NUR in WEB
ISCOLA DIGITALE SARDA
DITZIONÀRIU ITALIANU-SARDU
de
IMPARAMUS SU SARDU
VOCABULÀRIU ITALIANU- SARDU
Logudoresu – Nugoresu – Campidanesu
Sassaresu - Gadduresu
**********
(Inglesu – Frantzesu – Ispagnolu – Tedescu)
NUR in WEB
ISCOLA DIGITALE SARDA
a cura de Antoninu RUBATTU
IMPARAMUS SU SARDU
Iscolas elementares
e mèdias
Logudoresu - Nugoresu - Campidanesu
Sassaresu - Gadduresu
ISCOLA DIGITALE SARDA
NUR in WEB
VOCABOLARIETTO di IMPARAMUS SU SARDU
ITALIANO – SARDO
Legenda:
logudoresu
nugoresu
campidanesu
sassaresu
gadduresu
- Cs Castelsardo
- Lm La Maddalena
-
L
N
C
S
G
Indicazione, lemma per lemma, delle voci
straniere in :
Inglese
francese spagnolo
tedesco:
abbandono
sm.
[abandonment,
abandon,
abandono, Verlassen]
**********************************
abbacchiare/2 vi. rifl. (abbattersi, deprimersi [to
discourage, décourager, desalentar, den Mut
verlieren] arremattàresi
(sp. rematar L,
s’avvilire, s’iscorare, s’isporare N, si scorai,
s’affriggiri, s’appioccai, s’arremattai C, avvirissi,
ammurthisginassi, abbattissi S, deprimissi,
abbacchjassi, annuggiassi Cs G
abbagliare/1 vt. [to dazzle, éblouir, deslumbrar,
blenden] abbagliare, alluinare (lat. LUCINARE,
allutzerrare, illugherrare, illughinare, illuinare,
leare sa vista, tzeguare L, illughinare, illuinae,
illuinare, illumerrare, inturpare, impannare (sp.
empañar, ispapajare N, allanternai, allampaniai,
allugerrai, alluinai, illugerrai, illuinai, illuxarrai,
illuxerai, isbisogai, isprixurai, luinai, scardogai C,
abbaglià, alluinà, inciggà, inziglià, inzirrià, piglià
la vistha S, abbacinà, abbaddinà, abbaglià,
abbagliulà
Lm,
acciculià,
allampianà,
allucchittà, bacinà G
abbàglio/2 sm. (errore, svista [mistake, méprise,
equivocación, Fehler] aerru (it. ant. o cat.
erro, isbàgliu, falta f. (cat. sp. falta L, arru,
irballu N, farta f., faddina f. C, ivvistha f. S,
disacceltu, disattinu (sp. desatino, falta f. G
abbaiare vi. [to bark, aboyer, ladrar, bellen]
abbagiare, alloroscare, annittare, appeddare
(lat. APPELLARE, appeddigare, appilliare,
attoccare, baulare (lat. *BAUBULARE, borulare,
giannittare (a. lamentosamente, isbaulare L,
abbaulare, appeddae, appeddare, attocchidare,
baulare, ciaulae N, acciaulai, appeddiai,
axinnittai, baulai, imbauai, inciauai, insaulai,
intzaulai, issaulai, saulai, itzabbai, itzaulai,
tzabbai, tzaulai C, abbagià, abbaurà S,
abbagghjà, ghjannì, irrilutà, irrulità, attuccà G
abbandonare vt. [to abandon, abandonner,
abandonar, verlassen] abbandonare, irbandonare, dassare, disamparare (sp. desamparar,
eremire, incheremire
(probm. it. eremo),
lassare, reudare L, abbandonae, abbandonare,
irbandonare, iscabidare, scabidare, iscavulare,
codiare, disamparare, lassare N, abbandonai,
abbendonai, disamparai, lassai, s’arrendi,
sbandonai, scabidai, scabudai, scaburai C,
abbandunà, dassà, lagà S, abbandunà, arrimà,
lacà, randumà Lm G
abbandono
sm.
[abandonment,
abandon,
abandono, Verlassen] abbandonu, abbendonu,
irbandonu, disamparu
(sp. desamparo,
incheremu L, abbandonu, dassonzu, disamparu,
irbandonu, lassada f. N, abbandonu, disamparu,
discùidu, sbandonu, scàbidu, scabudu C,
abbandonu SG
abbellire vt. [to beautify, embellir, embellecer,
verschönern]
abbellire,
addechidare,
addringare, affaitare (cat. afaitar; sp. afeitar,
ermoseare, ermosurare, imbellire, mudare (lat.
MUTARE, ondrare
(sp. honrar L, abbellie,
abbellire, addechidare, addeggiare, addrillare,
ingalanare, imbelliare, imbellichinare imbellire,
imbellucciae,
impompare
N,
abbelliri,
allicchidiri, alluxentai, frocchiggiai, imbelliri,
mudai, sprighittai C, abbeddì, abbillì, imbeddì S,
abbiddì, imbiddì Lm, acchinchinnassi, addingà,
aggrazià, alasgià, almusà, incialdinà G
abbigliamento sm. [dressing, habillement,
vestido, Kleidung] abbigliamentu, addronnamentu, bestidura f. L, accontzadura f.,
attrossadura f., aurtu, bestidura f., chintura f.,
tarchionzu N, allicchidimentu, attrossadura f.,
arroba f., bistiri, cuncordu, fragellu C,
abbigliamentu,
tràciu
S,
abbigliamentu,
cumpustura f., tràciu G
abbonare vt. [to subscribe, abonner, abonar,
abonnieren] abbonare L, abbonae, abbonare N,
abbonai C, abbunà SG
abbondante
agg.
[abundant,
abondant,
abundante, reichlich] abbundante, abbundosu,
bundajolu,
bundansciosu,
bundasciosu,
bundadosu,
bundansosu,
bundante,
bundantziosu, bundile, bunduosu, ispuntante,
sobradu
(sp. sobrado L, abbundante,
abbunnante,
bundajolu,
bundansiosu,
bundassiosu, bundante, bundantile, bundorosu,
bunnante,
bunnantziosu
N,
abbundanti,
abbundantziosu,
abbundosu,
avantzosu,
bundantzosu,
sobrau
C,
abbundanti
S,
abbundanti,
abbundanziosu,
abbundosu,
bundanti, bundanziosu, furriosu, supratu G
abbottonare vt. [to button, boutonner, abrochar,
zuknöpfen]
abbuttonare,
arraghilare
L,
abbuttonae, abbuttonare, aggiuppare
(crs.
agghjuppà,
agguttonare
N,
abbuttonai,
agguttonai C, abbuttinà,
abbuttunà S,
abbuttinà, abbuttunà G
abbracciare vt. [to embrace, embrasser,
abrazar, umarmen] abbratzare, abbratzigonàresi, attujare, inchìnghere (lat. INCINGERE
L,
abbratzae,
abbratzare,
abbrantzare,
affranzare, affratziare, imprassae N, abbarcai
(cat. sp. abarcar, abbratzai, imbrassai, imbratzai
(cat. embraçar; sp. embrazar, imprassai,
isprassai
C,
abbrazzà
S,
abbraccià,
attruccichiddà G
abbràccio sm. [hug, embrassement, abrazo,
Umarmung] abbratzu, attujada f. L, abbratzu,
affranzada f., affranzadura f., affranzu,
affratzionzu, affràtziu N, abbràtzidu, abbratzu,
imbrassada f., imbràssidu, imbrassu, imprassada
f., imprassadura f., impràssidu,
imprassu,
impressadura f. C, abbrazzu S, abbràcciu G
abbreviare vt. [to shorten, abréger, abreviar,
verkürzen] abbreviare, incurtziare, accurtziare,
affiliattare
L,
abbreviare,
incurtziare,
accurtziare, rucrare N, abbreviai, accurtzai,
incrutzai, incurtzai C, abbribià, incurthà S,
accultà, cilcinà, abbrivià G
abbronzare/1 vt. vi. ( a. al sole [to get sunburnt,
se dorer au soleil, curtirse el cotis por el sol,
räunen] abburare (crs. aburà o tosc. abburare,
ammurrare, annieddigare, assoliare, còghere a
sole, innieddigare L, accottinare, innigheddare,
innigheddicare
N,
accotonai,
accottiliai,
accottulai, accottuliai, ammoriscai, arrubiscai,
assoliai C, abbrunzà S, abbrunzà, assuliassi, turrà
nieddu G
abbuffarsi vi. rifl. [to eat one’s fill, manger à
ventre déboutonné, hartarse, sich sättigen]
abbaiolàresi, abbuddàresi
(lat. BULLA,
appasterare
L,
addribbare,
manzuffare,
s’abbercheddare, s’abbrentare, s’attattamacare,
s’istercorjare, s’istimpanare, s’istimpanzare,
s’istreccorgiare,
s’istrezarare, tuvire N,
mangiuffai (probm. it. ant. mangiucare, sassai,
scarasciai, si sgalluppai, si satzai C, abbuddassi,
abbuvucciassi,
abbuvuddassi,
tecciassi
S,
abbuffassi, ticchjassi G
abete sm. bot.
(Abies excelsa [Albero delle
Pinacee sempreverde, ad alto fusto, resinoso,
con rami quasi orizzontali digradanti verso la
cima,
con
foglie
aghiformi
persistenti,
appartenente ai generi Abies e Picea. Il suo
legno ha molte applicazioni industriali. In
Sardegna esiste la specie Abetina o Abete Bianco
e quello Rosso.] ► [fir-tree, sapin, abeto,
Rottanne] ► abete L, abete, pinu biancu N,
abeti, pixi C, abetu, abeti S, abbetu G; pinu
ruju L abete rosso
abigeato sm. [cattle-stealing, abigéat, abigeato,
Viehraub] bardana f. (it. ant. gualdana, fura de
bestiàmine f. L, bardana f., fura de bestiàmene
f., fura prana f., grìnfiu, mustrencheria f.,
pecuzonzu, ruchiu, rùnchiu N, bardana f.,
sartilla f. C, abigeatu, fura di besthiamu f. S,
fura di bisthiamu f. G
àbile agg. mf. [skilful, habile, hábil, geschickt]
àbile, abilidadosu, àcciu (tosc. accio, balente,
bastante, gaffante, gaffe, gaffu
(sp. gafo,
remenidu
(probm. cat. remenar L, àbile,
balente, balentiosu, manosu N, àbili, abilitosu,
abbrittiosu, futtu, scimprigosu C, àbiri, capazzi
S, àbbili, gaffu, mansianu, sgàsciu, isgàsgiu,
sgàsgiu G
abisso sm. [abyss, abîme, abismo, Abgrund]
abismu
(sp. abismo, abissu, calanca f.
(prerom.,
giossu,
ispéntumu,
isprefundu,
isprofundu, péntuma f. (prerom. L, borroccu,
gorroppu, ispéntumu, ispérrumu, issùssiu,
istrumpu, nurra f. (prerom., péntuma f., perca
f. (lat. SPECULA, troccu (probm. basco troka,
abissu N, abissu, péntuma f, .scabiossu,
spéntumu, speranfundu, sperefundu, spérrumu,
spirifundu,
scarrocciadrox,
scolladórgiu,
scolladroxu C, abissu, isthrampu, pèntima f.,
pèntuma.f., trabentu, zistherru S, palcussu,
isprefundu, sprofundu, sprufundu, abbissu G
abitare vt. vi. [to dwell, habiter, habitar,
wohnen] abitare, istare de domo L, abitae,
abitare, obidare N, stai, abbidai, abitai, essi de
domu C, abità, isthà S, abità, stà G
àbito sm. [clothes, habit, traje, Kleid] àbidu,
bestimenta f. (lat. VESTIMENTA, istimenta f. L,
àbidu, beste f. (lat. VESTIS, bestire (lat.
VESTIRE N, àbidu, àbitu, bistimenta f., bistiri C,
tràsgiu, visthiri, visthimenta f. S, àbitu,
vistimenta f., vistiri G
abitazione
sf.
[habitation,
habitation,
habitación, Wohnung] abitassione, abitu m.,
abitàntzia, torradorzu m., domo (lat. DOMO,
loza (it. loggia, morada (cat. sp. morada L,
domo, abitassione, abitu m., furriadórgiu m. N,
abitatzioni, abbitu m., bivitòriu m., còdoma,
domu, morada C, abitazioni, abitu m. S, casa,
allogghju m. G
aborrire vt. [to abhor, abhorrer, aborrecer,
verabscheuen] abborrèschere, abborrèssere
(cat. aborrexer; sp. aborrecer, abburrèschere,
abburrire, abburruscire, av (vorrire, ischivare
(it. ant. schivare L, abburrèschere, ascamare
(sp. asco, escamar - DES II, 134, ghelestiare,
ischivare N, abborresci, abborressi, abburresci,
schivai, affeai C, abburrissì, ischibì, no pudé vidé
S, abburrì, abburrissì G
aborto sm. med. [abortion, avortement, aborto,
Fehlgeburt] 1- (a. delle donne istrumada f.,
istrumadura f., istrumera f., istruminzu (lat.
EXTERMINIUM, istrumu, aurtizone, austitzone
(prodotto dell’a., abbordo, -u L, istrumadura f.,
istrumera f., istruminzu, istrumu N, aurtìngiu,
istrumadura f., istrumìngiu, strumadura f.,
strumìngiu, strumóngiu C, isthrumera f.,
isthrumaddura f. S, fragghjatura f., fragghju,
istrumu, istrumignu, sconchju Lm, strumu G; 2(a. delle bestie aurtida f., aurtidura f.,
aurtimentu, aurtinzu, austinzu, iscruvinzu,
iscuttinu, urtinzu L, agurtidura f., agurtinzu,
agurtitzone, aurtitzone N, antìngiu, autimentu,
autitzu, ortidura f., ortiu, ottidura f. C,
aurthiddura, aurthizoni S, aultu, aultugnu G
abuso sm. [abuse, abus, abuso, Missbrauch]
abusu, malusàntzia f., malusu L abusu N, abusu,
malusu C, abusu S, abbusu G
acàcia sf. bot. (Robinia pseudoacacia, Acacia
saligna [Albero della famiglia delle Mimosacee
con foglie piccole, fiori gialli o bianchi
profumati, raggruppati in piccole sfere.
Originaria dell’Australia, fiorisce in inverno. I
fiori di alcune specie sono comunemente
chiamate mimose. Può raggiungere l’altezza di
25 m. e produce frutti a forma di baccelli
penduli, che in Sardegna vengono confuse col
falso carrubo.] ► [acacia, acacia, acacia,
Akazie] ► acàcia, gaggia (it. gaggia, garzia,
mimosa, puddighineddu m. L, acatza, acàtzia N,
acàcia, acàssia, carruba aresta C, acàcia S,
acàcciu m., fiori d’acàcciu m. G
acchiapparello sm. (gioco infantile a cane meu,
sighi-sighi, a tene tocca, tene-tene, teniscappa,
acciappafua, abò L, tene-tene, coilledda de
tènnere f., tenemilutei N, tenidura f. C, mabó S,
teni-teni, sighi-sighi, aliò Cs G
acciàio sm. [steel, acier, acero, Stahl] attarzu
(lat. ACIARIUM L, attarju, attarzu, artarju,
atzàgliu, atzarzu N, accairxu, acciàrgiu,
accrjaxu, accjraxu, acciau, assàrgiu, attarxu,
atzàrgiu, atzraxu C, azzàggiu S, acciagghju,
azzagghju
accògliere vt. [to receive, accueillir, acoger,
empfangen] accasazare (a. bene; sp. agasajar,
accoglire, accollire L, accollire, accollozire,
accullire, accullozire, recire N, accóliri,
accolliri, accasaggiai, arriciri C, accuglì S,
accasagghjà, accittà, accuddì, accuglì G
accóncio agg. [proper, convenable, arreglado,
geeignet] accontzadu, accontzu, agontzu,
arrangiadu L, accontzau, accónciu, accontzu N,
acconciau, accónciu, arrangiau, cumpostu,
cuncordau
C,
accunzaddu,
acconzu
S,
acchinchinnatu,
accudumatu,
accunciatu,
accònciu G
acetosella sf. bot. (Oxalis cernua, O. corniculata
[Pianta erbacea delle Oxalidacee con rizoma
perenne e foglie composte, simili al trifoglio, di
sapore acidulo.] ► [wild sorrel, oseille,
acederilla, kleiner Sauerampfer] ► allelùia
(sp. aleluya, erva lutza, erva luza, melagra,
melaja, melarga, meliagra, meriaga, meriagra,
meriàgula, meruàgula, miliagra, miriagra,
pabasedda, succiosa L, culiscurtzi cabaddinu m.,
erba saia,
erva salia, marraola, meddaca,
melacra, meliacra, merriola, miliacra, miliagra,
miliarga, miriola, mirriola, sutzosa, ungra,
pappasedda, trivóggiu m. N, allelùia, argu m.,
binu forti m., castangiola, coraxedu m. (lat.
COR + ACETU, erba de axedu, erba de
castangiola, limbassu m., ludapassa, meruàgula,
pìtzia-pìtzia, succiosa, trevulleddu stérriu m. C,
meragra S, melagra, cibbuledda, cipuledda G
achillea sf. bot. (Achillea ligustica [Pianta delle
Composite con foglie dentellate e fiori di color
bianco-rosato, a capolini piccoli, raccolti in
colimbi. Ha proprietà toniche, astringenti e
sedative.] ► [yarrow, achillée, aquilea,
Bisamgarbe] ► algulentu m., arcuentu m.,
arculentu m., argulentu m., fiore de santu
Giuanne m., santulina L, acrulentu m., arculentu
m. N, argulentu m., pàdrumu m., pàrdamu m.,
pàrdimu m., pàrdumu m., sensu de margiani C,
santurina S, alba piluzza, algulentu m., santulina
G // vds. anche erba prota, millefòglie d’acqua
àcino sm. [acinus, grain de raisin, grano de uva,
Beere] pibione, pipione, pupicone, pupione,
pupugione, pupujone
(dalla rad. PUPA L,
pibione, pubone, pupujone, pupuzone N, pibioni,
pibioi C, pipioni, pupioni S, pupioni G
acqua sf. [water, eau, agua, Wasser] abba (lat.
AQUA, imbre (lat. IMBER (ant. L, abba N, àcua,
bumpua (infant., pròia, alenta, slentza C, eba
S, ea, eva Cs, àcua Lm G
acquavite sf. [brandy, eau-de-vie, aguardiente,
Branntwein] abbardente (cat. aiguardent; sp.
aguardiente, filuferru m. L, abbardente, filiferru
m. N, acuadrenti, acuardenti, fil’’e ferru m. ,
filuferru m., pitziosa, tzerpia de boscu C,
ebardhenti, ferru di conza m., firuferru m.,
firuverru m. S, ealdenti, evaldenti Cs, filufarru
m., acuavita Lm G
addio sm. escl. [good-bye, adieu, adiós,
lebewohl] adiosu
(sp. adiós, adiu
( (it.,
dispàcciu
(cat. despatx; sp. despacho L,
dispidita f., a mezus bìere, a nos bìere, adios,
adiosu, adiu N, a si biri, adiosu, adiu C, adiosu,
adiu S, adiu, addiu Lm, adiosu G
adulto agg. sm. [adult, adulte, adulto,
Erwachsen] antzianu, ómine mannu, mannu
(lat. MAGNUS LN, mannu CS, adultu, magghjori,
mannu G
aeroplano sm.
[aeroplane, avion, avión,
Flugzeug] aeroplanu, apparécchiu, arioplanu L,
aéreu, aeropranu, ariopranu N, apparécchiu,
areoplanu, arioplanu, ariopranu C, apparécchiu,
areopranu, aeropranu, ariopranu S, apparècchju,
aeroplanu, arioplanu G
aeroporto sm. [irport, aéroport, aeropuerto,
Flughafen] arioportu L, aeroportu, arioportu N,
arioportu C, arioporthu, areoporthu S, areopoltu
G
affamato pp. agg. [starved, affamé, hambriento,
ausgehungert] allimbidu, allimbridu, allimidu,
amiadu, aulidu, famidu, famigosu
(lat.
FAMICUS, isfamigadu, làmbridu, limbridu,
mattisiccu,
pantzibóidu
L,
affamicau,
afframicau, afframicosu, irfamicau, agganau,
agganiu, allintzu, amicrau, amicrosu, amicru,
brentibódiu, famicosu, famigosu, famionzu,
famitu, famiu, fammiu, frentibódiu, irburdelliu
N, allipidu, allupidu, famigosu, famiu, grundili,
lipidu, scorrupiu, spilligama (morto di fame C,
allimbriddu, famiddu, famiggosu S, famicosu,
fammiddu Cs, fammigosu Cs, famitu G
affetto/1 sm. [affection, affection, afición,
Zuneigung] affettu, affriscione f. (sp. aflicción,
ameddu, carignu (sp. cariño, friscione f. L,
affettu, bonamore, carinnu, cherinzu, offettu N,
affettu, carignu CSG
affittare vt. [to rent, louer, arrendar,
vermieten] affittare, allogare
( (it.,
appejonare, appesonare, arrendare
(sp.
arrendar, rendare L, affittae, affittare, allocare,
arrendare, rendare N, alchilai (sp. alquilar,
allogai, alloggiai, appesonai, archilai, arrendai,
pesonai, rendai, effittai C, affittà, piglià (dà in
affittu (arrendu S, affittà, dà a accoldu, dà in
arrendu, piddà in affittu G
affogare vt. vi. [to drown, noyer, ahogar,
etränken] affogare, allupare
(it. allupare,
attaogare, attogare (sp. ahogar x sp. atafagar L,
affocare,
affogae,
affogare,
aggangalae,
aggangalare, allupare N, affogai, allupai,
annegai C, affugà, annigà S, affuà, affugà Cs,
annicà, sturzà Lm G
aggéggio sm. [gadget, machin, pequeñez, Ding]
abbréddulu, aima f., aìmine, aina f. (cat. ant.
ahina, trastu (cat. traste; sp. trasto L, attretzu,
trastu N, aina f., itesinanta, streppu,
strinchibiddatzu, trastu C, aggéggiu, trasthu S,
algumignu, chinchinnu, mataffìziu, mateffìziu G
aggettivo sm. [adjective, adjectif, adjetivo,
Adjektiv] adiettibu, aggettivu L, azettivu,
aggettivu N, aggettivu C, aggettibu S, aggettivu
G
aggiùngere vt. [to add, ajouter, añadir,
anfügen] aggiùnghere, agnànghere, agnùnghere,
adjùnghere (ant., aiungere (ant., ammerare
(probm. cat.
(amidar, annàere, annangare,
annànghere
(lat. NANCTUS, annùnghere,
agghjùnghere,
annantare,
annattare,
annùnghere, azùnghere, cabinzonare, giùnghere
(lat. ADJUNGERE, merare L, ammedare,
ammendare, ammerare, ammetare, annàghere,
annùnghere, annattare, atzùgnere, azùnghere,
giùgnere, giùnghere, mendare N, acciungi,
aggiungi, ammelai, assungi C, aggiugnì, aggiungì,
aunì S, agghjugnì, annattà, aunì G
aggiustare vt. [to adjust, ajuster, ajustar,
reparieren] accabidare, acchidare, accontzare,
accontziminare,
accottare,
agghjustare,
aggiustare, agontzare, appattiare, arrangiare ( (
it.,
arranzare,
azustare,
accunseltare,
cuntzertare
(cat. sp. concertar, cussertare,
incumentare, reminare (cat. remenar, reminire,
sestare
(it. L, ammeretzare, arranzare,
attrossare, acconciare, aggiustare, ajustae,
azustare, ingiusticare, magunire N, aggiustai,
arrangiai, accabidai, adderetzai (sp. aderezar,
assettiai
(it.
assettare,
codrimingiai,
codromingiai, conciai, acconciai, cuncodrai,
cuncordai, cungiminai, cunziminai
(cat.
conjuminar, cuntzertai, saniai
(sp. sanear,
sestai C, acchidà, accunzà, aggiusthà, arrangià S,
accuncià,
agghjustà,
arrangià,
avvissià,
cunciminà G
àgio sm. [ease, loisir, desahogo, Behagen] àgiu,
aju, àsgiu ( ( it., àsiu (it. ant. asio, cumbéniu,
daju, dàsiu, ispaborzu, ispavolzu L, àcchiu, àsiu,
comodidade f., cómodu, discantzu
(sp.
descanso, iscansesa f., scansu N, asienda f. (sp.
hacienda, àsiu, àxiu, f., comodidadi C, ànsciu,
àsgiu, cumudiddai f., sienda f. S, àsgiu,
cumuditai f., dilàsgiu, senda f. G
agnello sm. zool. (Agnus ovis [Il nato della pecora
sino ad un anno di età.] ► [lamb, agneau,
cordero, Lamm] ► anzone mf. (lat. *ANGIONE,
cassi, memmé (infant. L, agnone, angione,
anzone, memé, memeche (infant. N, angioni,
memei (infant., memmei (infant., memmea
(infant. C, agnoni S, agnoni, memmé (infant. G
ago sm. [needle, aiguille, aguja, Nadel] agu (lat.
ACUS, aguza f. (lat. ACULEA x cat. agulla L,
acu, agu N, agu f., aguxa f., aguxi f., spigoni
(cat. espigó, sp. espigón C, agu S, acu f., aùggia
f. Cs G
agricoltore sm. [farmer, agriculteur, agricultor,
Ackerbauer] massaju (it. massaio, massarzu,
massazu, messaju L, agricurtore, laurante,
massagiu, massaju, paleri N, massau, messaju
C, massàiu S, agricultori, massàiu, tarrazzanu G
agricoltura
sf.
[agriculture,
agriculture,
agricultura,
Ackerbau]
laorera,
laurera,
massajia, massaria, messajia L, agricurtura,
laurera, massaria, N, agricultura, laurantza,
laurera, lorantza
(cat. llauransa, massaria,
masseria, messarìtzia C, massaria S, agricultura
G
agrifòglio sm. bot.
(Ilex aquifolium [Piccolo
arbusto sempreverde della Aquifoliacee con
foglie lucide, color verde-scuro, dentate e
spinose ai margini, con bacche rosse contenenti
4 o 5 noccioli triangolari. I fiori bianchi e rossi
sbocciano tra maggio e giugno. Dalla sua
corteccia si estrae una sostanza simile al
vischio.]
►
[holly,
*houx,
agrifolio,
Stechpalme] ► alase, alàsiu (prerom., arantzu
burdu,
bolostru,
calacuttu,
caracuttu,
colóstrighe, colóstrigu, colostru, laru ispinosu,
golóstiu, golostru, olóstighe, olóstiu, olóstrighe,
olóstriu, olostru
(prerom., olostu L, alasi,
alàsiu, arantzu burdu, banatuli, balàtuli,
colóstiche, colostri, cóstiu, elatori, golosti,
golóstiche, golóstise, golóstiu, golostri, golostru,
labru agreste, latzori, lóstiu, olasi, oliustu,
olosti, olóstiche, olostri, olóstriu N, allasi,
aràngiu aresti, aràngiu burdu, aràngiu furisteri,
lau spinosu, golostru, ollóstiu, olóstiu, olostri,
lóstiu, ollasu, làttori C, caracuttu S, agrifoddu,
agrifòddulu, agrivóddulu, agrivoddu, calacuttu,
caracuttu, culostru, laru spinosu, spinosu, tettu
G
ahimè escl. [alas, hélas, ay de mí, o weh] ahi de
me, coltz’a mie, iscur’a mie L, pacubene meu,
eitemisiat, itemisiat, misiat, misiant aiscie, ohiò
N, ahi de mei, àhia, aiammomia, ohimomia,
ojamomia, oiomomia, oiomumia, omumia,
pagueneddu C, ischur’a me, ubà, ubai S, còlciu a
me, uhai G
àia sf. [threshing-floor, aire, era, Tenne] alzola,
arghiola, arzola (lat. AREOLA, cheddutta (a.
piccola, corrale m. (cat. sp. corral, ena, lada,
rodu m., tuvele m. (prerom. L, agliola, argiola,
arjola, ariola (ant., arzola, arxola, orgiola N,
argiola, artiola, arzola, axriolla, orgiola, axrola,
orxola, sraxova C, agliora S, agliola, alghjola,
àrghja Lm, rotu m. G
aiuola sf. [garden-plot, plate-bande, bancal,
Gartenbeet] arzoledda, partera, pastera (cat.
pastera, taulare m., tula
(lat. TABULA L,
arjoledda, bàttica, iscredda, tàula, tauledda,
toedda, tula N, argioledda, argiolitta, attuedda,
pastera, toedda, tuedda, tueddedda, tuledda,
tulla C, agliora, aglioredda, aiora, taulari m. S,
agliuledda, arghjola Lm, maschetta Lm, pastera
G
alambicco sm. [alembic, alambic, alambique,
Destillierkolben] limbiccu, limbiju, limbigu L,
alambiccu, lambiccu, limbiccu, limicu N,
lambiccu, limbiccu C, arambiccu, lamiggu,
limbiccu S, limbiccu, lambiccu G
alaterno sm. bot. (Rhamnus alaternus [Arbusto
mediterraneo sempreverde delle Ramnacee alto
fino a 5 m., dalla chioma densa e compatta, con
foglie coriacee verde-lucido, corteccia grigia,
frutto a drupa tonda, da cui si ricava uno
sciroppo purgativo. Si propaga per seme o talea
con disseminazione spontanea. È anche detto
“ramno”. ] ► [Rhamnus, rhamnier, espino
cerval, Faulbaum] ► aladerru
(lat.
ALATERNUS, alaferru, alaterru, aliderru, laderru,
laerru, laru areste, laru màsciu, tàsaru (sardz.
it. tasso, sàsima f. (Luras L, alaverru, aliderru,
aliterru, arredellu, àsuma f., labru agreste, linna
nighedda f., tàsaru, tàsuru N, aiferru, alaverru,
aladerri, arradeli, arredeli, arredili, arrideli, lau
mascu, linna niedda f., tàsaru, tàsuru C,
araderru, ariderru, laru màsciu S, laru arestu,
litarru, sàsima f. G
alba sf. [day-break, aube, alba, Tagesanbruch]
albéschida, albeschidorza, albeschidorzu m.,
albore m., arbéschida, arbeschidorzu m., arbore
m., arvéschida, arveschidorzu m., arveschinzu
m., arvuéschida, atta de sa die, avra,
avréschida, avreschidorza, avrore m.
(lat.
ALBOR, chentales m. pl., chintales m. pl. (lat.
CINCTA, chintzales m. pl., fatta de die, grina,
impuddilada,
impuddile m., ispanéschida,
ispanigadorzu m., isparigadrozu m.
(lat.
EXPAGINARE, nea, puddiles m. pl. (lat. PULLUS,
riga L, arbèschia, arvéschida, avréschita,
abreschidórgiu m., arbeschidorju m., arbore m.,
arborinu m., arvorinu m., sarvurinu m., avrore
m., sarvurinu
m., chintales m. pl., grina,
illuchèschia,
impoddile
m.,
impuddilada,
impuddile m., intellujes m., nea, postarva m.
(lat.POST ALBAM N, albori m., alboriadórgiu m.,
arbori m., arboriadórgiu m., iscrariada,
madrugada
(sp. madrugada, nea, nei,
obrescidroxu m., obresciu m., obrexidroxu m.,
orbéscida, orbescidura, orbescidórgiu m.,
orbescidroxu, orbésciu m., scampiadroxu m.,
sìntzulis m. pl., spaniadroxu m., spanigadroxu m.
C, chintari m., ippicciadì m., ora billocca S,
alba, albori, arriga, chintali, faccammanu m.,
fatta di dì, ispicciata (di la dì, manu G
albergo sm. [hotel, hôtel, albergue, Gasthof]
albergo, allozu, locanda f., ospedazu, posada f.
(cat. sp. posada L, allozu, posada f., albergu, -o
N, ospedàggiu
(hospedatge; sp. hospedaje,
posada f., albergu C, albergu, allóggiu, usthera
f. S, allogghju G
àlbero sm. [tree, arbre, árbol, Baum] àbrule f.,
àlbere f., àlbure f., àlvere f., àlvure f., àrbere
f., àrbule f., àrbure f., àrvere f., àrvore f.,
àrvure f. (lat. ARBOR, matta f. (sp. mata,
piantone L, àlbore f., àrbere f., àrbore f.,
àrbule, àrbure, àrvore, fundu (lat. FUNDUS,
prantone, undu, unnu N, àrburi f., àlvura f.,
matta f. C, àiburu S, àlburi, àlburu, àrburu Lm G
albicocca sf. [apricot, abricot, albaricoque,
Aprikose] baracocca (crs. baracoca, barbacocco
m., barracocco m. pericocco m. L, barracocco
m., marracocco m., piricocco m. N, piricocco
m., piricoccu m., pirricoccu m., pricocco m.,
pricoccu m. C, barracoccu m. S, baracoccu m.
Lm, barracocca, barracoccu m., baracocca Lm G
àlcool, àlcole sm. [alcohol, alcool, alcohol,
Alkohol] àlcolu, àlculu, ispìritu L, àrcole, àrcolo,
àrculu, àlculu N, àlculu, arculu, àrcoli, spìritu C,
ippìritu S, spìritu G
alcuno agg. pr. indef. [some, quelque, alguno,
einige] calchi
(it. qualche, calcunu
(it.
qualcuno; algunu (ant.; sp. alguno, alicunu
(ant.; lat. ALICUNUS, alikis (ant.; lat. ALIQUIS,
licunu, nemos (lat. NEMO, neunu, nisciunu (it.
nessuno, perunu L, calicunu, callinchi, carchi;
argunu, mancunu, nemmos, perunu N, argunu
(ant., calencunu, chelegunu, calincunu; nemus,
nisciunus, iscantus pl., unascantu, panù, unus
tantus pl. C, caschunu, uniganti; nisciunu S,
algunu; nisciunu G
alfabeto sm. [alphabet, alphabet, alfabeto,
Alphabet] alfabetu, gesus (sp. Jesús L, alfabeto,
arfabetu, biabai N, abbiccì, alfabetu, gesus C,
alfabetu S, affabettu, alfabettu G
alimento sm. [aliment. aliment, alimento,
Nahrung] addescu, alimentu, recattu
(sp.
recato, ricattu, tzibu L, alimentu, recattu N,
alimentu, oliomentu, pappai, sustentu C,
arimentu, ricattu S, alimentu, arriccattu,
riccattu, roba di magnà f. G
allegro agg. [merry, gai, alegre, fröhlich]
allegrittu, allegru, aniscu, caréschidu, giogulanu,
ghippadu, ghipposu, imbajuschidu, anfaniosu,
isampinadu (allegrotto, tzaccotteri L, allegru,
aligru, alligru, allirgu, allintzu, bresau,
galaberosu, garrizosu, N, allirgu, cadrabuddau,
ingrilliu,
iscardalluttu,
prexau,
prexosu,
scadralluttu, spassiosu, sviolau C, allegru,
allicchiriddu S, allegramanti, allegru, alligrognu,
alligru
Lm,
grigliulinu,
sfarracabaddu,
sfarracaaddi G
allevamento
sm.
