III
presente
a aduce
Radice – desinenza
Eu prefer
- (u)
Tu preferi
i
El preferă
ă (e)
Noi preferăm ăm (em)
Voi preferaţi aţi
Ei preferă
ă (e)
Radice – desinenza
Eu lucrez
ez
Tu lucrezi
ezi
El lucrează
ează
Noi lucrăm
ăm (em)
Voi lucraţi
aţi
Ei lucrează
ează
Radice – desinenza
Eu aduc
- (u)
Tu aduci
i
El aduce
e
Noi aducem em
Voi aduceţi
eţi
Ei aduc
-
imperativo negativo
imperativo negativo
imperativo negativo
il singolare, si fa con
nu + infinito
a
il singolare, si fa con
nu + infinito
a
il singolare, si fa con
nu + infinito
 ea / e
il plurale, si fa con
nu + 2° persona plurale
dell’indicativo
presente  aţi
il plurale, si fa con
nu + 2° persona plurale
dell’indicativo
presente  aţi
il plurale, si fa con
nu + 2° persona plurale
dell’indicativo
presente  eţi
–×
REGOLARI IL CUI INFINITO TERMINA CON :
consonante + i
IV
presente
a dori
Radice – desinenza
Eu doresc
esc
Tu doreşti
eşti
El doreşte
eşte
Noi dorim
im
Voi doriţi
iţi
Ei doresc
esc
consonante + i
IV
presente
a auzi
Radice – desinenza
Eu aud
- (i)
Tu auzi
i
El aude
e (ă)
Noi auzim
im
Voi auziţi
iţi
Ei aud
- (ă)
consonante + î
IV
presente
a hotărî
Radice – desinenza
Eu hotărăsc
ăsc
Tu hotărăşti
ăşti
El hotărăşte
ăşte
Noi hotărâm
îm
Voi hotărâţi
îţi
Ei hotărăsc
ăsc
–×
consonante + î
IV
presente
a coborî
Radice – desinenza
Eu cobor
Tu cobori
i
El coboară
ă
Noi coborâm îm
Voi coborâţi
îţi
Ei coboră
ă
imperativo negativo
imperativo negativo
imperativo negativo
imperativo negativo
il singolare, si fa con
nu + infinito
i
il singolare, si fa con
nu + infinito
i
il singolare, si fa con
nu + infinito
 î
il singolare, si fa con
nu + infinito
 î
il plurale, si fa con
nu + 2° persona plura. le
dell’indicativo
presente  iţi
il plurale, si fa con
nu + 2° persona plura. le
dell’indicativo
presente  iţi
il plurale, si fa con
nu + 2° persona plura. le
dell’indicativo
presente  îţi
il plurale, si fa con
nu + 2° persona plura. le
dell’indicativo
presente  îţi
–×
VERBI IRREGOLARI
PRENDERE:
presente
congiuntivo
infinito a lua
participio luat
eu iau
tu iei
el ia
noi luăm
voi luaţi
ei iau
eu să iau
tu să iei
el să ia
noi să luăm
voi să luaţi
ei să ia
DARE:
presente
congiuntivo
infinito a da
participio dat
eu dau
tu dai
el dă
noi dăm
voi daţi
ei dau
eu să dau
tu să dai
el să dea
noi să dăm
voi să daţi
ei să dea
–×
VERBI IRREGOLARI
BERE:
presente
congiuntivo
infinito a bea
participio băut
eu beau
tu bei
el bea
noi bem
voi beţi
ei beau
eu să beau
tu să bei
el să bea
noi să bem
voi să beţi
ei să bea
MANGIARE:
presente
congiuntivo
infinito a mânca
participio mâncat
eu mănânc
tu mănânci
el mănâncă
noi mâncăm
voi mâncaţi
ei mănâncă
eu să mănânc
tu să mănânci
el să mănânce
noi să mâncăm
voi să mâncaţi
ei să mănânce
–×
VERBI IRREGOLARI
STARE:
presente
congiuntivo
infinito a sta
participio stat
eu stau
tu stai
el stă
noi stăm
voi staţi
ei stau
eu să stau
tu să stai
el să stea
noi să stăm
voi să staţi
ei să stea
ASCIUGARE:
presente
congiuntivo
infinito a usca
participio uscat
eu usuc
tu usuci
el usucă
noi uscăm
voi uscaţi
ei usucă
eu să usuc
tu să usuci
el să usuce
noi să uscăm
voi să uscaţi
ei să usuce
–×
VERBI IRREGOLARI
SAPERE:
presente
congiuntivo
infinito a şti
participio ştiut
eu ştiu
tu ştii
el ştie
noi ştim
voi ştiţi
ei ştiu
eu să ştiu
tu să ştii
el să ştie
noi să ştim
voi să ştiţi
ei să ştie
USCIRE:
presente
congiuntivo
infinito a ieşi
participio ieşit
eu ies
tu ieşi
el iese
noi ieşim
voi ieşiţi
ei ies
eu să ies
tu să ieşi
el să iasă
noi să ieşim
voi să ieşiţi
ei să iasă
–×
ALCUNE PAROLE CHE INDICANO POSIZIONE.
pe
su-sulla-per
prim
prima
E
ieşi
uscire
lângă
accanto
aproape
quasi vicino
înaintea - în faţă
di fronte - avanti
de parte
lontano
în spate
dietro
în
într-o
in-nel
dentro
(spazi-stanza-luogo) (sostantivi femm.)
la
a-in-nella
(citta-edifici)
acolo
li - la
G
Sus
di sopra
intra
entrare
I
afara
fuori
H
peste
oltre
de asupra
sopra
H
aici
qui
H
sub
sotto
într-un
dentro
(sostantivi masc.)
A
A
înăuntru
dentro
jos
giu
de + în = din
dal (causa-tempo
origine)
de + la = de la
da-dal (citta)
a pleca în
parto per la (citta)
a pleca la
parto per (luogo lontano
piazza - magazzino
spre
verso
H
mai prejos
al di sotto
F
după
dopo
–×
AGGETTIVI
Un aggettivo descrive una qualità di un sostantivo, es: un uomo veloce corre
regola (1)
Posto dopo i sostantivi, l’aggettivo non prende l’articolo determinativo.
Ma può essere preceduto dall’articolo aggettivale: cel, cea, cei, cele, l’articolo
dimostrativo o aggettivale ha la funzione di legare l’aggettivo al sostantivo
reggente, ( fata cea harnică ). Ma può essere usato anche solo con l’aggettivo
( cei tari ) e con i numeri ( cei doi, cel de-al treilea ).
ARTICOLO DIMOSTRATIVO O AGGETTIVALE
maschile
singolare
plurale
Nom. - Acc.