[bringing
up,
élevage,
criamiento, Erziehung] allevamentu, pesadia f.
L, allevamentu, pesadura f., pesamenta f. N,
allevamentu,
crescimentu,
pesamentu
C,
allibamentu, pisaddia f. S, alleu G
allòggio sm. [lodging, logement, alojamiento,
Wohnung]
allóggiu,
allozamentu,
allozu,
apposentu, posada f.
(cat. sp. posada L,
allóggiu, allozu, accollozu, ospedàggiu, ospedu
N, allóggiu, allogu, domu f., ospedàggiu (cat.
hospedatge; sp. hospedaje C, allóggiu S,
allogghju G
allora avv. [then, alors, entonces, da (nn] assora
issara, issora, lantora (ant.; genov. lantora,
siggiantu, tando ( lat. TANDO L, tando, tanno,
assora, sindiscussu N, inciandus, insandu,
insandus, insara S, insasa, intandu, intandus,
intantis, intzandus (lat. IN + TANTUM, intzaras,
meinciandus, tandru, tandu, tànduru, tandus C,
allora, embè, ettandu, tandu S, attira, attandu,
ettandu, tandu G
alloro sm. bot. (Laurus nobilis [Albero
sempreverde delle Lauracee con foglie coriacee,
lanceolate, fiori giallognoli e frutti neri a bacca.
Le foglie sono utilizzate come aromatizzanti in
cucina.]
►
[laurel,
laurier,
laurel,
Lorbeerbaum] ► laru (lat. LAURUS, laru ‘eru,
làuru, lavru, agliau L, labru, labru beru, lau, lau
‘eru, lau ‘onu, laru, làuru, làveru, lavru N, alaru,
lai, làttiu, lau, lau ‘eru, laberi, loueri, loveri C,
àraru, araru, laru, loro, -u S, laru, làuru, olari
Cs, orufógliu Lm G
àlluce sm. anat. [big toe, orteil, pulgar de los
pies, grosse Zehe] póddighe mannu de su pe’ L,
póddiche de su pede, póddiche mannu de su pe’,
pòddie mannu de is pes, didu mannu N, didu
mannu de su pei, bidumannu C, diddu mannu di
li pedi S, diticoni, ditu grossu di li pedi, ditu
mannu di li pedi G
almeno avv. [at least, au moins, al menos,
wenigstens]
a
gàlia,
aggàlia,
annunca,
assumancus, assunessi, a su nessi, aterunono,
candonessi, eite, medaeschi, medennessi nessi
(lat. NEC + SIC, L, anchi, allumancu,
assolumancu, assulumancu, assumancu, a su
nessi, assunessi, eite (e ite, nensi, nessi, nessinessi, nessis, ninti, ci non prus, fetzi N,
assolumancu, assumancus, eita, entzi, ancù,
mancai, nensi, nessi, nintzi C, ancu, arumancu,
arumancu sia, cancu, nessi S, a lu mancu,
alumancu, aumancu Lm, omancu Lm, armenu
Lm, mìnimu-mìnimu G
altalena sf. [swing, balançoire, columpio,
Schaukel]
bantzigallella,
bantzigallena,
bantzigannella, bantzigannenna, bàntzigu m.,
chìllia,
impicca-impicca,
tzantzigannenne,
tzantzigalittu m. L, artiacala m., bantzicallera,
bantzigalera,
bantzigallera,
cantzicallera,
catricalleri m., chicchirìllia, chìglia, cillocilloi
m., cinnus m. pl., tzillo-tzillò m., pendilinzone
m., perrintza, pillirintzone m., pindalinzone m.,
pindilinzone m., perìncia, pirìncia, tandariola,
tannariola, tzantzaiola, tzentzaunedda N,
artziecala,
pendipendoni
m,
santzaina,
santzainedda, santzianedda, tzantzaiola, zinzoni
m.
C,
banzigganella,
banzigganenna,
banziggarena, mizzicanella
S, bancicaiola,
bancicaredda,
banzicaiola,
banzicallella,
banzicannella, banzicaredda, cinciariolu m.,
pizzicaiolu altare sm. [altar, autel, altar, Altar]
altare L, artare N, altari, artari C, althari S,
altari, altàriu, artari Lm G
altare sm. [altar, autel, altar, Altar] altare L,
artare N, altari, artari C, althari S, altari,
altàriu, artari Lm G
altezza sf. [height, *hauteur, altura, Höhe]
altesa, altària, altia, artesa L, altària, artària,
artesa N, altària, artària, attària C, althària,
althèzia S, altària, altesa, altittù G
alto agg. [high, haut, alto, hoch] altu (lat. ALTUS,
artu, baltu, liuru
(cat. lliure, mannarione,
mannatione L, artu N, artu, attu, liuru, longreu
C, althu, arthu S, altu, artu Lm G
alunno sm. [pupil, élève, alumno, Schüler] alunnu,
dischente
(lat. DISCENS, -ENTE, iscolanu,
istudiante (sp. estudiante LN, alunnu, scienti C,
arunnu, discépuru, dischenti, isthudianti S,
isculanu, dischenti, sculanu G
alveare
sm.
[beehive,
ruche,
colmena,
Bienenstock] abiarzu, bugnu
(tosc. bugno,
casiddu (lat. QUASILLUM, casa de abes f. (sp.
casa de abejas, casella (casedda de abes f.,
colmena m., móggiu (lat. MODIUS, moja f.,
moju, puzone de abe, L, moju, móggiu, casiddu,
abiàrgiu, apiarju, apiarzu, moitteddu, tùbulu,
tùvulu, tùgulu, tùulu, tulu (lat. TUBULUS Pittau N, casiddu de abis, caiddu, niu de abis,
moissu, moitzu C, bugnu, casiddu S, bugnu,
casiddu, cunchedda f. (a. nella roccia, aera f.,
staddu (a. in un buco dell’albero, casina f.,
bùngiu G
amare vt. [to love, aimer, amar, lieben] amare (
( it., istimare (cat. estimar, acchirire (sp.
adquirir, cherrer bene L, amae, amare,
ammorare, accarire, acchirire N, amai,
arrechedi, bolli beni, stimai C, amà, adurà li
pinsamenti,
amaro agg. [bitter, amer, amargo, bitter]
amargu, margu, marigosu (lat. AMARICOSUS,
drànchidu, rànchidu, ràntzigu (tosc. rancico o
crs. rancicu, rantzigosu L, arrànchidu, drànchidu,
maricosu, marigosu, rànchiu, ràndicu N, amargu
(sp. amargo, maligosu, marigosu C, rànziggu S,
amaru, ràncicu ,rànciggu Cs G
ambulante smf. [pedlar, vendeur ambulant,
vendedor callejero, Strassenhändler] ambulante,
ambuleri, barraccaju, barraccarzu, barraccheri,
bendijolu, benduleu, bittuleri (it. bettoliere,
enduleu,
pittuleri,
robibarattu,
robibelli,
segabértula, tzaffarajolu, tzanfarajolu
(sp.
chafallón L, bittuleri, bettuleri, bendiditzu,
benduleri (cat. banduler, ventuleri, ambulante
N, ambulanti, arregatteri
(it. rigattiere,
benduleri, bittuleri, giranteri, piccigóngiu,
piccigajolu C, amburanti, ragatteri, viaggianti,
vindioru S, bittuleri, ociulmanàiu (a. venditore
di olio, rigatteri, vindiolu, zanfaraiolu G ■
cillonare N “vendere tessuti di lana grezz
amico agg. sm. [friendly / friend, ami /ami,
amigo / amigo, freund / Freund] amigu (lat.
AMICUS L, amicu, amigu N, amigu C, amiggu S,
amicu, ammigu Lm G
ammalato pp. agg. [ill, malade, enfermo, krank]
ammalaidadu, malàidu, acciaccadu, egru (lat.
VEC’LUS, trichinadu L, demau, immalabidau,
irmalaidau, irmalabidau, irmaladiau, intzemiu,
malàbitu, malàdiu, ruttorju N, acciaccau,
accoverau, ammaladiau, immalaidau, malàdiu,
inciaccau, scónciu C, maraddu S, ammalatu,
malatu G
ammazzare vt. [to murder, tuer, matar,
totschlagen] bocchire
(lat. OCCIDERE,
iscatteddare (a. gli animali, istellare ( lat.
STERILA - DES I, 689, mòrrere (lat. *MORERE L,
argasare (probm. prerom., intolare, irbeccare,
iscatteddare, ispistiddare, ispittiddare, istellare,
mòrrere, occhìdere, ucchìdere, zocare N,
bocciri, morri, speddutzai C, ammazzà, ficchì
(a. sul colpo S, ammazzà, fà siccu, piddà la ‘ita
G
ammonire
vt.
[to
admonish,admonester,
amonestar,
warnen]
abbreverzare,
ammonestare (sp. amonestar, ammunestare,
ammunire,
attibbire,
prenusciare
(it.
prenunziare
L,
ammunire,
attremenae,
attremenare (sp. atremenar N, ammonestai,
ammoniri, attibbai, attisbai
(sp. atisbar,
attremenai, manastai C, ammunì, ischramà (a.
duramente S, ammunì, ammunistà, iscristà,
spuricchjà Lm G
amo sm. [fish-hook, hameçon, anzuelo,
Fischangel] àghimu
(lat. HAMICUS, àmighe,
àmigu, amu (lat. HAMUS L, àmiche, amu N, amu,
gamu C, amu SG
amore sm. [love, amour, amor, Liebe] amore,
more LN, istimonzu, amassone (ant.) N, amori,
mori C, amori S, amol, amori G
analfabeta agg. smf. [illiterate, analphabète,
analfabeto, Analphabet] disimparadu (it.
disimparato), legu (sp. lego), léigu L,
anarfabeta, inalfabeto, inarfabeto, inarfabetu,
disimparau N, disimparau C, analfabetu,
disimparaddu,
inalfabetu
S,
anaffabettu,
disimparatu, innalfabettu G
ananas, -asso sm. bot. (Ananas sativus) [Pianta
delle Bromeliacee, originaria dell’America
tropicale, con foglie lunghe e spinose ai margini,
coltivata nelle regioni calde per i suoi grossi
frutti dalla polpa zuccherina e saporita.] ►
[pineapple, ananas, piña americana, Ananas]
► ananassu LNCSG
ànatra sf. orn. (Anas boschas) [Uccello acquatico
palmipede degli Anseriformi, commestibile, dal
becco largo e piatto, piumaggio variopinto su
fondo grigio, che si nutre di piante o piccoli
animali che trova nell’acqua.] ► [duck, canard,
ánade, Ente] ► anade (lat. ANAS), nade, nadre
L, anade, ànade, anadre, anate, nade, nadre,
capone m.
N, anadi, anari, enadi, onadi,
calarrosu m. C, anadda S, nata G [Algh. anada,
aneda -Tab. änia]
anatròccolo sm.
dimin. orn. (Anas boschas)
[Pulcino di anatra.] ► [duckling, petit canard,
anadino, Enteküchlein] ► anadighedda f,
anadìglia f., anadiscu, puzone de anade L,
nadredda f., nadrichedda f., puzoneddu de
(a)nade N, anadixedda f., anadiscu, pilloni de
anadi C, anaddaredda f. S, nataredda f., natitta
f. G
anche cong. [also, aussi, también, auch]
ancuschì, ancu (ant.; tosc. anco), benas, dina,
fenas, fentas, fentra, finas, fintzas, itzi,
mintzas, puru (lat. PURE), senamentzas,
tambene (cat. també; sp. también) L, binas,
fentra, fentras, fìngias, fintzas, infintzas, intas,
peri, puru, senna, sennamenta, sinnamenta,
tambene, venar, venas, ventzas, vinas N, ancu,
tambeni C, fina, finza, finamenta, finzamenta,
puru S, ancó chi, ancora, ancu, finze, fina, puru,
tamenti, tenamenti, tinamenti G
andare vi. [to go, aller, ir, gehen] acchirriare,
ajòere, andare, bandare, irraldare, irrardare,
tuccare, vadere (ant.) L, andae, andare, annare,
bandare, bàere, cròmpere (lat. COMPLERE),
fannare, mòghere (it. muovere), tuccare, vàere
vadere (ant.; lat. VADERE), tzoccheare,
tzocchiare, tzuccare, tzucchiare N, andai,
tzucchiare bandai, fangottai C, andà S, andà,
imbattì G
anello sm. [ring, anneau, anillo, Ring] aneddu
(lat. ANELLUS), arra f. (lat. ARRAE), lóriga f.
(lat. *LORICA; a. di ferro da muro) L, aneddu,
anella f. (a. fissato nel muro per legare il
cavallo), arra f., cattola f. (a. messo al piede
del porco), chirchedda f. (a. della soga), lórica
f., lóriga f., manifide f., maninfide f.
N,
anedda f., aneddu, anèglia f. (cat. anella),
fascetta f., goneddu, lóriga f., oneddu C,
aneddu, lóriga f., uccetta f. (a. piccolo) S,
aneddu, bruncu (a. del freno dei cavalli),
farrittu (a. per il grifo dei maiali), lolga f.,
lóriga f., lòrigga f. Cs, manaffidi, maneffidi (a.
da sposalizio), mastarùcula f. (a. per infilare il
timone dell’aratro), mura f. (a. a fascetta),
narili ( a. da narici per buoi) G
anèmone sm. bot. (Anemone coronaria, Actinia
coronaria) [Pianta erbacea perenne delle
Ranuncolacee con fiori bianchi o rosati, foglie
radicali palmate, antere color azzurro con scapo
eretto, che fiorisce in primavera.]
►
[anemone, anémone, anémona, Anemone] ►
némula f. (it. ant. anemolo) L, anèmone,
frantzesilla f., frantzisìllia (sp. francesilla),
tzitzia f., tzitzia de cuccu f. N, anémuni,
anémuni aresti, frantzesìglia f., frantzesìllia,
froris asulus pl., némula f., sitzia de cuccu f. C,
némura f. S, alba trinitai f., albatrina f., némula
f. G
ànfora sf.
[amphora,
amphore, ánfora,
Amphore] brocca ( ( it.), brocchitta L, brocca,
ziru m. N, brogna, broina, bróina, brònnia,
brùnnia (cat. burnía), màniga, màriga (prerom.)
C, brucca S, cerra, ghjorra (pis. ant. giorra) G
àngelo sm. [angel, ange, ángel, Engel] àngalu,
àngelu ( ( it.), ànghelu, ànzelu (lat. ANGELUS),
ànzulu L, àngelu, ànghelu, ànzelu N, àngelu,
àngiulu, àngiullu C, àgniru S, àgnulu G
àngolo sm. [corner, angle, ángulo, Winkel]
àngulu (geom.), arroccu, cantone, chìrriu,
chizolu, chizone, cozolu, crucuzone, curzone,
cuzolu, cuzone (lat. *CILIONE), cuzu, ghirru,
rancone (sp. rincón), angrone, ungrone (lat.
*ANGULONE) L, angrone, ungrone, ungione,
àngulu,
corrale,
corratzu,
corroncone,
corruncone, cozonale, cugione, cùgiu, cuzone,
cuzu N, àngulu, arranconi, arreconi (cat. recó),
arrenconi, arrinconi, cantoni, cantu, chirri,
contonada f., contoni, cungoni, corrunconi,
corrungoni, currungioni, currungoni, furringoni,
furrungoni, ingroni, rinconi, ungroi, ungroni C,
ànguru, biccu (a. di casa), chìrriu, cuzoru S,
accagnu, agnata f., àgnolu, àngulu, biccu,
cagnu, cantareddu, cantu, catagnoni, catagnu
Lm, chirrioni, cuciolu, cùciu, cugghjolu, cuggiolu
Lm, gùciu G
anguilla sf. itt. (Anguilla anguilla) [Pesce
serpentiforme degli Anguillidi, commestibile,
dalle pelle viscida con le sole pinne pettorali
(mancano quelle ventrali), testa schiacciata,
bocca grande, denti piccoli e conici, con una
lunga ed unica pinna dorsale, tipica dei corsi
d’acqua dolce e dei laghi; le piccole anguille,
dette ceche, dal mare risalgono ai fiumi per poi
ridiscendere per la riproduzione.] ► [eel,
anguille, anguila, Aal] ► ambidda (lat.
ANGUILLA), ambilla (ant.), filaghe m., filiaghe
m. (a. piccola), L, ambidda, anguidda, filatrota
(a. di fiume o fluviale), filiache m., ilache m.,
trotiscone m. (avannotto) N, anguidda,
comunedda, filatrota, filistredda (a. sottile),
tzingorra (a. giovane), pisci de festa m. C,
anghidda S, anghidda, anguidda Lm G
angùria sf. bot. (Citrullus vulgaris, Cucumis
citrullus) [Pianta erbacea delle Cucurbitacee con
fusto sdraiato, foglie
grandi frutti globosi a polpa rossa commestibili
con semi neri.] ► [water-melon, melon d’eau,
sandía,
Wassermelone]
►
foràstigu
m.
(lat.
*FORASTICUS), melone foràstigu m., sìndia,
sìndria (cat. cindria, sindria) L,
foràsticu m., foràsigu m., sìndria N, faràstigu m.,
faràstiu m., foràstia, foràstiu m., meloni foràstiu
m., sìndria, srìndia C, foràsthiu m., sìndria S,
patecca, sìndria G
animale sm. [animal, animal, animal, Tier]
animale (lat. ANIMAL), bèstia f., fiadu (capo di
bestiame; lat. FLATUS), pegus (lat. PECUS) L,
animale, fiadu, pecus, pecuzu, rese f. (a.
nocivo; probm. lat. RES - DES II, 353) N, animali,
animai, arimai, bèstia f., pegus C, animari,
fiaddu S, animali, fiaddu Cs, fiatu, resa f., rittili
G
ànima sf. [soul, âme, alma, Seele] alma (sp.
alma), àmina, ànima (lat. ANIMA), sentidu m. L,
ànima N, àmina, ànima C, ànima S, àmina,
ànima G
ànimo sm. [mind, esprit, ánimo, Gemüt] alientu
(sp. aliento), àminu, ànimu L, alentu, ànimu N,
alientu, ànimu C, ànimu, azza f. (lat. *ACIA) S,
àccia f., àminu, ànimu G
annegare vt. vi. [to drown, noyer, ahogar,
ertränken]
affogare,
allupare,
annegare,
insaèschere L, affocare, allupare, annegae,
annegare N, affogai in s’àcua, allupai, anegai,
annegai C, annigà, affugà S, annicà, annigà Lm,
affuà, affugà Cs G
annebbiare, -arsi vt. vi. [to dim, embrumer,
aneblar, vernebeln] abbuerare, abbuorare (cat.
boyra), affallire, anneulare, fallire (it. fallire),
impannare (sp. empañar), infumatzinàresi,
neulare L, annebidae, anneulare, annuelare,
boerare, buorare, illujerrae, impannare, calare
sa buera N, abboreai, affalliri, alluinai,
annappai,
annebidai,
annuellai
nebidai,
trischillai C, appannà, fumazzà, neurà S,
annibbià, affumaccià, infumaccià, fumaccinà,
impannà G
anno sm. [year, an, año, Jahr] annu (lat. ANNUS)
annullare vt. [to annul, annuler, anular,
annullieren] annullare L, annuddare, annullae,
annullare, torrare a nudda N, annuddai, annullai,
scumprobai C, annullà S, abulì, annullà, turrà a
nudda G
annùncio sm. [announcement, annonce, anuncio,
Verkündigung] annuntziassione f., annùntziu,
imbassada f., notiada f., nuntziada f. L,
annùntziu, nùntziu, nuntzu, arregossiadura f. N,
annùntziu, precóniu C, annùnziu S, annùnciu,
annùnziu,
ammunistazioni
f.,
spalisugnu,
palisugnu G
annuvolarsi vi. impers. [to get cloudy,
s’ennuager,
anublarse,
sich
bewölken]
anneulàresi, annuàresi, cugulare, imbujàresi,
incrispàresi, inchizàresi (fig.) L, incabasciàresi,
s’incumbujae,
s’abbuereddare,
s’annuare,
s’annoare,
s’annuilae,
s’imbruscare,
s’inchiggiare, si cucculare, s’incucculare, si
nuare N, s’annuai, s’imbruscai, s’intrinniai, si
mantai
C,
annuassi,
imbuggiassi
S,
abburracciassi, abburrianassi Lm, anneulassi,
anniulassi, annuvulassi Lm, aggrundissi G
ànsia sf. [anxiety, anxieté, ansia, Angst] affinu
m., allaccanamentu m., ammuttadore m., anneu
m., ànsia, assagna (sp. saña), àssana, attrùddulu
m., émida, fóddida, frenédigu m. (lat.
PHRENETICUS), murighinzu m., nifra, oriolu m.,
pelea (sp. pelea), pidinu m., pinniccu m.,
puddàddara, rima, solovu m., subrinu m., suddu
m., suffratta (it. ant. soffratta), ùniga L,
allaccanadura, allaccanonzu m., allupadura,
anneu m., arreppellu m., pistìghignu m., sùddiu
m., suddu m., sàgada N, ànsia, axiadesa, asiori
m., axiori m., axiu m., disassussegu m. (sp.
desasosiego), mattana (it. mattana), milia,
murighìngiu m., pena, pensamentu m., spéddiu
m., tribulia, tzicchìngiu m. C, affannu m., ànsia,
ansieddai, suddu m., suffratta S, affannu m. Cs,
ànsia, pilea, suffratta
ansioso agg. [anxious, anxieux, anheloso,
ängstlich] allicchinidu, anneadu, ansiosu,
bramosu, pistighinzosu, solovadu, unigosu, in
pìsimas
L, anneau, assagadau, assartiajolu,
pispiniu,
pistighignosu
N,
appeddiosu,
appessamentau, arriolau,
axiosu, pinnigosu,
speddiosu,
tzicchingiosu
C,
allicchiniddu,
ansiosu, corabburuttaddu S, ansiosu, ugliratu G
antenato sm. [pre-war times, avant-guerre,
anteguerra, Vorkriegszeit] antipassados pl. (sp.
antepasados), antipassadu, avu (ant.; lat. AVUS),
giaju (cat. yayo), furesados pl., mannos pl.,
mazores pl., minnannu L, jaju, majore, mannos
pl., mejore, zaju N, abu, antepassaus pl.,
antipassaus pl., antecessori, àviu, jaju C, giàiu,
maggiori pl., minnannu S, antiàrichi pl., antinati
pl., magghjori pl., li manni pl., minnannu G
antenna sf. [lateen-yard, antenne, antena,
Antenne] antenna LNCS, antenna, antinna,
intinna G
antichità sf. [antiquity, antiquité, antigüedad,
Altertum] anghidade, antighidade, antigore m.
(sp. ant. antigor), antigòria L, antichidade,
anticorja, anticorju m., antighidade N,
antighidadi, antigori m., antigóriu m. C,
antigghiddai S, antichitai, antigghiddai Cs G
antico agg. [ancient, ancien, antiguo, alt]
antigale, antigóriu (cat. ant. sp. antigor), antigu
(lat. ANTICUS), giojale (tosc. gioiale), prìstinu L,
anticorju, anticu, antigu N, antigóriu, antigu C,
antigòriu, antiggu S, anticu G
antichità sf. [antiquity, antiquité, antigüedad,
Altertum] anghidade, antighidade, antigore m.
(sp. ant. antigor), antigòria L, antichidade,
anticorja, anticorju m., antighidade N,
antighidadi, antigori m., antigóriu m. C,
antigghiddai S, antichitai, antigghiddai Cs G
antipatia sf. [antipathy, antipathie, antipatía,
Antipathie] antipatia, assuntura, auncada f.,
contraggéniu m., diszéniu m., gelu m., regelu m.
(sp. recelo), tìrria (sp. tirria), uncu m. L,
antipatia, battarra, contraggéniu m., coscu m.,
dirgéniu m., issambenore m., rezelu m., tìrria N,
tìrria C, antipatia S, antipatia, malsangu m.,
unca G
antipàtico
agg.
[unpleasant,
antipatique,
antipático, antipathisch] antipàticu, auncadu,
camurru (tosc. camorro), disgeniadu, diszeniadu,
isgeniadu, ijeniadu mattanzosu, regelosu,
surrescu L, antipàticu, assangatu, irgeniau,
irzeniau, issamenau N, surrescu, spusosu,
intrépidu, intrépitu, tirriosu C, antipàtiggu S,
discaru, di mal sangu, antipàticu, assangatu G
antológico agg. [anthological, anthologique,
antológico,
anthologisch]
antológicu
L,
antolózicu N, antológicu CSG
Antonio sm. [Anthony, Antoine, Antonio, Anton]
Antoni LNCSG, Antonu Lm G
anzi cong. [on the contrary, au contraire, al
contrario, im Gegenteil] antis, antzis, immo
(ant.), intamen, intames, prus a prestu, tamen
(lat. TAMEN) L, àntzias, antzis N, antis,
antisbeni, antzi, antzis C, anzi S, anzi, o meddu
G
anzianità sf. [seniority, ancienneté, antigüedad,
Alter] antzianesa, antziania, antzianidade
Lantzianidade N, antzianidadi C, anzianiddai S,
anzianitai, anziania G
■ antzianare L “maturare annzianità di lavoro”
anziano agg. [aged, âgé, anciano, alt] anscianu,
antzianottu, antzianu, babbutziu (persona a.),
mannu (lat. MAGNUS), sèneghe (lat. SENEX, ECE), tzioddu L, antzianu, ansianu N, antzianu C,
anzianu S, anzianu, anscianu, ansianu G
ape sf. zool. (Apis mellifica) [Insetto degli
Imenotteri, di varie specie, dal corpo bruno e
peloso, apparato boccale adatto a suggere,
antenne corte, ali triangolari, fornito di un
pungiglione, con sei zampette, che produce
miele e cera.] ► [bee, abeille, abeja, Biene] ►
abe (lat. APIS) L, abe, àbia, ape N, abi C, aba,
abi S, abba, apa (crs. o tosc. ant. apa), api Lm G
aperto pp. agg. [open, ouvert, abierto, offen]
abbertu, iscunzadu, pàdulu (lat. PATULUS),
sàligu L, abbertu, apertu, irjacau N, abbertu,
obertu, scadangiau C, abbérthu, ibbarraddu,
imbambarriaddu S, abbaltu, apartu Lm,
isbarraddu Cs G
apòstolo sm. [apostle, apôtre, apóstol, Apostel]
apóstulu LNC, apósthuru S, apòstulu G
apòstrofo sm. gram. [apostrophe, apostrophe,
apóstrofo, Apostrof] apóstrofu LNC, aposthrofu
S, apòstrofu G
appaltare vt. [to contract, adjuger, arrendar,
verpachten] appaltare, arrendare (sp. arrendar)
L, appaltae, appaltare, appartare N, appaltai,
arrendai C, appalthà S, appaltà, arrindà G
apparecchiare vt. [to dress, dresser, aparejar,
vorbereiten] aggruire, allinzare (sp. aliñar),
ammainare,
ammaniare,
ammannire,
ammanitzare,
apparitzare,
arguire
L,
ammaniare,
apparitzare,
apparicciae,
apparitziare N, apparicciai, approntai C,
appariccià, appruntà, priparà la banca (la mesa)
S, apparà, apparicchjà, appruntà, impruntà, punì
la banca G
apparenza
sf.
[appearance,
apparence,
apariencia, Anschein] apparènscia, apparèntzia,
apparièntzia, bisera (tosc. visiera), isera,
cumparènscia, mustra, parasìsima, parfèntzia,
pàrfida, paridura, visera L, agherju m.,
apparèntzia,
apparèssia,
apparièntzia,
apparièssia, mostrànsia, mustrànsia, pisiera N,
bisura, parada, priuxa, C, apparènzia S,
apparènzia, apparenza Lm, impitta, parènzia,
visàgghju m. G
appartenere
vi.
[to
belog,
appartenir,
pertenecer, gehören] appartènnere, dittare
(ant.; lat. DICTARE), partènere, pertènnere,
pertoccare (cat. percotar) L, appartènnere,
pertoccare N, apparténniri, essi de, fai parti,
pertoccai, pretoccai, toccai C, apparthinì S,
appaltinì G
appassire vi. [to wither, faner, marchitar,
verwelken] allaccanare (lat. *LACCANARE),
alleventare,
allibizare,
allizare,
allizire,
allizorare, alluzonare, alluzorare allissiare,
calaginare, calighinare, caliginare, carigare,
illizare,
illizinire,
immustiare,
pabassare,
pabassinare, siccare L, accalabiare, allagorjare,
allidreddare,
allizare,
allizire,
allizorare,
alluzonare,
alluzorare,
ammalmiare,
ammustiare,
appapassare,
appapassionare,
appassire, apperchizonare, illirtinire, pabassae,
papassare, sumurtire N, accalamai, accaramai,
accrogogliai, allaccanai, allatzanai, allecchiai,
ammortixinai, ammustiai, calamai, caramai,
carigai, fai siccai, garamai (sp. calamonar),
pabassai, passiri, pansiri, pantziri (cat. pansir),
pentziri, turrunai, turrunnai C, ammurthighinà,
appassì, cariginà, insigurì murthisginà, pabassà,
pabassinà,
siccà
S,
abbuvulà,
allicià,
ammultisginà, appassì, inghjzzì G
appena avv. cong. [hardly, à peine, apenas,
kaum] a izu, a tziccu, accalaizu, accalappena,
accanteddu, adizu, appena, appenas, aizu,
atzìtzigu, azigu, azisa de, calaizu, candaizu,
ditzi, L, addinco, appenas, agigu, azicu, azizu,
fentzi, impesci, appessu, impessi, impessu N,
aditzu, adìtziu-adìtziu,
appena, appenas,
malappena, a serru, forma chi, imperis spiri-spiri
C, accantu, accaraizu, appena, aizu, caraizu S,
aìciu, aizu, appena, parpena Lm, picuceddu G
appendiàbiti sm. [hat-stand, portemanteau,
percha,
Kleiderhaken]
appiccaroba
L,
appiccaroba,
attaccapannos,
duri,
uduri
(prerom.) N, appiccaroba CS
appiccàgnulu,
fèstina f. (a. rustico) G
appeso pp. agg. [hanged, accroché, colgado,
gehängt] appiccadu L, ampilau, appigau,
dischiu, impiccau N, appiccau, impiccau C,
appiccaddu, appiccarinaddu S, appiccatu,
suppesu G
appetito sm. [appetite, appétit, apetito,
Appetit] appetitu, appititu, gana f. (cat. sp.
gana), pititu L, affràmicu, appetitu, appititu,
arghìngiu, fràmicu, N, appititu, burina f.,
sghinzu, sghintzu, gana f., disìgiu, arràngulu,
spéddiu, fàmini C, appititu, allivrina f. S,
appittitu, abbramu, disìciu, sghìscia f. (a.
robusto), barilocca f. (a. smodato) G
àppio sm. bot. (Apium graveolens) [Ombrellifera a
foglie frastagliate, piccoli fiori gialli a forma di
ombrella, di cui si usano come ortaggi le costole
delle foglie aromatiche, bianche e carnose.] ►
[celery, ache, apio, Eppich] ► àppiu (lat.
APIUM), séllaru (tosc. séllaro, séllero) L, appiana
f., sèllere N, àppiu C, giuru, séllaru S, àppiu,
sèllariu, sèllaru, sélleru Lm, sélluru Lm G
àppio selvàtico sm. bot. (Ranunculus muricatus)
[Pianta erbacea annua o perenne con fiori gialli,
bianchi o rosa e frutto ad achenio.] ► [wild
celery, ache sauvage, apio selvático, wild
Eppich] ► àppiu burdu, giuru, giurujuru L,
cugusa f., giùgiuru, giùguru, turgusa f., trugusa
f. N, àppiu burdu, erba de arranas f.,
sonnugrassu C, ramìncuru S, àppiu arestu,
lisandru, zunnurassu G // vds. anche sèdano
selvàtico
applàuso sm. [applause, applaudissement,
aplauso, Beifall] applàusu, cattili-càttili,
tacculamanos, tai-tai, tzoccamanos, tzoccu de
manos, tzócchidu de manos
L, appràusu,
tzoccamanos, tzacculimanu N, applàusu, bàttidu
de manus, tai-tai, tzaccamanedda, tzaccarrada
de manus f. C, appràusu, zoccu di mani S,
appràusu, cioccu di mani, schighìgliu G
appòggio sm. [support, appui, apoyo, Stütze]
abbigada f., abbigu, accollozu, accottada f.,
accottu, anta f. (lat. ANTA), appoggiada f.,
appòggiu, appogghju (Luras), appozu, arrambada
f., arrambadura f., arrambu, arrampellu, arrimu,
arrumbu, aviu (sp. avío), azudu, calesa f.,
ingottadura f., ingottu L, appóggiu, acchirru,
accotzu, appozu, arrambada f., arrambu,
arrumbonzu, cotta f. (lat. *COCIA), cubérinu,
imbaradorju,
imbarada
f.,
imbaradorzu,
imbaradura f., imbaronzu, imbarracada f.,
imbaru, immaru, impitzada f. N, accotzu,
appóggiu, arrimaderu (sp. arrimadero), arrimu,
imbaradura f., incarrutzadura f., pigadroxu,
pitzeddu C, appóggiu, appunteddu, arrombu S,
appogghju, arrembu Lm, arrimbata f. Lm,
arrumbu, camedda f. G
apprèndere vt. [to learn, apprendre, aprender,
lernen] bènnere a ischire, dischere (ant.; lat.
DISCERE), imparare L, apprènnere, bènnere a
ischire, imparare N, appréndiri, imparai, sciri C,
apprindì, imparà, vinì a sabbé S, apprindì,
imparà G
apprezzare vt. [to appreciate, apprécier,
apreciar,
schätzen]
aggradèssere
(sp.
agradecer), appretziare (sp. apreciar), calculare,
friurare, istimare, pretziare (lat. PRETIARE) L,
appressiare, appretziare, pressiae N, appressiai,
appretzai, appretziai, pretziai C, apprizià,
apprizzà, prizià S, aggradì, aggradissì, apprizià,
apprizzà, prizià, G
approfittare vi. [to profit, profiter, aprovechar,
benützen] approfettare, approfittare LN,
approfittae, profittae N, approfettai C,
apprufittà,
prufittà
S,
apparavittà
Cs,
appruvittà, prufittà, apprufittà Lm G
approntare vt. [to make ready, préparer,
aprontar, vorbereiten] allinzare (sp. aliñar),
ammaniare, approntare (sp. aprontar o it.) L,
ammaniare, abbrontae, abbrontare, approntare,
cuverare N, approntai C, appruntà S, appruntà,
impruntà G
approvare vt. [to approve, approuver, aprobar,
billigen] approvare, audire (it. ant. audire) L,
approbare, approvare N, approvai C, apprubà S,
appruà G
appuntamento sm. [appointment, rendez-vous,
cita, Stelldichein] abbojada f., abboju,
appostivigada f., appuntamentu, attopponzu,
bojada f., imposta f., posta f. L, abboju,
addóbbiu, addoppu, appuntamentu, attóliu,
attopponzu, azóviu, obiadura f. N, attobiada f.,
attóbiu,
incontru,
appuntamentu
C,
appuntamentu,
attoppamentu,
attoppu,
attuppaddòggiu S, abbóiu, appuntamentu,
attoppu, impostu, posta f. G
aprile sm. [April, avril, abril, April] abrile (lat.