CEL
CEI
Gen. - Dat.
CELUI
CELOR
femminile
Nom. - Acc.
CEA
CELE
Gen. - Dat.
CELEI
CELOR
–×
AGGETTIVI
regola (2)
Posto prima dei sostantivi, l’aggettivo
prende l’articolo determinativo. I sostantivi maschili e neutri restano immutati per
tutti i casi, mentre quelli femminili assumono al genitivo e al dativo singolare la
forma del nominativo plurale.
ARTICOLO DIMOSTRATIVO AGGETTIVALE
maschile - neutro
Nom. - Acc.
singolare
bunul. copil
bunii copii
Gen. - Dat.
bunului copil
bunilor copii
.
plurale
femminile
.
singolare
plurale
Nom. - Acc.
buna fată
bunele fete
Gen. - Dat.
bunei fete
bunelor fete
–×
AGGETTIVI
regola (3)
regola (2)
Alla regola
(2), fanno eccezione gli aggettivi: questo, quello, ecc. tali aggetregola (1)
tivi posti dopo il sostantivo prendono l’articolo, la regola
(1) si inverte.
regola (2)
Posti prima del sostantivo non prendono l’articolo, la regola
(2) si inverte.
Attenzione! Questo, quello, ecc. possono essere anche pronomi
dimostrativi. (Vedi la tabella: Pronomi e aggettivi dimostrativi)
AGGETTIVI
SEMPLICI
VARIABILI
con 2 forme
mare, mari =
grande, grandi
con 4 forme
bun, bună, buni, bune
buono, buona, buoni, buone
COMPOSTI
INVARIABILI
aşa = cosi
i colori
aggettivi che terminano
in ce: motrice, eficace
cum se cade
= come si deve
–×
AGGETTIVI
ALCUNI AGGETTIVI CON QUATTRO FORME
buono = bun
buoni = buni
buona = bună
buone = bune
poco = puţin
pochi = puţini
poca = puţină
poche = puţine
molto = mult
molti = mulţi
molta = multă
molte = multe
ALCUNI AGGETTIVI CON DUE FORME
piccolo = mic
piccoli = mici
grande = mare
grandi = mari
basso = scund
bassi = scunzi
alto = înalt
alti = înalţi
corto = scurt
corti = scurţi
lungo = lung
lunghi = lungi
magro = slab
magri = slabi
grasso = gras
grassi = graşi
corretto = corect
corretti = corecţi
sbagliato = greşit
sbagliati = greşiţi
vuoto = gol
vuoti = goli
pieno = plin
pieni = plini
facile = uşor
facili = uşori
difficile = greu
difficili = grei
piano = încet
piano = înceţi
rapido = repede
rapidi = repezi
pulito = curat
puliti = curaţi
sporco = murdar
sporchi = murdari
ALCUNI AGGETTIVI CON UNA FORMA
presto = de vreme
tardi = târziu
umido = ud
asciutto = uscat
bene = bine
male = rău
buono = bun
brutto = rea
solo = numai
insieme = împreuna
sempre=totdeauna mereu
mai = niciodată
AGGETTIVI E GRADI DI COMPARAZIONE
GRADI DI COMPARAZIONE
POSITIVO
bun
COMPARATIVO
SUPERIORE
mai bun ca (decât)
SUPERLATIVO
SUPERIORE
(*) cel mai bun
UGUAGLIANZA
tot atât de…ca (decât)
la fel de…ca (decât)
tot aşa de…ca (decât)
UGUAGLIANZA
tot atât de…
la fel de…
…ca şi
INFERIORE
mai puţin …ca (decât)
INFERIORE
(*) cel mai puţin ...
(*) [vedi regola
(1) degli aggettivi]
regola (1)
ASSOLUTO
foarte bun
grozav de bun
nespus de bun
–×
AGGETTIVI
AGGETTIVI SENZA GRADO DI COMPARAZIONE
minim – minimă
maxim – maximă
optim – optimă
posterior – posterioară
ulterior
suprem
extrem
unic
egal
viu
mort
asemenea
complet
gata
deplin = completo per gli oggetti
fundamental
oral
veşnic
superior
inferior
enorm
desăvârşit = completo
întreg = intero
prim = primo
ultim = ultimo
–×
ALCUNE ESPRESSIONI IDEOMATICHE
LOCUŢIONI AJECTIVALE
cu scaun la cap = una persona saggia
larg de mână = una persona generosa
o persoana de rând = una persona normale
o persoana fără pereche = una persona particolare
o persoana de soi = una persona particolare
persoane de tot soiul = persone di tutti i tipi
plin ochi = pieno zeppo
cusut cu aţa albă = una menzogna che non regge
din ţânţar armăsar = esagerare
cu
jumătate de gură = senza convinzione
ao
lăsa baltă = lasciar perdere
a-şi
da arama pe faţă = mostrare il vero carattere (negativo)
a da drum = liberare
a sta de taină = conversare con qualcuno, per perdere tempo
nu mă duce cu preşul = non ingannarmi
ADVERBE COMPUSE
astă-vară = vara trecută = l’estate scorsa
astă-noapte = noapte trecută = la notte scorsa
–×
ALCUNE ESPRESSIONI IDEOMATICHE
–×
LOCUŢIONI ADVERBIALE
cu binişorul = încet = piano
cu droaia = mult = molto
aşa ş-aşa = în ambele moduri = in entrambi i modi
din vreme-n vreme = din când în când = di tanto in tanto
calea-valea = treacă, meargă, fie = passare, essere
din cale-afară = peste măsură, foarte = oltre misura
a fi în calea cuiva = a fi piedică cuiva, a i se împotrivi = ostacolare qualcuno
ce mai calea-valea | ce mai încolo-încoace = pe scurt, în concluzie = in conclusione
a pune la calea = a pregăti ceva, a aranja, a compila = preparare qualcosa
a face cale întoarsă = a se întoarce din drum = tornare indietro
harcea-parcea = a face pe cineva sau ceva în bucaţi = fare qualcosa o qualcuno a
pezzi. Exemplu: i s-au făcut ouăle harcea-parcea
tam-nesam = pe neaşteptate, deodată = all’improvviso
la paştele cailor = niciodată = mai
ca pe apă = pe de rost, mecanic = a memoria. Exemplu: ştie ‘Tatal nostru’ ca pe apă
când o zbura porcul = niciodată = mai
aievea = în vis = in sogno
beat criţă | beat turtă | mort de beat = beat = ubriaco
singur cuc = foarte singur = solitario
ALCUNE ESPRESSIONI IDEOMATICHE
–×
LOCUŢIONI ADVERBIALE
tun îngheţat | gheaţă tun = foarte îngheţat, îi este foarte frig = raffreddato
doarme buştean | adormit buştean = a dormi adânc = dormire profondamente
a lămuri buştean = a lăsa nedumerit în urma unei explicaţii neclare = non capire
nedumerit = cineva care nu a înţeles ceea ce i s-a explicat = non capire
sarăt ocnă = foarte sărat = salato
razna = fără să ştie încotro se duce, a înnebunit = impazzire. Exemplu: a luat-o
razna (e bolnav la minte)
chiorâş = supărat, îmbufnat = arrabbiato. Exemplu: se uită chiorâş la mine (se uită
urât la mine)
făţiş = care se spune pe faţă, deschis, netăinuit = sincero
cu dinadinsul = cu un anumit scop, intenţionat = con uno scopo
cu tot dinadinsul = cu toată stăruinţa, cu orce preţ = ad ogni costo
talmeş-balmeş = amestec din care nu se mai înţelege nimic = confusione
târâş-grăpiş = cu mare greutate, încet = faticosamente
cu noapte în cap = foarte de dimineaţă = mattino presto
în dosul = în spate = dietro
şi-a luat mintea-n cap = a depaşit măsura = passare il limite
de-a buşilea = a brânci, în 4 labe = dividere
a=a=a
AVVERBI
–×
Un avverbio descrive una qualità del verbo, es: un uomo corre velocemente
Comunemente gli aggettivi si usano anche come avverbi.
Eccezioni: bun (aggettivo) bine (avverbio)
GRADI DI COMPARAZIONE
POSITIVO
COMPARATIVO
MAGGIORANZA
mai bine
COMPARATIVO
SUPERLATIVO
bine
foarte bine
(*) cel mai bine
prea bine
nespus de bine
rău
mai rău
foarte rău
(*) cel mai rău
prea rău
nespus de rău
(*) vedi articolo dimostrativo negli avverbi, pagina successiva.
–×
AVVERBI
ARTICOLO AGGETTIVALE NEGLI AVVERBI
maschile
femminile
singolare
CEL
CEA
plurale
CEI
CELE
Con il verbo essere, l’articolo dimostrativo accorda con il pronome
ea este cea mai frumoasa


con il verbo avere, l’articolo dimostrativo accorda con il genere del paragone
Mario are cea mai mare casa


con gli altri verbi, l’articolo dimostrativo resta invariato: cel non cambia
.
–×
AVVERBI
AVVERBI DI TEMPO
sempre = mereu
sempre = totdeauna
di solito = de obicei
di nuovo = din nou
inoltre = în plus
almeno = cel puţin
ora = acum
subito = imediat
mai = niciodată
una volta = o dată
di quando in quando
= din când în când
= două zile în urmă
più volte
=
de mai multe ori
due giorni indietro
oltre due giorni
=
peste două zile
tuttavia = totuşi
=
AVVERBIO DI MODO
insieme = împreună
=
=
=
AVVERBIO DI LUOGO
qui = aici
la = acolo
su = sus
giu = jos
di dove = di unde
dappertutto= pretutindeni
dappertutto = peste tot
altrove = în altă parte
=
=
=
=
AVVERBIO DI QUANTITA
quasi = aproape
abbastanza = destul
=
=
AVVERBIO DI AFFERMAZIONE
certo = desigur
beninteso = bineînţeles
davvero = într-adevăr
appunto = întocmai
AVVERBIO DI NEGAZIONE
neppure = nici măcar
neanche a pensare
=
nici gând
senza dubbio= fără îndoiialăi
–×
PRONOME
Il pronome è quella parte variabile del discorso che
prende il posto del sontantivo (nome).
IL PRONOME
(1) PROUME PERSONAL
forma accentuată
forma ne accentuată
forma de politeţe
(2) PRONUME REFLEXIV
(3) PRONUME ŞI ADJECTIVE POSESIV
(4) PRONUME ŞI ADJECTIVE DEMONSTRATIV
(5) PRONUME INTEROGATIV
(6) PRONUME RELATIV
(7) PRONUME NEHOTĂRÂTE
(8) PRONUME IDENTITATE
(9) PRONUME NEGATIV
.
–×
PRONOME
Il pronome personale descrive
chi partecipa direttamente a
un’azione, caso nominativo.
Il pronome di politeţe si usa
come forma di rispetto.
Corrisponde al ‘lei’ in Italiano.
(1) PRONOME PERSONALE
(1) PRONUME DE POLITEŢE
nominativo: chi? = cine?
singolare
singolare
TU = DUMNEATA
IO = EU
LUI = DUMNEALUI
TU = TU
LEI = DUMNEAEI
EGLI, ESSO, LUI = EL
ESSO = DÂNSUL
ELLA, ESSA, LEI = EA
ESSA = DÂNSA
plurale
plurale
NOI = NOI
VOI = DUMNEAVOASTRĂ
VOI = VOI
LORO = DUMNEALOR
ESSI, LORO = EI
ESSI = DÂNŞII
ESSE, LORO = ELE
ESSE = DÂNSELE
–×
PRONOME
Se il caso è dativo il pronome
personale cambia come segue:
Se è accusativo il pronome
personale cambia come segue:
(1) PRONOME PERSONALE, forma neaccentuata (non specifica)
Dat - a chi? a che cosa? cui? la cine?
Acc - chi? che cosa? pe cine? ce?
singolare
îmi
mi
mi-
= mi
mă
m-
= mi
îţi
ţî
ţi-
= ti
te
te-
= ti
îi
i
i-
= gli (lui)
îl
l-
= lo (a lui)
îi
i
i-
= le (lei)
o
-o
= la (a lei)
prese.
futuro
congi.
.
passato
condizionale
pres. futu.
congiunti.
passato
condizionale
plurale
ne
ni
ne-
= ci
ne
ne-
= ci
vă
vi
v-
= vi
vă
v-
= vi
le
li
î
= li (loro)
îi
i-
= li (loro)
le
li
î
= le (esse)
le
le
= le (esse)
pres. futu.
congiunti.
passato
condizionale
prese. futuro
congiuntivo
passato
condizionale
–×
PRONOME
La forma specifica
del pronome personale si usa quando si vuole, accentuare o specificare
la persona in causa, e va associata
sempre con la forma ne-accentuata.
Non è corretto: ţie
am spus,
am
spus ţie, ma: ţie
ţi-am spus.
Non è corretto:
pe tine am văzut,
am văzut pe tine,
ma: pe tine te-am
văzut.
(1) PRONOME PERSONALE, forma accentuata (specifica)
Dat - a chi? a che cosa? cui? la cine?