APRILIS), albile, arbile L, abrile, aprile, arbile N,
abrili, arbili, obribi C, abriri S, abbrili, aprili Lm.
avrili Lm G
àquila sf. orn. (Aquila chrysaëtos) [Grosso uccello
rapace dei Falconiformi dal becco adunco molto
robusto, con apertura alare fino a 2,5 m., zampe
piumate con forti artigli, di colore bruno-scuro,
che si nutre di mammiferi ed uccelli di piccole
dimensioni, che nidifica principalmente sulle
rocce e più raramente sugli alberi.] ► [eagle,
aigle, águila, Adler] ► àbbila (lat. AQUILA),
àbbile, abbilone m., àghila L, àbbila, àbbile N,
àcchibi, àcchili, acchilori m., àcuila ( ( it.),
acchiliera, àcchili reali, àbbili, stori perduxinu
m., altanera (sp. altanero) C, àgura S, àcula G
aquilone/1 sm. (giocattolo) [kite, cerf-volant,
cometa, Drachen] abbilone L, àbbile de papiru
f., abbilone N, abbiloi, acchiloni, acuiloni,
cometa f. (cat. sp. cometa), cometa de paperi
f., tzerpenti de paperi, tzuaddia de paperi f. C,
balloni S, cumetta f. G
aragna sf. itt. (Trachinus araneus) [Pesce dei
Trachinidi di forma allungata, testa con muso
breve, bocca grande con denti acuti, occhi un
po’ sporgenti con margine superiore provvisto di
due spine, pinna dorsale con 7 raggi spiniformi
veleniferi, colore del corpo bruno-giallastro,
macchiettato di nero. È anche detta “alagna,
drago marino, pesce ragno, ragno di mare,
tràcina”.] ► [spider-fish, poisson araignée,
peje araña, Meerspinne] ► aragna (sp. araña),
tràcina, tràscina L, aragna, ragna, tràcina N,
aragna, aragna de mari, pisci aragna m.,
sperrittu m., spirrittu m. (it.spedito), tràcina,
tràsia C, aragna, tràcina S, aragna Cs, pèsciu
ragnu m., ragnu marinu m., tràcina, tràgina G
aragosta sf.
itt. (Palinurus vulgaris) [Grosso
crostaceo marino dei Decapodi, che vive nei
fondali rocciosi, senza chele, con lunghe
antenne e corazza spinosa di color rosso
violaceo. È molto ricercata per la bontà delle
sua carne.] ► [sea crayfish, langouste,
langosta, Languste] ► aligusta (it. aligusta),
aliusta L, aligusta, aragusta N, alegusta,
aligusta,
legusta,
ligusta,
tzaccaredda
(aragostella) C, ariustha S, aligusta, aragusta
Lm, arigusta G
arància sf. [orange, orange, naranja, Apfelsine]
arantzu m. L, arantzu, aràngiu m. N, aràngiu m.
C, aranzu m. S, arànciu m. G
aràncio sm. bot. (Citrus aurantium sinensis, Citrus
aurantium bigaradia) [Albero fruttifero delle
Rutacee del genere citrus, dalle foglie coriacee e
persistenti, con fiori bianchi e frutti sferici di
colore arancione, succosi e commestibili.] ►
[orange, oranger, naranjo, Orangenbaum] ►
arantzu, àrvure de arantzu f. L, aranzu (Gavoi),
arantzu, aràngiu, matta de arantzu f. N, aràngiu,
àrburi d’aràngiu f. C, àiburu d’aranzu, aranzu S,
àlburi di l’arànciu, arànciu G
arare vt. [to plough, labourer, arar, pflügen]
arare (lat. ARARE), laorare, (lat. LABORARE),
laorzare, laurare, loerare L, arae, arare,
attulare, laborare, laorare, irreilare N, arai,
srucai C, arà, aibattà (a. il maggese), laurà S,
arà, branilà (a. in primavera), laurà, lavurà Lm G
aratro sm. [plough, charrue, arado, Pflug] aradu
(lat. ARATRUM) L, aràdulu, aratru, arau N,
aràdula f., aràdili, aràlidu, aràdulu (it. aratolo),
arau C, araddu S, araddu Cs, aratu, cuncegghju
Lm G
arazzo sm.
[tapestry, gobelin, tapiz,
Wandteppich] aratzu LNC, arazzu SG
arbusto sm. [shrub, arbuste, arbusto, Strauch]
arvustu, coroe (a. per tingere in giallo), fundu
(lat. FUNDUS), màccia f., matta f. (sp. mata),
piantone L, fundu, mattichedda f., mattigedda
prantone N, matta f., molixedda f. C, màccia f.,
piantaredda f. S, albureddu, macchja f.,
sgriddoni G
archibùgio sm. [arquebus, arquebuse, arcabuz,
Arkebuse] archibusu (it. ant. archibuso),
fruminante
(it.
fulminante),
ischibusu,
iscuppetta f.(cat. sp. escopeta) L, archibusu,
archibussu, archibuzu, buinette N, archibusu,
frumminanti, scuppetta f., scuppetta froghera f.
C, archibusu, irchibusu S, alchibusu, archibùsgiu
Lm G
archìvio sm. [archives pl., archives pl., archivo,
Archiv] altziu (cat. arxiu), archìviu, archivu,
arcivu, artzìviu (ant.), artzivu (sp. archivo) L,
archìviu, tappa f. (ant.) N, archìviu, arciu, arcivu
C, archìbiu S, alchìviu, alciu G
architetto
sm.
[architect,
architecte,
arquitecto, Blaumeister] architettu LNCS,
alchitettu G
arciere
sm.
[archer,
archer,
arquero,
Bogensschütze] acceri, archeri, arcieri, tiradore
de s’arcu L, acceri, arcieri, archeri, artzieri,
tiradore de s’arcu N, arceri C, arceri, tiradori
d’archu S, alceri G
arcivéscovo sm. rel. [archbishop, archevêque,
arzobispo,
Erzbischof]
archipàscamu,
archipìscamu,
mussegnore,
pìscamu
L,
archipìscamu, mussennore, pìscamu N, arcibiscu,
arciobispu,
arcobispu
C,
arcibéschamu,
azzibèschamu S, alcièscamu , arcivèscamu G
arco sm. [bow, arc, arco, Bogen] ancuju, alcu,
arcu (lat. ARCUS) L, alcu, arcu, listru N, arcu C,
archu S, alcu, arcu Lm G
arcobaleno sm. [rainbow, arc-en-ciel, arco iris,
Regenbogen] arcu de chelu, arcu de donnu Deu,
arcu de sole, arcu de s’abba, arcu paradu, arcu
pintu, arcutzeleste, circhiolla f. L, arcu de abba,
arcu de chelu, arcas de Noé f. pl., arcu ‘e Noeu,
acra ‘e noera f., chìntula f. (lat. *CINCTULA),
cimusa f., circannueu, circu de chelu, criccu de
gelu, sette colores pl., arcuanneu, tzimusa f. N,
arcu, arcu celesti, arcu de Noeu, arcunieri, acru
‘e noera, cerchiola f., circannoeu, circhiolla f.,
circu de celu, circu de Noeu, circu de soli,
circonnieri, circueri, circufòglia, circufolla,
circuvolla, circufròngia, circuneu, criccu de
àcua, gircannoeu, iridis, ogu de crabu
C,
archupintu, archu paraddu, archu di l’ària, archu
di zeru S, alcu, alcu di celi, alcubalenu,
arcubalenu Lm, alcu di l’ària G
àrdere vt. vi. [to burn, brûler, quemar, brennen]
àrdere (lat. ARDERE), brujare, brusare (it.
bruciare), brustare, tènnere (lat. TENERE) L,
allùchere, brusiare, calare in chinisu, calare in
faddisa N, abbruxai, ardiri, tenni C, allumà,
brusgià S, aldì, brusgià, innugghjnì (incominciare
ad a.) G
ardèsia sf. [slate, ardoise, pizarra, Schiefer]
bàina (genov. abbaén), pedrabàina, pisarra (sp.
pizarra) L, preda de lavagna N, bizarra, bitzarra
C, bainizza, predda bainizza, preddabàina,
preddabània S, bàina, petrabàina, petra màina G
ardire vi. [to dare, oser, atreverse, wagen]
ardire, arriscare (cat. arriscar), arrotzare (sp.
arrojarse), attrevire, attrivire (cat. atrevir; sp.
atrever), atzuffire, azardare, gusare (ant.) L,
ardire, arriscare, attrivire, azardare N, acérriri,
gosai, gusai (ant.), s’arriscai, s’approntai,
s’attreviri, sprontiri, sprontziai C, abbasthà
l’ànimu, abé l’azza, arrischà, attribissi, azardhà
S, aldì, aé l’àccia, accuncà, attrivissi, attriissi G
ardito agg. [daring, *hardi, atrevido, kühn]
accaridu, accorazidu, ardidu, arriscadu, attrividu
(cat. sp. atrevido), atzudu, atzuridu, atzurridu,
coraggiosu,
pettudu,
prontudu,
rostudu,
trempista L, ardilosu, arditu, arriscau, attriviu,
acconcaittu,
atzudu,
corazosu,
frontud,
inchérridu N, alidantzosu, ardiu, attreviu,
attriviu, prontudu, sprontiu C, arrischaddu,
attribiddu, azardhosu, azzuddu, curaggiosu S,
abbingatu, acciutu, alditu, arriscatu, attriitu,
attrivitu, azzutu, gaddaldu G
àrduo agg. [arduous, ardu, arduo, schwierig]
diffìtzile, istragosu, mattanosu, peleosu L,
difficurtosu, diffitzile, isconchiosu, traballosu N,
traballosu C, diffìzziri S, diffìcili, malu a fà G
àrea sf. [area, aire, área, Fläche] ispàtziu m.,
superfitze, trettu m. (cat. tret) L, ispàtziu m.,
locu m. (lat. LOCUS), superfitze, trettu m. N,
àrea, logu m., trettu m. C, ippàziu m., loggu m.,
superfici S, ghjettu m., locu m., stèrrita,
supalfici, trettu m. G
arenile sm. [sandy shore, arénière, arenal,
Sandfläche] arenarzu (lat. ARENARIUS) L,
arenile, arenarju, arenarzu, ispiaza f. N,
arenàrgiu, arenarxu C, ippiàggia f. S, rinagghju,
spiagghja f. G
argento sm. [silver, argent, plata, Silber]
aglientu, alghidda, alghiddu m., arghentu (lat.
ARGENTUM), arientu (ant.; tosc. ant. ariento),
lutzana, nalvinu m., narvinu m. plata f., prata f.
(sp. plata) L, argentu, arjentu, arzentu, plata f.,
prata f., brata f. N, argentu, arghentu, axentu,
prata f. C, aglientu, argentu, prata f. S,
aglientu, algentu, alghjentu, argentu, arghjentu
Lm, pratta f. G
argilla sf. [clay, argile, arcilla,Ton] agriddu m.,
arghiddu m., arghidda (lat. ARGILLA), terra
alghidda, terra arghidda (altzidda), alvinattu m.,
alvinu m., azìgliu m., elvinu m. (prerom.),
lassedu m., lozana, lurzana, lutzana, luzana,
luzanu m. (probm. prerom.), sansinu m., terra
ruja, terralutza, terravinu m., trocco m., troccu
m. (probm. sp. torco) L, cariasanta, gliurminu
m., leurmina, leurminu m., liurminu m., ludu
cozu m., lugiana, manimandu m., malemundu
m., marimuntu m., marimundu m. (probm. lat.
ARENA IMMUNDA - Pittau), terra de codina, terra
(de) pipa, terra de santu, terra luzana, terra
obina, terracotta,
terracutza, terrafiaschis,
terramuza, terrapadedda, terrasanta, torco m.,
trocco m. N, agriddu m., argidda, axridda,
cobóviu m., lozana màina, màini, terra angiana,
terra crutza, terra de strexu, terra lugiana, terra
mai, terra maja, troccu m. C, lozzu rùiu m.,
naibbinu m., terra luzana, terrasanta, zìglia S,
alzidda, caccavina Lm, lugiana Lm, tarra alzidda,
tarra caccavina, tarra luciana, tarra rùia, tarra
uciosa G
àrgine sm. [bank, digue, dique de contención,
Damm] àrghine, àrgine, pinna f. (lat. PINNA),
ribba f., riparu, trema f. (lat. TERMEN) L, doga
f. (lat. DOGA) N, àrgini, màrgini, chitzu C,
abbarraddura f., oru (lat. ORUM), ribba f. S,
balza f., ghjrata f., mandriola f. (a. per
irrigare), ribba f. G
argomento
sm.
[argument,
argument,
argumento, Argument] allega f., argumentu,
chistione f. (probm. tosc. quistione), discursu,
rejone f. L, argumentu, arresonadura f.,
discursu, resonadura f. N, allega f., argumentu,
tzerimònia f. C, aigumentu, arghumentu,
aisghumentu,
rasgioni
f.
S,
algumentu,
argumentu Lm, chistioni f., rasgioni f. G
arguto agg. [witty, subtil, agudo, scharfsinnig]
abbistu (it. avvisto), acutu ( ( it.), aniscu,
argutziosu, cistosu (sp. chistoso), ispibillu,
liberincu L, abbistu, fine, ispibillu, ispipillu N,
abbistu, acutzu, agudu (sp. agudo), cistosu,
argutziosu, prontu, spassiosu, C, acutu, briosu,
ippiritosu S, algutu, léppidu, spiltittu G
ària sf. [air, air, aíre, Luft] àera (lat. AERA),
aera, àira, ària L, àghera N, àira, àiri, ari (cat.
sp. aire), ària C, ària SG
ariete sm. zool. (Ovis species) [Maschio della
pecora, detto anche “montone”.] ► [ram,
bélier, carnero padre, Schafbock] ► màsciu
(lat. MASCULUS) L, mascu, toppuarzu N, mascu
C, màsciu S, muntoni G
aringa sf. itt. (Clupea harengus) [Pesce osseo dei
Clupeidi, tipico dei mari freddi, commestibile,
con mandibola sporgente e denti molto piccoli,
di color argento sul ventre e blu-verdastro sul
dorso.] ► [herring, *hareng, arenque, Hering]
► arenga (cat.arench; sp. arenque), arrangada,
arringada (cat. arengada), renga L, arengada,
arengu m., arangada, arrangada, alangata N,
arenga, arengada, arengara, aringa, arengu m.
C, arenga, arringadda S, arenga, aringa, rangata
G
aritmètica sf. mat. [arithmetic, arithmétique,
aritmética, Arithmetik] arimética, aritimética,
aritmética, rimética L, arimmética, aritimética,
aritmética N, arimmética C, arimétiga,
aritimétiga
S,
arimèttica,
arittimètica,
arimàttiga G
arma sf. [arm, arme, arma, Waffel] arma (lat.
ARMA) LNC, àimma S, alma, arma Lm G
armàdio sm. [wardboard, armoire, armario,
Schrank] ammàrgiu, almàriu, armàriu (sp.
armario), armoà, armuà (franc. armoire)
immària f., immàriu, parastàggiu, parastazu
(cat. parastatge), parastrazu L, ammarzu,
armaju, armarju, armoa, armuà, maccarina f.
(a. a muro) N, alasena f. (a. a muro; sp.
alacena), amràriu, armàdiu, armàriu, armoà,
armuar (a. a specchio), cumboberi, cummoberi,
parastàggiu, romàriu C, aimmàdiu, armàdiu,
armuà, immària f. S, almàriu, armàriu Lm,
apparadori, armoà, palastragghju, parastagghju
(a. aperto), trastagghju G
armare vt. [to arm, armer, armar, bewaffnen]
armare (lat. ARMARE) LN, armae N, armai C,
aimmà S, almà, armà Lm G
armonia sf. [harmony, harmonie, armonía,
Harmonie] armonia, paghe (lat. PAX, PACIS) L,
armonia, attononzu m., pache N, armonia,
armùdiu m., paxi C, aimmunia, pazi S, almunia,
cunculdànzia, paci G
armònica (a bocca) sf. mus. [harmonica,
harmonica, armónica, Harmonika] sonette a
bucca m., sonu m. L, organeddu m., sonette a
bucca m., sonetteddu m., armónica N, soneddu
m., sonetteddu m., sonettu m. C, sunettu m. S,
sunettu a bucca m., sunitteddu m. G
àrnia
sf.
[(bee)hive,
ruche,
colmena,
Bienenstock] abearzu m., abiarzu m. (lat.
APIARIUM), bugnu m. (tosc. bugno), bùngiu m.,
casa, casedda, casiddu m. (lat. QUASILLUM),
colmena, istaddu m., istallittu m., moju m. (lat.
MODIUS), mozu m., puzone de abe m. L, moitzu
m., moju m., casiddu m., abiàrgiu m., apiarju
m., apiarzu m., tùbulu, tùvulu, tùgulu, tùulu,
tulu (lat. TUBULUS - Pittau) N, casiddu m.,
caiddu m., niu de abis m. C, bugnu m., casiddu
m. S, casiddu m., bugnu m., bùngiu m. G
arrabbiare, -arsi vi. rifl. [to get angry,
s’emporter,
enojarse,
zornig
werden]
accrocconare, affillonare, affuttare, airàresi,
arrabbiare (lat. RABIES), arragiolire, arrajolare,
arrajolire, arrajulare, arraulare, arrazulire,
arrejolare, arrejolire, arrennegare (cat. sp. ant.
renegar), arringare, increghestàresi, infutterare
L,
accheprinare,
acchepruddare,
airare,
arrabbiae, arrabbiare, arrajolare, arrejolare,
arrasolare,
arrennegare,
scricchiddae,
infelonire, intziminire, intzimire, s’aspruddare,
annare in àstulas N, accrocconai, arrabbiai,
cardeddai,
imbischigliai,
imbischilliai,
s’arrennegai, s’inchietai, s’incatzai C, buriassi,
affuttassi, arrabbiassi, arragatassi, arraiurassi,
arraiurissi, arrangurassi, arrangurissi, arraurassi,
arrinigassi, incazzassi S, affuttassi, airassi,
arrabbiassi, arraiulissi (a. del cane), arrinicassi,
attidiassi, affieticassi, piddà bùstica, busticà,
imbriziulassi, irragnacassi G
arrangiare, -arsi vt. rifl. [to make shift,
s’arranger, ajustarse, sich behelfen] agontzare
(it. acconciare), arrangiare L, ammeretzare,
arragnare, arrangiare, arranzare, tradulare N,
arrangiai C, arrangià S, accuncià, agghjustà,
arragnàssi Lm, arrangià, inginiassi, intiltassi (a.
con l’ingegno) G
arrèndersi vi. rifl. [to surrender, se rendre,
rendirse, sich ergeben] disarcare, réndersi,
s’arrèndere
L,
s’arrèndere,
s’arrènnere,
s’arrebellare N, s’arrendi, s’indùlliri (lat.
INDULGERE) C, arrindissi S, arrindissi, spunì
l’almi G
arrestare/1 vt. (porre agli arresti) [to arrest,
arrêter, arrestar, verhaften] arrestare L,
arrestae, arrestare N, arrestai C, arristhà S,
arristà G
arricchire vt. vi. [to enrich, enrichir, enriquecer,
bereichern] arrebutzulare (it. raggruzzolare),
arricchire, inricchire, irricchire, affundamentare
L, addinarare, arriccare, arricchire, erriccae,
irricchire, assiendare N, arriccai, arricchiri,
assiendai, inricchessi, s’accabalai (cat. acabalar)
C, arricchì, assiendà, inricchì S, addinarà,
appilà, arricchì, indinarà, irricchì, ricchì G
arrivare vi. [to arrive, arriver, arribar,
ankommen] accudire (sp. acudir), arrivare,
arrivire, astare, clompere (ant.), còmprere,
giòmpere,
jòmpere,
fèrrere,
imbàttere,
imbattire, impròdere, irrancare (sp. arrancar),
lòmpere (lat. COMPLERE), recuire (sp. recudir)
L, arribare (cat. arribar), erribae, còmprere,
cròmpere, fèrrere (lat. FERRE), imbàttere ( ( it.)
N, appillai (lat. APPLICARE), arribai, erribai,
inferri, lompi C), aggiumpì, arribà, arribì,
giumpì, ibbattì imbattì S, arrià, arrivà Lm,
ghjugnì G
arrivederci escl. [goodbye, au revoir, hasta la
vista, auf Wiedersehen] a nos bìdere, adiosu
(sp. adiós) L, a nos bìere, a mezus bìere, adiosu ,
a megnus bìere N, a si biri, asibì, adiosu,
ammellusbiri (a mellus biri) C, avvidezzi S,
avvidecci G
arrogante agg. mf. [arrogant, arrogant,
arrogante, arrogant] arrogante, arrogantiadu,
arrogantosu, campianarzu (it. ant. campione),
chìbberu, conchipérrinu, cottilosu, piliesse (lat.
PILUS + imbesse), rambinu L, arroddinu,
arrogante, campianàgliu, orrogante, piliesse,
pilimbesse, rocchellosu (sp. bronquelero),
tostorrudu, trabessu N, arroganti, arrantili,
barrosu, piliesu, presumiu (sp. presumido) C,
arroganti, bragheri S, arroganti, arruganti Lm,
fratisunidei, piliessu, vettiosu G
arrosto sm. [roast, rôti, asado, Braten] arrostu,
arrustificeris, arrustu, rostidu, rustu L, arrostu,
arrustu, orrostu N, arrustu, orrostu C, arrusthu S,
arrustu G
arrugginire vi. [to rust, rouiller, aherrumbrar,
rostig
machen]
arruinzare,
inferrinzare,
roinzare, rughinare, ruinare, ruinzare (lat.
AERUGINARE) L, arrughinare, arrughinzare,
arruinare, orroghinzare, orrughinzare, orruinae,
orruinare, roghinare, rughinzare N, arroinai,
arruinai, orroinai C, arrugginì, rugginà S,
arrugghjnà, arrugghjnì, irrugghjnì, rugghjnì G
arsella sf. itt. (Tapes species, Venus species)
[Mollusco lamellibranco che vive nei fondali
sabbiosi e fangosi con carne molto apprezzata.
E’ anche detta”vóngola”.] ► [mussel, moule,
almeja, Venusmuschel] ► cióccula marina,
cócciula, cótzula, gioga marina, ghjoghedda
méndula (Luras) L, cócciulu m., cótzula, cotzula
de mare N, coccina, còcciola, cócciula (sic.
cocciula), marceddina (a. di Marceddì), mòngia
(a. monachella), C, cióccura marina S, arsedda,
chjocca Lm, chjocca mèndula, chjocca rasogghja
(a. manicaia), chjucchitta, ciócculu marinu m. G
arte sf. [art, art, arte, Kunst] arte (lat. ARS,
ARTE) LN, arti, atti C, arthi S, alti, arti Lm G
artìcolo sm. gram. [article, article, artículo,
Artikel] artìculu LNC, arthìcuru S, altìculu G
artigiano sm. [craftsman, artisan, artesano,
Handwerker] artejanu, artesanu, artijanu,
artizanu,
arteri,
maistrale,
magistrale,
mastralinu, mastru (it. ant. mastro) L, artesanu,
artigianu, artisanu, artizanu, artista N, artesanu,
maistu, scienti C, arthigianu, masthru S,
altigianu, altisanu G
artìglio sm. [claw, griffe, garra, Kralle]
ancarone, farranca f., ferranca f., franca f. (lat.
BRANCA) L, farranca f., farrunca f., franca f.,
grinfa f., ungra f. (lat. UNGULA), ungrale N,
farrunca f., franca f., angalitta f., unghitta f. C,
franca f., ugna f. S, franca f., grànfia f., grìnfia
Lm, rànfiu Lm G
arzigògolo sm. [cavil, chicanerie, sutileza,
Spitzfindigkeit] antràcuru, ischiribitzu L,
biabólicas f. pl., incalamistradura f., issollorju,
istenterju N, arrepiccu, schiribitzu C, antràccuru
S, algumìgnulu, alzigógulu, igniriolu G
arzillo agg. [sprightly, guilleret, lozano, rüstig]
biatzu, biutzu (lat. VIVUS) L, arzillu, biassu,
biatzu, bivottu, crabittinu, viveddu, ispipìgliu,
ispipillu, istrivillu N, biàcciu, biatzu, ferruatzu,
feurratzu C, ivvelthu, ivvìdriu S, vivazzu G
ascella sf. anat. [armpint, aiselle, sobaco,
Achselhöhle] suilcu m., suircu m., suiscu m.
(lat. SUBHIRCUS) L, serbicu m., servicu m., sircu
m., sorbicu m., sorvicu m., survicu m., subricu
m., suercu m., suilcru m., surbicu m., survicu
m., suttasuercu m., suttasurvecu m., suttatroecu
m., troecu m. N, suercu m., suircu m., sruecu
m., subercu m., surecu m., subaccani m. (ant.;
sp. sobaco) C, suirchu m., sischu m. S, scedda
Lm, suilcu m., tiddu m. G
Ascensione/2 sf. rel. [Ascension-day, fête de
l’Ascension,
fiesta
de
la
Ascensión,
Himmelfahrtsfest]
Ascensione,
Assensione,
Pasca de ischiscione, Sensione, Rughefissu m. L,
artziada de Cristos a chelu, Ascensione,
Assensione, Assentzione, Ischiscione,
die de
s’Assiadómine, Issione, Pasca de s’Ascensione,
Pasca de Ischiscione
N, Ascensioni, Issensioi,
Issensioni, Ischissioni, Pasca de Ascensioni,
Sinnadroxu m. C, Aschinsioni,
Ascinsioni S,
Ascinsioni, Assinzioni G
ascensore sm. [lift, ascenseur, ascensor, Aufzug]
ascensore, gajolu, piga e fala (pighefala) L,
ascensore N, artziaderi (sp. alzadera), artziadori
C, ascensori SG
ascesso sm. med. [abscess, abcès, postema,
Geschwür] bessida f., bumbuglione, bumbullone,
bùmbula f., buttériga f. (sp. botor - DES I, 249),
frusca f. (lat. BRUSCUM), fruschedda f.,
bustemetta f., pustemetta f. (a. dentario),
tùltzia f. L, bruschedda f., brussedda f., bunzu
(it. dial. bugno), fruschedda f., lattorredda f.,
lùpia f. (it. ant. lupia), mola f. (lat. MOLA),
postema f. (it. o sp. apostema) N, fruscedda f.,
frusca f., postema f., sangia f., sàngia f. (lat.
SANIA), latturra f., latturna f., saredda f.
(probm. lat. SERUM - DES II, 384) C, pusthema
f., pusthumetta f. S, accessu, pustema f.,
pustemetta f., pustimetta f. G
àscia sf. [axe, *hache, azuela, Axt] àschia (lat.
ASCIA), aschiolu m., àscia ( ( it.), asciolu m. (a.
angolata usata dai falegnami), bestrale, bistrale,
destrale (lat. DEXTRALIS) L, istrale, destrale,
doladorju m. (lat. DOLATORIUM), estrale,
grestale, luatorju m. (lat. *LEVATORIUM) N,
ascioni m., estrali, seguri, segura (lat. SECURIS),
sigura C, àscia, ascioru m. (a. dei carpentieri),
isthrada, isthradizona S, àscia, piola, pulina G
asciugamano sm. [towel, essuie-man, toalla,
Handtuch]
abbammanu,
asciugamanu,
assugamanu, assuttamanu, isciugamanu L,
abbamanu,
assugamanu,
assuttamanu,
sciugamanu,
brovidórgiu,
frobbidorju
N,
asciugamanu,
sciuamanus,
sciugamanus,
asciuttamanus, sciuttamanu, pannu po is manus,
tiallora f. C, asciuttamani, teru (pa annittassi li
mani) S, asciuamanu, sciuamanu G
asciugare vt. [to dry, essuyer, enjugar,
trocknen] ammustire, appiliscare, asciuttare,
assugare, assuttare, frobbire (it. forbire),
incaspare (crs. caspu), isbiuttire, piliscare,
siccare (lat. SICCUS) L, assudrire, assuttare,
frobbire,
isciuccare,
sciuccare,
sciugae,
trèghere
(lat.TERGHERE),
tzuppare,
accarchinare (detto del formaggio) N, asciugai,
asciuttai, sciuttai, sciugai, siccai, stréxiri,
isciuliai C, asciuttà S, aguttà Cs, ascinà Lm,
asciuà Lm, asciuttà, ciuppà, ingaspà, istrià,
sciurà Lm, sciurinà Lm G
asciutto agg. [dry, sec, seco, trocken]
appiliscadu, àrridu (lat. *ARRIDU), asciuttu,
assuttu, siccadrinu, siccu (lat. SICCUS) L,
sumurtiu, assuttau, frobbiu, sciugu, sciuttu,
siccu N, asciuttu, asciuttau, asciugu, isciuttu,
sciugu, sciuttu, siccu C, asciuttu S, asciuttu,
ingaspatu, siccu, sguttu G
ascoltare vt. [to listen, écouter, escuchar,
anhören] accrustare, accustare, aiscurtare (lat.
AUSCULTARE o it.), ascultare ascurtare,
iscultare, iscurtare L, ascurtae, , parare origa N,
ascurtai, ascuttai, scurtai, orillai C, aischulthà,
ischultà, urittà S, ascultà, ascurtà Lm, iscultà,
scultà G
asfalto sm. [asphalt, asphalte, asfalto, Asphalt]
asfaltu, catramu, incatramadura f., isfaltu L,
asfartu, isfaltu, sfaltu, catramu N, asfaltu,
asfartu C, asfalthu S, asfaltu, catrami, catramu
G
asfodelo sm. bot. (Asphodelus ramosus, A.
aestivus) [Pianta erbacea perenne delle Liliacee
che cresce spontanea, alta 50-100 cm., fornita di
radici tuberose, foglie basali nastriformi, fusto
eretto con grande pannocchia di fiori
pedicellati.I petali sono sei, bianchi con
nervatura centrale rossiccia. Il frutto è una
capsula sferica con molti semi. Nella mitologia
greca era considerato il fiore del Regno dei
Morti.] ► [asphodel, asphodèle, asfódelo,
Asphodelus] ► almultu, almutta f., almuttu,
alvuttu, arbuttu, arbutzu, arimutzu, ariputzu,
armuttu (lat. ALBUCIUM), arvuttu, erbutzu,
ervuttu, ervutzu, irvutzu, iscareu, ischereu,
ischiria f., isciareu, iscrareu, iscrareu minore
(Asphodelus microcarpus), uscareu, usciareu
(lat. HASC’LA REGIA), chirighia f., marmuttu,
pramuttu, sarbutza f., senabre (cat. senabre),
tarabùtzulu, terabutzu L, afrusa f., afruza f.,
afruzu, albussu, ammurtu, arbutzu, arputzu,
ervuttu, irbuttu, irguttu, irvutzu, caddilóppina
f., caligione, calisone, iscralea f., iscrarea f.,
iscrareja f., iscrarèsia f., iscrarèsia minore f.,
iscrareu, iscraria f., iscrereu, isclaria f., sclaria
f., scraria f., uscradeu N, abrutzu, acabueu,
affrutza f., affrutzu, arbussu, arbutzu, arvuttu,
arvutza f., arvutzu, cibudda de margiani f.,
cadilloni (lat. *CARDILIONE), cadrigioni, cadrilloi,
cadrilloni,
caldilloni,
cardilloi,
cardilloni,
carigioni, carilloni, carixoni, cradilloni, ebrutzu,
erbutzu, rabutzu, rebutzu, ascaria f., sclaria f.,
scraria f., iscraria f., sarbussu, serbussu,
srebutzu, tarabùcciulu C, agliuporru, isciareu,
usciareu, tarabùsciuru, tarabùzzuru S, ferrulitta
f.
(Lm), iscalia f., scalia f., ischiria f.,
tarabùcciu,
tarabùcciulu,
tarabùcchjulu,
tarabùccula f., tarebuzzu, tiravùcciu G
asilo sm. [nursey, asile, asilo, Kindergarten]
asilu LNC, asiru S, asilu, rizzettu G
àsino sm. zool. (Equus asinus) [Mammifero
perissodattilo degli Equidi, simile al cavallo ma
più piccolo, con orecchie più lunghe,
dal
mantello grigio con zone più chiare sul ventre,
sul muso e agli arti, molto resistente alla fatica.
E’anche detto “somaro”.] ► [ass, âne, burro,
Esel] ► àinu (lat. ASINUS), bastiolu, bestiolu,
burràgliu, burriccu (sp. borrico), burriolu,
calónigu orijudu, cheli, maghinante, molente
(lat. MOLENS), molingianu, pegus de mola (lat.
PECUS),
poleddu,
puddiolu,
puleddu
(lat.*POLELLUM), someri L, àinu, asinu (ant.),
borriccu, bèstia de mola f., bestiolu, bistrassu,
bistrattu (a. vecchio), calónicu, cavalleri, cheli,
chidolu, coccineddu, cóccinu, coccinu, cónchinu,
cotzi, inchèrcio, inchertzo,
incónchinu,
molente, molingianu, molinzanu, origudu, pegus
de mola, pecante, pècore, pecorinu, pècoro,
pegu ‘e molle, poleddu, polleddu, polu, puleddu,
suncónchinu N, àsinu, àinu, bastiolu, bestiolu,
bistieddu, bistrancu (a. vecchio), bistrassu,
burriccu, burrincu, ciùcciu (infant.), coccineddu,
chetzi, cotzi, deccu, molarxu, mobenti, moenti,
molenti, mollenti, molingianu, muenti, pegus,
pegus de mola, uncónchinu C, àinu, àniu,
burriccu, irribusu, molenti, murisginu S, àsinu,
àinu Cs, bèstiu, bistieddu, burriccu, cantol di
magghju, mulenti G
aspàrago sm. bot. (Asparagus acutifolius) [Pianta
erbacea delle Liliacee a rizoma orizzontale
strisciante, che emette, in primavera, molti
germogli
carnosi
(detti
turioni),
eduli,
terminanti con una gemma verdastro-rossastra.]
► [asparagus, asperge, espárrago, Spargel] ►
isparau, ispàrau (lat. ASPARAGUS o it. ant.
spàrago), ispàramu L, brodau, ispàgaru,
ispàragu, isparau, sparau, inghésperu N, arbarau,
barau, brodau, sparau, sparau fémina, ziru de
sparau C, ippàramu S, sparau, spargu Lm G
aspettare vt. [to wait, attendre, esperar,
warten] aimbarare (probm. sp. embarrar),
aispettare, appellidare (sp. apellidar), appuare,
arreare,
aspeare,
aspettare,
imbarare,
indùlghere (lat. INDULGERE), isettare, ispettare,
istare appittu, usettare (ant.) L, aspettae,
aspeare,
attèndere,
irbettare,
irvettare,
isettare, affiggire N, abettai, agguardai (sp.
aguardar), ibettai, isettai, aspettai, obettai,
parpai C, aisittà, aipittà, aimbarà, imbarà,
agguardhà S, imbarà, ambarà, asittà, aspittà,
assittà Lm G
aspetto sm. [appearance, aspect, aspecto,
Aussehen] apparèntzia f., aghériu, armiddada f.