Acc - chi? che cosa? pe cine? ce?
singolare
mie
= a me
(pe) mine
= me
ţie
= a te
(pe) tine
= te
lui
= a lui
(pe) el
= lui
ei
= a lei
(pe) ea
= lei
plurale
nouă
= a noi
(pe) noi
= noi
vouă
= a voi
(pe) voi
= voi
lor
= a loro
(pe) ei
= loro
lor
= a loro
(pe) ele
= loro
verbi che richiedono il dativo
scrie, spune, zice, explica, răspunde,
cere, mulţumi, telefona, trimite, da,
lua, ura, cumpăra, trebuie,
(nella forma riflessiva)
aminti, întâmpla,
verbi che richiedono l’accusativo
întreba, ruga, aştepta, căuta, găsi,
invita, chema, vedea, crede, salută,
sfătui, privi, dor,
(nella forma riflessiva)
trezi, îmbrăca, deranja, supară, spăla,
–×
PRONOME
Il pronome riflessivo si usa quando l’azione si riflette sul soggetto, ci sono due differenti forme: una per il caso dativo e una per il
caso accusativo:
(2) PRONOME RIFLESSIVO
Dat - a chi? a che cosa? cui? la cine?
Acc - chi? che cosa? pe cine? ce?
singolare
eu îmi
mi-
-mi
= io mi
eu mă
m-
-mă
= io mi
tu îţi
ţî-
ţî-
= tu ti
tu te
te-
-te
= tu ti
el îşi
şî-
şî-
= egli si
el se
s-
-se
= egli si
prese.
futuro
passa.
condi.
gerundio
.
prese.
futuro
passa.
condi.
gerundio
.
plurale
noi ne
ne-
-ne
= noi ci
noi ne
ne-
-ne
= noi ci
voi vă
v-
-v
= voi vi
voi vă
vă-
-vă
= voi vi
ei îşi
şi-
-şi
= essi si
ei se
s-
-se
= essi si
prese.
futuro
passa.
condi.
gerundio
.
prese.
futuro
passa.
condi.
gerundio
.
PRONOME
–×
REGOLE PER I PRONOMI POSSESSIVI
Il pronome possessivo prende il posto del possessore e della cosa posseduta, per esempio:
la casa e la mia  casa este a mea il fratello e il mio  fratele este al meu
(fem.)
(mas.)
in questi esempi mea, meu sostituisce il nome del possessore, a, al sostituisce il nome della
cosa posseduta. Si noti inoltre che l’articolo possessivo (a,al) accorda con il genere della cosa
posseduta.
REGOLE PER GLI AGGETTIVI POSSESSIVI
Associando a un pronome possessivo un sostantivo, il pronome perde l’articolo possessivo (a,
ai,al,al), e diviene aggettivo possessivo. Mentre il sostantivo prende l’articolo come nella
regola(1)
(1) degli aggettivi, per esempio: la casa mia e bella  casa mea este frumoasă
regola
Nota inoltre che nella 3° persona singolare e plurale (vedi tabella nella pagina successiva(*))
il pronome possessivo – il suo, i suoi, la sua, le sue, (al său, ai săi, a sa, ale sale) – può essere
sostituito con il pronome personale nella forma genitivale – lui, lor, ei, lor. Il vantaggio che si
ha, usando il pronome personale nella forma genetivale, è che la forma genitivale descrive il
genere del possessore (solo nella forma singolare).
Casa să = casa lui (di lui). Fratele săi = fratele lor (di loro)
Casa să = casa ei (di lei). Fratele sale = fratele lor (di loro)
–×
PRONOME
(3) PRONOME E AGGETTIVO POSSESSIVO
un solo
possessore
molti
possessori
un solo
possessore
molti
possessori
singolare maschile
plurale maschile
singola cosa posseduta
molte cose possedute
al meu
= il mio
ai mei
= i miei
al tău
= il tuo
ai tăi
= i tuoi
al său (*lui)
= il suo
ai săi (*lor)
= i suoi
al nostru
= il nostro
ai noştri
= i nostri
al vostru
= il vostro
ai voştri
= i vostri
al lor
= il loro
ai lor
= i loro
singolare femminile
plurale femminile
singola cosa posseduta
molte cose possedute
a mea
= la mia
ale mele
= le mie
a ta
= la tua
ale tale
= le tue
a sa (*ei)
= la sua
ale sale (*lor)
= le sue
a noastră
= la nostra
ale noastre
= le nostre
a voastră
= la vostra
ale voastre
= le vostre
a lor
= la loro
ale lor
= le loro
(*) vedi le regole per i pronomi e aggettivi possessivi, pagina precedente.
un solo
possessore
molti
possessori
un solo
possessore
molti
possessori
–×
PRONOME
Il pronome dimostrativo indica la posizione dell’oggetto rispetto al sostantivo nello spazio
o nel tempo, può anche esprime un rapporto di identità. Per es. questo è … acesta este ...
(4) PRONOME DIMOSTRATIVO
N-A
sing. maschile
plur. maschile
sing. femminile
plur. femminile
di vicinanza
N-A
questo = acesta
G - D acestuia
questi = aceştia
questa = aceasta
queste = acestea
acestora
acesteia
acestora
di lontananza
N-A
quello = acela
G - D aceluia
quelli = aceia
quella = aceea
quelle = acelea
acelora
aceleia
acelora
di differenziazione
N-A
quel’altro = celălalt
G - D celuilalt
quegli altri= ceilalţi
quel’altra = cealaltă
celorlalţi
celeilalte
quelle altre=celelalte
celorlalte
di identità
N-A
lo stesso = acelaşi
G - D aceluiaşi
gli stessi= aceiaşi
la stessa = aceeaşi
aceloraşi
aceleiaşi
le stesse=aceleaşi
acoloraşi
Associando a un pronome dimostrativo un sostantivo, il pronome dimostrativo
diviene un aggettivo dimostrativo.
Vedi pagina seguente 
–×
PRONOME
Associando a un pronome dimostrativo un sostantivo, il pronome dimostrativo
diviene un aggettivo dimostrativo. Per esempio: questo ragazzo, acest băiat
(4) AGGETTIVO DIMOSTRATIVO
N-A
sing. maschile
plur. maschile
sing. femminile
plur. femminile
di vicinanza
N-A
questo = acest
G - D acestuia
questi = aceşti
questa = această
queste = aceste
acestora
acesteia
acestora
di lontananza
N-A
quello = acel
G - D aceluia
quelli = acei
quella = acea
quelle = acele
acelora
aceleia
acelora
di differenziazione
N-A
quel’altro = celălalt
G - D celuilalt
quegli altri= ceilalţi
quel’altra = cealaltă
celorlalţi
celeilalte
quelle altre=celelalte
celorlalte
di identità [nota bene che l’aggettivo di identità si mette sempre davanti al sostantivo]
N-A
lo stesso = acelaşi
G - D aceluiaşi
gli stessi= aceiaşi
la stessa = aceeaşi
aceloraşi
aceleiaşi
le stesse= aceleaşi
acoloraşi
L’aggettivo dimostrativo può essere posto prima o dopo un sostantivo.
Vedi pagina seguente 
–×
PRONOME
REGOLE PER I PRONOMI E PER GLI AGGETTIVI DIMOSTRATIVI
regola (3)(3) DEGLI AGGETTIVI]
[VEDI REGOLA
Gli aggettivi: questo, questa, quello, quella, ecc. posti prima del sostantivo non
regola (2) degli aggettivi si inverte).
prendono l’articolo ( la regola
regola (1) degli aggettivi si
Posti dopo il sostantivo prendono l’articolo (la regola
inverte).
Attenzione! questo, questa, quello, quella, ecc. possono essere anche
pronomi dimostrativi.
come pronomi dimostrativi
dopo: sostantivo + pronome + verbo
băiatul + acesta + este
 articolato
come aggettivo dimostrativo
prima: aggettivo + sostantiv
dopo: sostantivo + aggettivo
acesta + băiatul
băiatul + acesta

 non articolato
 articolato
caso dativo e genitivo:
=
prima: pronome + verbo + sostantivo
acesta + este + un băiat
dopo: un omaggio portato a questa terra
un omagiu adus pământului acestuia
–×
PRONOME
Il pronome interrogativo si usa nelle domande, e prende il posto del sostantivo da
cui aspettiamo la risposta: cine nel caso di persone, ce se si tratta di cose.
(4) PRONOME INTERROGATIVO
singolare maschile
N-A
quale, che
plurale maschile
care
quali, che
care
G - D a quale
cărui
a quali
căror
N-A
ce
che (per cose)
ce
G - D --
--
--
--
N-A
cine
chi (per persone)
cine
G - D a chi
cui
a chi
cui
N-A
cât
quanti
câţi
câtor
a quanti
câtor
che (per cose)
chi (per persone)
quanto
G - D a quanti
–×
PRONOME
(4) PRONOME INTERROGATIVO
plurale femminile
N-A
quale, che
plurale femminile
care
quali, che
care
G - D a quale
cărei
a quali
căror
N-A
ce
che (per cose)
ce
G - D --
--
--
--
N-A
cine
chi (per persone)
cine
G - D a chi
cui
a chi
cui
N-A
câtă
quanti
câte
câtor
a quanti
câtor
che (per cose)
chi (per persone)
quanto
G - D a quanti
con le proposizioni
di cui
despre care
per cui
pentru care
in cui
în care
.
,
con cui
cu care
.
.
–×
PRONOME
Il pronome relativo si distingue da quello interrogativo in quanto descrive la
relazione del pronome con il soggetto o gli attributi. Per esempio: un popolo il cui
scopo, un popor al cărui scop.
(4) PRONOME RELATIVI
singolare maschile
plurale maschile
il cui
al cărui
i quali
al căror
i cui
ai cărui
i quali
ai căror
vedi regola (3) degli articoli: al,ai,a, ale e l’articolo determinativo non vanno insieme
a cui
căruia
ai quali
singolare maschile
cărora
plurale maschile
la cui
a cărei
le quali
a cărar
le cui
ale cărei
le quali
ale cărar
vedi regola (3) degli articoli: al,ai,a, ale e l’articolo determinativo non vanno insieme
alla cui
căreia
alle quali
cărora
espressioni
questo che
acesta care
gran che
mare lucru
quello che
acela care
gran che
cine ştie ce
–×
PRONOME
(3) PRONOME RELATIVI COMPOSTI
sing. maschile
N-A
colui = cel ce
G - D a colui = celui ce
plur. maschile
coloro = cei ce
sing. femminile
colei = ceea ce
a coloro = celor ce a colei = celei ce
plur. femminile
coloro = cele ce
a coloro = celor ce
varie
G-D
ciò che = ceea ce
=
=
=
REGOLE PER I PRONOMI RELATIVI
Come accorda il pronome relativo e l’articolo genitivale (a, ai, al, ale - cărui):
Un popolo il cui scopo e di predicare. Un’oganizzazione la cui conduzione e teocratica
(mas.)
(mas.)
(fem.)
(fem.)
Un popor al cărui scop este de a predica.
O organizaţie a cărei conducere este teocratica
Nota come accorda il pronome relativo e l’articolo genitivale. Inoltre ricorda la regola
(3) dell’articolo genitivale, al-ai-a-ale e l’articolo determinativo non vanno insieme.
Per esempio: Le divinità a cui si attribuiva.
divinităţilor cărora li se datorau  esatto!
divinităţilor ai cărora le se datorau  errato! Perché l’articolo determinativo
e l’articolo genitivale non vanno mai insieme.
–×
PRONOME
Il pronome indeterminato sostituisce un sostantivo senza dare un’indicazione.
(3) PRONOME INDETERMINATI
sing. maschile
N-A
unul
plur. maschile
uno
unii
alcuni
G - D unuia
a uno
unora
N-A
un altro
alţi
altul
sing. femminile
una
plur. femminile
una
unele
alcune
a alcuni uneia
a una
unora
a alcune
altri
alta
altra
altele
altre
a altri
alteia
a un’altra altora
a altre
G - D altuia
a un altro altora
N-A
tanto
atâţia
tanti
atâta
tanta
atâtea
tante
G - D atâtora
a tanto
--
--
atâtora
a tante
--
--
N-A
tutto
toţi
tutti
toată
tutta
toate
tutte
G - D --
--
tuturor
a tutti
--
--
tuturora a tutte
N-A
altrettanto
toţiatâţia altrettanti
--
atât
tot
totatât
G - D -N-A
fiecare
ciascuno
toatătâta altrettanta
-fiecare
toateatâtea
ciascuno
G - D fiecăruia a ciascuno
fiecăreia a ciascuna
N-A
=
G-D
fiecât
qualunque
=
altrettante
–×
PRONOME
(3) PRONOME INDETERMINATI
sing. maschile
N-A
plur. maschile
sing. femminile
orice
non importa che (qualsiasi cosa)
=
=
oricine
qualsiasi
=
=
plur. femminile
G-D
N-A
G - D oricui
a qualsiasi
N-A
oricât
quantunque
orcâte
quantunque
oricum
in ogni modo
=
=
oriunde
ovunque
=
=
vreunul
qualcuno vAreunulor degli
vreuna
qualcuna
a
vreo
qualche (per cose)
=
=
G-D
N-A
G-D
N-A
G-D
N-A
G-D
N-A
G-D
vreunele delle
–×
PRONOME
(3) PRONOME INDETERMINATI
sing. maschile
N-A
plur. maschile
sing. femminile
ceva
qualche (per cose)
=
=
cineva
qualcuno
=
=
=
=
oarecare forse qualcuno (qualunque)
=
=
oarecum alquanto
=
=
=
=
câteva
qualche
plur. femminile
G-D
N-A
G - D cuiva
a qualcuno
N-A
qualcuno
careva
G-D
N-A
G-D
N-A
G-D
N-A
altceva
un’altra cosa
câtva
qualche
cutare
tal dei tali
cutare
tal dei tali
a tal dei tali
cutăreia.