(buon a.), bentinnu, bisura f. (sp. visura), cara f.
(cat. sp. cara), carena f. (cat. carena),
carenazu, chìgia, chiza f. (lat. CILIUM), chizada
f., crina, ghigna f., ghinna f., ghiza f., gianile,
grega f., intinna f. trattu (sp. trato), visura f. L,
agherada f., agherju, agheru, agherzu, aeru,
àeru, bintinu, cara f., carizu, chèria f. (tosc.
chiera), chèrgia f., chiza f., ghentinu (a. delle
bestie), ghinna f., ghitza f., grinile, gristu, làbia
f., pilidura f., trattu N, abettu, aspettu, ettu,
bentina f., bisura f., érgiu, incarradada f.,
parada f., parrièntzia f., priuxa f. C, aipettu,
chigna f., chiza f., frigura f., impruntadda f.,
inchignadda f. S, ària f., aspittu, cara f., carena
f., fiura f., aspettu, assilembru, visagghju, vista
f. G
aspro agg. [sour, âpre, áspero, herb] abriu, apru,
àsperu, asprosu, aspru (lat. ASPER), bruscu (it. o
sp. brusco), fruscu, ràspinu, rasposu, tzirriosu L,
arreschijolu, àspidu, aspru, grispu (lat. CRISPUS)
N, argaresti, argu (lat. AGER, AGRU),
arraspinosu, arrespinosu, àspidu, asposu, aspru,
aspu, imbrexau, pisabi, pisai, pisali, strugnu C,
àipru S, agru, àrritu, aspriu, aspru, cèbulu Cs,
ìrritu, rasposu G
assaggiare vt. [to taste, goûter, catar, kosten]
assaliare, assazare, attastare, inciuccare, tastare
(cat. tastar), ticcare L, assazare, cibbire,
tastare, trastare, tzibbire N, assaggiai, tastai C,
assaggià, attasthà S, assagghjà attastà, tastà G
assai avv. [enough, assez, mucho, sehr] assàs (sp.
asaz), meda, unu bene L, meda, medas,
affizionu N, bastantementi, bastanti, meda,
medittu C, assai, umbè S, abbeddu, assai, iganti
Cs G
assalire vt. [to assail, assaillir, acometer,
überfallen] alliare, allupire, appiliare (it.
appigliare), assaccheare, assacchiare (sp.
soquear), assacchizare
(it. saccheggiare),
assaltiare, assaltinare, assaltizare, magheddare
(lat. MACELLARE), serpare, tzutzuddare L,
accrassare, affraccai, aggiagarai, assèndere,
assènnere, cròmpere (lat. COMPLERE) N,
accirrai, aggiagherai, assartillai, carrabugliai,
carrabulliai, carrabusai, imbistiri, infrusai C,
accrassà, assalthà, assarì S, assacchià, assaltà,
auddì, agghjumpì, ghjumpì, imbistì, ingarrià,
assalì, azzuccarrà Lm G
assassino sm. [murderer, assassin, asesino,
Mörder] assassinu, bocchijolu, mortore L
assassinu, issassinu, mortore N, assassinu,
assessenu, boccidori, mortori C, assassinu S,
assassinu, banduleri G
assegno
sm.
[cheque,
chèque,
cheque,
Anweisung] assignu, isciecca f., iscecche L,
assegnu, issecca f. N, assegnu, assinnu C,
assegnu S, assignu G
assemblea sf. [assembly, assemblée, asamblea,
Versammlung]
accorru
m.,
assemblea,
baddettorzu m., collettoriu m. (ant.), goddetta
(lat. COLLECTA), gollettu m. (ant.), semblea L,
agorru m., assembrea, coddeddu m., goddetta,
goddettorju m. N, accorrada, accorru m. C,
assimbrea, riunioni S, accudita, riunioni, siduta
G
assennato pp. agg. [wise, sensé, atinado, weise]
accabadu, accabiadu, allegadu, assegliadu,
assensadu,
assinnadu,
attinadu,
cabosu,
conchisanu, madrigudu, sàbiu L, attinau,
benattinau, santale, zudissiosu N, acconchiu,
accuntzentuau, assentau, sentzau, cuscientziosu,
fundoriau C, assabbuddu, assinnaddu, cabbisanu,
giudiziosu S, assinnatu, accapatu, attinnatu G
assènzio sm. bot. (Artemisia arborescens) [Pianta
erbacea aromatica delle Composite, che cresce
in terreni incolti, alta sino a 50 cm., con foglie
pelose e fiori gialli riuniti in capolini.] ►
[absinthe, absinthe, ajenjo, Wermut] ►
atténtiu, attentu (lat. *ABSENTIU), attentzu,
attettu, sentu, tzentzu, pìsciu d’’attu, zuighinnai
L, assensu, assentu, assentzu (lat. ABSINTHIUM),
attettu N, assentzu, sénciu, sensu, séntziu,
sentzu, tzentzu C, attentu, azzènziu S, attentu,
erba buredda f. Lm G
assenza sf. [absence, absence, ausencia,
Abwesenheit]
assèntzia,
ausentada,
ausentamentu m., ausentu m., ausèntzia,
assèntzia,
mancada,
mancamentu
m.,
mancàntzia L, assèntzia, mancàntzia N,
ausèntzia, farta (cat. sp. falta), mancàntzia C,
assènzia, luntanànzia, mancamentu m. S,
assènzia, ausènzia, falta G
assetato pp. agg. [thirsty, assoiffé, sediento,
durstig] accansidu, ansidu, assidigorzadu,
cansidu, sedidu, sididu L, assidiu, assidiglau,
assidricau, assudiu, assurziu, sediu, sidiu, sititu
N, assidiu assiriu, insidiu, sidiu C, siddiddu S,
assitiatu, assititu, insititu, insitutu, sititu G
assicurare vt. [to assure, assurer, asegurar,
versichern] affidantzare, assalvare (ant.),
assegurare,
assigurare,
averiguare
(sp.
averiguar) L, assecurare, assegurae, assegurare,
assicurare, securare, segurare N, assegurai,
assigurai C, assiggurà S, assigurà, assicurà Lm,
attistà G
assieme avv. prep. [together, ensemble, junto,
zusammen] cun, impare, paris cun, umpare, una
cun, accólumu, pìnnigos L, chin, impare, in pare,
paris chin, pìnnicu, tottu paris, umpare, una cun
N, appari, cun, impari C, cun, cu’, impari,
umpari S, apparu, cun, assemmi Lm G
assillare vt. vi. [to worry, *harceler, molestar,
quälen] muscare; mattanare (it. mattana),
trumentare, tzelevrare L, muscae, muscare;
alluscare,
ammattanare,
appistichinzare,
gattivare, trumentare N, muscai; appeliai,
infadai, sunfriri, trumentai C, muschà; muristhà
S, muscà; cilivrà, cilivrià, tarravinà, tarravrinà,
zilivrà G
assistenza
sf.
[assistance,
assistence,
asistencia, Beistand] assistèntzia, assistidura,
assistimentu,
assistu
m.,
attendèntzia,
attendidura, attendimentu m., miramentada,
mironzu m. L, assistèntzia, assistimentu m.,
attendinzu m., aderida, badionzu m., gronida,
gronimentu m., groninzu m. N, assistèntzia,
assistu m., prossedimentu m. C, assisthènzia S,
assistènzia, assistimentu m., assistu m. G
assìstere vt. vi. [to assist, assister, asistir,
beistehen] accudire (it. accudire), assìstere (
(it.), assistire (sp. asistir), attèndere, dare cara,
miramentare
L,
assìstere,
assistire,
contiviggiare, gronire N, accudi, aggiudai,
amparai (sp. amparar), assisti, cundrexi,
favoressi (sp. favorecer), prossédiri C, accudì,
assisthì S, accudì, assistì G
assiuolo sm. orn. (Otus scops) [Uccello degli
Strigiformi dal disco facciale cuoriforme, occhi
gialli, becco adunco, piccole penne auricolari,
color grigio-cenere con strie scure, ali
appuntite, coda cuneiforme, zampe piumate. È
anche detto “chiù”.] ► [horned owl, petit duc,
autillo, Zwergohreule] ► attonca f., tonca f.,
cionca f., tzonca f. L, cionca f., soge f., tonca
f., tronca f., tzonca f., tzonchitta f., tzòia f. N,
antzonca f., assogi, assonca f., cionca f.,
intzonca f., toge f., tògia f., tzoge f., tzonca f.,
tzorxa f., assoxi f. C, zonca f. S, chjù, cionca f.,
zonca f. G
assòlvere vt. [to absolve, absoudre, absolver,
freisprechen] assòlvere; cumprire (a. ad un
dovere) L, assòrbere, assòrvere; cumprire N,
asciolli (it. ant. asciogliere), assolvi C, assuivì S,
asciulvì, assulvì G
assomigliare vt. vi. [to be like, ressembler,
semejar,
ähneln]
assembrare
(it.
ant.
assembrare),
assimizare
(lat.
SIMILIARE),
attipare, attipizare, simizare L, aergiae,
assembrare, assimizare N, accarai, assimbigiai,
assimbillai, assimilgiai, attrajai, cumparai, erai
C, ariassi, assimiglià, simiglià S, assimiddà,
assumiddà, assumiglià Cs, sumiddà G
assorbire vt. [to absorb, absorber, absorber,
einsaugen] acciuppare (sp. chupar), acciuppire,
atzuppire, inciumire, inciuppare, inciuppire,
sulzire, surzire, suspire (lat. SORBERE x
SUSPIRARE) L, surbire, surzire, suspire, tzuppare
N, acciuppai (sp. chupar), acciuppiri, assuspiri,
impippiri (lat. IMBIBERE), inciuppai, inciuppiri,
suspiri C, assuibì, inciuppì S, acciuppà, assulbì,
assurbì Cs Lm, ciuppà, inciuppà, insulzà, sulpà,
sulzì, zuppà G
assùmere vt. rifl. [to assume, assumer, asumir,
übernehmen] assùmere, assumire, assuntare,
leare L, assùmere, lebare, picare N, assumi C,
assumì, piglià S, assumì G
Assunta sf. rel. [Our Lady, Assomption,
Asunción, Heilige Jungfrau] festa de sos
candeleris (festa dell’A.), Nostra Signora de
s’Assunta, Nostra Segnora de mesaustu L,
Assunta, Nostra Segnora de mesagustu, Nostra
Segnora picada a chelu N, Assunta C, Assunta,
Assunzioni S, Assunta, Nostra Signora di
mezaustu G
àstice sm. itt. (Homarus vulgaris) [Crostaceo
decadopode marino, lungo fino a 50 cm., color
turchino-giallo, con grandi chele, che vive a 1520 m. di profondità, ricercato per la sua carne
delicata e saporita. È anche detto “lupicante”.]
► [crayfish, *homard, ástaco, Hummer] ►
cupante, linfante, longupante, lungufante
(genov. lungubandi) L, lifante, longufante N,
lenfru (sic. lefanu), lénfuru, linfanti, lìnfuru,
liofanti (sic. leofanti), linghifanti, longufanti,
lungufanti, lusigupanti C, cupanti S, cubanti Cs,
cupanti, lucapanti, lucapantu Lm G
àstio sm. [rancour, rancune, rencor, Groll] ancu,
astiada f., àstiu, corconu, felenu, gelu, ódiu,
ràngulu (it. ant. rangolo), rezelu (sp. recelo),
uncu, zinzonia f. L, àschiu, ascu, àstiu, fèngia f.,
gromone, gromore, grongone, tìrria f. (sp. tirria)
N, ascu, àstiu, fèngia f., nuscu, sàngia f., tìrria
f. C, nivra f., ódiu, rancori S, àstiu, malsangu,
ódiu, unca f. G
astore sm. orn. (Accipiter gentilis Arrigonii)
[Uccello dei Falconiformi dal capo scuro, occhi
rossicci con anello oculare chiaro, becco molto
adunco, coda squadrata con fasce nerastre,
complessivamente di colore grigio, che nidifica
sugli alberi.] ► [goshawk, autour, azor,
Habicht] ► astore (it. o cat. astor), astore
columbinu, astore lepperajolu, astore lepperaju,
astore lepperarzu, astore lepperatzolu, astore
puddaju, istore, puddarzu, tirolia f., tirulia f. L,
astore, astore canneddarju, astore mannu,
astore puddarju, istore, isture, istorittu, store N,
istori, stori, stori columbinu, stori cabombiu C,
asthori S, altori, astori, falcu ciddàiu
astruso agg. [abstruse, abstrus, abstruso,
verworren] imboligosu, mal’a cumprèndere L,
astrusu, cumpricau, imbolicosu, malu a
cumprèndere N, complicau, imboddicheri, mal’a
cumprendi C, asthrusu, imburiggosu S, cacèlpiu,
tònchinu, zilatu G
[Algh. abstrús]
astùccio sm. [box, étui, estuche, Futteral]
astùcciu, canneddu, istozu, istùcciu (it. ant.
stucio), tùtturu L, istùggiu, istuzu, stuju N,
astùcciu, istùggiu, stuggixeddu, istuzeddu,
stùggiu, nuschera f. (a. per unguenti profumati)
C, asthùcciu, auzeri (a. per spilli o per aghi) S,
acheri (a. per aghi), calcàsciu, stùciu G
astuto agg. [cunning, rusé, astuto, schlau]
ammandrilladu, ammassimadu, ammatzonadu,
androgheri (sp. droguer), astrutu, astussiosu,
astutu, attransadu, fileddàiu, filone (it. filone),
fine, fisteri, fraitzu (it. fra’, frate), furbu,
gaffante, gaffe, gaffu (sp. gafo), gaglioffu (sp.
gallof), gregu (lat. GRAECUS), ingroddidu,
intraniadu, intrepetaiolu, istusciadu, libriscu,
magagnosu (sp. magaña), malfusu (sp. marfuz),
malissiosu, margone (lat. MARGUS), massimista,
matzone, matzoninu, monzu (cat. monjo; sp.
monje), pinnigosu, transosu, trasseri, trassistu,
trapasseri, L, astutu, de malas trassas, grodde
(fig.), groddomosu, malintrassiu, malissiosu,
pinnicosu N, arruseri, astutu, fillu de predi,fini,
fraitzu, magangiosu, magnoni (cat. manyós; sp.
mañon),
marfusu,
marruscu,
pinnicosu,
trassadori (cat. trassador; sp. trazador), trasseri
C, brischa, abbrittiosu, carifrazaddu, finu, fironi,
fraizzu, frazaddu, fùibu, futtibécciu, lònfiu,
trasseri S, astutu, astultu, astuziosu, filoni, finu,
fraizzosu, frazatu, fulbu, furchju Lm, gaffu,
isgasgiatu, sgaciatu, trasseri G
astùzia sf. [trickery, ruse, astucia, Schlauheit]
astrùscia, astrùssia, astrutesa, astùssia, astutesa,
buantza (genov. piem. bubanza), còdia, cùida,
falentesa, fóliga, inghènia, intrània, intràniu m.,
istràniu m., istrùscia, istùscia, istùsciu m.,
magagna, maganza (sp. magaña), malfusidade,
maragna (sp. maraña), marra (lat. MARRA),
marronia, màscima, massima (ant.), matzonia,
matzoneria, pija, pinnica, rusa (piem. rusa),
tràglia, tralla (cat. tralla), transa, trapassa (sp.
trapaza), trapasseria (sp. trapacería), trassa
(cat. trassa; sp. traza), tretta L, arghiminzu m.,
còdias pl., irbirgu m., astrùssia, astùssia,
istrùssia, malìssia, marra, pija, pinnica, trassa N,
arrusa, istrùscia, magna (cat. manya; sp. maña),
marfuseria, pinnica, rusa, trampa (cat. sp.
trampa), trassa, tretta (sp. treta), troga C,
asthùzia, frazaddumu m., fuibiddai, marìzia S,
cudiedda, fulbitai, gaffesa (sp. gafo), ignommu
m., indùstria, maltaria, macciunia, trustuzia G
atroce agg. [atrocius, atroce, atroz, grässlich]
atrotze, crudele, diru, incaniadu L, atrotze,
atroce, cravosu, crudele, irfidicau N, atroci,
crudeli, crueli, disappiadau C, cruderi, iffidiaddu
S, crudeli G
attaccare, -arsi vt. [to attach, attacher, pegar,
ankleben]
accadenanciare,
affraigare,
affraighinare,
appiliare,
appinnicàresi,
appitzigare,
assacchiare
(sp.
saquear),
assacchizare (it. saccheggiare), attaccare,
attelare, atteliare, attrantzigollare, pigulare
(lat. PICULA)
L, affraicare, affracchiare,
appitzicare, attaccae, attaccare, attuppettae N,
affisciai (sp. afijar), appegai (cat. sp. apegar),
appiccai, appiccigai, attaccai, attappiare,
attraccai (sp. atracar), carrabusai, incibbì C,
appiccà, appizziggà, attaccà, aunì, unì S
appiccià, appiccicà, attaccà G
attacco
sm.
[attack,
attaque,
ataque,
Verbindung] appìtzigu, attaccada f., attaccu L,
appìtzicu, attaccadorju, attaccu N, affraccada
f., appìccigu, attaccu, attraccada f., imbistida f.
C, appizziggaddura f., attaccu S, appìcciu,
attaccu, ingàrriu G
attempato pp. agg. [elderly, âgé, entrado en
años,
betagt]
attempadu,
carenatzu,
imbetzadu, mannarione, mannatione, mannu
(lat. MAGNUS), sèneghe (lat. SENEX, -ECE) L,
antzianu, assenecau, asseriau, sèneche, N,
asseriau attempau, imbecciau, mannionnu C,
anzianu, attimpaddu, invicciaddu S, anzianu,
attimpatu, invicchiatu, vicchjognu G
attèndere vt. vi. [to wait for, attendre, atender,
erwarten] abbarrare (cat. barrar, embarrar),
aimbarare, aisettare, attèndere, imbarare,
indùlghere (lat. INDULGERE), isettare, parare L,
abbarrare, arreare, attèndere, agguardae, dare
cara, errescottare, irvettare, isettare, selentare
N, abettai, accudi, obettai, si stentai C,
agguardhà, aimbarà, aisittà, attindì, fà ora S,
ambarà, asittà, attindì, imbarà G
attento agg. [attentive, attentif, atento,
aufmerksam]
attentu,
attensionosu,
attentzionadu, attentzionosu, badosu, coidadosu
(sp. cuidadoso) L, attensionau, attensionosu,
attentu, ocriapertu N,
attentu C,attentu,
attinziunaddu
S, attentu, attinziunatu,
avviltutu, inzinnuddu Cs G
attenzione sf. [attention, attention, atención,
Aufmerksamkeit] afficcu m., assentu m. (cat.
assento; sp. asiento), attenscione, attentzione,
attentu m., campiana (lat. CAMPANA), coidadu
m. (sp. cuidado), contivizu m., punnicu m.,
tentu m. L, afficcu m., attensione, attentzione,
attessione, attintzione, contipizu m., cràculu m.
N, attentzioni, croba C, afficcu m., attinzioni S,
addesi m., afficcu m., appentu m. Lm Cs,
attentu m., attinzioni, ismeru m. G
atterrare/2 vt. (gettare per terra) [to knock
down, abattre, derribar, niederwerfen]
abbattire,
atterrizare,
bettare
a
terra,
isterrijare, istrampare, istraorzare L, ghettare a
terra, istrumpare, strumpae N, istruessai,
istrumpai,
sterrinai,
sterrionai,
stirrinai,
strumpai C, isthirrà, isthirrì, isthrampà,
isthrampacà, sthrampà, sthrampacà S, istrampà,
strampà, strumpà G
attesa sf. [wait, attente, espera, Erwartung]
afficcu m., aisettu m., appittu m., asettu m.,
isettu m., indùlghida, mastru isetta m., ispera L,
abbarru m., afficcu m., appiccu m., appittu m.,
irbettu m., irvettu m., isettada, isettu m.,
ispettatia, tertesa N, abettadura, abettu m.,
ibettu m., isettu m., spettu m. C, aisettu m.,
pinduriu m. (a. snervante) S, ambaru m., asettu
m., attesa, imbaru m. G
àttimo sm. [moment, instant, instante,
Augenblick]
dómine,
giazu,
iscutta
f.,
iscuttaredda f., momentu, patrefìliu L, àttimu,
iscutta f., iscuttighedda f., momenteddu,
paterfilius, patifìliu, patrefìliu, patrefillu,
taligeddu,
vriu
N,
àttimu,
credixeddu,
gredixeddu, gredu, grei, instanti, momenteddu,
patinefìliu, patrefìgliu, patrefìliu, patrefillu,
arrattu, rattu (sp. rato), scutta f., senta f. C,
àttimu, ischuttaredda f., mamentu S, àttimu,
fria f., friaredda f., istanti, istunda f.,
stundardda f. (crs. stundarella), scuta f.,
scutaredda f., muminteddu, pinnulata f., stanti,
aìggiu Cs G
attìnia sf. itt. (Actinia effoeta, Urtica felina)
[Animale marino dei Celenterati fissato nelle
rocce dei fondali, dall’aspetto simile ad un fiore
dai colori vari con ciuffi penduli. E’ anche detto
“anèmome di mare”.] ► [actinia, actinie,
actinia, Seerose] ► boltigiada, boltiada,
maccarrones m. pl., orciada, ortiggiada, ortijada
L, orticada, ortziada N, cunnu de mari m.,
làttiga, occiau m. orciada, orciau m., ortziada C,
urthiggiadda S, multigghjadda Cs, ulticata,
ultìcula di mari, ultigghjata, urticata Lm,
tumatta di mari G ■ francusina (sic. vrancu) C
“a. iridescente”; ortziada arrùbia C “a. equina,
rossa”; ortziada bromu C “idromedusa, a.
particolarmente irritante”
attizzare vt. [to poke, attiser, avivar, schüren]
abbrunconare,
acchiccare,
attittare
(lat.
*ATTITIARE), attittonzare, aunzare, inzerrare,
isbruncare,
ischicchinare,
ischicconare
L,
acchiccare, affogonare, attittae attittare,
intziccare,
ischicconare,
iscrabutzonare,
untzare, tzuntzullare N, acchiccai, assissai,
assitzai, attittai, attittidai, aitzare, atzitzai (sp.
azuzar), atzitzonai, insutzuligai, scarrabussonai,
scrabussai, scrabussonai C, attizzà, aunzà,
imburumà, intizzà S, attizzà, attizzunà G
attorcigliare, -arsi vt. rifl. [to twist, entortiller,
enroscar,
umschlingen]
affrungiulàresi,
ammattulinare,
arroccettare,
attorinare,
attortigare, attrotzulare, fortiare, foscigare,
incordiolare, introbicciare, pinnigare, trogare
(lat. *TORCULARE) L, addortigare, amijae,
attorticare, accrighiddae, allorigae, furtizare, si
fortzicare, orzicare, tartanzare,
tortigae,
tortiggiare, tortulieddare, trocchizare, trogare,
tronnire, trottoigare, trozicare N, accordiolai,
annacchiai, attroccillai, attrogai, imbroccittai,
incordigliolai, attrottiai, attrottoxai, tottorgiai,
trattoxai, trogai, troghillai, trottoxai (lat.
EXTORTORIARE) C, affurroturà, alliuzzurà,
ingrauglià, truniglià, tuzzì, tuzzinà S, attruccià,
attrucciddà, attrucciulà, attulcichinà, attulcinà,
inchjurchjulà
Lm,
indurruciulà,
intruccià,
intrucciddà, tulcì, tulcinà G
attorno avv. prep. [around, autour, alrededor
de, um] a inghìriu, a redundu, a rodeu, aingiru,
in giru, in tundu, irredundu, arrundu, ròdia-ròdia
L, a inghìriu, a rodeu, a rodinu, a s’intùnd(i)u,
affùrriu (a fùrriu), in su fùrriu, in tundu, intunnu,
dùrriu N, a ingìriu, in boddeu, a fùrriu, a
indùrriu, a inginzioni, arrólliu-arrólliu, ròliaròlia, rolla-rolla C, ingiru, in tondu S, igniru, in
ghjru, in tundu, intundu, illi chintorri, innantu a,
ignirioni, inghjrioni, ulguzzoni G
attraente p. pres. agg. mf. [attractive,
attrayant, atrayente, anziehend] accisadore,
allettativu, ammajadore, attirante, attraente,
attraidore, attrattivu, galanu (sp. galano),
ingaggiante, ingalanadu L, abbaraddadore,
alleriadore, attiradore, attraente, attrattivu,
galanu N, allicchidiu, arranguitzu (sp. aranjuez),
attraenti, attraidori, ecciseri, sbeliadori C,
accisadori,
ammacchiadori,
attraenti,
fattittàggiu S, attraenti, attrattivu, eccisadori,
ecciseri G
attraversare vt. [to cross, traverser, atraversar,
durchqueren]
aggrugare,
attraessare,
attraversare, attravigare, colare, ciumpare,
passare, ruclare (ant.; lat. *CROCULARE),
rugare, rugiare, rugrare, rujare, ruppire,
traessare, travessare, tressare L, attraessare,
traessare,
travessare,
aggrucare,
colare,
orrucrare, rucare, ruciare, rucrare, sucrare N,
arrugai, attrapassai, attrassiggiai, attraversai,
attravessai, attressai, attressillai, attrevessai,
attruessai, barigai (lat. VARICARE), cascirai,
cascirrai,
segascirai,
traessai,
trassiggiai,
trastiggiai (cat. trastejar), trastillai, traversai,
travessai, trebesai, trebessai, tressai, tressiri,
truessai, trussai C, attrabissà, attraissà, trabissà
S, attraissà, ghjumpà, traissà G
attrezzo sm. [tool, outil, utensilio, Gerät]
aìmine, aina f. (cat. ant. ahina), alàsciu (sp.
alhaja),
ammàniu,
arrócciu,
artimintzu,
attretzu, balàscios pl., corróppulu, ferramenta f.
(it. ferramenta), làsias f, pl., ordinzu (lat.
ORDINIUM), selvalìscias f. pl., trastu (cat. traste;
sp. trasto) L, addressu, adressu, ainas f. pl.,
attretzu, argusione f., attrimignu, aurteddu,
aliaga f., istrèpetes pl., istrépite, lìbaros pl.,
trastu N, aina f., alàscia f., attratzu (ant.),
ferramenta f., ferrus pl., ordìngiu, srabu, sterpu,
streppu (cat. estrep), trastu, trasti, umprus pl.
C, aìmmini pl., aràsgia f. ,attrezzu, trasthu S,
algumigni pl., attrazzu, attrezzu, farramenta f.,
farramentu, matachègliu G
attribuire vt. [to attribute, attribuer, atribuir,
zuschreiben] adduire, appònnere, attibbiare,
attribuire, bogare L, attibbiare, attribuire, N,
attribuiri C, assignà, attribuì S, appunì, appuntà,
apputtà, attribuì G
attuale agg. mf. [present, actuel, actual,
aktuell] de como, de custos tempos L, de
commo, de custos tempos, de oje, de su
presente N, attuali, de immoi C, attuari, d’abà
S, d’abà, d’abali G
audàcia sf. [boldness, audace, audacia,
Kühnheit] alentu m., arriscu m., attrivimentu
m., atza (it. o lat. AUDACIA), ispirra, osadia (sp.
osadía) L, arriscu m., arroddu m., atza, corazu
m., prontu (sp. pronto) N, alidantza, alientu m.,
attrevimentu m., attrivimentu m., atza, prontu
m., prontura C, accuncadda, attribidda,
attribimentu m., azza,
curàggiu m. S,
abbingata, abbingu m., àccia, accuncata,
aldimentu m., arriscamentu m., arriscu m.,
incurattu m., attrivimentu m. G
augurare vt. [to wish, souhaiter, augurar,
wünschen]
agurare,
augurare,
auguriare,
augurae aurare, urare (lat. *AUGURARE) L,
agurare, augurare N, augurai C, agurà, augurà S,
augurà, aurà, agurà Lm G
augùrio sm. [wish, souhait, auguración,
Glückwunsch] aguria f., agùriu, augùriu,
fattuerettu, uras f. pl. L, agùriu, augùriu,
auguru, cumpriu, nuntzu N, norabonas f. pl.
(cat. norabonas) C, agùriu, augùriu S, augùriu,
agùriu Lm, auguru, bonaura f. G
aumentare vt. [to increase, augmenter,
aumentar,
vermehren]
annànghere
(lat.
NANCTUS), aumentare, azùnghere, crèschere
(lat. CRESCERE) L, ammendare, annàghere,
aumentae, aumentare, azùnghere N, abbundiri,
accresci, ammanniai, aumentai, ingroffai C,
aumintà, criscì S, annattà, aumintà, criscì G
aumento sm. [increase, augmentation, aumento,
Vermehrung] annatta f., aumentu, créschida f.,
creschimentu, creschimònia f. L, aumentu,
crèschia f., creschimentu, creschina f.,
crescìmini N, accrescidura f., aumentada f.,
aumentu, créciu (cat. creix), crèscia f., créscida
f., crescimentu C, aumentu, criscimentu,
criscimòniu S, annatta f., aumentu, criscimentu,
imbascata f. G
autista smf. [driver, chauffeur, chófer, Schofför]
autista, isciafferre, iscaifferro, sciafferru (franc.
chauffeur) L, autista, aciferru, sciafferru,
tzafferre N, sciafferru, sciofferru, autista C,
autistha, sciafferru S, autista, scafferru Cs,
sciaffer(i), sciafferru G
autobus sm. [bus, autobus, autobús, Autobus]
bettura f., corriera f., postale LN, autobus,
curriera f. C, corriera f., pusthari, scia f., S,
curriera f., postali G
automòbile sf. [motor car, automobile,
automóvil, Automobil] andoletta L, automóbile,
bettura, dondoletta (it. landoletta + dondolare),
màcchina LN, automóbili C, automòbiri,
otomòbiri, onduretta S, anduletta, dondoletta,
dunduletta, ottomòbbili G
autopsia sf. [autopsy, autopsie, autopsía,
Autopsie] anatomia, anotomia, atummia,
autossia, etomia, natomia, notomia (it. ant.
notomia), otomia, revista L, latonia, lotomia,
lutomia, notomia, atopisia, tumia N, autopsia,
latumia, lotomia C, atumia, autopsia S, autopsia
G
autorizzare vt. [authorize, autoriser, autorizar,
ermächtigt]
assòlvere
(ant.),
autorizare,
otorizare, permìttere L, autorizare N, autorizai
C, autorizà S, autorizà, auturizà G
autunno sm. [autumn, automne, otoño, Herbst]
atonzada f., atonzu, atunzu, bagghjimu (Luras)
L, atognu, atóngiu, atonnile, atónniu, atonzu,
atunzu N, atongili, atóngiu, atungile, atùngiu,
otóngiu C, attugnu S, attugnu, ottognu, ottugnu,
uttugnu, ottunnu Lm, vagghjmu G
avanti avv. prep. [before, avant, antes, vorn]
addaenanti, addainanti, addenanti, ainnantis,
innanti (lat. IN ANTIS), nantes, nanti, prima L,
addainanti, innantis, prima N, a innantis, a
aranti, ananti, addenanti, dinantis, in puntetta,
nantes, nanti, prima C, addananzi, avanti,
innanzi, prima S, innanzi, addananzi, avanti, a
capinnanzi G
avanzare vt. vi. [to advance, avancer, avanzar,
vorwärtsgehen] avansare, avantzare, avassare,
avensare, delantare, soberare, sobrare (sp.
sobrar), sorbare, subrare, superclare (ant.; lat.
*SUPERCULARE)
L,
abantzare,
avantzare,
avantare, coiggiare, coijae, soblare, sobrare,
trobbare, tuccare innantis N, addelantai (sp.
adelantar), avantzai, coigliai, mandai a innantis,
sobrai, sorbai C, abanzà S, arrà, avanzà, avvanzà
Lm, dà a innanzi, suprà G
avanzo sm. [remnant, reste, resto, Überbleibsel]
avansu, avantzu, avassadura f., avassu, frustaza
f., iscaitzina f., restu, resumu, romasiza f.,
romasizu, soberada f., soberàntzia f., sobra f.
(sp. sobra), sobru L, avansu, avantzu, sobradura
f., sobru, sorbu, sovru, vrastamaza f. N, arrestus
pl., orrestu, arremusulla f., arrimusulla f.,
coaratzina f., piccus pl. (cat. pico), resulta f.,
romosùglia f., scruffulia f. (a. del tavolo), sobra
f., subercu C, abanzu, resthu S, avanzu, crescu,
dispiù, malarrestu, rònzicu (a. di pane) G
avarìzia sf. [avarice, avarice, avaricia, Geiz]
aggantzùmine
m.,
aggrancidùdine
m.,
aggrancimentu m., aggranghenadura, aurra,
avarìssia,
atzeccadùmine
m.,
atziccada,
atziccadura, atziccaduria, atziccamentu m.,
cogheddiu m., gregùmene m., inguglioneria,
ingurdoneria, istrintesa, limiore m., male de su
gagnu m., migragna (it. migragna), tirania,
tzecca (fig.) L, abrassutta (fig. ( sizza secca),
aggarradura, astrintoneria, aurra, avarìssia,
cacasutzeria istrintùmene m.,
pistrincheria,
pistrinchia, susuncùmene m. N, asurièntzia,
asurìmini m., susuncùmini m., accanciamentu f.,
susunchèntzia, taccagneria (sp. tacañería),
atzicchiria C, azziccaria, azziccaddura, abarìzia
S, avarìzia, avarùgghjni, micragna, milchignu m.
G
avaro agg. [niggard, avare, avaro, geizig]
aggantzadu,
astrintone,
avarientu
(ant.),
avarissiadu,
avaru,
atzeccadu,
atziccadu,
calestiosu, cogatza, cogheddu, corcovari,
coscovari, coscoveri, craccasoru, culistrintu,
gantzu marinu, ingregu, ingulimosu, ingulumosu,
insuridu,
iscorzapùlighe,
ispozamortos,
issotzigadore, istìtigu, istrintone, istrintu,
isurzidu, limidu, malauttu, manistrintu, occione,
pistrincu (cat. pistrincs), remengu, sauridore,
susuncu, taccagnu (sp. tacaño), tiradu, tiranu,
trementina (fig.), truppiu, uccione, tzecca (fig.),
tzecchinculu, tzeccosu L, aragattu, arragattu,
arréstigu, astrintone, astrintu, asuriu (lat.