a tal dei tali
G-D
N-A
câţiva
qualche
câteva
G-D
N-A
G - D cutăruia.
qualche
–×
PRONOME
Il pronome di identità precisa la persona designata dal pronome personale o dal
sostantivo. Per esempio: egli stesso, gli uomini stessi, el însuşi, oamenii înşişi.
(4) PRONOME DI IDENTITA
maschile
femminile
eu însumi
io stesso
eu însămi
io stessa
tu însuţi
tu stesso
tu însăţi
tu stessa
el însuşi
egli stesso
el însăşi
ella stessa
noi înşine
noi stessi
noi însene
noi stesse
voi înşivă
voi stessi
voi însevă
voi stesse
ei înşişi
essi stessi
ele însele (înseşi)
esse stesse
–×
PRONOME
Il pronome negativo appare nelle frasi con senso di negazione.
(3) PRONOME NEGATIVO
N-A
D-G
nessuno = nimeni
a nessuno = nimănuia
neanche = nici
.
nulla = nimic
.
singolare maschile
N-A
nici unul
=
plurale maschile
nici unii
D - G nici unuia
nici unor
singolare femminile
N-A
nici una
=
=
plurale femminile
nici unele
D - G nici uneia
=
nici unora
come aggettivo
singolare maschile
N-A
nici un
=
D - G nici unui
plurale maschile
-nici unor
singolare femminile
N-A
nici o
D - G nici unei
=
=
plurale femminile
-nici unora
=
APPROFONDIRE I VERBI
verbi ausiliari:
a fi – a avea – a vrea
semiausiliari:
a putea – a veni – a i trebui
verbi regolari:
a prefera – a aduna
irregolari:
a lua – a mânca – a usca
verbi attivi: a duce – a zice – a vedea
accusativo: 1) pronome 2) pronome obbligatorio
dativo:
1) pronome 2) pronome obbligatorio
riflessivo
accusativo: a se trezi – a se scula
dativo: a şi aminţi – a şi imagina
verbi con un una sola persona: a eroda –a germina –a izvorî –a lătra
verbi impersonali: a se înnora –a tuna –a fulgera –a ploua –a ninge
verbi
impersonali
accusativo: a-l costa –a-l durea –a-l furnica –a-l ustura
dativo:a-i trebui –a-i se întâmpla –a-i se cuveni –a-i păsa
–×
IL MODO PRESUNTIVO
IL MODO PRESUNTIVO ESPRIME UN’AZIONE
PRESENTATA COME PRESUNTA O NON SICURA.
ES: QUESTO VESTITO SARÀ CARO? DOMANI SARAI A ROMA?
queste forme sono poco usate
presente
passato
(sta andando?)
(e andato?)
viitor literal + gerunziu
viitor literar + participiu
el va fi + mergând?
el va fi + mers?
di solito si usa:
presente
passato
(senso: ar merge)
(senso: ar fi mers)
riflessivo
presente
passato
(si ricorderà di venire?)
(si sarà ricordo di venite?)
viitor + gerunziu
viitor + participiu
(îşi) şi-o fi + amintind
(îşi) şi-o fi + amintit
–×
CON IL VERBO ESSERE (A FI)
senso: ora mi è…
îmi
îţi
îi
ne
vă
le
este
foame (fame), sete (sete)
frig (freddo), cald (caldo)
rău (male), bine (bene)
somn (sonno), lene (pigrizia)
suficient (sufficiente)
de ajuns (abbastanza)
CON IL VERBO (A-I SE FACE)
senso: inizia ora…
mi
ţi
li
ne
vi
li
se face
foame (fame), sete (sete)
frig (freddo), cald (caldo)
rău (male), bine (bene)
somn (sonno), lene (pigrizia)
ruşine (vergogna)
dor (sentimento profondo)
–×
IL TEMPO GERUNDIO
IL TEMPO GERUNDIO ESPRIME UN’AZIONE IN CORSO DI SVOLGIMENTO
SENZA RIFERIMENTO AL MOMENTO IN CUI SI SVOLGE, E PUO INDICARE:
TEMPO
CONDIZIONE
CAUSA
MODO
plimbându-mă am întâlnit (in timp plimb)
învăţând pot şti limba română (dacă învăţam)
nefiind atent am căzut (din cauza neatenţie)
muncind pot avea bani (mod pentru avea)
VERBI REGOLARI E IMPERSONALI
ALCUNI VERBI POSSONO ESSERE REGOLARI E IMPERSONALI
sta
sta
veni
veni
(regolare nel senso di stare bene o male)
(impersonale nel senso che un vestito sta bene)
(regolare nel senso di venire da un posto)
(impersonale nel senso di venire a mente)
–×
–×
PRONOMI + VERBI (DATIVO)
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
gerundio
prima persona singolare
2° 1° 2° (persona)
dativo non specifico
 
tu mi parli
tu îmi vorbeşti
tu mi hai parlato
tu mi-ai vorbit
tu mi parlerai
tu îmi vei vorbi
tu mi parleresti
tu mi-ai vorbi
che tu mi parli
ca tu să-mi vorbeşti
dicendomi
zicându-mi
riflessivo
1° 1° 1° (persona)
 
io mi ricordo
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
gerundio
seconda persona singolare
dativo non specifico
io ti parlo
eu îţi vorbesc
io ti ho parlato
eu ţi-am vorbit
io ti parlero
eu îţi voi vorbi
io ti parlerei
eu ti-aş vorbi
che io ti parli
ca eu să-ţi vorbesc
dicendoti
zicând-ţi
dativo specifico

+ mie
Nota com e nel riflessivo viene
usata sola la prima persona
eu îmi amintesc
dativo specifico
+ ţie
PRONOMI + VERBI (DATIVO)
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
gerundio
terza persona singolare
dativo non specifico
io gli parlo
eu îi vorbesc
io gli ho parlato
eu i-am vorbit
io gli parlero
eu îi voi vorbi
io gli parlerei
eu i-aş vorbi
che io gli parli
ca eu să-i vorbesc
dicendogli
zicând-i
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
gerundio
prima persona plurale
dativo non specifico
tu ci parli
tu ne vorbeşti
tu ci hai parlato
tu ne ai vorbit
tu ci parlerai
tu ne vei vorbi
tu ci parleresti
tu ne ai vorbi
che tu ci parlerai
ca tu să ne vorbeşti
dicendoti
zicând-ne
–×
dativo specifico
+ lui, ei
dativo specifico
+ nouă
PRONOMI + VERBI (DATIVO)
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
gerundio
seconda persona plurale
dativo non specifico
io vi parlo
eu vă vorbesc
io vi ho parlato
eu v-am vorbit
io vi parlero
eu vă voi vorbi
io vi parlerei