ESURIRE), avaru, cacasutzu, cajasoru, cantzette,
carruba, casiacca, cauncu, cocode, coccodatzu,
codicurtzu, crastapùliche, cringone, culu de
craedda, grecone, grecu (lat. GRAECUS), grengu,
isputzeccu, istrintone, mendecosu, mendecu,
menducu, pistriccu, pistrincone, pistrincu,
ràsicu, remengu (it. remengo), susuncu N,
accanciau,
acciupperi,
asuridassu
(Seui),
asurieri, asuriu, astrintu, avaru, cagasucci,
cananeu (lat. CANANAEUS), carruba (fig.),
manteghìglia (cat. manteguilla), peppisoddu,
satzagoni, spitzeccu (it. ant. spizzecca),
spogliasantus, stìticu, strintu, sulieri, susuncu,
tzeurreddu C, abaru, azziccaddu, curicusgiddu,
ippizzèccuru, ippizziggosu, isthrintu, legna
verdhi
S, attaccatu, attinacciatu, avaru,
azziccaddu Cs, cacasucchju, innanchjosu (lat.
NANCTUS), malu a dà, milchignu, nanchjosu,
scurzonu, sparagnonu Lm, sticchjonu Lm,
sticchjosu Lm, spizzeccu, spizzichinu G
Avemmaria sf. rel. [Hail mary, Avé Maria,
Avemaría,
Ave
Maria]
Affremmaria,
Avemmaria, Femmaria, Fremmaria, Pemmaria,
Vremmaria
L,
Avemmaria,
Avermaria,
Abremaria, Emmaria N, Avemaria, Almaria C,
Avemaria S, Almaria, Aim(m)aria, Avemaria G
avena sf. bot. (Avena sativa) [Graminacea con
fusti alti, vuoti ed erbosi, fiori disposti in
spighette pendenti in pannocchie terminali.] ►
[oats, avoine, avena, Hafer] ► aena, abena,
arvena, avena (lat. AVENA), ena, ena furistera,
fena, fenarza, fenarzu m., vena L, avena, fenapu
m., oena, N, aena, aina, aubena, auena, avena,
ena, ena furistera, farràini m. forràini m., saina
C, avena S, avena Cs, fena, jena, filianu m. G
avere/2 v. ausiliare [to have, avoir, haber,
haben] àere (lat. HABERE), avere (ant.),
giùghere (lat. DUCERE), tènnere (lat. TENERE),
L, àere, ere, tènnere N, ai, àiri, possidiri,
stantzai, tenni C, abé, pussidì, tinì S, aé, avè Lm
G
averla sf. orn. (Lanius excubitor) [Uccello di
medie dimensioni dei Passeriformi (Laniidi) dal
becco nero uncinato, nuca color rosso-mattone,
dorso scuro, ali di media grandezza leggermente
appuntite, coda un po’ lunga con margini
bianchi, zampe grigio-scure.] [shrike, piegrièche,
alcaudón,
Würger]
aliarza,
ammunteddada, manteddada, appunteddada,
capellanu m., carrapigada, conca de moro,
monteddada,
monteddàdile,
montedditta,
montedditta munteddada (sp. montedada),
punteddada, puntiddàdula, suldadiscu m. L,
ammanteddau m., ammunteddada, manteddaa,
manteddada, manteddàtile, manteddau m.,
monteddada, capitta de moro, grabella,
mussicrosa, passadiàrgiu m., passiriarxu m. (a.
cinerina; Lanius minor), passariarza, pittigrussa,
sinnora (a. maggiore (meridionale); Lanius
meridionalis) N, fanteriasa, concamallu m.,
passaidraxa,
passariàrgia,
passariarxa,
passiriaxri,
pittigrussa,
pittilonga,
C,
mantiddadda, muntiddadda S, ammuntiddadda
Cs, mantiddata, mantiddata riali, muntiddata,
cedda muntiddata G
àvido agg. [avid, avide, ávido, gierig]
abbramidu, agudu, àidu, alibreu, allimidu,
allimitzidu, aniscu, appitteri, asuridu, aulidu,
bramidu, bucchimannu, codiciosu, codissiosu (sp.
codicioso), cudisciosu, cudissiosu, cuditziosu,
esuridu, francudu, inguglione, ingulimosu,
ingulumosu, ingurdu, isoridu, ispastoradu,
isureri, isuridu, lambridu, lambriscu, limbridu,
manigante, soridore, soridu, suridu, surtore L,
abbuddone, abbudu, àbidu, alarpu, allimbridu,
allimbriscu, allinzu, barrisecau, codissiosu,
gofferi, ingulumiu, lambidu (lat. LANGUIDUS),
intùrgiu N, abbramiu, abbremiu, agudu,
agudissiosu, allurpiu, appeddiosu, asuriosu,
asuriu C, abbramiddu, àvidu, liccardhu S,
abbramitu,
abbrammiddu
Cs,
allimbridu,
allimitu, allimmiddu Cs, bramitu, ganosu,
gudiziosu, inguddossi (fig.), ingulumatu, lùccaru,
magnoni, occhjmannu, strùziu Lm, troamagna
Lm, ugghjanu G
avo sm. [ancestor, aïeul, abuelo, Grossvater]
aju, avu (ant.; lat. AVUS), babbai, giaju (cat.
yayo), mammai f., minnannu L, aju, jaju ,
mannenna f., zaju N, abu, àviu, bisaju, giàgiu,
jaju, nannai, nannaioi C, giàiu, minnannu S,
magghjori, minnannu G
avòrio sm. [ivory, ivoire, marfil, Elfenbein]
abóliu, avóriu, marsìliu, marfìliu, marfilu,
màrfilu, morfìliu (sp. marfil), tumbaghe L,
avorju, avàriu, marfìliu
N, avóriu, marfì C,
abóriu S, malfili, malfilu, avóriu Lm G
avvedersi vi. rifl. [to perceive, s’apercevoir,
s’apercibirse, bemërken] abbìdersi, abbìere,
abbisàresi, abbizàresi (it. ant. avvisare),
aguntare, sabèschere, sagamare, sàpere (it.
sapere), sapìresi, seràresi L, s’abbìere,
s’abbizare, sapèschere, secherare, si nd’acattare
(cat. acatarse), si sapire, si segherare N,
imbidéssiri,, s’abbizai, s’accattai, si sàpiri C,
abbizassi, sirassi, siriassi S, avvidessi, siriassi G
avvelenare vt. [to poison, empoisonner,
envenenar, vergiften] abbelenare, alluare,
ammarvanare, attoscare (i. ant. tosco),
avvelenare, avvenenare, cundire (sp. cundir),
luare (a. con l’euforbia; lat. LUES), toscare,
tosconare,
toscoreddare
L,
abbelenare,
abbenerare, abberenare, avvelenae, avvelenare,
affenenare, felenare, imbelenare, alluae,
lubare, toscare N, afferenai, alluai, attossigai,
avvelenai, avverenai, cundiri, ferenai C, alluà,
avvirinà S, alluà, avvilinà, attuscà, luà G
avvenente agg. mf. [charming, avenant,
hermoso, anmutig] bellu, déchidu, dechidu,
diosa f. (sp. diosa), donosu (sp. donoso), ermosu
(sp. hermoso), galanu (sp. galano) L, bellu,
déchidu, donosu, galanu, grassiosu N, donosu,
ermosu, galanu C, aggraziaddu, attraenti, beddu
S, beddu, décchitu, dìchitu, diosu, elmosu G
avventura sf. [adventure, aventure, aventura,
Abenteuer] abbentura, arriscu m. (cat. arrisc),
avventura L, abbentura, arriscu m., avventura,
bintura, sagura N, avventura, bentura, ventura
C, avvintura S, avvintura, vintura G
avventuroso agg. [adventurous, aventureux,
venturoso,
abenteuerlich]
abbenturosu,
arriscosu,
avventurosu,
avventuradu
L,
avventurosu, benturosu C, avvinturosu S,
avvinturosu, vinturosu G
avversàrio
sm.
[adversary,
adversaire,
adversario,
Gegner]
arriale,
avversàriu,
contràriu, inimigu L, avversarju, contràriu,
ribale N, avversanti, contràriu, nimigu C,
avversàriu, cuntràriu, nimiggu S, contrapaltitu,
cumpitidori G
avvertenza
sf.
[warning,
avertissement,
advertimiento,
Bemerkung]
abbertèntzia,
ammonestu m., ammunimentu m., attibbiscione,
avvertèntzia, avvértida, avvertiscione, impostu
m. improntu m. L, abbertèntzia, abbértia,
avvertèntzia,
avvertèssia,
avvèrtia,
avvertissione, ammunimentu m., attibbisone,
attremenadura, ghia, ghiu m. N, avvertu m.,
ammonestu m., assentu m. (cat. assento; sp.
asiento), attisbada, avvertèntzia C, avvirthènzia
S, avviltènzia G
avvertire vt. [to warn, avertir, advertir,
warnen] abbèrtere, abbertire, abbibbiare,
ammonestare, ammunestare (sp. ameonestar),
ammunire, attibbire, avvèrtere, avvertire,
avvrincare, serare, seriare L, abbèrtere,
abbertire, avvertire, ammunire, attremenare,
avvèrtere, bibisare N, ammonestai, attibbai,
attisbai (sp. atisbar), avvertiri, cunsillai, fai
sciri, C, avvisà, avvirthì S, addà, avviltì, avvirtì
Lm, mandà un zittu, sirià G
avvezzare vt. [to accustom, accoutumer,
acostumbrar, gewóhnen] abbesare (cat. avesar;
sp. avezar), abbitzare, affettianare, alliccare (it.
leccare), avvesare, bettare a imbitzu, fittianare,
imbitzare, indentìresi, ingolumare, ingulumare
(sp. ant. golismar), ingustare (ant.) L, abbesare,
affittianae, affittianare, fittianare, imbitticcare,
imbitzae, imbitzare, imbitziccare, imbitzidare,
ingulimare,
ingulumare
N,
accostumai,
arranguai, avvesai, avvitziai, barrocchianai,
imbissai, imbitzai, ingustai, pigai s’ampitta C,
abituà,
accusthumà,
avvizzà
S,
abituà,
accustumà, avvizzà G
avviare vt. [to start, acheminer, encaminar,
anleiten] avviare, coviare (it. conviare),
cunviare,
cuviare,
imbiare,
incaminare,
incomintzare, tuccare L, agherettare, avviae,
avviare, imbonare, incaminare, incumamdae,
incumandare, incumannare, pujae, trubae,
tuccare, tzuccae N, abbiai, arcarrerai, avviai,
cumentzai, imbonai, impunnai, incarrebai,
incarredai,
incarrelai,
incarrerai
(cat.
encarrerar), inghitzai, movi, poni in motu C,
avvià, ischuminzà S, avvià, azzizzà, dà la
scappata, incaminà, innandià Lm, punissi in via G
avvicinare -arsi vt. vi. rifl. [to approach,
approcher,
acercar,
nähern]
accosiare,
accostare,
accurtziare,
approbiare
L,
accurtziare, accortziare, affacchiare, affliscare,
approillae, probiare, supprire, attiddae N,
accostai, accostiai, accrutzai, accurtziàisi,
appresiai, apprioddai, approbiai, approillai,
appropeddai, approviai, assettai, assuncurri,
avvicinai C, accusthà, accusthaggià, appririnà,
avvizinà, punì affacc’a pari S, accustà,
agghjttassi, arrembà Lm, avvicinà Lm G
avvilire, -irsi vt. vi. rifl. [to depress, avilir,
envilecer, erniedrigen] avvilire, atzantarare,
dirremàresi (it. ant. direnare), fàghere a cara de
santu, fàghere a zigotta, grusare, iscorare,
ispoderire, isurire L, s’abbàttere, attettulare,
avvilie, avvilire N, affaccilai, avvilessi (sp.
vilecer), avviliri, si scorai C, ammurthisginà,
appuccià, avvirì S, avvilì, aggattiassi, deprimì G
avvinazzato pp. agg. [tipsy, aviné, achispado,
betrunken] affegadu, bidu, conca de feghe,
cottu, imbreagadu, imbreagu (lat. EBRIACUS),
infegadu, mesu lantadu, pedrufeghe
L,
abbinattau,
abbinatzau,
abbumbau,
abbumbonau, imbriacau, imbriacu N, abbinau,
abbinadassu (Seui), abburracciau, accogau,
ammuscau, avvexiau, burràcciu (sp. borracho),
imbriagoni, inciariu, tringhillau C, biddu, cottu,
imbriaggu, inciarinaddu S, avvinatu, avvinazzatu
Lm , bitu, ciuccu, cottu, imbriacu G
avvio
sm.
[start,
acheminement,
encaminamiento, Einleitung] avviu, comintzada
f., comintzu, imbuccu, incomintzada f.,
truvonzu, tucca f., tuccada f. L, avviu,
cumintzu,
imbuccu
N,
cumentzu,
incaminamentu, móvida f., stradamentu C,
avviadda f. S, avviata f., avviu, azzizzu G
avviso sm. [advice, avis, aviso, Nachricht]
addochimentu, ammonestu, assentu, avvisada f.,
avvisu, avvrincu, tzita f. (a. giudiziario; sp. cita)
L, abbisomeo, abbisu, avvisu N, ammonestu,
attisbada f., avvisu, annùntziu C, abbisu,
avvirthimentu, avvisu S, avvisu, infolmu, zittu G
avvizzire, -irsi vt. vi. rifl. [to wither, se flétrir,
ajarse,
verwelken]
allaccanare
(lat.
*LACCANARE), alleventare, allibizare, allizare,
allizorare, alluzonare, alluzorare, ammalmiare,
ammustiare, immustiare, calaginare, calighinare,
calatzare,
illizare,
illizinire,
inghitzìresi,
ismartire,
malmiare,
marturiare
L,
accorruscheddare,
allizire,
alluzonare,
alluzorare,
s’accalabiare,
s'acchiardare,
s’allagorjare,
s’allizare,
s’assichizonare,
sicchirronare, sichizonare, ‘olare ((si) (bolare),
serigare N, allaccanai, allampajai, allatzanai,
allecchiai,
allullai,
allullurai,
ammustiai,
artzanai (a. della frutta), carigai, caugai,
pentziri, turrunnai C, accrucciuppì, allizà,
ammurthisginà,
incrucciuppì
S,
abbuvulà,
aggrunchjppì Cs, allaunì, allicià, avvizzà, illaunì,
inghizzì, launì G
avvocato sm. [lawyer, avocat, abogado,
Rechtsanwalt] abbocadu, avvocadu, chertadore,
kertatore (ant.; lat. CERTATOR) L, abbocau,
avvocau N, abbogau (sp. abogado) C, avvucaddu
S, avvucatu G
avvoltóio sm. orn. (Aegypius monachus) [Uccello
rapace dei Falconiformi, con collo e testa nudi,
grosso becco adunco, grigio, piumaggio marronescuro con collare bruno, occhi neri, ali molto
grandi, zampe biancastre con un ciuffo di
piume, dita munite di poderosi artigli, coda
corta e arrotondata.] ► [vulture, vautour,
buitre, Geier] ► ae f. (lat. AVIS), anturzu,
benturzu (lat. VULTURIUS), bunturzu, burbuddu,
enturzu, guntorzu, ingurtosu, inturzu, unturzu,
venturzu L, antruju, anturzu, guntùgliu,
gunturzu,
gurtùgliu,
gurtùlgiu,
gurtùrgiu,
gurturju, gurturju baju (grifone), gurturju ruju,
gutturju, gutturzu, intùlgiu, untùlgiu, puzone
canneddu (a. degli agnelli o gipeto; Gypaetus
barbatus aureus), untùrgiu, uttùrgiu, utturzu N,
abbiloni de ossu, bentruxu, bentuxu nieddu,
brantuxu, brentuxu, brentuxu nieddu, brubuddu,
franchillosu, contruxu, guntruxu, guntruxu
nieddu, guntùrgiu, gurtùrgiu, gutturgioni,
guttùrgiu, ingurtiossu, ingurtossu, ingurtosu,
entruxu, intruxu, intùrgiu, ossari, sprad(d)eri,
untùrgiu, uttùrgiu, untruxu C, antuzu, aròibu,
lòibu S, àia f., altori, gultùgliu, unsùgliu,
untùgliu G
azienda sf. [business, maison, hacienda,
Betrieb] azienda, sienda L, azienda, sienda N,
azienda (CS) azienda, sienda Cs G
azzardo
sm.
[hazard,
*hasard,
riesgo,
Hazardspiel] acconcada f., arriscada f., arriscu
(cat. arrisc), azardu, abbingada f., attrevimentu,
attrivida f., attrivimentu (cat. atrevimento; sp.
atrevimiento), attrivu, atza f. (lat. *ACIA) L,
acconcada f., acconcu, acchincada f., arriscada
f., arriscu, arroddu, attrivia f., attrivida f.,
attrivimentu, atzoffada f., burruscada f. N,
acconcada f., arriscada f.,
accunnotu,
arriscamentu, arriscu, attrivimentu, attrivida f.,
azardu, perìgulu C, attribidda f., attribiddura f.,
attribimentu, azardhu S, abbingata f., abbingu,
acciuffata f., accuncata f., arriscu, attriimentu,
attrinimentu, attrivimentu, azaldata f., azaldu,
azardu Lm, azara f., sciaramminnadda f. Cs G
azzuffarsi vi. rifl. [to come to blows, venir aux
mains, pelearse, sich raufen]
afferràresi,
atzuffàresi,
brigàresi,
incapigliàresi,
ismacchinare
L,
s’atzutzuddare,
s’atzuntzuddare, si brigare, si pilisare, si
tippiliare, si tippilire N, brigociai, certai /lat.
CERTARE), s’acciuffai, s’attrippai, si brigai, si
pigai a pari C, affarrassi, inzuffiassi S,
accapizzassi, azzuffassi Lm, azzuttassi, risciassi
G
azzurro agg. [blue, azur, azul, blau] asulu (sp.
azul), asurru, azurru, biaittu (it. ant. biadetto),
colore d’aera, colore de chelu, prunettinu (it.
brunettino), sambìngiu (lat. SANGUINEUS) L,
asulu, asullu, azulu, biaittu, blau, blavu, brau,
bronettinu, brunittinu, in colore de chelu, in
colore de preda brava (in colore del solfato di
rame), prughettinu N, asullu, blau, blavu, brau
(cat. blau), colori de xelu C, asulu, azurru,
biaittu S, azurru, biaittu, marinu G
B
babbeo agg. sm. [foolish, benêt, babieca, dumm]
abbereladu, babbeu, babballeu, babballoccu,
ballalloi,
bambale,
bicchimmeo,
billellu,
bijoncu, biorru, biscioncu, bisónchinu, bolottu,
buccalottu, bovu (cat. sp. bobo), cumbessu (lat.
CONVERSUS),
dòndoro
(it.
dondolo),
iscaltafogliadu, iscimpre, isimprottu (cat.
ximplot), lolloi, mangu, mengu (it. menico),
mentzosu, mentzu, michimmocu, mujengu (cat.
mollenc), prantamone L, babbeu, babballeo,
babbioccu, babule, baccheatzu, baccheo,
balioddo,
ballalloi,
bovette,
drangalloi,
drangallone, driollo, dróllaru, drolle, drollo,
drou, isantalau, isantelau, istolondrau, lelleddu,
maccarrone,
mamalucca,
mamuttone,
marraccone, mengro, micaelle, pampalua (it.
sett.
pampaluga),
pampaluccu
(rom.
pampaluco),
sinsirione,
toleo,
tolondro,
toleatzu, tzintzirione N, babbeu, abbabballucau
(lat. BABULUS), babbasoni (sic. babbasuni),
balordu, balodru, baodru, bialottu, bibbilloccu,
bicchilloi, bicchiloi, bicchilloni, bovu, bribillinu,
buccabbentu,
buccamindottu,
braballu,
brabballuccu, brabbanu, lalloni, lolloi, lolloni,
managu (sp. monago), mangalloi, mangallu,
meu, minghengu, pampalua, pampalucca C,
babbeu,
basgiaboi,
buccarottu,
isgimpri,
mangalloi, mengu, santunnoce S, babballoccu,
babbasoni, babbeu, bialoni, bialottu, biarottu,
bibbiloccu, buccalottu, calasu Cs, tarluccu Lm G
babbo sm. [dad, papa, papà, Väterchen] babbu,
ba’, patre (ant.) L, babbu, ibbabbu, ba’ N,
babbu, ba’, babbai CSG
bacca sf. [berry, baie, baya, Beere] ranu m. (lat.
GRANUM), fruttu m. (lat. FRUCTUS) L, meledda,
melichedda, gràddera, bòddoro m., pipilloddi
m., pipirilloddi m. N, baga (lat. BACA) C, granu
m. S, baca, bucceddu m. Lm, pupioni m. G
baccello sm. [pod, gousse, cáscara de las
legumbres, Hülse] dega f., tega f. (lat. THECA),
teghighedda f., therga (ant.) f., carrantolu,
corrintolu, corrintzolu, corricciolu, corrischeddu,
corrócciulu, corrónciulu (b. delle fave),
currentolu, currintzolu, baracucca f., tilimba f.
(lat. SILIQUA), silibba f., corra f., ungedda f.,
angaturra f. (b. dolce, commestibile) L, teca f.,
tilibba f., tilimba f., tilimbru, corrincione,
corrintzolu, corrittolu, corrottolu (b. delle fave),
curruncione, corruscheddu, corrischedda f.,
istegu N, tega f., teghixedda f., silìcua f.,
sibìcua f., sìcua f., porrixeddu, porru, sciu,
tribba f. C, currócciuru, tribba f., granu (frutto
del b.) S, currònchjulu, curròcchjulu Cs,
currùnchjulu, burunceddu Lm, bucchja di
fasgiolu f. G
bacchetta sf. [stik, baguette, baqueta, Rute]
bacchetta, bértiga, bertighitta, biltzedda,
bintzella, birtzedda, binzella (b. da fucile),
frunzedda, frunzitta, pértiga (lat. PERTICA),
pertighitta L, bacchetta, bara (sp. vara),
baredda, barichedda, bertichitta, frunzitta N,
bacchetta, bacchitta, pèrtia, pèttia, pertiedda,
frunzixedda, matzareddu m. (b. per fare la
maglia; rom. mazzarello) C, bacchetta,
verthigghitta S, bacchetta, vèltica, cumpustili
m. G
baciare vt. [to kiss, baiser, besar, küssen] basare
(lat. BASIARE), atzuntzurrare (fig.) L, basare,
vasae, vasare N, basai C, basgià SG
bàcio sm. [kiss, baiser, beso, Kuss] basu (lat.
BASIUM), bàsidu, pà (infant.), óscula (ant. lat.
OSCULUM) L, basu, vasu, po’ N, bàsidu, bàsiru,
basu, pà C, bàsgiu SG
badare vt. vi. [to mind, faire attention, cuidar,
acht geben] abbaidare (it. ant. (a)guaitare),
annotare, attenscionare, attentzionare pònnere
afficcu L, badare, badiare, baidare, bardare,
annotare, oloire, pompiare N, castiai (lat.
CASTIGARE),
castiari,
chestiai,
chistiri,
cuntrunnai, donaìnci (cat. donar hi), labai C,
abbaiddà, figgiurà, tintà, attuà, dà attentu,
annittà S, attindì, avvilguà, dà attentu, punì
afficcu, figghjulà G
baffo sm. [moustache, moustache, bigote,
Schnurrbart] baffos pl., mustatza f. (Luras) L,
mustatzu, mustàccius pl. (cat. mostatxo o it.
mustacchio) LN, baffu N, mustatzu, mustàcciu,
bigottis pl. (sp. bigotes), baffu C, musthazzu S,
mustàcciu G
bagàglio sm. [luggage, bagage, equipaje,
Gepäck]
bagàgliu,
badàlciu,
badàlciulu,
baldulette, bardulette(cat. sp. barjuleta),
accupàggiu, làbaros pl., trastos pl. (cat. traste;
sp. trasto) L, bagàgliu, bagàlliu, bagallu,
labarette, làbaros pl., paliettes pl. N, bagàgliu,
bagallu, streppu, strexu, fragattas f. pl. C,
bagàgliu S, bagàgliu, bàrriu, gàrrigu, algumignu
G
buglighetta, loccura (sp. locura), novìtzia,
mattacane m. (sp. matacán), gnagneria,
ignegnaria, nenneria, nigneria, ignagnaria,
gnegneria
(sp.
niñería),
ingognighedda,
iscondùtzula, iscundùtzula, perralia, perraria,
perreria (sp. perrería) L, bagasciùmene,
bagattella, cosaredda, cosigedda, cosutza ,
innenneria, innennériu m., nennériu m., ispòlia,
friolera, vriolera, ambuzu m., pachitate,
taliesche m. N, bagattella, bugeria (cat.
bogería), frascheria (it. ant. frascheria),
friolera,
minudèntzias
pl.
(cat.
sp.
menudencias), nenneria, perreria, tzantzarrunca
C, cosaredda, cosa di nudda, gnugnaria, cioccò
m. S, cosaredda, fiulera, ignignaria, viulera,
piloti Cs m. pl. G
bagnare, -arsi vt. rifl. [to wet, baigner, bañar,
nass machen] bagnare, abbagnare, abbangiare,
abbambagare,
abbanzulare,
abbugnare,
assuabbare, assabbare, attilciare, attirciare,
attisciare, attricciare, banzare, infùndere (lat.
INFUNDERE), insùndere, isciùndere, isfùndere,
permàscere
(ant.)
(lat.
PERMADESCERE),
tricciare L, bagnare, bannare, abbangiae,
abbanzare,
s’abburgare,
abbanzuliccare,
iffùndere, infùndere, insùndere, isciùnnere,
issùndere, issùnnere impojare, abbungiare,
abbatussiare, imburzare, imburtzinare, fàchere
su bagnu, N, bagnai, bangiai, abbangiai,
allurdagai, inciuppai, inciùndiri, infundi, isfundi,
issundi, sciundi, sfundi, sorai C, bagnà, abbagnà,
abbadrinà, acciuppà, arruscià, attricciurà,
intricciurà, infundì S, bagnà, infundì, punì a
moddu, tricchjulà Cs, truscià Lm G
bagno sm. [bath, bain, baño, Bad] bagnu ( ( it.),
banzu (lat. BALNEU), anzu, bàniu (ant.),
abbangiagulada f. L, bagnu, bannu, banzu,
vanzu, impojada f., impoju, impojonzu N,
bagnu, bàngiu, bànniu C, bagnu SG
bàio agg. [bay, bai, rojo oscuro, rotbraun] baju
(lat. BADIUS), bàgiu, castanzu (lat. CASTANEUS),
pilaju L, bàgiu, baju, bazu, vaju, castanzu N,
baju, faxinau (cat. faixa), scrosu C, bàgiu, bàiu
S, bàiu, russu, murru G
balaustra, -ata sf. [balustrade, balustrade,
balaustrada, Balustrade] barandìglia (sp.
barandilla), barandilla, imbarandìglia, barandinu
m., balaustra, balaustrada L, barandìglia,
barandilla, balaustra, balaustre, baraustra,
balannàriu m. N, balaustra, barandìglia,
barandìllia, barandau m. (sp. barandado),
balandrau m., palandrau m. C, barandìglia,
baranda S, barandìglia, balaustra G
balbettare
vi.
[to
stammer,
balbutier,
balbucear, stottern] acchicchiare, chicchiare
(cat. quac, quaca), illatzare, èssere limbitentu
L, acchicchiae, acchicchiare, grarire, coccojare,
barbuliscare, imbabusinare,limboriae
N,
acchicchiai, arretzettai, frafulliai, spaperottai C,
allingarassi, impuntassi (in lu fabiddà), fabiddà
linghidentu S, intaltaddà, taltaddà, balbuzà,
balbittà, barbuttà Lm , allingalassi, intippà,
taltaddà G
balbuziente agg. smf. [stammering, bègue,
balbuciente,
stotternd]
acchicchiadore,
allingaradu, checche, checchinu, limbibiccu,
limbichecche,
limbichicche,
limbichìcchinu,
limbichiccu,
limbicriccu,
limbidulche,
limbidruche,
limbighicchi,
limbipiccu,
limbitentu,
limbistrónchinu,
limbitócchinu,
limbitrobeidu, limbitrócchinu, crancu de limba,
ticchiadore,
trabeccu
L,
acchicchiadore,
allingatu, checchinu, chicchinu, limba de chiccu,
limbichecche,
limbichécchinu,
limbichiccu,
limbicócchinu,
limbidruche,
limbidurche,
limbitentu,
limbitropediu,
limitzitzi
N,
acchicchiadori, linguauci, lingrùcciu, tartamudu
C,
allingaraddu,
limbighiccu
linghidentu,
linghitentu
S, linghitentu, intaltaddatu,
balbottu, barbottu, perra di linga (fig.),
balbuzenti G
balcone sm. [balcony, balcon, balcón, Balkon]
balcone, barcone, bracone, curridóriu (b. di
legno che corre attorno alla casa; cat. sp.
corredorjo o it. corridoio), ventana f., fentana f.
(sp. ventana), poggiolu (it. poggiolo) L, balcone,
barcone, corridorju N, curridóriu, fentana f.,
braconi, barconi, balconi C, balchoni, baddarina
f. S, vintana f., balconi, barcou Lm , passìziu,
ispassìziu G
balenio sm. [lightning, éclairs continus pl.,
relampagueo,
Blitzen]
allampiada
f.,
illampizada f., illampizu, lampalughe, lampiada
f., lampizada f., lampizamentu, lampizu, lampu
L, allampizada f., illampizada f., lampada f.,
lampaluche, lampizadura f., lampa-lampa,
lampu, ocru marinu, pampaluje N, lampu,
ingumarras,
lampamentu
C,
lampu,
lampiggiamentu S, lampu, accinnu G
bàlia sf. [wet-nurse, nourrice, nodriza, Amme]
allattarza, tadaja, tadàgia, tedaja, tatta (tosc.
tata),tattàia, mama de titta, ma(m)matitta,
mamatittedda L, allattarza, tataja, mamma de
latte, mamma de titta N, dida (cat. dida), dira,
allattera, lattera (cat. lletera), mama de titta,
mammatittedda, dedda, didotta, dirotta C,
tadàia, mammaditta, mammatitta, tatta S,
mamma di latti, mamma di titta, tatàia, tata,
bàglia Lm G
ballare vt. vi. [to dance, danser, bailar, tanzen]
ballare ( ( it.), dansare L, ballae, ballare,
chimbirinare N, ballai, baddai (lat. BALLARE), fai
sciampitta C, baddà, danzà S, baddà G
ballo sm. [dance, danse, baile, Ball] ballu,
ballonzu, seranu, (sp. serano), seranu , serau
(cat. serau; sp. serao), amprassu (probm. it.
abbraccio) LN, ballu C, baddu, duru-duru S,
baddu, dìllaru, baddamentu G
balzano agg. [white-footed, balzan, trabado,
weissgestreift] baltzanu, bartzaneri, bartzanu,
brassanu,
alzu,
conchizone,
isconcadu,
isconchittadu, levantinu, pearbu serronosu,
testutza (fig.) L, bartzanu, brassanu, bratzanu,
conchibrassanu, conchiscedda, conca de capra,
pedarbu, pediarbu, pedibellu N, allabentinau,
bartzanu, cambrabu, carròccia, catzolau,
comeddarbu,
concadroxu,
conchidroxu,
corròccia,
concorròccia,
concorredda,
concourredda f., levantinu, pe’ abru, pearbu,
pedibbellu, sconcau, stramu C, balzanu,
aribessu, isdhibesu, isthrabaganti S, baddinosu,
balzanu, scasciulittatu G
bambàgia sf. [cotton-wool, ouate, guata, Watte]
bambaghe m., ambaghe m. (lat. BAMBAX, -ACE),
bombaghe m., bembenia, albaghe m., cotone
frassu m. L, albache m., ambàgia, bambache m.,
bambatza, cotone frossu m. N, bambaxi m. C,
bambazi S, bambàcia (tosc. ant. bambacia),
bambàsgia G
bambino sm. [child, enfant, niño, Kind] pitzinnu
(lat. PISINNUS), piseddu, pipieddu, pipiu (lat.
PUPA), criu (sp. crío), ninnu, nìgnidu, nignu (sp.
niño), bambinu, infantinu L, criu, piccinnu
pitzinnu, pipiu, pupittu, bambinu, deddu,
deddeddu, ninnicheddu, ninnu, ninnittu, tricchi,
crieddu, criatone (lat. CREATIONE) N, pipiu,
nennu (cat. ne, nena), nennixeddu, nenneddu,
ninnicheddu,
ninnixeddu,
ninnu,
cicciu,
chiccheddu, deddu, ddeddu, pitiarreddeddu,
pitierreddeddu, piticaddeddu, criatura f.,
tzerpiu C, pizzinnu S, steddu, steddareddu,
piccinnu, ziteddu, bambinu, nenè, nena f.,
ninnu, criaturu Lm G
bàmbola sf. [doll, poupée, muñeca, Puppe]
pupia, popia L, pipia de istratzu, bàmbola,
bàmbula N, pipia de tzàppulu, bàmbula C, pupia,
buatta (b. di stracci; piem. büatta) S, puppia,
puppa, bàmbula, buatta, bugatta Lm, municca
(b. di stracci) G
banana sf. [banana, banane, banana, Banane]
banana
banca sf. [bank, banque, banco, Bank] banca
LNSG, banca, banga C
banco sm. [bench, banc, mesa, Bank] bancu,
bangu (cat. banc), panga f. (b. del macellaio),
pangu L, bancu, banga f. N, bancu, bangu, panga
f. C, bancu S, bancu, scagnu (b. degli uffici),
scialmu (b. di pesci) G
bandiera sf. [flag, drapeau, bandera, Fahne]
bandela, bandera (sp. bandera), pandela,
pandera, drappò m. (fr. drapeau), pinnone m.
(it. ant. pennone), orifiamma (ant.) L, bannela,
bandiera, pandela, pandera, pannela, pannera
N, bandera, bandiera, pignoni m., pinnoni m. C,
bandera SG
bandito/1 sm. [bandit, bandit, bandido, Bandit]
bandidu L, bandiu, bannidu, bannitu, irbandiu,
mattaresu N, banditu, bandiu C, bandiddu S,
banditu, banduleri G
bara sf. [coffin, cerceuil, ataúd, Sarg] baule m.
(cat. baul o it. baule), lettera (sp. litera), càscia
de mortu, léttiga (lat. LECTICA) L, baule m.,
baulu m., càssia de mortu, lèttia, lettera N,
baullu m., lèttia, lettera, lettiga ( ( it.),
pomentu m. (lat. PAUMENTUM), acceppa C,
bauri m., bauru m., littera S, baulu m., cataletta
G
baracca sf. [hut, baraque, barraca, Baracke]
barracca (cat. sp. barraca), barraccu m.,
pinnetta, pinnettu m., cubone m. L, barracca N,
barracca, barraccu m., canova (lat. CANABA),
parada (cat. parada) C, barracca SG
barba sf. [beard, barbe, barba, Bart] barva (lat.