eu v-aş vorbi
che io vi parli
ca eu să vă vorbesc
dicendovi
zicând-vă
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
gerundio
terza persona plurale
dativo non specifico
io gli parlo
eu le vorbesc
io gli ho parlato
eu le-am vorbit
io gli parlero
eu le voi vorbi
io gli parlerei
eu li-aş vorbi
che io gli parli
ca eu să le vorbesc
dicendogli
zicându-le
–×
dativo specifico
+ vouă
dativo specifico
+ lor
PRONOMI + VERBI (ACCUSATIVO)
prima persona singolare
accusativo non specifico
riflessivo
gerundio
2° 1° 2°
 
tu mi vedi
tu mi hai visto
tu mi vedrai
tu mi vedresti
che tu mi vedi
1° 1° 1° (persona)
 
io mi vedo
vedendomi
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
gerundio
seconda persona singolare
accusativo non specifico
io ti vedo
eu te văd
io ti ho visto
eu te-am văzut
io ti vedro
eu te voi vedea
io ti vedrei
eu te-aş vedea
che io ti veda
ca eu să te văd
vedendoti
văzându-te
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
tu mă vezi
tu mă-i văzut
tu mă vei vedea
tu m-ai vedea
ca tu să-mă vezi
–×
accusativo specifico

+ pe mine
eu mă văd
văzându-mi
accusativo specifico
+ pe tine
PRONOMI + VERBI (ACCUSATIVO)
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
gerundio
terza persona singolare
accusativo non specifico
io lo/la vedo
eu îl văd / o văd
io l’ho visto/a
eu l-am văzut / am văzut-o
io lo/la vedro
eu îl voi vedea / o voi vedea
io lo/la vedrei
eu l-aş vedea / aş vedea-o
che io lo/la vedo
ca eu să-l văd / să-o văd
vedendisi
văzându-l / văzându-o
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
gerundio
prima persona plurale
accusativo non specifico
tu ci vedi
tu ne vezi
tu ci hai visto
tu ne-ai văzut
tu ci vedrai
tu ne vei vedea
tu ci vedresti
tu ne-ai vedea
che tu ci vedrai
ca tu să ne vezi
vedendici
văzându-ne
–×
accusativo specifico
+ pe lui, ei
accusativo specifico
+ pe noi
PRONOMI + VERBI (ACCUSATIVO)
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
gerundio
seconda persona plurale
accusativo non specifico
io vi vedo
eu vă văd
io vi ho visto
eu v-am văzut
io vi vedro
eu vă voi vedea
io vi vedrei
eu v-aş vedea
che io vi veda
ca eu să vă văd
vedendovi
văzându-vă
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
gerundio
terza persona plurale
accusativo non specifico
io li/le veda
eu îi văd / le văd
io li/le ho visti/e
eu i-am văzut / le-am văzut
io li/le vedro
eu îi voi vedea / le voi vedea
io li/le vedrei
eu i-aş vorbi / le-aş vorbi
che io li/le vedrei
ca eu să-i văd / să le văd
vedendoli /le
văzându-i / văzându-le
–×
accusativo specifico
+ pe voi
accusativo specifico
+ pe lor
PRONOMI + RIFLESSIVO (DATIVO)
prima persona singolare
caso dativo
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
1° 1° 1°
 
io mi compro
io mi sono comprato
io mi comperero
io mi comprerei
che io mi compri
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
seconda persona singolare
caso dativo
tu ti compri
tu îţi cumperi
tu ti sei comprato
tu ţi-ai cumpărat
tu ti comprerai
tu îţi vei cumpăra
tu ti compreresti
tu ţi-ai cumpăra
che tu ti compri
ca tu să îţi cumperi
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
terza persona singolare
caso dativo
egli si compra
el îşi cumpăra
egli si e comprato
el şi-a cumpărat
egli si comperera
el îşi va cumpăra
egli si comprerebbe
el şi-ar cumpăra
che eli si compra
ca el să-şi cumpere
eu îmi cumpăr
eu mi-am cumpărat
eu îmi voi cumpăra
eu mi-aş cumpăra
ca eu să îmi cumpăr
–×
PRONOMI + RIFLESSIVO (DATIVO)
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
prima persona plurale
caso dativo
noi ci compriamo
noi ne cumpăram
noi ci siamo comprati
noi ne-am cumpărat
noi ci compreremo
noi ne vom cumpăra
noi ci compreremmo
noi ne-am cumpăra
che noi ci compriamo
ca noi să cumpăram
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
seconda persona plurale
caso dativo
voi vi comprate
voi vă cumpăraţi
voi vi siete comprati
voi v-aţi cumpărat
voi vi comprerete
voi vă veţi cumpăra
voi vi comprereste
voi v-aţi cumpăra
che voi vi compriate
ca voi să vă cumpăraţi
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
terza persona plurale
caso dativo
essi si comprano
ei îşi cumpăra
essi si sono comprati
ei şi-au cumpărat
essi si compreranno
ei îşi vor cumpăra
essi si comprerebbeo
ei şi-ar cumpăra
che essi si comprano
ca ei să-şi cumpere
–×
PRONOMI + VERBI (ACCUSATIVO)
prima persona singolare
accusativo
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
1° 1° 1°
  
io mi vedo
io mi sono visto
io mi vedro
io mi vedrei
che io mi veda
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
seconda persona singolare
accusativo
tu ti vedi
tu te vezi
tu ti sei visto
tu te-ai văzut
tu ti vedrai
tu te voi vedea
tu ti vedresti
tu te-ai vedea
che tu ti vedi
ca tu să te vezi
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
terza persona singolare
accusativo
egli si vede
el se vede
egli si e visto
el s-a văzut
egli si vedra
el se va vedea
egli si vedrebbe
el s-ar vedea
che egli si veda
ca el să se vadă
eu mă văd
eu m-am văzut
eu mă voi vedea
eu m-aş vedea
ca eu să mă văd
–×
PRONOMI + VERBI (ACCUSATIVO)