BARBA), barba, ava L, arba (ant.), barba, barva,
braba, varva N, arba, barba, braba, brabotti m.,
raba, sraba C, bàiba S, balba, barba Lm G
barbabiètola sf. bot. (Beta vulgaris) [Pianta
erbacea biennale delle Chenopodiacee con fusto
di notevole altezza, foglie molto grandi, grossa
radice carnosa, commestibile, dal sapore dolce.]
► [beet-root, betterave, remolacha, rote
Rübe] ► biarraba, biarrava (piem. biarava),
aeda, beda, eda (lat. BETA), mammalucca,
rabatzone m., azea, zea (genov. giea) L,
mammalucca, beta N, eda, edra, biarrava C,
biarraba, diarraba, viarraba, zea S, viarrava,
biarrava, biarraba, cea, eda G
barbagianni sm. orn. (Tyto alba) [Uccello rapace
notturno degli Strigiformi dal piumaggio giallorossiccio, macchiettato di grigio sul petto, disco
facciale cuoriforme, con becco giallastro,
piccolo e adunco, occhi piccoli e scuri, ali lunghe
e arrotondate, coda corta squadrata, zampe e
piedi giallastri, coperti di piume bianche.] ►
[barn
owl,
effraie,
lechuza
común,
Schleireule] ► istria f. (lat. STRIGA), istria
bianca f., lùgula f., puzone de istria, puzone de
malagùriu L, istria f., istria bianca f., istriga f.,
istriga bianca f., stria f. N, stria f., stria bianca
f., cuccufiu, piggioneddu de santa Luxia C,
pizoni di la sthrea S, stria f., istria f., malistria
f., pucion di stria, piggioni di strea Cs, puzoni di
stria, rùndina f. Cs, cuccumiau, fàccia d’omu f.,
sbìrriu G
barbiere sm. [barber, coiffeur, barbero,
Barbier] barberi (cat. barber), barveri,
arrappadore, rapperi, radàngiu L, barvieri,
braberi N, barberi, barbieri, braberi, brabieri C,
baiberi S, balberi, barberi Lm, barbe’ Lm G
barca sf. [boat, barque, barca, Boot] barca LN,
barca, braca, scafa (lat. SCAPHA) C, barcha S,
balca, barca Lm G
barella
sf.
[stretcher,
civière,
camilla,
Tragbahre] àndia (sp. andas), lettera, littera
(sp. litera), frasca ( ( it.), léttiga (lat. LECTICA),
barella L, àndia, lettera, barella N, lèttia,
lettiga, lettega, lettera, tzivera, sivera (cat.
civera), civera (b. dei muratori), barella C,
littera, àndia, barella S, littera, lèttica,
catraletta Lm G
barile sm. [barrel, baril, barril, Fass] abbalire,
alire, balire, lire (tosc. balire), barrile (sp.
barril), barile ( (it.), barrellu (ant.), liredda f.,
L, barrile, balire, barile, valire, varile (botticella
di sughero per acqua), barriledda f. N, barribi,
barrili, barìglia f. C, barriri S, baliri, balira f.,
bariba, barila f., barrili, barrì Lm G
baròccio sm. [tumbrel, charrette, birlocho,
Fuhrwerk] barrócciu, biroccu, carrettone,
carrittone (sp. carretón) L, birotzo N, birócciu,
carrettoni C, barròcciu, birócciu S, barròcciu G
barone sm. [baron, baron, barón, Baron] barone
LN, baroni, varoni (sp. varón) C, baroni SG
barracello sm. barantzeddu, barrantzeddu,
barrantzellu (sp. barrachel) L, barracellu,
barrantzellu, barratzellu N, barracellu C,
barranzeddu, barrunzeddu S, barraceddu,
barracellu,
barranceddu,
barrunceddu,
barunceddu G
basìlico sm. bot. (Ocymum basilicum) [Pianta
erbacea delle Labiate con foglie ovali
aromatiche e fiori chiari raccolti in spighe.
Viene usato per aromatizzare gli alimenti.] ►
[basil, basilic, albahaca, Basilikum] ► affàbica
f. (cat. sp. alfabega), fàbrica f., fràbica f.,
bajalicò, bajaricò, basalicò, basile, brasile L,
affabica f., affàbrica f., affràbica f., bràbica f.,
fràbica f., attàbia f. N, affàbica f., bràbica f.,
fàbica f., fràbica f., uffràbica f., basìlicu,
basiligò C, basiri S, basiliccò, basaliccò,
basariccò, basaniccò (genov. basanicò), basgiricò
Lm, basili Cs G
basso agg. [low, bas, bajo, niedrig] bàsciu (lat.
BASSUS), accoccoadu, bagarinu, braccottu (b. di
statura), casalattu rasinzu L, bassu, bàralu,
camicurtzu N, bàsciu, cóinu C, bàsciu, bassu S,
bassu, braccu, truzzichiddoni G
bastardo agg. [bastard, bâtard, bastardo,
unchelich] bastardu, burdu (lat. BURDUS) L,
burdu, iscurtu N, budru, burdu, bullu, burdàcciu,
burdiscu, bastardu, cràbiu C, burdhu, basthardhu
S, bastaldu, bastardu Lm G
bastare vi. [to be enough, suffire, bastar,
genügen] bastare ( ( it.), abbastare (cat. sp.
abastar) LN, bastae N, bastai, abbastai C,
basthà, abbasthà S, bastà, abbastà G
basto sm. [pack-saddle, bât, jalma, Packsattel]
imbastu, umbastu, bastu (lat. *BASTUM),
seddone (cat. selló; sp. sillón) L, seddatzu,
immastu N, bastu, battibi, imbastu, umbastu,
seddinu, seddùcciu C, imbasthu S, bastu,
imbastu, umbastu (crs. umbastu), siddoni
bastonare vt. [to cane, bâtonner, apalear,
schlagen]
accabossare,
addobbare,
ammattolare, arroppare, berberare, cardare,
dare
un’affissa,
iscadriare,
appoddare,
impoddare, iscùdere a fuste, poddare, mazare,
sussare, trippare L, addibbae, addibbare,
addobbare,
addubbare,
affusticare,
ammercorare, arroppare, attaeddare, brossare,
bussare, caddare a fuste, cardare, cariare,
iscùdere, surrae, surrare (sp. zurrar), trillae,
trilllare, giare una carda, giare una mugna
ammungiae, sartzae N, arroppai, attrippai,
attrippongiai, aggarrottai, bestonai, fustigai,
iscudi, matzoccai, pistai, scudi, sfoddai,
sinistrai, spertiai, tzaccai una surra, zumbai,
zungai C, basthunà, ischudì, addubbà, arruccià,
sagamà, affusthiggà, mazuccà, mazà, sussà S,
addubbà, antuà, surrà, sussà, arrucchjà,
appalticà, bastunà Lm, fraccà Lm, strinnà, mazà,
matarà, puddà, dà la strinna G
bastone sm. [stick, bâton, bastón, Stock] fuste
(lat. FUSTIS), bacchiddu (lat. BACCILLUM),
vacchiddu, bàcculu (lat. *BACULUS), bastone,
matzuccu, burdone (b. da pellegrino; it. bordone
o sp. bordón), battidore, chiccaju, trotza f.,
vara f. (ant.) L, bàcculu, bàccalu, bacceddu,
frusticu, fuste, fustizolu, uste N, bàcculu,
bastoni,
bestoni,
battidori,
boddimàniga,
burdoni, calloni, fusti, matzatóiu, matzocca f.,
matzoccu, pèrtia f., sartigu C, basthoni,
bacchiddu, bàccuru, rócciu, trozza f. S, rocchju,
irrocchju, mazzolu, tròcciu, bàcculu, bacchiddu,
batalchju, battàgliu (grosso b.), bastonu Lm,
batarchju Lm, macioccu, furriconi G
battàglia sf. [battle, bataille, batalla, Schlacht]
battàglia, battaza, cumbatta, gherrizu m. L,
battaza, battalla (lat. BATTUALLIA), battaralla,
cuccuuette m. N, battàglia, battalla, battàllia,
cumbatta C, battàglia S, battadda G
battello sm. [boat, bateau, bote, Boot] battellu,
barchitta f., ischiffu, naviu L, nàbile, nabiu,
battellu N, batteu (cat. bateu) C, barcha f.,
basthimentu S, balca f., balconi, battellu Lm,
caìcchju Lm G
bàttere vt. vi. [to beat, battre, golpear,
schlagen] bàttere (lat. BATTUERE), iscùdere,
mazare (lat. MALLEARE), addobbare, dobbare
(sp. adobar), dublare, isdobbare, gaddare,
arroppare,
attobbare,
battigogliare,
carrabattare,
isbattulare,
attrippare,
attrempare, cardare (sp. carda), surrare,
sussare, turbare L, iscùdere, iscùtere, scùdere,
addobbae, addobbare, ardibbare, arroppare,
attrippare, battire, capulare, chischiare (sp.
cascar), iscìndere, isdobbare, mazare, surrare N,
pistai, batti, mallai, arroppai, attrippai,
addobbai, azubbai, zubbai, sbattugliai, cardai,
scudi, scomai, tzumbai (it. zombare) C,
addubbà, battì, cuipà, cuipì, ischudì, schudì,
mazà, S, battì, culpà, ciuccà, chjuccà Lm, mazà,
trippà, trippià (b. i piedi) G
battésimo sm. [baptism, baptême, bautismo,
Taufe] battigiare, battìjamu, battìjimu, battiju,
battìsgimu, battìsimu, battismu, battizu, L,
battiare, battìsimu, battionzu, bàttiu, battizu,
battisciare N, battiari, battiamentu, battìsimu,
battismuC, battìsgimu S, battìsgimu, battésimu
Lm G
battuto pp. agg. [beaten, battu, battido,
geschlagen] iscuttu, mazadu, addobbadu,
attobbadu, arroppadu L, iscuttu, arroppau,
surrau, addobbau, attrippau N, pistau, bàttiu,
bintu, arroppau, attrippau, abbungiau, azubbau,
tzumbau C, battuddu, ischuttu, cuipaddu S,
battutu, culpatu, ciuccatu, mazatu G
bavàglio sm. [gag, bâillon, mordaza, Knebel]
bavàgliu, caratza f. (cat. carassa) mascarìglia f.
(sp. mascarilla) L, caratza f., bisera f. N, baveri,
bavera f., visera f. C, babàgliu, carazza f.,
mascharìglia f. S, bialoru, carazza f. G
beato agg. [blessed, bienheureux, beato, selig]
biadu, cumprensore, dicciosu (sp. dichoso) L,
biadu, biatu, ibbiadu, ditzosu N, beatu, biadu,
biau, imbiadu, prexau C, abbiaddu, biaddu S,
biatu, dicciosu, gusosu G
beccare vt. [to peck, picoter, picar, picken]
biccare (lat. PICCARE), bicchiare, bicchittare,
bicculare,
biccutzare,
isbicchillittare,
ispitticculare, ispittuliare, isticcare, picculare,
pittulare, pitzuliare L, biccae, biccare,
bicculare, appicculae, picculae, ispirtuddare,
ispirtulare,
ispirtzuccare,
ispirtzulare,
ispitzicorvare,
ispittuddare,
ispittulare,
ispitzulare, pillare, pittulare, pitzulare, ticcare
N, abbiccai, biccai, bicculai, spiccinai, spitzulai
C, biccà, biccurittà, ibbiccurittà S, biccà, bizzicà
Lm, pitticulà, spitticulà, isbitticcà sbitticcà,
sbitticulà G
becco/1 sm. [beak, bec, pico, Schnabel] biccu
(lat. BECCUS), pìcculu, bìcculu, pittìculu, pìttulu
L, piccu, pìcculi, pittu, biccu, pìttuli, pittulie,
pìttiche, pìtzulu N, biccu, bìcculu, biticcu, pissu,
pitzu C, biccu S, pittìcculu, beccu, bittìcculu,
bicchìcculu, bìtticcu, bìzzicu Lm G
befana sf. [Epiphany, jour de Rois, Epifanía,
Epiphanienfest] befana, babboi m., babborcu
m., bau m., marragotti m. L, battuda, botzina,
befana N, maragotti, marragotti m., majonetta,
babborcu m., bau m., mommai, mommoi m.,
befana C, befana S beffana G
beffa sf. [mockery, niche, befa, Streich]
abbeffada, beffa ( ( it.), beffe, buffononzu m.,
imbeffa, imbeffamentu m., isbeffada, matroffa,
cionfra (crs. cianfornia o tosc. ant. cianfrogna),
bisera, isèria (tosc. visiera), lèria, lureddu m.,
ciasconu m., innóriu m., irmuju m., ciaccotta,
ciacottu m., ciascaria, ciascotta, ciascottada,
ciascottu
m.,
cisconu
m.,
tzaccotta,
tzaccottada, tzigotta (sp. chacota), iscàranu m.,
iscàrniu (sp. escarnio), abboddu, attreccada,
attreccu, attrécculu, cianfronella, dellezu m.,
dillezu m., dilleju m. (it. dileggio), siera, isiera,
drìngula, inzestru m. (tosc. gestro), moffa (cat.
sp. mofa) L, beffa, beffe, beffadura, brea,
irmóniu m., iscaranu m., moffa, isèria, allera,
lera, tzoga, zigotta N, beffa, beffadura,
buffoneria, candonga, arréulu m., arréula, birba
(it. ant. birba), ingestu m., stroccidura, scarnu
m. (cat. escarn), ciaccotta C, beffa, ciaccu m,
cionfra, ingesthru m., ingesthu m., matroffa,
siera S, beffa, cionfra, ciaccotta, uspu m.G
belare vi. [to bleat, bêler, balar, blöken] belare
(lat. BELARE), abbelidare, belidare, beolare,
beulare, biulare, isbeulare, melare, meulare,
runare, taccazare (b. continuo delle pecore) L,
beulare, bebbecchiare, bebbecchinare, beolare,
melare, meulare, meliare, mellare, miliare,
runare N, belai, berriai, beulai, acchisai, melai,
miaurai, picciai, scramiai C, belà, beurà, birà,
meurà S, belà, beulà, bilà, biulà, tagnulà G
bellezza sf. [beauty, beauté, belleza, Schönheit]
bellesa (sp. belleza), bellesia, bellore m. (it.
ant. bellore), bellura, beltade (ant.), ermosura
(sp. hermosura), formidade (ant.), galania (sp.
galanía) L, bellesa, bellesia, bellori m., bellura,
ermosura, galania N, bellesa, bellura, ermosura,
galania, déxida C, biddèzia, garania S, biddesa,
biddezza Lm, beltai, almosura, elmosura,
ermosura Cs, galania, lindesa, lindura G
bello agg. [beautiful, beau, bello, schön] bellu,
galanu (cat. galano), ermosu (sp. hermoso),
allicchidu, allicchididu, togo, leru, licchittu,
licchisittu, umbrilosu L, bellu, brellu, ermosu,
galanu, lozanu, samareu N, bellu, allicchidiu,
ermosu, galanu, lillosu, togu C, beddu, togu S,
beddu, elmosu, almosu, lindu G
bene/1 sm. (possedimento, avere) [possession,
bien, bien, Gute] bene (lat. BENE), sienda f.
(sp. hacienda), sienna f., vincas f. pl. LN, vene
N, beni, sienda f., asienda f. C, beni, bè S, beni,
bè, senda f. G
benvenuto agg. [welcome, bienvenu, bienvenido,
willkommen] benénnidu, benegnidu, benincóidu
L, benàpitu, beneniu, benénniu, benebénniu,
benevéitu, benevénniu; benevéita (sf.) N,
benibénniu, benieniu C, benvinuddu, binvinuddu,
benarribiddu S, benvinutu G
bere vt. [to drink, boire, beber, trinken] bìere
(lat. BIBERE), buffare (dalla rad. BUFF), trincare
(it. trincare), ciucciare (it. ciucciare), bumbare
(infant.) L, bìbere, buffare, bumbonare,
inguppare, surbire (lat. SORBERE), suzonare,
trincare, vìere, vìvere N, buffai, biri, ambrui,
attrincai C, bì, bibì S, bì, abbumbà,
abbumbacassi (b. smodatamente), buffà, trincà
G
bernòccolo sm. [bump, bosse, chichón, Beule]
biaconcu, bioccu (it. bioccolo), borrùcculu,
buglione (sp. bollo), bumbone, bumburusone,
burrugnone, coccoroi, corru, cuccurveddu,
curcuveddu, cuccuau, cuccubau, cuccuàggiu,
cuccuaju, cuccubaju, cuccuoju, giumbu, gurone,
incicciadura f., unfiatzu, unfione, urone, tzocca
f., tzimbóina f., tzulumbone, tzumba f.,
tzumburusone, tzùmburu, tzumbone, tzumbu,
tzurumbone, zuellu L, borru, bubbusone,
bullone, bùngiu, bunzu, burone, burruttone,
burte,
beccu,
ciumbone,
coccorone,
croccognolu, cuccubaju, morócculu, tzumbone
N, bumboni, bùngiu, bónciu, bunzu, bugnu (cat.
bony), buroi, crau, coccoroi, coccoroni,
croccoxò, croccoxou, croccoriga f., corcoriga f.,
cuccuatzu, giumbu, gunoi, guroni, tzùmburu,
tzumbusoni C, bumbuglioni, ciumbusoni, cuccuau
S, bulbuzzoni (b. delle piante), rubbioni,
irrubbioni, ruppioni, burrugghjoni, zueddu,
chjarabócculu, bulcioni, brùsgiulu Cs, cuccuau
Cs, borlu Lm, bumbiddò Lm, bumbiddonu Lm G
berretto sm. [cap, bonnet, gorra, Mütze] berritta
f., berrittu, bonette (cat. ant. bonet), montera
f. (b. di pelle; sp. montera), berricchina f.,
barriola f. (it. ant. berriuola), cicciolu, sciscia
f., ciccia f. (tosc. cicia), gigia f. L, berrittu,
bonette, bitzicretta f., giggia f., zizia f., tzitzia
f. N, berritta f., barritta f., ajola f., ajolla f.
berriola f., berrettu, bicicretta f., bonettu,
ciccia f., callu (b. rustico), giggia, sagonetta f.
C, barrettina f., barrettu, bunettu, bicichetta f.,
chipì (b. militare), sumbrerettu S, barretta f.,
barritta f., barrettu, berrettu, barrittina f.,
bunettu, cappulina f., populina f., sciscia f. G
bestémmia sf. [swear, blasphème, blasfemia,
Fluch] frastima, frastimu m., fristimu m.,
irroccu m., istróssiu m. L, flastimu m. (Baunei),
frastimu m., fràstimu m., frastinzu m., irroccu
m., orroccada, orrocconzu m., orroccu m.,
zibidònia, allelujas agrestes pl. N, frastimu m.,
frestimu m., appeomu m., blasfemia, irroccu m.,
pi(t)ziu m. C, giasthemma, frasthemma S,
ghjastima, ghjastemma Cs, ghjastimma Lm G
bestemmiare vt. vi. [to swear, blasphémer,
blasfemar,
fluchen]
blasfemare
(ant.),
brastimare, flastimare (ant.), frastimare (lat.
BLASTIMARE), irroccare (lat. *EXORCARE),
bettare irroccos, istrosciare, perdeare L,
flastimare (Baunei), frastimae, frastimare,
frastinnare, vrastimare, irroccare N, frastimai,
frestimai, ammadonnai, appeomai (gr. apeomai),
blasfemai, irroccai C, giasthimà, frasthimà S,
ghjastimà (genov. giastemmà), ghjastimmà Lm G
bestiame sm.[cattle, bétail, ganado, Vieh]
bestiàmene, roba f., pegus (lat. PECUS), fiadu
(lat. FLATUS), canadu (sp. ganado) L,
bestiàmene, roba f., fiadu, pecus N, bestiàmini,
arroba f., ganau C, besthiammu, bisthiamu, roba
f. S, bistiamu, bistiàmini, bistiammu Cs,Lm,
muenti (Columbano), roba f. G
béttola sf. [tavern, gargote, taberna, Kneipe]
buttighinu m. L, cilleri m., tzilleri m. (cat.
celler; sp. cillero) LN, buttega de binu, tzilleri
m., canova (lat. CANABA), piola C, buttighinu
m., zidderi m., zilleri m., vindioru m. S, cidderi
m., zidderi m., ziddera, bulcioni m., buttighinu
m. Cs G
bianco agg. [white, blanc, blanco, weiss] biancu,
àlbigu albu (lat. ALBUS), alvu, arvu, inalbnadu,
nìbidu (lat. NITIDUS), nidu L, biancu, arbu, arvu,
chìcchinu (lat. CICINUS), népidu , népitu N,
biancu C, biancu, canu (lat. CANUS) S, biancu,
albu, isgaciatu, sgaciatu G
biancospino sm. bot. (Crataegus oxycantha, C.
monogyna) [Albero spinoso delle Rosacee con
fiori bianchi e rosa, raccolti in corimbi,, foglie
ovali, bacche rosse.] ► [hawthorn, aubépine,
espino albar, Weissdorn] ► calarighe (lat.
CALABRIX),
caralighe,
calarìgiu,
arrasolu,
caccaeddu, mela pastora f. L, alàvriche,
calàbriche, calabriche, calàbrigu, calavria f.
calàvriche, calavrighe, calàviru N, arvigu, avrigu,
calàbriu, calàviru, calàrvigu, calàrviu, calàvrigu,
calàvriu, callàvrigu, caralija f., caràviu, coàrviu,
coàvigu, colàrvigu, colafigu, colàvigu, coraddu,
corarbu, coràrbiu, coràrviu, coràviu, croàxiu,
cuàrvigu, pirixedda burda f., spinarba f.,
spinarbu (sp. espinalbo), tràvvigu, biancospinu
C, cararìggiu, cararizu, mera pasthora f. S,
calarigghju,
calarìgghjni,
caccaeddu,
biancuspinu Lm G
bica sf. [cor-sheaf, tas de gerbes, meda,
Getreidehaufen] remearzu m., remiarzu m.,
remiazu m., rimialzu m., grémiu m. (ant.; lat.
GREMIUM), maderzu m., madrelzu m. (b. di
frumento; lat. MATERIUM), pascarzu m.,
pastorza, pregottu m., pregotzu m., serra de
linna
L,
cheddapone,
coddettone
m.,
gheddattone m., goddeppone m., muntone (de
mannucros de trìdicu) m., mànica (lat. MANICA),
postorzu m. N, itzrega, tzerga, tzrega, serga,
zrega, màiga, màinga, biga, partorxu m.,
partoxu m., pastroxu m., séidu m., spartixu m.
C, rimiàgliu m. S, fascagghju m., muntoni m.,
vaccagghju m. G
bicchiere sm. [glass, verre, vaso, Glas] tatza f. (
(it.), tassa f. (cat. tassa) L, tassa f. N, tassa f.,
làntia f. (b. di vino), arratassa f. (b. grande) C,
tazza f. S, bicchjeri, tazza f., gottu, gùcciu,
bùcciu G
bici, bicicletta sf. [bycicle, bicyclette, bicicleta,
Fahrrad] bicicletta, bitzicretta, bricichetta,
bricicletta, velocìpede (ant.) m. L, bicicletta,
bicicretta, birtzichetta, bitzicretta, bricichetta,
britzichetta, vilucipè (ant.) m. N, bicicletta,
bicicretta, bricichetta C, bicicretta, bricichetta
S, bicicletta, bricicletta, bricichetta, velocìpiu
m. G
biètola sf. bot. (Beta vulgaris) [Pianta, simile alla
barbabietola, che cresce spontanea, ma che può
essere anche coltivata, preziosa per le sue foglie
commestibili che presentano larghe nervature
appiattite, denominate coste o cardoni.] ►
[beet, betterave, acelga, Mangold] ► eda,
beda, beda furistera, azea, zea L, beda, beta,
aeda, ‘eda, ‘eta, aveda, aveta, veda, veta,
mammalucca, piaraba N, eda de ortu, edra, era
(cat. eura), alda, biarrava, veda C, zea, biarraba
S, arbetta Lm, bièttula Lm, erbetta Lm, ancea,
cea G
biglietto sm. [ticket, billet, billete, Karte]
bigliette, bugliette, buliette, bullette, vigliette
L, billette, billetto, bullette N, billettu C,
bigliettu S, bigliettu, bugliettu Lm G
bigotto agg. [bigot, bigot, beato, bigott] bigottu,
basasantu, basamattones, bitzoccu, chejulanu,
crejulanu,
marias-marias,
monzittu,
mossigasantos, perònnia f., santiccu, timideu L,
basamattones, bigottu, cresiarju, santiccu N,
basamattonis, bigottu, cresienti, cagarrettoris,
papparrosàrius,
pappasantus,
santiccu,
santìsticu spruinasantus (spruina santus)
C,
bigottu,
basgiamattoni,
cagarrosàrius,
gesgiaioru,
gesgiuranu,
santiccu
S,
basgiamattoni, bigottu, ghjesgiulanu, ghjesulanu
Lm, santiccu, santurroni, zanturroni G
bigotto agg. [bigot, bigot, beato, bigott] bigottu,
basasantu, basamattones, bitzoccu, chejulanu,
crejulanu,
marias-marias,
monzittu,
mossigasantos, perònnia f., santiccu, timideu L,
basamattones, bigottu, cresiarju, santiccu N,
basamattonis, bigottu, cresienti, cagarrettoris,
papparrosàrius,
pappasantus,
santiccu,
santìsticu spruinasantus (spruina santus)
C,
bigottu,
basgiamattoni,
cagarrosàrius,
gesgiaioru,
gesgiuranu,
santiccu
S,
basgiamattoni, bigottu, ghjesgiulanu, ghjesulanu
Lm, santiccu, santurroni, zanturroni G
biondo agg. [fair, blond, rublo, blond] brundu
(sp. blondo), pilibrundu LN, pilordoro (pilos de
oro) N, brundu, biundu, biondu C, biondu S,
brundu, blundu, biondu, biundu, capibiundu,
pilibiundu G
birbante agg. mf. [rogue, coquin, pillo, Schuft]
birbantadore, birbante, birbantile, birbu,
biurbante, bonalana, brisca (cat. sp. brisca),
discìpulu, dissìpulu (it. discepolo), malapedra,
mattiganu L, birbantadore, birbante, bribante,
bardassu, brisca, groddone, pilette (cat. pillet;
sp. pillete), pecuzu, pestamala N, birbantadori,
birbanti,
bribanti,
birbanteri,
arrabugiu,
arrebugiu, arribugiu, avurriu, briscàiu, gaglioffu
(cat. gallof; sp. gallofo), pécula, pécurra (fig.),
rebugiu, sciuliettu C, bibanti, brischa, fraizzu,
futtibécciu S, bilbanti, birbanti Lm, mastanu
‘ecchju, frazatu G
bisàccia sf. [wallet, besace, alforja, Quersack]
bértula (lat. AVERTULA) L, abértula, bértula,
bérsula, bertulinu m., vértura N, bértula,
bèttua, béttula C, bérthura, vérthura S, bèltula,
bèrtula Cs, bisacca, brisacca G
bìscia sf. zool. (Natrix natrix) [Rettile degli Ofidi,
non velenoso, con corpo allungato, munito di
squame lucide di color verde-grigiastro, che vive
nei luoghi erbosi, vicino ai corsi d’acqua
nutrendosi di pesci e anfibi.] ► [snake,
couleuvre, culebra, Schlange] ► colobra,
colombra, colora (lat. COLOBRA), coloru m.,
colóvuru m., pìbera (b. d’acqua; Natrix
viperina; lat. VIPERA), terpe (lat. SERPE),
turrumpis (prerom.) L, colobra, colovra, colovru
m., mastru Predu m., tziu Predu m. (b. di
monte; Natrix maura), pìpera (b. d’acqua),
pìbera de abba, terpe, tartza N, coloru m.,
colovru m., caboru m., caoru m., carodu m.,
coró m., corou m. C, curora, curora d’eba S,
culora, culoru m., telpa d’ea (b. d’acqua), bìscia
Lm G
biscotto sm. [biscuit, biscuit, bizcocho,
Zwieback] biscottu, bistoccu L, biscottu,
bistoccu, piscottu, pistoccu N, biscottu,
bistoccu, gallietta f., pistoccu C, bischottu S,
biscottu G
bisognare vi. [to must, falloir, ser necesario,
nötig
sein]
bisognare,
abbisognare
(it.
abbisognare) L, abbisongiae,
abbisongiare,
bisongiae, bisongiare, bisognare, bisonzare N,
bisongiai,
abbisongiai,
bisungiai,
serbiri,
arrechedi C, bisugnà, abbisugnà SG
bisogno sm. [need, besoin, falta, Bedürfnis]
abbisognu,bisognu, bisonzu, bisunzu, accossu,
occurrèntzia f., mischinzu, mischinzia f.,
cattanzu, apprettu (sp. aprieto), busca f. (sp.
busca), balga f., ministériu, ministeri (sp.
menester), misteri (ant.) L, bisonzu, bisóngiu,
bisognu, tzicchignu N, bisóngiu, abbisóngiu,
apprettu, sia f., marolla f., patìglia f. (sp.
patilla), spatìglia f. C, bisognu S, bisogna f.,
bisognu,
abbisognu,
bisonghju,
bisògniu,
apprettu, ministeri G
bistìccio sm. [quarrel, dispute, disputa, Zank]
briga f. (it. briga), affarru, afferratóriu,
atzuffatóriu, chertu, cuntierra f. (sp. contienda
+ gherra), muscunzada f., muscunzadura f., pista
f., prettu (cat. plet; sp. pleito), ragàglia f.,
regàglia f., reghèscia f., soronella f. L, briga f.,
barallu, bria f., chertaria f., chertonzu, chertu,
derre, istrumpa f., tricata f. N, cértidu, certu,
cettu, briga f., abbéttiu, arreghèscia f., prettu
C, brea f., ragàglia f., cuntierra f., prettu S,
brea f., raugnu, raugnata f., picata f., affarru,
barrabedda f., irrìscia f., inghèrriu, caregghju
Lm G
bizzarro agg. [whimsical, bizarre, singular,
wunderlich] bizarru, bizarrosu, biggiarru,
buggiarru,
acconcaberritta,
ideosu,
iscadreddadu, isconcadu, ispifferadu, ispirrosu,
istravagante, malésigu, maléstigu, mantósicu,
pantasiosu, solàsticu L, bizarru, accascabellau,
astrasu, brenniosu, conchibódiu, conchibrassanu,
conchilépiu, istravagante, istrólicu, bonettitortu
N, bizarrosu, bizarru, concorrone, fregnosu,
schiribitzosu,
sconcadeddu,
sconcau,
strambótticu, strambóttigu, stramu C, bizarru,
isdhibesu, esthrosu S, baddinosu, vaddariosu,
imbirriatu, fantàsticu, abbilastratu, bizarrosu,
bizarru, augghjosu, barzanu Lm G
blatta sf. zool. (Blatta orientalis) [Insetto dei
Blattoidei ovale, lungo sino a 5 cm., col corpo
piatto e lucido color bruno-nero, dotato di un
robusto
apparato
masticatore,
antenne
filiformi, zampe lunghe. È anche detto
“scarafàggio”.] ► [cockroach, blatte, blata,
Schabe] ► babbasau m., babbasaju m.,
cadalana, cadalanu m., cadelana, cadelanu m.,
cadenale m., cagalanu m., grìglia, melaghe m.,
paulina, pettapùdida, sasàgia, sasaja, sisaja,
sisaza L, sisaja, sasaja, bisasa, brattedda,
candulittu m., pletta, pretta (sp. prieto), pretta
pùdida, prettedda, sulafigu m. N, curri-curri m.,
parta pùdiga, pattedda, perta, perta pùdiga,
petta pùdiga, pettiàccia, prattedda, pretta,
pretta pùdida, prettedda, babbaiotzedda,
brabetta, babballotti m., bibbillotti m., tzerpiu
m., cadelanu m., sulafigu m., mùsulu m. C,
caddarana, sasàia S, babbasàiu m., susàia,
mangoi m., mangoni m., mangonu m. Lm G
bocca sf. [mouth, bouche, boca, Mund] bucca
(lat. BUCCA) LNC, vucca N, bocca S, bucca G
bocciare vt. (a scuola) [to fail, blackbouler,
reprobar,
durchfallen
lassen]
bocciare,
craccare,
corcorigare,
corcorijare,
dare
corcoriga,
fàghere
tzucca,
tzuccare,
iscorcorijare, reprovare L, bocciae, botzare,
irbocciae,
iscorcovicare,
iscrucubicare,
iscruccurigare,
iscuccuricare,
scurcurigae,
bullae, bullare, picare corcovica, tzuccare N,
bocciai, craccai, donai croccoriga, iscroccorigai,
scorcorigai, scroccorigai, zuccai C, abbuccià,
buccià, craccà, riprubà S, buccià, ripruà,
trumbà, tuscià G
boccone sm. [mouthful, bouchée, bocado,
Bissen] buccone, abbucculada f., bucculada f.,
grumada f., màstigu, mossada f., mossu,
mutzufodde, mutzùtzulu, offa f., piccònia f. L,
bucconada f., buccone, bucconette (b.
avvelenato), offa f. (lat. OFFA), cocone,
‘uccone, vuccone, monsa f. N, bucconi,
uncheddu, uncueddu C, mossu, bucconi S,
bucconi, bucculata f., baìccia f. Lm, buccò Lm,
bucconu Lm, ligghjenda f., mossareddu, mossu G
bòia sm. [executioner, bourreau, verdugo,
Scharfrichter] boccinu (ant.), bogginu, boja,
boje, bòio, butzinu (cat. botxí, butxí), sajone
(sp. ant. sayón) L, boja, bosa, botzinu, buccinu,
boze, buzinu N, bugginu, boccinu, bòia C, bòia S,
bòia, buccinu G
bollire vt. vi. [to boil, boullir, hervir, kochen]
buddire (lat. BULLIRE) L, boddire, buddie,
buddire, croccoliare, fuddire, imbuddidare (far
b.), iscottinare, ispurtire, vuddire N, buddiri,
‘oddiri C, buddì, caldhià S, buddì G
bomba sf. [bomb, bombe, bomba, Bombe]
bomba, bòmbia L, bomba, boma (Tonara) N,
bomba, bombarra C, bomba SG
bonàrio-a
agg.
[good-natured,
bonasse,
bondadoso, gutmütig] bonàcciu, bonàriu,
bonatzu L, bonarju N, bonàcciu C, bonàriu,
bonaccioni S, paciorru, paciosu G
bontà sf. [goodness, bonté, bondad, Güte]
bonesa (cat. bonesa), bonidade (sp. bondad),
bonantza, bonucoro m., bundade L, bonesa,
bonedade, bonidade, bonucoro m., bontade,
buintade N, bointadi, bondadi, bontadi, bonesa,
bonidadi, bundadi C, boniddai, bontai, buniddai,
buntai S, bonitai, bunitai, buntai, bunesa,
bonitù, benignitai G
borgo sm. [village, bourg, burgo, Dorf] burgu
(lat. BURGUS o it.), bidditzola f., bidditzolu,
trighinzu (lat. TRICINIUS - Pittau) L, burgu,
trichinzu, biddichedda f., biddigedda f.,
bidditzola f., bidditzolu, vidditzola f. N, brugu,
burgu, cinau, biddixedda f. C, burghu S,
viddicciola f., vidda f., chirrioni G
borsa sf. [purse, bourse, bolsa, Tasche] bussa
(sp. bolsa), bùscia, bùssia L, bùssia, borsa,
bùgia, tasca (b. di pelle dei pastori) N, bussa,
tasca C, bossa S, bussa, burza Lm, sciaccò m. Lm
G
bosco sm. [wood, bois, bosque, Wald] buscu,
buschedu, catza f., óspile, padente (lat.
PATENS, -ENTE), littu (b. fitto; prerom.), silva f.
(ant.; lat. SILVA), tràbine L, boscu, buscu,
padente, patente, littu, tèppere N, buscu,
padenti, cràcchili, cràcchiri, silva f.. cràcchibi,
boscu C, buschu, littu, tuppa f. S, buscu, boscu
Lm, lettu, tuppa f., ciuffali G
bottarga, -àrica sf. [botargo, boutargue,
botarga, Rogen] buttàriga L, bottàrica,
buttàrica, buttarga, buttàriga, buttàlica N,
buttàriga C, buttàriga, obu di tunnu m. S,
buttàrica, buttàraga, buttàriga Lm G
botte sf. [cask, tonneau, tonel, Fass] cuba (lat.
CUPA), cubone m., boda (sp. bota), cubetta (sp.
cubeta), carratzolu m. L, carradeddu m.,
carrada, corpos m. pl., cube, cupa, cupone m.
N, carrada (it. ant. carrata), cubedda, cuba,
cuponi m., cuboni m. C, cubba, cubbetta S,
cupa, cuba Cs, butti, cuponi m. (b. grossa),
carrateddu m. (b. piccola) G
bottega sf. [shop, boutique, tienda, Laden]
buttega, buttrea bruttea (Luras) L, butteca,
buttega N, buttega C, buttrea S, bruttea,
buttrea, buttega Lm G
bottìglia sf. [bottle, bouteille, botella, Flasche]
ampulla (it. ant. ampolla), àmbula (Luras),
carraffina, buttìglia, istangiada L, ampudda (lat.
AMPULLA), ampulla, bottìllia, buttìllia, istanzada
N, àmbula, ampudda, buttìglia, buttìllia,
buttèglia (sp. botella) C, ampulla, impulla,
buttìglia S, àmbula (lat. HAMULA), àmpula,
ampulla Cs, buttìgghja Lm, buttìglia G
bottone sm. [button, bouton, boton, Knopf]
buttone L, buttone, guttone, gemella f. N,
buttoni, salamoni C, buttoni S, buttoni, buttonu
Lm G
bovino agg. [bovine, de boeuf, bovino, Ochsen(]
bóinu (lat. BOVINUS), bulu, ulu (lat. BUBULUS),
bàcchinu (lat. VACCINUS) mommò, mummù
(infant.) L, bàcchinu, boboreddu,
bóinu,
bùbulu, bule, bulu, gulu, ‘ulu, vulu, vùvulu N,
boborreddu, bulu, óinu, uli, ullu, uru C, buinu,
buru S, buinu, busu G
bracciante smf. [day-labourer, journalier,
bracero, Tagelöhner] zoronatteri, bratzeri,
maniale (it. ant. manuale) L, gerronaderi,
giorronaderi,
zorronaderi,
zorronatteri,
mannibale
N,
giorronaderi,
jorronaderi,
manorba, manobra (cat. sp. manobre),
braccianti C, brazzeri, maniari, zurradderi S,
braccianti, maniali, tarrazzanu (b. agricolo) G
bràccio sm. [arm, bras, brazo, Arm] bratzu (it. o
sp. brazo) L, brassu, bratzu, brattu, gratzu,
rattu (lat. BRACHIUM) N, brassu, bratzu C,
brazzu S, bràcciu G
brace, bràcia sf. [embers pl., braise, brasa,
Kohlenglut] braja (it. ant. bragia), bràsia (cat.
brasa), bràgia L, braja, bràsia, brasa N, bràgia,
braxa, braxi, craboneddu m. C, bràsgia, brustha
(crs. (b)rusta), gaddusgiura S, bràsgia, brusta,
brasta G
braciere sm. [brazier, brasier, brasero,
Kohlenbecken] brajeri (sp. brasero o it.), tonte
(b. di terracotta) L, brajeri, braseri, brasieri
(cat. braser) N, brageri, braxeri, braseri C,
brasgeri S, brasgeri, bràsgé Lm, fuconu Lm G
brama sf. [longing, désir ardent, anhelo, Begier]
appicchionada, appicchionu m., appiccònia, boza
(lat. *VOLIA), brama, bràmidu m., bramore m.,
bramu m., disizu m. gana (cat. sp. gana),
inganada, inzingùliu m., ispédiu m., ischerveddu
m., pinniccu m. L, brama, zurru m., punna,
disizu m., appuzu m., ispédiu m., suba (lat.
SUBARE), lusca, ampua (cat. filampua), gana N,
appéddiu m., arrepesùmini m., arràngulu m.,
brama, gana, ispéddiu m., schintzu m., spéddiu
m., prospori m. C, brama, disizu m., gana
manna, ravinu m. S, abbramu m., abbraminu m.,
brama, bramu m., bramusia G
branco sm. [flock, trupeau, hato, Herde] masone
(lat. MANSIO, -ONE), majone, gama f., bama f.
(lat. *GEMELLARE), fiottu (it. ant. fiotto),
frùstiu, frustu, tazu, tazolu, roba f., chedda f.,
kella f. (ant.) (lat. CELLA), ruju, rugru, rustu,
truva f., arede, areu, ereu (cat. hereu), rettile,
rettilia f., rettolu (piccolo b.), assorta f., issolta
f., issorta f., cumone (b. di bestiame grosso),
comunada f., capione, ciama f., masùglia f.,
trumu, truppeddu (it. ant. troppello) L, chedda
f., cheddone, gama f., gamada f., gruspietto,
grustiolu, grùstiu, grustu, rustia f., rustolu,
rustu, vrùstiu, vrustu, rede (lat.HEREDEM),
taddu, tàggiu, taju, tazu, roba f., masonada f.,
masone, rucru, capione, creze f., cùmbulu,
cùmbula f., sinnitzone, taggiolu, tumbu, turva f.
N, arei f., arréidi (lat. GREX, -ECIS), aréighi f.,
areixedda f., cedda f., xedda f., fiottu,
fischiolu, gama f., gamada f., màndara f.,
mandra
f.,
masoni,
mesoni,
sinnissoni,
sinnitzoni, tallu, truba f., truma f. C, cumoni,
brancu, trumadda f., tràggiu, masoni S, taddolu,
sciolta f., chedda f., trappeddu, truppeddu,
brancu, masoni, pigghju G
brandello sm. [shred, lambeau, pedazo, Fetzen]
bìcculu, chirriolu, chirrione (b. di stoffa),
corriolu, curriolu, filicittu, fìrchina, firchinida f.,
frappa f. (it. ant. frappa), ischirrigione,
ispéndula f., istratzu, madaratzu, micca f. (tosc.
micca), nicca f., minutzu, randàgliu (b. di
veste), pedassu L, chirriolu, iscórriu, cantu,
filicittu, runcu, arruncu, binarja f., fricchinia f.,
farfaruza f., isperriolu, ispittúlliu, ispettúlliu,
lorione, penducu, pettolu (b. di carne),
pettùlliu, pittùlliu, pitzicorru
N, chirriolu,
corriolu, arrogu, tira f., scórriu, filacittu,
filicittu, filincu, scùrriu C, pezzu, chìrriu,
chirrioru S, chirriolu, schirriolu, chirricioni,
schirricioni, sfradapponi, brindeddu Lm G
bravo agg. [clever, brave, bravo, geschickt]
bravu, brabu, balente, cutzosu, frabu, togo L,
bravu, bonu, balente, poddiciosu N, bravu, togu
C, brabu S, brau, bravu, sgàsciu, sgàsgiu G
bretelle sf. pl.[braces, bretelles, tirantes,
Hosentrager] bretellas, tiras (b. per la prima
deambulazione; cat. sp. tira), tirantes m. pl.
(sp. tirantes), tiracollos m. pl., armicoddos m.
pl. L, bertellas, bratellas, bretellas, bracalittos
m. pl. (b. per avviare i bambini a camminare) N,
britillas, coddittus m. pl., tirantis m. pl. C,
britella, tiragoddi m. pl. S, tiranti m. pl.,
traccolli m. pl., traccoddi m. pl. Lm, tiràntuli m.
pl. G
brezza, -olina sf. dimin. [gentle breeze, petite
brise, brisa, frishes Lüftchen] abra, ara (b.
gelida), araghe, aeresitta, aeritta, alvina, avrina
(lat. AURA), frina, frinaredda, frinighedda, sisia,
tirantella, bretza, retza L, abra, abrichedda,
abrina, abriore m., abrore m., araji, arva, arvile
m., arvine, astragore m., astrore m., avra,
avrìghine m., avrina, frina, frinichedda, oragi
m., sisia, tirantella N, aragi, araxi (it. oraggio o
cat. oratge), araxili m., araxixeddu m., cibixia,
tirantella C, ariedda, frina S, ariedda, avrina,
frina, zìvula, ventareddu m. G
breve/2 agg. [short, bref, breve, kurz] curtzu
(lat. CURTIUS), mutzu (it. mozzo) L, curtzu N,
brevi C, brebi, brebu, curtzu C, brebi, corthu S,
brei, cultu G
brìciola sf., -olo sm. [crumb, bribe, migaja,
Krume]
farfaruza,
faifaruza,
faffaruza,
parfaruza, praffaruza, figrinu m., fìrchina,
firchinida, firchinadura, firfinida, fischinida,
frìcchina, fricchinida, frischinida, furfurùnzula,
isferchinida,
bùrgula
(b.
piccolissima),
carafùddulu m., carafùddula (crs. carafulla),
caravùddula, caravùddulu m., caravùzulu m.,
ciribìccula, ciribìcculu m., ciribìddulu m.,
cogonedda, suppa, suppinida, ispera, chilivrida,
frattaza, pibinida, pimpirinu m., iscazighedda,
ligenda, micchighedda, pivinida, rànzula, tzantzi
m L, caravùddura, crivinittu m., faffaraza,
farfarùgia, farfaruza, farinaja, farrutta, frattaza,
fria,
fricchinia,
fricchinatza,
fricchinita,
frigginida, frighina, grastamaza, ispìrtzulu m.,
mura de pane, pilli-pilli, pimpinida, pipinia,
pipinida, pipinita, pispisa, pistaza, pistàggia,
sisia, vricchina, ziziu m. N, arresigalla, arrutza,
chega, cifrinu m., cìrfinu m., fanialla,
farinàggia, farinalla, farinedda, farineddu m.,
fenialla, fiialla, finialla, firina, firinalla, framia,
pimpirida, pimpirina, pimpirinu m., pìtzulu m.,
scirrinu m., spìtzulu m. C, faifanuza, faifunuza,
fufinidda,
fuifunidda, fuifunuza, chighinidda,
ciribìcuru m., suppa
S, caravrìddula,
caravrùddula,
caravùddula,
carabùddula,
carafùddula,
caravudduca,
tidda,
micca,
chilivrinu m., frigugghja Lm, frigùgghjula Lm,
lignoni m. Lm, mignìccula Lm, mignùccula Lm,
suppa Cs G
brigante sm. [brigand, brigand, bandolero,
Strassenräuber] brigante, bandidu, iscaranu (it.
ant. scarano), salteadore (sp. salteador) L,
bandiu, brigante, crassadore, zulivardanu N,
briganti, bandiu C, briganti, bandiddu S,
briganti, schiranu, banduleri (cat. bandoler; sp.
bandolero) G
brìglia sf. [bridle, bride, brida, Zügel] brìglia,
frenu m. (lat. FRENUM) L, brilla, brìllia, frenu
m. N, bridda, brìllia, imbrìglia, frenu m., murrali
m. (probm. sp. morral), murrola C, brìglia S,
bridda, brìglia, rètina, acchessu m. G
brillare vt. vi. [to shine, briller, brillar, glänzen]
brigliare, brillare, grigliare (sp. brillar),
corruscare, illampizare, illughentare, lùghere
(lat.
LUCERE),
lughizare
L,
brillare,
illuchèschere, lampare, lùchere N, brigliai,
brillai, luxi, prelliai C, brillà, luzì S, briddà, lucì,
luccicà, luccichintà G
brio
sm.
[sprightliness,
verve,
brío,
Lebhaftigkeit] briu, alentu, allegria f., alliu,
alore (probm. it. alidore), ardùriu, artóriu,
artùriu, àschida f., àschidu, bidòria f., bidóriu,
impitta f., iscoghera f. L, briu, breju, abbalia f.,
alentu, alligria f., alluscadura f., alore, arcada
f., àrchita f., birbìlliu, borbore, lusca f. N, briu,
allirghia f., bivesa f. C, briu, ippìritu S, briu,
vivesa f. G
brìvido sm. [shivering, frisson, calofrío,
Schauder] arpilia f., artuddu, astriada f.,
astriore, àstriu, astuddada f. astuddu, bessida ‘e
tuddu f., istriore (lat. STRIDOR), attittia f.,
attuddida f., atzuddimentu, atzuddu, caldafriosa
f., ispreu, tittia f., tidilia f., tittilia f., tittulia
f., tittirria f., tudda f., tzuddu L, arpilia f.,
artuddu, attuddadura f., attuddamentu, erpiliu,
istriore, tidilia f., tittia f., tittifriu, tittilia f.,
tittirria f. N, brìvidu, accricchiddada f., arpilia
f., astriori, attittirigu, friufogu, friusfogu,
grisiada
f.,
grisu,
impilurtzidura
f.,
impilurtzimentu, istrioramentu, istriori, striori,
séddida f., tittia f., tittifrius C, azzuddidda f.,
tittillia f., zuzzunidda f. S, caldafriosa f.,
szuddori Cs, trìmini, ulzi pl., zuddoni, zuddori Cs
G
brocca/1 sf. [pitcher, pot à l’eau, jarro, Krug]
brocca, brocchitta, broccale m. (cat. brocal),
conzale m., cunzale m., conzeddu m., coffàina
(sp. cofaina), pitzaredda (cat. pitxer), fiaschera
(b. di terracotta) L, brocca, brocchedda,
brocchitta, brugna, cungiale m. N, brocca,
broccali m., brucculittu m. (cat. brocalet),
màriga, màniga, congeddu m., cungiali m.,
congiali m., càntaru m. C, brocca, brucca S,
brocca, brucchitta, cerra, gerra Lm, ghjorritta,
mùmmula Lm, picceri m. G
brodo sm. [broth, bouillon, caldo, Fleischbrühe]
brou (sardz. dell’it.), ischeddu L, brodu, broda
f., brou N, brodu, brou, caldu (sp. caldo) C,
brodu S, brodu, broda f., buioni G
bronchi sm. pl. [bronchus, bronches, bronquios,
Bronchien] bruncos, frìscias f. pl. L, bruncos N,
bruncus C, brunchi S, frisci, frisci di la ‘ula G
bróncio
sm.
[wry-face,
moue,
enojo,
Schmollmiene] acchizadura f., acchizamentu,
ammurriadura
f.,
ammutriada
f.,
ammutriamentu, annuzu, annógiu (cat. anuig),
attédiu, bischiza f., bùstica f. (piem. bóstica),
bùstiga f., croccone, labbrione, larione,
murrunzu, muscunzada f., muscunzadura f.,
mùtria f. (it. mutria), mutzighile, mutzighinu,
prima f., pusinada f., pusinadura L, abbróddiu,
abbruncu, ammurriadura f., ammurrionzu,
ammutrionamentu, brudda f., bruncu, buddu,
corcone, croccone, istrugnu, istrùnciu, murru
(lat. MURRU), murrunzu, mùtria f., porcandria,
primma f., pussàggiu, uffratzone, uffreffada f.,
uffreddonzu N, attruffuddu, bùstica f., crocconi,
imbromu, istrugnu, prima f., primma f.,
primmadura f., mùtria f., strugnu C, mùtria f.,
mùtria mara f., muzzighiri S, ammùsciu,
ammòrciu Lm, mùrcia f. Lm, bùstica f., mal
niffu, muccichili, mùstria f. G
bronzetto sm. [bronze statue, statue de bronze,
estatuita de bronce, Bronzestatue] brunzettu
LNCSG, brunzittu LNC, istatuedda f. LN
bronzo sm. [bronze, bronze, bronce, Bronze]
brunzu LNCG, bronzu, brunzu S
bruciare vt. [to burn, brûler, quemar, brennen]
abbrujae,
abbrujare, brugiare, brujare,
brusiare, frujare, affogulare, fogulare, allùere,
pistiddire
(b.
leggermente),
usciare
L,
affochizare,
brujare,
brusare,
brusiare,
inchessare, uscrare, calare in brasas, alare in
chinisu, calare in faddisa N, abbrugiai, abbrusai,
abbruxai (cat. abrusar o it. ant. abbruschiare),
afflacchilai, affracchilai, appioccai, uscrai,
sputtiai C, brusgià, abbrusgià, allumà, fuggurà S,
brusgià, auscià Cs, dibbià (b. i campi per la
semina), fuculà G
brùgola sf. [pimple, pustule, granillo, Pickel]
fruschedda, burbuja, bùrgula, bùgula, ciccione
m. L, brùgula, fruschedda, bua, burone m.,
croccognolu m. N, brùgula, pibisia, bissida,
guroni m. C, brùgura, ciccioni m. S, chjaeddu
m., fruschedda, caicioni m., buddàccara, brìgula
Lm G
bruttezza sf. [ugliness, laideur, fealdad,
Hässlichkeit] feeja, feesa, feidùdine, feura (sp.
ant. feura), lezesa, sutzura L, lejiore m., lezore
m., lezesa N, leggesa, leggiori m., lejori m. C,
bruttèzia S, bruttesa, suzzura G
brutto agg. [ugly, laid, feo, hässlich] fattiorru,
fattorru, feu (sp. feo), lezu (sp. lejo), carifeu,
sutzu, tzérregu L, cascavìgliu iscrónniu, lezori,
lezone, leju, lezu, lóffiu (it. loffio), malostrosu
N, léggiu (cat. lleig), leju, feu, lóffiu C, feu,
faccifeu S, bruttognu, bruttu, feu, suzzu, zuzzu
Lm G
buca sf. [hole, trou, hoyo, Höhle] calavoju m.
(lat. *FODIUM ), coffu m. (lat. *COFUS), fossu
m., istampa, toffa, toffu m. L, buca, bucu m.,
cheja, coffu m, , fresone m., garghile m., gari
m., iscarafossu m., istampu m., perca (lat.
*SPECULA), tuvu m. (lat. *TUFUS) N, forada (cat.
forat), forrisca, gargattu m., gragattu m. (b.
sotterranea), toffa C, buca, fossu m. S,
catrafossu m,.pèrchja Lm, pèrcia Lm, tavoni m.
(crs. tavoni) G
bucare vt. [to pierce, trouer, agujerear,
durchbohren] bucare, istampare, istuvare,
istuvire,
istuvonare,
pertùnghere
(lat.
PERTUNDERE), pertusare, tuppusonare L, bucae,
bucare,
istampare,
stampae,
istuvare,
istuveddare, stuveddae, istuvire, istuvonare,
stuvie, tuvire N, bucai, pertungi, pertusai,
istampai, stampai, istuvionai, stuvionai, stuvai,
stuviolai, spunciai (b. una gomma), tuviri C,
bucà, isthampà, sthampà, isthuvunà, parthusà,
tavunà S, paltusà, stampà, tavunà, tuvunà,
tavvunà Lm, buccà G
bùccia sf. [skin, peau, corteza, Schale] bùccia,
corza, corzola, corzolu m., corzu m. (lat.
CORIUM), iscortza, pizolu m. L, còglia, cógliu
m., corja, corjola, corgiolu m., corjolu m., corju
m., corzola, foddi m. (lat. FOLLIS), foddone m.
(b. dell’acino), pizolu m. N, cociolu m., córgiu
m., croxolu m., croxu m., scroxu m., faddoni,
pilloncu m. (lat. PILLEU(M), pitzolu m., scróciu
m., scroxu m. C, bùccia, tribba (b. delle fave,
dei piselli) S, bucchja G
buco sm. [hole, trou, agujero, Loch] bucu, busu
(piem. büs), istampa f., istavaddu, pertusu (lat.
PERTUSUS), toffu, tavone (crs. tavoni),
tuppusone, tuveddu, tuvone, tuvu (lat. *TUFUS),
tzivone L, bucu, istampariche (b. dell’ano),
istampu, stampu, pertusu, tuva f. tuvu,
culuvrone N, occibi (b. nel muro), stampu,
stuviolu, stuvioni, taccheddu, tuviolu, tuviou,
bucu C, bucu, isthampa f., sthampa f., isthuvu,
parthusu, tavunadda f., tuvoni S, buccu, busu
Lm, istampu, paltusu, partusu Lm, stampu,
tavoni (b. in una roccia), tavvonu Lm, tuva f. G
bue sm. zool. (Bos taurus) [Mammifero ruminante
artiodattilo dei Bovidi dal corpo robusto, con
manto peloso, testa grossa con corna larghe,
zampe poderose.] ► [ox, boeuf, buey, Ochse]
► boe (lat. BOS) L, boe, voe, mommoi (infant.)
N, bóiu, boju Lm , bou Lm, boi Cs, tarroni G
bufera sf. [storm, orage, huracán, Sturm]
bulione m., dirrascu m., istracchia, tempesta,
traschia (lat. THRASCIAS) L, bufera, arrebentu
m., istrasia, istraccia, istrassia, traschia, trascia,
trischia N, istraccia, mumuggioni m., straccia,
strasulada, strasura, stressura, stresua, stresura,
moinada, traschia, tresura C, burioni m.,
dirraschu m., timpestha, vinturioni m. S, bulioni
m. (b. di vento), sfrùgulu m., timpesta,
timpurata G
buffone agg. sm. [buffoon, bouffon, bufón,
Hofnarr] buffone, prucinella, mattaccinu (it.
ant. mattaccino) L, buffone, paliatzu N,
arrilichinu, buffoni, zanni C, buffoni, pariàcciu S,
buffoni, farandola G
bugia/1 sf. [lie, mensogne, mentir, Lügel] fàula
(lat. FABULA), balla, caldubba, camàndula (sp.
camándula), càriga (lat. CARICA), castanza (lat.
CASTANEA), catròccia, cattòccia, cianna (probm.
it. ciarla), mincìdiu m., minzi m., pastòccia (it.
pastocchia), paza (lat. PALEA), L, àbula, àvula,
bagge, fàbula fàvula N, castàngia (fig.),
condonga, faba, fàua, fàuba, fàula, fràrua,
fràula, fràura, bomba, micìdiu m., mincìdiu m.,
mintzìdia, palla, pantòccia, patòccia C, fàura,
patòccia S, balla, balastrocchi m. pl. Lm, buccia
Lm, bucia Lm, ciàttula, coeletta, cuatteddi m.
pl., fàula, impustura, inciàffula, pastocchju m. G
bugiardo agg. [lying, menteur, mentiroso,
lügnerisch] botzigaju, caldubberi, camandulaju,
camanduleri (sp. camandulero), carigaju,
carrafàulas, catrocceri, cattoccieri, ciannoneri,
faulànciu, faulantzu, faulàrgiu, faularzu (lat.
*FLABULARIU), mentideri (sp. ant. mentidero),
mentirosu
(sp.
mentiroso),
mincidiosu,
pastocceri, pazaghe, Maria mudeju L, abularju,
abularzu, avularju, avulosu, baggellu, cane de
‘àbulas, castanzeri, contafàvulas, faulàrgiu,
fabularzu, faularzu, favulàrgiu, favularju,
frabànciu,
fraulànciu
ingabberi,
patateri,
patocceri, trullau N, castangeri, cartocceri,
fauànciu,
faulànciu,
faulàrgiu,
faulaxu,
faulóngiu, frabànciulu, fraulosu, fraurarzu,
frauraxu, frobbaxu, mincidiosu, mincidissu,
mincirissu,
mintzidiosu,
bomberi,
palleri,
pinócchiu, pamperi, pantocceri, patocceri (sp.
patochado), spalleri C, fauràggiu, mintidori S,
buc(c)iardu Lm, faulagghjoni, faulagghju,
imbusteri (sp. embustero), inciaffuloni, pamperi,
pastucchjeri, peddagghjolu Lm, peddajolu Lm G
bùio/1 sm. [dark, obscurité, obscuridad, Dunkel]
bùgiu, buju, iscurigore, iscuru (lat. OBSCURUS),
nieddore L, iscuricore, iscuru N, iscoriu,
iscurigore, iscuriori, iscuriu, iscuru, scoriu,
scuridadi f., scurigadorxu, scurigori, scuriori,
scuriu, scuru C, buggiori, bùggiu S, bugghju,
bugghjura f. G
buono agg. [good, bon, bueno, gut] bonu (lat.
BONUS) L, bonu, sintzerru, vonu N, bonu C,
bonu, brabàcciu S, bon, bonu G
burattino sm. [puppet, marionnette, títere,
Puppe] burrattinu, pùpulu L, burattinu, panteu
N, burrattinu C, burattinu, mariunetta f.,
pariàcciu S, mariuletta f. G
burla sf. [trick, tour, burla, Scherz,] anfania (it.
ant. anfania), badaloccada, badaloccamentu m.,
bischìglia, bischìgliu m., brùglia, brùjula, brulla,
buffonadura, buffonia, bùglia (cat. bulla),
bùrrula, bùrula, ciasconada,
ciasconu m.,
ciascotta, ciascottada, ciascottu m., ciascu m.
(sp. chasco), cionfra, cisconu m., codìgliu m. (sp.
codillo), coglionella, coglionadura, coglionu m.,
cogliunu
m.,
colovrinada,
colovrinadura,
ischértiu m., ischèstia, matroffa (probm. sp.
matufia), moffa (cat. sp. mofa), trampa (cat. sp.
trampa),
tzigotta
L,
brulla,
collonada,
collonadura, collonu m., ghélia, ischertzette m.,
isfrorìgiu m., moffa, trùffula, tzascu m. N,
brulla, andebeni m., buffonadura, buffonamentu
m., ciaccotta (sp. chacota), sciaccottu m.,
ciascu m., màmula (sp. mamola) C, bùglia,
brulla, buffunatura, bùrura, ciacca, cionfra,
matroffa S, buffonatura, bùrrula, bùrula, burla
Lm, cugliunatura, cugliunella, scacacciata G
burrasca sf. [storm, orage, borrasca, Sturm]
burrasca, dirrascu m., buliana, buriana (tosc.
buriana) L, borrasca, burrasca, abburrascada N,
burrasca, buriana C, burrascha, dirraschu m.,
burioni m. S, burrasca, imburrascata, timpurata
G
burro sm. [butter, beurre, manteca, Butter]
botinu, butirru (it. butirro), butinu, butirrighera
L, butiru, burro, burru N, butiru, butirru, burru
C, butidu, butirru, butiru S, buttiru, buttirru G
burrone sm. [ravine, ravin, barranco, Abgrund]
calafossu, calavoju, carafossu, colavoju (lat.
*FODIUS), coroju, irroccadorzu, irroccu, iscaffa
f. (lat. *CAFUS), iscaffada f., iscameddu,
iscolladorzu, ispéndula f. (lat. EX-PENDULA),
ispérrulu, isperrumadorzu, istrumpu, istrunfa f.,
roccarzu L, arroa f., arroja f. (lat. ROGIA),
barroccu (prerom.), borroccu, calavoju, forada
f. (cat. forat), garga f., gorroffu, gorroppu,
iscameddadorju, iscameddu, ischerbicadorju,
ischérbicu, iscolladorju, ispéntuma f., ispérruma
f., spérruma f., istrumpu, nurra f. (prerom.),
óspile
(prerom.),
tremenarzu,
trèmene,
trócchiu, troccu N, barrancu (sp. barranco),
forada f. ischérbicu, ispéntimu, ispéntumu,
pértuma f., scabiossu, scàbulu, spéndua f.,
spéndula f., spéntumu, sperefundu, spérrima f.,
spérruma f., spérrumu, tuvu (lat. TUFA), C,
ischuddaddòggiu,
prizzipìziu
S,
palcussu,
pèntima f., fungulóiu, spèntumu, trapentu,
trema f. G
bussare/1 vi. [to knock, frapper, golpear,
klopfen] attocchidare, picchiare, toccare (sp.
tocar), toccheddare, tzoccare, tzòcchere,
tzocchire L, bussae, picchiare, toccheddare,
toccare a sa ‘enna N, addoguai, addonguai (b.
forte), attocchidai, bussai, dubbai, picchiai,
toccai (s’’enna), tzoccheddai C, tuccà (la
gianna), zuccà S, ciuccà, tuccà, tuccà la ‘janna,
zuccà G
busta sf. [envelope, enveloppe, sobre (para
cartas), Briefumsclag] busta, ischédula L, busta
N, busta, bùssida
C, bustha S, busta inviloppu
m. Lm (franc. enveloppe) G
buttare, -arsi vt. rifl. [to cast, jeter, echar,
werfen] bettare (lat. *IECTARE), fruliare,
frundire, fugliare, fuliare, furriare, imbolare,
isfrundire, isterrigrare, isterrijare (b. a terra),
lampare, lampinare, lantare, puccire L, frundire,
fulliare, ghettare, ghettare a bassu, si
bontzicare, imbolare, iscravigare, isterricrare,
lampare, uliare scavulae, iscavulare, sendulae
N, bettai, foliai, fuliai, fulliai, piobai, iscavulai,
sbertuliai, scabulai, scavuai, scavulai (it. ant.
scapolare – DES II, 392) C, furrià, gittà,
innabantà, innavantà, isghabantà, lampà S,
frundià, fulià, lampà G
buzzurro agg. [boor, rustaud, rústico, Grabian]
buzurru, biddarzu, cafone, camurru (tosc.
camorro), marranzone, peddone, prantamone,
rustigone L, berbecone, biddarju, butzarju,
buzurru, cafone, ghirrisone, tzullu, zullu N,
butzurru,
buzurru,
grusseri,
tzioddu
C,
garragasu, rusthiggoni S, alvanti, buzali,
grusseri, malgoni, rùsticu, buzzurru Lm, zamarru
Lm G
C
cabina sf. [box, cabine, casilla, Kabine] gabina,
cabina LNC, gabina SG
cacare vi. [to evacuate one’s bowels, chier,
cagar, kachen] cagare, fàghere de bisonzu ,
andare de corpus L, cacare, cagae, cagare,
fàchere bisonzos, fàere a bisognu, tartire N,
cagai, tartiri C, caggà, fà di bisognu, andà di
cóipu S, cacà, andà di colpu, fà di bisognu,
sbacinà, stimpanà, fassi G
cacca sf. [ordure, caca, caca, Kacke] cascasina,
merda, chechè (infant.) L, cacca, caccai m.,
caccu m., checchei, cheo m., merda N, merda,
cacca, chechei, chechi (infant.), sciuttei m. C,
cacca, merdha S, melda, cacca, bruttura G
càccia sf. [hunt, chasse, caza, Jagd] catza,
cassa, zera L, cassa (sp. caza), catza N, cassa,
càccia C, cazza S, càccia G
cacciatore sm. [hunter, chasseur, cazador,
Jäger] catzadore, catziadore, nembrotteri L,
cassadore, cassatore, catzadore N, cassadori (sp.
cazador) C, cazzadori S, cacciadori G
càccola sf. [eye-gum, chassie, legaña, Kot]
laddajone m., làddara, laddarone, laddàrica
làddera (lat. *GLALLULA), ladderone m.,
cagaddone m. (sp. cagajón) L, gaddarone m.
gràddara, graddarone m., gradderone m.,
graddasone m., graddajone m., laddarone m.,
cascasina, tope de nasu m. N, caddajoni m.,
cagalloneddu m., ddàddara, làddara, ghilittoni
m., ghirittoni m., orbacca C, laddaioni m.,
laddarioni m.
S, cacarùgnulu m., làddara,
cacaddu m., loroddu m. (c. caprina) G
caciocavallo sm. [caciocavallo, caciocavallo,
queso, eine Hartkäsesorte] casizolu, pischedda
f., fighedda f. (pera di c.), figu bàcchina f.,
panedda f., bischidale, pira de casu f., fresa f.
(c. schiacciato) L, casajolu casiggiolu, casizolu,
gurguzone, tabedda f., taedda f. (lat. TABELLA),
toedda f., piritta f., panedda f., vischidale N,
cascavallu (it. merid. casicavallu), casiacca f.,
fresa f., cocchitta de casu f., toedda f.,
casiggiolu C, pera di càsgiu f., buttoni di càsgiu,
pera d’attugnu f., figheddda f. S, button di
càsgiu, casgiola f., piritta f. G
cadauno pron. indef. [each, chaque, cada uno,
jeder] donzunu L, cadaunu, cataunu N, a
perómini C, ugnunu, dugnunu S, paromu,
dugnunu G
cadàvere sm. [corpse, cadavre, cadáver,
Leichnam] càdaru, cadàvere, carasu, ispéigu,
ispìnnigu, mortu L, mortu, ispìnnicu, cadàvere N,
catàvaru, cadàveri, mortu C, morthu S,
catàvaru, cadàvaru Lm G
cadere vi. [to fall, tomber, caer, fallen] rùere
(lat. RUERE), falare, bottiare, bottulare,
corriare,
iscassiddare,
iscorcoveddare,
iscuccumeddare, isdobbiare, isdoare L, irmolae,
rùghere, arrùghere, orrùere, orrùghere, rùchere,
rùere,
urrùere,
iscasiddare,
scasiddae,
iscrucubicare, falare a terra N, arrui, orrui,
scaiddai, scalasciai, scartinai, atzappulai,
tzappulai, attumbai, attappai, scrucuddai,
sderrui, sderroccai, sdorroccai, strumpai, cairi
(sp. caer) C, caggì, cadì, isthrampà, trabintà S,
cascà, casgià, cadé, cadì, strampassi, sduassi G
caduta sf. [fall, chute, caída, Fall] rutta,
istrampada,
istràmpida,
istràmpidu
m.,
ilgiarrada, illorada, iscasiddada, ruttorza, bóttiu
m., isfasciada, isdoada, isdobbiada, bottiada,
bottulada,
bottuladura,
corriada,
iscorcoveddada, iscuccumeddada, percossada L,
orrutta,
rutta,
ruttorja,
urruttorza,
iffrunchinata,
illorada,
iscasiddonzu
m.,
issussiada,
istrumpada,
ischintogliata,
iscrucubicada, iscrucubiconzu m., istesorzada,
orrughinzu m., ruttorza N, arrutta, arrettroxa,
arruttroxa, arratroxu m.,
addrabbulada,
arruttura, orrutta, orruttòrgia, orruttorza,
orruttura, arruimentu m., caida, scabiossadura,
scartarada, scartinada, atzappulada, tzappuada,
tzappulada, tzappulara, sciusciada, sciottada,
accabbussamentu m., cuccurumbressi m. C,
caggiudda, cadudda, iffasciadda, tamburadda,
trambuccadda, trabintadda, isdhòbidda, rutta,
isthrampadda,
sthrampadda
S,
isfasciata,
istrampata, strampata, sduata, smilunata,
sbattulata, sbullarata, sdirrinata, strapintata,
cascatogghja, caduta G
caffè sm. bot. (Coffea arabica) [Arbusto della
famiglia delle Rubiacee, tipico delle zone
tropicali, dalle foglie ovate, fiori bianchi, il cui
frutto è una drupa rossa con due semi, che
contengono un alcaloide: la caffeina.] ►
[coffee, café, café, Kaffee] ► caffè, gaffè L,
caffè N, caffei, caffeu C, caffè SG
caffettiera sf. [coffee-pot, cafetière, cafetera,
Haffeemaschine] caffettera, gaffettera (sp.
cafetera) L, caffettera, tzicculatera N,
caffettera
C,
caffittera
S,
caffittera,
cicculattera, bambulla Lm, mambulla Lm,
filippina (metaf.) G
Cagliari sm. top. Casteddu, Casteddu Mannu,
(Carales, Caralis, Karales, Karalis, Karel, Iolaea)
[prov. Cagliari / ab. 156.951
/ kmq 85,45 / alt 6 m. sul livello del mare]
patr. Casteddàiu, Cagliaritanu (Cagliaritano)
cagliaritano sm. agg.[of Cagliari, cagliaritain,
calleritano,
Kagliarisch]
cagliaritanu,
casteddaju, calaresu L, callaritanu, callaresu,
casteddàrgiu, casteddaju, casteddarzu
N,
casteddaju,
casteddanu
C,
castheddanu,
cagliaritanu S, castiddàiu, cagliaritanu G
cagnetto, -olino sm. dimin. [small dog, petit
chien, perrito, Hündchen] catteddu (lat.