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
prima persona plurale
accusativo
noi ci vediamo
noi ne vedem
noi ci siamo visti
noi ne-am văzut
noi ci vedremo
noi ne vom vedea
noi ci vedremmo
noi ne-am vedea
che noi ci vedremo
ca noi să ne vedem
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
seconda persona plurale
accusativo
voi vi vedete
voi vă vedeţi
voi vi siete visti
voi v-aţi văzut
voi vi vedrete
voi vă veţi vedea
voi vi vedreste
voi v-aţi vedea
che voi vi vedete
ca să vă vedeţi
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
terza persona plurale
accusativo
essi si vedono
ei se văd
essi si sono visti
ei s-au văzut
essi si vedreanno
ei se vor vedea
essi si vedrebbero
ei s-ar vedea
che essi si vedano
ca ei să se vadă
–×
PRONOMI + VERBI IMPERSONALE (dativ. a-i )
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
gerundio
prima persona singolare
dativo
mi capita
mi se întâmpla
mi e capitato
mi s-a întâmplat
mi capitera
mi se v-a întâmpla
mi capiterebbe
mi se-ar întâmpla
che mi capiti
ca să mi se întâmple
capitando
întâmplându-se
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
seconda persona singolare
dativo
ti capita
ţi se întâmpla
ti e capitato
ţi s-a întâmplat
ti capitera
ţi se v-a întâmpla
ti capiterebbe
ţi s-ar întâmpla
che ti capiti
ca să ţi se întâmple
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
terza persona singolare
dativo
gli capita
i se întâmpla
gli e capitato
i s-a întâmplat
gli capitera
i se v-a întâmpla
gli capiterebbe
i se ar întâmpla
che gli capiti
ca să i se întâmple
–×
PRONOMI + VERBI IMPERSONALE (dativ. a-i )
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
gerundio
prima persona singolare
dativo
ci capita
ni se întâmpla
ci e capitato
ni s-a întâmplat
ci capitera
ni se v-a întâmpla
ci capiterebbe
ni s-ar întâmpla
che ci capiti
ca să ni se întâmple
capitando
întâmplându-se
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
seconda persona singolare
dativo
vi capita
vi se întâmpla
vi e capitato
vi s-a întâmplat
vi capitera
vi se v-a întâmpla
vi capiterebbe
vi s-ar întâmpla
che vi capiti
ca să vi se întâmple
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
terza persona singolare
dativo
gli capita
li se întâmpla
gli e capitato
li s-a întâmplat
gli capitera
li se v-a întâmpla
gli capiterebbe
li s-ar întâmpla
che gli capiti
ca să li se întâmple
–×
PRONOMI + VERBI IMPERSONALE (accusa. a-l )
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
gerundio
prima persona singolare
accusativo
mi brucia
mă ustură
mi ha bruciato
m-a usturat
mi brucera
mă v-a ustura
mi brucerebbe
m-ar ustura
che mi bruci
ca să mă usture
bruciando
usturând
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
seconda persona singolare
accusativo
ti brucia
te ustură
ti ha bruciato
te-a usturat
ti brucera
te v-a ustura
ti brucerebbe
te ar ustura
che ti bruci
ca să te usture
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
terza persona singolare
accusativo
gli brucia
îl ustură
gli ha bruciato
l-a usturat
gli brucera
îl v-a ustura
gli brucerebbe
l-ar ustura
che gli bruci
ca să îl usture
–×
PRONOMI + VERBI IMPERSONALE (accusa. a-l )
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
gerundio
prima persona singolare
accusativo
ci brucia
ne ustură
ci ha bruciato
ne a usturat
ci brucera
ne v-a ustura
ci brucerebbe
ne ar ustura
che ci bruci
ca să ne usture
bruciando
usturând-ne
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
seconda persona singolare
accusativo
vi brucia
vă ustură
vi ha bruciato
v-a usturat
vi brucera
vă v-a ustura
vi brucerebbe
v-ar ustura
che vi bruci
ca să vă usture
presente
passato
futuro
condizionale
congiuntivo
terza persona singolare
accusativo
gli brucia
le ustură
gli ha bruciato
l-a usturat
gli brucera
le v-a ustura
gli brucerebbe
le-ar ustura
che gli bruci
ca să le usture
–×
PRONOMI + IMPERATIVO (dativo )
PRONOME + IMPERATIVO ( DATIVO )
singolare
plurale
dă-mi
daţi-ne
dă-ţi
daţi-vă
dă-i
daţi-le
NEGATIVO
nu-mi da
nu ne daţi
nu-ţi da
nu vă daţi
nu-i da
nu le daţi
–×
–×
PRONOMI + IMPERATIVO (accusativo )
PRONOME + IMPERATIVO ( ACCUSATIVO )
unica persona
molte persone
singolare
plurale
singolare
plurale
salută-mă
salută-ne
salutaţi-mă
salutaţi-ne
salută-te
salutăţi-vă
salută-te
salutaţi-vă
salută-l
salută-i
salutăţi-l
salutaţi-i
salută-o
salută-le
salutaţi-o
salutaţi-le
NEGATIVO
nu mă salută
nu ne salută
nu mă salutaţi
nu ne salutaţi
nu te salută
nu vă salută
nu te salută
nu vă salutaţi
nu-l salută
nu-i salută
nu-l salutaţi
nu-i salutaţi
nu-o salută
nu-le salută
nu-o salutaţi
nu-le salutaţi
PRONOMI + IMPERATIVO (dativo + accusativo )
PRONOME + IMPERATIVO ( DATIVO + ACCUSATIVO )
unica persona
singolare
dativ.  accu.
molte persone
plurale
singolare
dativ.  accu.
dativ.  accu.
plurale
dativ.  accu.
dă-mi-l
dă-mi-le
daţi-mi-l
daţi-mi-le
dă-mi-o
dă-mi-le
daţi-mi-o
daţi-mi-le
dă-ţi-l
dă-ţi-le
--
--
dă-ţi-o
dă-ţi-le
--
--
NEGATIVO
nu mi-l da
nu mi-le da
nu mi-l daţi
nu mi-le daţi
nu mi-o da
nu mi-le da
nu mi-o daţi
nu mi-le daţi
nu ţi-l da
nu-ţi-le da
--
--
nu ţi-o da
nu-ţi-le da
--
--
–×
Scarica

presente - Lo scrigno dei tesori