CATELLUS), catteddutzu, catzeddu, canigheddu,
ciùcciu, cucciùcciu, cacciucceddu, cacciùcciu,
bracchigheddu, bracculeddu, braccutzeddu L,
calleddeddu, calleddu, callucceddu, callùcciu,
catteddu, catteddeddu, catzeddu, canicheddu,
canitteddu, callullu N, caceddu, caceddeddu,
calleddu, calleddeddu, callelleddu, callellu,
calligioneddu, catzeddu, callùcciu, callucceddu,
callutzu, ciucceddu, ciùcciu, cacciucceddu,
cacciùcciu, cacciurru (sp. cachorro), canixeddu,
lellei, lellu C, canareddu, cùcciu, cucciùcciu S,
cateddu, cucciùcciu, caciorru, cucciuleddu,
chjoccu, canareddu, canittu G
calabrone sm. zool. (Vespa crabro) [Insetto
abbastanza grosso degli Imenotteri, con corpo
rosso-bruno e l’addome cerchiato di giallo, la
cui femmina è munita di un pungiglione che può
dare punture pericolose.] ► [hornet, frelon,
abejón, Hornisse] ► muscone, muicone,
buvone, culuvrone L, mumu, mummu, mummui,
mummuleu, mommoche, mummache, mumuche,
mimulosu, abioi, abiolu, ghespe mimulosa f.,
caddu de pilicche N, muscioni, mummui,
mumusconi, mumusoni, mummusu, mumusu,
mumutzu, moi-moi, busi-busi, buvoni, spioni,
espiolu, espi forràini f., espi pistarraina f., espi
pitarràina f., pastarragna f., abioi, arbioi (lat.
API + -OLU) C, muschoni S, musconi, buvoni,
buvvonu Lm , calabroni G
calamaro, -etto sm. itt. (Loligo vulgaris) [Mollusco
marino cefalopode, commestibile, con pinne
laterali
triangolari,
corpo
bianco-roseo
macchiettato di scuro, con conchìglia interna e
dieci tentacoli. Se avverte un pericolo è in grado
di espellere una sorta di inchiostro nero per
intorbidire le acque] ► [calamary, calmar,
calamar. Kalmar] ► calamaru (sp. calamar),
calamaretti, caniottu L, lamaru, calamareddu,
calamaretti N, calamari, calamàriu, calamaru,
callamaretu C, caramaru, caramarettu S,
calamarettu, calamàiu, calamaru, tutanettu Lm
G
calamita sf. [magnet, aimant, imán, Magnet]
calamida, pedra de beniminde L, calamida NC,
caramidda S, calamita, calamiddu m. Cs G
calare vt. vi. [to laver, baisser, bajar,
herablassen] calare, abbasciare, falare (lat.
CHALARE) L, calae, calare, falare, abbassiare,
imbassiare, pèndere, ghettare N, cabai, calai,
callai, conai, accirrai C, carà, farà, abbascià,
miminà S, calà, falà G
calcagno sm. anat. [heel, talon, talón, Ferse]
calcanzu, carcanzu (lat. CALCANEUM), taccone,
garrone (cat. garró) L, calcàngiu, calcanzu,
carcanzu, crancagnu, taccone N, carcàngiu,
craccàngiu, creccàngiu, craccangioni, carroni,
garroni, talloni C, calchagnu, garroni S,
calcagnu, carcagnu Lm, carroni Lm, garroni,
ghjarroni, talorcu Lm G
calce sf. [lime, chaux, cal, Kalk] carchina (lat.
CALCINA), calchina L, calcina, carchina, bojaca,
latte m. N, carcina, cracina, calcina, callina,
bojaca, C, cazzina S, calci, calcina, carcina Lm
G
càlcio/2 sm. (pedata) [kick, coup de pied,
puntapié, Fusstritt] calche f., carche f. (lat.
CALX), punta de pe’ f. (sp. puntapié),
isfaladepè, iscarcanzada f., carcheddada f.,
càrchida f., càrchidu, carcheddu, cumerada f.
(c. di cavallo), cadrigulada f., iscadrigulada f.,
isvalentada f. L, carcarata f., carche f.,
carcheddu m., càrchide, cartze, ficchia de pede
f., iscarcanzada f., punta de pede f. N,
puntadepei f., peada f., càrcini, càrcinu,
cràcinu, crànciu , cumburada f., ficchida de pei
f., sticcada de pei f., tabacchera f. C, faradda di
pedi f., ippuntadda di pedi f. S, càlciu, càrciu
Lm, pattoni, puntaculu, pidiata f., calciànciulu G
càlcolo sm. [calculation, calcul, cálculo,
Rechnung] càlculu; pedra f. (c. renale) L,
càrculu, càlculu; preda f. N, càrculu, contu;
perda f. C, càlchuru; predda f., predda di cóipu
f. (c. renale) S, càlculu, càrculu Lm ; petra f. G
caldàia sf. [kier, chaudière, caldera, Kessel]
labia (lat. LAPIDIA), labiolu m. (c. di rame),
caddarzu m. L, lapia, lapiolu m., pajolu m.,
cardasa, cheddarju m., caddàrgiu m. N, cardaxu
m. (lat. CALDARIUM), cadraxu m., cradaxu m.,
caddàrgiu m., craddaxu m., caddaxu m., caldàia,
biscaia (Sarcidano) lapiola, caldàia C, paggioru
m., caldhàia S, caldàia, caldari m., labbia,
pagghjola Lm G
caldarrosta sf. [roast chestnut, marron rôti,
castaña asada, geröstete Kastanie] castanza
arrustu (arrustida)
L, castanza arrostia, pilledda N, castàngia
arrustia C, casthagna arrusthu S, castagna arrustita
G
calderone sm. [cauldron, gros chaudron,
calderón, grosser Kessel] labia f. (lat. LAPIDIA),
labiola f., labiolu, cannada f., caldarone,
galdarone (sp. calderón), lantzone L, lapia f.,
lapiolu, carderone N, cardaxu, pingiada f.,
calderoni, casilloni, galderoi, paxolu C, labbia f.,
caldharoni S, caldaroni, lapia f., labbia f.,
pagghjolu G
caldo/1 agg. [warm, chaud, caliente, warm]
caldu (lat. CALIDUS), càlidu, caente, caentosu,
caiente, cajente, calente, callente (sp.
caliente), cazente, cheghente L, caente,
cajente, càrdiu, caentosu, cazente N, calenti,
calgenti, caglienti, callenti C, caldhu S, caldu,
cardu Lm, càlidu, calenti G
calendàrio
sm.
[calendar,
calendrier,
calendario, Kalender] calandàriu, calendàriu,
tzaravàgliu,
tzeravallu
(c.
lunare;
it.
Chiaravalle) L, calendarju, tzeravallu N,
calendàriu, lunàriu C, carandàriu S, calendàriu,
calandàriu, calindàriu Lm G
calesse, -ino sm. [gig, (petite) calèche, calesín,
Kalesche] calesse, calessinu, galesse, saltafossu,
sartiafossu , tzittadina f. L, birotzo, birotzinu,
calesse, sartafossu N, calessi, calessa f., calessu,
carrossinu, carrotzinu, sartafossus C, caressi,
caressu, salthafossi S, calesa f., carruzzinu,
sìglia f. (sp. silla), saltafossu G
càlice sm. [chalice, calice, cáliz, Kelch] càlighe
(lat. CALIX) L, càliche, càlighe N, càligi, càlixi C,
càrizi S, càliciu, càligiu Cs G
calla sf. bot. (Zantedeschia aethiopica) [Pianta
delle Aracee con fusto strisciante, foglie lucide
di colore verde-scuro e spadice giallo, avvolto da
una spata bianca. Ha le bacche rosse.] ► calla,
trumba d’ànghelos, trumba de paradisu LN,
tromba N, càlixi m., tromba, trumbas pl.,
trumbas de paraisu pl. C, calla, tromba di
paradisu S, vìcara G
callo sm. [corn, cal, callo, Kallus] baddu (lat.
CALLUM), gallu, giaddu L, càggiu (Tonara), callu,
gaddu, gallu, purdeddu N, callu, càgliu C, gaddu
S, caddu, gaddu, criscimìgnulu Lm, incaddu Lm G
calma sf. [calm, calme, calma, Ruhe] calma,
càlema, calmesa, chietùdine, pasu m. (lat.
PAUSUM), pàsida, paru m., asseliada, asséliu m.,
assussegu m., sussegu m. (cat. sossego; sp.
sosiego), àsiu m., aju m., daju m.,dàsiu m.,
asserenada, sulenu m., campianu m., saléstia,
selèstia, arréulu m., ausentu m., discansu m.,
prajada, praju m., resédiu m. L, calma, carma,
asséliu m., assussegu m., appàchiu m., arresettu
m., asseretu m., àsiu m., cadumonzu m., paiddu
m. N, acchietadura, calmesa, abbacamentu m.,
addasiadura,
assuermada,
assuermadura,
assuermu m., assussegu m., asséliu m., paxi,
apollu m.C, càimma, àsgiu m., assussegu m.,
ausentu m. S, calma, carma Lm, sussegu m.,
avvéniu m., chietta, chiettù, pràusa, arrisettu
m., assentu m., calmana, silena G
calmare vt. [to calm, calmer, calmar, beruhigen]
calmare, abbacare, abbracare, abblandare (sp.
ablandar), appasigare, appasiguare, appasugare,
(sp. apaciguar), pasigare, arresettare, resettare,
addoloire, assentare, asseliare, assiliare, seliare,
assussegare, sussegare (cat. assossegar; sp.
sosegar), asserenare, cadimare, appagliare,
appasare, pasare (lat. PAUSARE), prajare L,
calmae, calmare, carmare, abbadolicare,
asseretare, assussegare, asseliare, cadumare,
chietare, seliare, appachiare, appasiogare N,
abbacai, asseliai, asseriai, appaxai, appaxiai,
appasiguai, pasiguai, assuermai, assussegai,
abbrandai, abbonatzai, imbacari C, abbraccà,
abbacà, braccà,
caimmà, cansà, appasà,
appasignà, appasiggà, appasiguà, ausintà S,
calmà, carmà Lm, avvinià, sussigà, chiettà, pasà,
sbuddì, silinà, appasiricà, appasigà, arrisittà,
richità Lm G
calmo agg. [calm, calme, quieto, ruhig] càlemu,
calmu, chietu (sp. quieto), ajadu, asseliadu,
asséliu, assussegadu, sussegadu, appasigadu,
abbacadu, arresettadu, pàsidu, sulenu, assulenu,
dasiarzu, resettu, selente, selenu, sode L,
calmu, carmu, asseliau, assussegau, appachiau,
appasughiadu, musellu, paiddosu, pàsidu N,
chietu, asseliau, abbrandadassu (Seui), asseriau,
sullenu,
sulenu,
assussegau,
appasiguau,
apposentau, coillosu, passiosu C, càimmu,
pàsiddu, assussigaddu S, calmu, carmu Lm,
avviniatu,
sussigatu,
asgiatu,
appasigatu,
appàsigu, silenu, chiettu G
calore sm. [heat, chaleur, calor, Wärme] calore
(lat. CALOR), calentu, cajentu, caentu,
cheghentu, cama f. (c. estivo; lat. CAUMA),
basca f., fache f., fiamore, bura f. (c.
eccessivo), patta f. (c. del focolare), pampana f.
L, calore, caente, caentu, cajentu, cazentu,
basca f., buddìmene, calura f. (lat. *CALURA o
it.) N, calori, cabori, callentori, callenti,
affoghìggiu, pattera f. C, carori S, calori, caldura
f., calura f., cucioni (c. del fuoco) G
calpestare vt. [to trample on, piétiner, patear,
zertreten] caltzigare, catzigare, calcigare,
cattigare, accattigare, abbattigare, appedigare,
appeittare, appettigare, appeittigare, pettigare,
appeigare
(lat.
*PEDICARE),
appeuttare,
abbuttinare.
attrasettare,
attresettare,
attreghentare, chimentare, ammortare (c. le
erbe) L, catticare, appedicare, appeicare,
appetticare
appettigae,
appettigare,
appetzicare, appetzulare, pistare, abbatticare
chin su pede, carcigare, catzigare N, appattigai,
appeigai, appeittai, appettigai, appittigai,
carcangiai,
accarcangiai,
accraccangiai,
accarcigai, accaccigai, accraccigai, caggigai,
cargigai (cat. calcigar), accacciurrai, caltzigai,
accatzigai, craccai, appettillai, attreppillai C,
cazziggà, abbattiggà, appedigghinà, appidiggà S,
calcicà, calciggà Cs, carcicà Lm, carcà Lm,
calpistà, pistaccià Lm, trippicà (c. a lungo) G
calùnnia sf. [slander, calomnie, calumnia,
Verleumdung] calùnnia, disfama, innóriu m.,
giùigu m., leurdu m., lolla, lullù m., impostura,
imposturada L, calònia (it. ant. calogna o sp.
caloña), callione m., calònnia, calùnnia,
disàmia, irfamiadura, infamiadura, malunàrrere
m. N, calùnnia, tragallu m., foghìggiu m.,
impostura, disciàmiu m., mintzìdiu m. C,
carùnnia S, calùnnia, calugna Lm, calùnia,
disfama G
calvo agg. [bald, chauve, calvo, kahl] ispilidu,
concheossu,
conchinudu,
conchispilidu,
conchipilidu, cuccurispilidu, cuccuritusu, càdriu,
conchicàdriu, isalidu, ispiastadu, ispiattuladu,
istinnidu, istuddadu L, ispiliu, ispilitu, capilìsiu,
conchiscrariatu, conchispiliu, conchispinniau,
cuccurispiliu, cuccurispilitu, istinniu N, scuau,
scuccau, spinniau, lìsiu, calvu, bintipilus,
cùccuru spinniau, spinnitu C, ippiriddu,
cabbippiriddu,
ippinnicciddu
S,
spilutu,
capilìsgiu, capispilutu, spiazzulatu, ispiazzulatu,
scuccuratu, calvu G
calza sf. [stocking, bas, media, Strumpf] caltza,
caltzetta, cartza, mìgia (cat. mitja), peùnculu
m. L, cartza, calsas pl., mìgia, mije, miza N,
mìgia, mìngia C, cazzetta S, calza, calzitta,
carzetta Lm, calzetti pl. (c. da donna) G
calzolàio sm. [shoemaker, bottier, zapatero,
Schuhmacher] caltzeraju, caltzolaju, cartzeraju,
cattolaju, cattulaju, botteddu, mastru de
iscarpas, calsolàiu (ant.) L, cartzolàrgiu,
cartzolaju, catzolarzu, catzolasu, mastru de
iscarpas, sabatteri cat. sabater), bottinarju,
cusidore, cusinu N, sabatteri, cratzalleri, maistru
de crapittas, maistu de crapittas, stiramididus
C, cazzuràggiu S, calzulàiu, calzulagghju Cs,
carzulaju Lm, carzulagghju Lm, zabattinu G
calzoni sm. pl. [pants, pantalon sing.,
pantalones, Hosen] caltzones, ragas f. pl.,
bragas f. pl. (c. di orbace del costume sardo),
pantalones L, bracas f. pl., bragas f: pl.,
carciones, cartzones, pantalones, ragas f. pl. N,
cartzonis, cratzonis, pantalonis, bragas f. pl. C,
cazzoni, pantaroni S, calzoni, carzoni Lm, brachi
f. pl. G
cambiale sf. [bill, lettre de change, letra de
cambio, Wechsel] cambiale, singrafa L,
cambiale, camiale (Tonara) N, cambiali C,
cambiari S, cambiali, cambiala, filmanza G
càmbio sm. [change, change, cambio, Wechsel]
càmbia f., càmbiu, ciambu, giambada f.,
giambu, jambu, muda f., tramudada f. tràmunu
L, càmbiu, càmbia f., cambionzu, càmiu, muda
f., tràmudu N, càmbiu, càmbia f., arremuda f.,
mudàntzia f. C, càmbiu, ciambu, mudda f.,
muddadda f. S, càmbiu, muta f., scumbattu,
scatàmbiu G
camèlia sf. bot. (Camellia japonica) [Arbusto delle
Teacee, originario dell’Asia, coltivato a scopo
ornamentale, con foglie lucide e coriacee e fiori
doppi bianchi e rossi.] [camellia, camélia,
camelia, Kamelie] camèlia L, camèlia,
carmèlia, cramèlia, cambarada N, camèlia,
griffa C, camèria S, camèlia G
càmera sf. [room, chambre, cuarto, Zimmer]
càmmara, càmera, càrama, recàmera (sp.
recámara), appusentu m., apposentu m. (sp.
aposento) L, apposentu m., càmara, cámera,
cárama N, apposentu m., appusentu m., càmara,
càmbara, càmera C, càmmara, appusentu m. S,
càmmara, càmbara, càmara, appusentu m. G
camìcia sf. [shirt, chemise, camisa, Hemd]
camija, camisa (lat. CAMISIA o cat. camisa),
camìsia, cànsciu m., càsciu m., càssiu m., càisciu
m. (c. da donna), bentone m. (lat. CENTO, -ONE)
L, camisa, centone m., chentone m., ghentone,
ghillione m., linza (c. da donna; lat. LINEA) N,
camisa, limusina C, camìsgia, faldhara (parte
inferiore della c.” S, camìsgia, vintoni m. (c. del
costume sardo femminile), galzola G
camino sm. (focolare) [fire-place, cheminée,
chimenea, Kamin] foghile (lat. FOCILIS), tzidda
f., foghilaja f., tziminera f.(it. dial. ciminera)
L, fochile, forredda f. N, forredda f., foxili,
fuxili, fomajou , tziminera f., geminera f.,
giminera f. C, fugghiri, ziminera f. S, fuchili,
zidda f., ciminea f. G
càmion sm. [(motor) lorry, camion, camión,
Laster] càmion, càmiu, camioncinu L, càmio,
càmion, càmiu, camiontzinu, camionetta f. N,
càmion, autocarru C, càmion, otocarru S,
càmion, ottocarru G
cammino sm. [way, chemin, camino, Gehen]
caminu, bia f. (lat. VIA) L, caminu, camminu,
bia f., ùrgulu N, caminu, bia f. arruga f. (it. ant.
ruga) C, caminu, camminu S, caminu G
camomilla sf. bot. (Matricaria chamomilla) [Pianta
erbacea medicinale delle Composite con foglie
lobate e capolini a fiori gialli e bianchi,
coltivata perché dai suoi fiori si ottengono infusi
e decotti, usati come calmante o digestivo.] ►
[camomile, camomille, camomila, Kamille] ►
cabonìglia, cabomìglia, cabunìglia, cabronìglia,
crabumìllia,
cabumiddu
m.,
cabumilla,
cabumìglia, camomìglia, camumilla, camomilla,
concuda mala L, camamilla, cambamilla,
cambomilla, camomilla, capumilla N, camomilla,
camumilla,
camamilla
(cat.
camamilla),
crabunìglia, cicirilloi m., xicirilloi m. C,
cabumìglia,
cabumìgliu
m.,
cabunìglia,
camumìglia, camumilla, cabumilla S, capumiddu
m., camumidda, camumiddu m., camammidda
Lm, camammilla Lm G
campagna sf. [country, campagne, campo, Land]
campagna, saltu m. (lat. SALTUS), foras de ‘idda
m. L, campagna, campanna, sartu m. NC,
campagna, salthu m. S, campagna, saltu m. G
campanàccio sm. [cow-bell, sonnaille, esquila,
Kuhglocke] marratza f., sonajola f. L, sonazu
(it. sonaglio), piccarolu (cat. picarol), marratzu
(lat. MARRA) LN, bindichinu, binnighinu,
dechinu, dràgalu, metalledda f., tumborro N,
arrulloni, nàcculu, pittaiolu, pittiolu, pittiollu,
sonalloni, sualla f., trinnittu C, ischìglia f.,
sunaioru S, schidda f., ischidda f., brunza f.,
sunadda f., tintinnu G
campanello sm. dimin. [hand-bell, sonnette,
campanilla de la puerta, Glocke] campaneddu,
campanellu LN, campaneddu, campanedda f.,
campanellu C, campaneddu, campanettu S,
campaneddu, svegliarinu, svigliarinu G
campare vi. [to live, vivre, vivir, leben] campare
(it. o cat. campar) LN, campae, campire N.
campai C, campà SG
campidano sm. [plain, plaine, llanura, Ebene]
campidanu LNCS, campidanu, campitanu G
campo sm. [field, champ, campo, Acker] campu
(lat. CAMPUS), campile, arvu, avru (c. arativo;
lat. ARVUM) L, campu, gampu, passibale N,
campu, campili C, campu SG
camposanto
sm.
[cemetery,
cimetière,
camposanto, Kirchhof] campusantu, tzimitóriu,
cimitériu L, campusantu, campisi, fossarju,
tzimitorju, cimitorju N, campusantu, gimitóriu,
tzimitóriu C, campusantu, zimitóriu, caramàsciu,
giagamanna f. S, campusantu, cimitòriu,
chjappittu G
canale sm. [canal, canal, canal, Kanal] canale,
cadua f., cola f., cora f. L, canale, chenale,
conale, coletta f., errile N, canali, canabi, gora
f. C, canara, canari S, canali G
canarino sm. orn. (Serinus canarius) [Uccello dei
Passeriformi
dal
colore
giallo-verdastro,
originario delle isole Canarie, dal becco tozzo ed
appuntito, ali brunastro-cenerine, coda lunga e
biforcuta.] ► [canary, canari, canario,
Kanarienvogel] ► canàriu L, canarinu N,
canarinu, canàriu, fardaloru C, canarinu, canàriu
S, canàriu, canarinu Cs, canerinu Lm G
cancellare vt. [to crosse out, effacer, borrar,
auslöschen]
cantzellare,
gantzellare,
ingancellare, iscantzellare, burrare (sp. borrar),
rajare (sp. rayar), isburrare (cat. esborrar),
imbruttinire, irdijire, irdisire, ischeccare (tosc.
ant. acciecare) L, cancellare, cantzellare,
burrare,
irgantzellare,
iscancellae,
iscancellare,
scancellae,
iscantzellare
N,
cancellai, scancellai, burrai, isborrai, isburrai,
sburrai, rajai, arrajai C, cancillà, canzillà,
ischanzillà, ibburrà S, cancillà, scancillà,
scancellà, burrà G
cancello sm. [gate, grille, enrejado, Gitte]
cancellu, cantzellu, gancellu, gantzellu, giaga f.
(c. rustico; lat. IACCA), iaca f. (ant.), jaga f.,
zaga f., merguleri (ant.; it. ant. mèrgolo) L,
cancellu, cantzellu, gantzellu, ecca f. , jaca f.,
zaca f. N, ecca f., gecca f., jecca f. (ant.),
geccali, giaga f., arrèccia f. (cat. reixa),
cancellu, cantzellu, arrastellu, restrégliu (c.
delle fortificazioni) C, canzellu, gancellu, giagga
f. S, cancellu, gancellu, ghjaca f., ghjachitta f.,
ghjagga f. Cs, catru Lm, rastellu Lm G
cancro sm. med. [cancer, cancer, cáncer, Krebs]
càncaru (it. canchero), crancu, cuddu male,
male chentza rimédiu, male cuadu, male
mandigadore, male de fogu, male cudrele, male
malu L, crancu, càncaru, maladia mala f., male
malinnu, male malu, male mandiadore, male
mannicadore, male cubau N, cancru, càncuru,
càntziru, càntziu, càntzulu, càntzuru, crancu,
mali mandriadori C, càncaru, mari magnadori,
mari marignu, mari maru S, càncaru, gangru,
grangu, mali magnadori G
càndido agg. [snow-white, candide, cándido,
weiss] càndidu, nidu, nìdidu (lat. NITIDUS),
ìnnidu, biancu nidu L, càndidu, nidu, nitu,
biancu, biancu nidu, chìcchinu, telaru N,
càndidu, nidu, niru, ìnnidu C, càndiddu S,
càndidu, cànditu G
cane sm. zool. (Canis canis) [Mammifero fissipede
dei Carnivori dal pelame fitto di vari colori,
denti canini aguzzi
sporgenti,olfatto, udito e vista molto sviluppati,
pupilla
rotonda, muso per lo più prolungato,
facilmente
addomesticabile.] ► [dog, chien, perro, Hund]
► cane (lat. CANIS), perru (sp. perro) L, cane,
catteddu (lat.
CATELLUS), tetè (infant.)
N, cani Cs, cani,
ghjàcaru, bubù (infant.) G
canestro sm. [basket, corbeille, canasto, Korb]
canistreddu,
canistredda
f.,
canisteddu,
canistedda f., canistru, calistru, chirrijola f.,
paneri (cat. paner) L, canisteddu, canistreddu,
cherrigu, corbisciolu N, scarteddu, farrajoa f.,
farrajoba f., farrajola f., palina f. palini f.,
pobinu m., polina f. (vaglio per ventilare il
grano), banastra f. (c. di vimini a strisce di legno
intrecciate; cat. sp. banasta) C, parinitta f.,
móiu, canisthreddu S, canestra f., canistreddu,
canestru Cs, cavagnu Lm, còlbula f., sgubbella f.
(crs curbella) G
canna sf. bot. (Arundo donax) [Pianta erbacea
delle Graminacee con fusto alto, silicizzato e
resistente, e rizoma sotterraneo perenne.] ►
[reed, canne, caña, Rohr] ► canna (lat.
CANNA)
cannello sm. [torch, chalumeau, cañuto, Kanüle]
canneddu,
cannìcciula,
càntaru
(lat.
CANTHARUS), tùtturu, tughe f., dughe f. (lat.
DUX, DUCE), iscetta (c. della botte; cat. aixeta)
L, càntaru, canneddu, tuche f., tuchedda f.,
tucale, baddajolu, iscetta f., isetta f., issetta f.,
scetta f. N, canneddu, cannusca f., tùtturu de
canna, baddajolu, filtzettu, griffoni (sp. grifón),
griffu (sp. grifo), cannada f., scetta f., ,
scettigedda f., scettixedda f., spìndulu, tuvera f.
(c. del mantice) C, canneddu, cannedda f.,
cannùccia f. (c. della pipa), ascetta f., iscetta
f., ippina f. S, canneddu, scelta f. G
cannìccio sm. [reed grating, claie, cañizo,
Rohrgeflect] cannittu L, cannittu, cannitta f.,
cannitzu, lùssia f. (probm. prerom.), cràdiu N,
cannitzau, cannitzu C, cannizzu, incannizzaddu
S, cannìcciu G
cannone sm. [gun, canon, cañón, Kanone]
cannone LN, cannoni CSG, cannonu Lm G
canottiera sf. [singlet, gilet sans manches,
remera, Unterhemd] cannottiera, frinella L,
canottiera NC, cannottiera N, canottiera,
canauera, frinella, franella S, canuttera G
cantare vt. [to sing, chanter, cantar, singen]
cantare (lat. CANTARE) LN, cantai C, cantà SG
cantiere sm. [yard chantier, atarazana,
Baustelle] cantieri LNCS, cantieri. cantiè Lm G
cantilena sf. [sing-song, cantilène, cantilena,
Kantilene] cantilena, iscantaritzu m., mémula,
mìmula, maudinu m., leredda, laredda, chirielle
m. (tosc. chirielle), narantina, repiccu m. (cat.
repic; sp. repique), càntara (c. noiosa), tasa,
taja (probm. lat.STADIA - Pittau), nìnnida (c. per
culla) L, cantilena, cantaza, mìula, badaloccu
m., lésina N, cantilena C, cantirena, duru-duru
m., mìmmura, nìnniddu m. S, cantilena,
filumestu m., durudduru m. G
cantina sf. [cellar, cave, cantina, Keller]
cantina, chentina, chintina, frundagu m. (it.
fondaco) L, cantina, funnagu m., mangasinu
m.N, cantina C, chintina S, chintina, cantina Lm,
camasinu m., cammasinu m. G
canto/1 sm. [singing, chant, canto, Singen]
cantu, càntigu, càntidu, cantone f., càntida f.,
cantizu, muttu (it. motto), muttettu (it.
mottetto), dillu, dìlluru L, càntidu, cantu,
cantaju, cantone f., cantonzu, dillu, dìlliri,
muttu N, cantu, càntidu, cantzoni f., opu C,
cantu, cànticu, canzona f. S, cantu, cantugnu,
cantarìzia f., canzona f. G
canzone sf. [song. chanson, canción, Lied]
cantone (lat. CANTIO -ONE) L, cancione,
cansone, cantone, cantzone, cassone N, cantzoni
C, canzona, canzoni S, canzona G
capace agg. [able, capable, capaz, tüchtig]
capatze, galiu, atziviu, bonu, talentosu L,
capassu, capatze, capatzu, aggaliu, talentosu,
valitore
N, capatzi, capatzu (sp. capaz),
capassu, càpiu, càpidu, bonu, arvitziosu,
talentosu C, capazzi, àbiri, bonu S, capaci,
capazzu, inteltu, bulumosu G
capanna sf. [hut, cabane, cabaña, Hütte]
pinnetta (lat. PINNAE (MURORUM)), pinnattu m.,
pinnettu m., cabanna, cubone m., cupone m.,
barracca (cat. sp. barraca) L, pinnetta, pinnettu
m., pinnattu m., cupone m., cuvone m. N,
pinnetta, pinnettu m., pinneddu m., pinnatzu
m., pinnàcciu m., cavagna (cat. cabanya) C,
pinnetta, barracca S, pinnetta, capanna, cuponi
m., cupponu m. Lm G
capello sm. [hair, cheveu, cabello, Haar] pilu (de
conca) (lat. PILUS) LNC, peru S, pilu, pilu di
capu, capiddu, zudda f. Lm G
capelvènere sf. bot. (Adiantum capillus-veneris)
[Genere di felce delle Adiantacee, rizomatosa,
alta 15-25 cm., con foglie grandi, composte da
un picciuolo sottile, bruno-nerastro, e foglioline
a ventaglio.] ► [maidenhair, capillaire,
culantrillo, Venushaar] ► erva chi non
isfundet, pimpina, pampinella, pimpinella (tosc.
pimpinella) L, fatzia, fartzia (cat. falsía),
fratzia, orgoddàsile m. N, fragia f., fartzia,
fratzia, frazia, fatzina, filigheddu m., pampinella
C, pimpinella S, filettu di Vènere m., filettu
màsciu m., pampinedda G
capézzolo sm. anat. [nipple, mamelon, pezón de
la teta, Brustwarze] cabìggiu, cabigu, cabiju
(lat. CAPITULU), crabigu, cabiu, crébiga f.,
crébigu, tittica f., tittiminzone, timingione,
ninni, pittu L, capilcu, capricu, crabicu, crapicu,
crapiju, giabigu, mammiddu, tapìciu, simingione,
timinzone, tzimignone, tzimingione, tziminzone,
tzitzicru, tzitzilicu N, cimignoni, cimingioni,
simingioni (lat. *SUMINIONE - DES II, 417),
timingioni, tzimingioni C, cabìggiu S, capigghju,
cabbigghju Cs, cabbìgghjulu Cs, capitugnulu Lm,
cimingioni (c. delle bestie), pisturru (c. della
scrofa) G
capinera sf. orn. (Sylvia atricapilla) [Piccolo
uccello dei Passeriformi dalla testa nera nel
maschio e marrone nella femmina, piumaggio
grigio-oliva, ali medie e leggermente appuntite,
coda con margine arrotondato, occhi bruni con
anello oculare bianco, zampe scure, dal canto
gradevole.] ► [blackcap, fauvette, curruca,
Grasmücke] ► conchiniedda, conchinieddu m.,
conchedda de baccu, conca de moro,
conchemoro,
giggia,
filomena,
filumena,
muschitta, muschittu m., sorighedda, sorighitta
L, filormena, filomenedda, filormenedda,
filumena, capitta de moro, conca de moru,
conca ‘e para, conchinigheddu m., concaunedda,
crabinereddu m.,puzone conchinigheddu m.,
berrittinigheddu m., crispia, ddeddea, rusignolu
m., ungrilonga N, conca de moru, conca ‘e para,
concamoru,
conchemoru,
conchimoru,
crabarissa, prabarissa, crabinereddu m., cherri
m., cordonera, filomena, muschitta, conca
niedda, conchinigheddu m., berrittinighedda C,
firumena, muschitta S, capidimora, cabbidimoru
m. Cs, ciaciarra Lm, capinera Lm G
capire vt. [to understand, comprendre,
comprender, verstehen] cumprèndere (lat.
COMPREHENDERE),
attibbire,
attuare,
appetzare,
assebèschere,
suppentire
L,
cumprèndere, crumpèndere, cumprènnnere,
abbrittiare,
accapissare, attibbire, attuire,
irbelegare, segherare N, cumprendi, càpiri,
attinai C, cumprindì S, cumprindì, attibbì, sirià,
capì, piddà capu, mascimà, abbizassi Cs G
capitano sm. [captain, capitaine, capitán,
Hauptmann] capitanu
capitómbolo sm. [tumble, culbute, tumbo,
Purzelbaum] cuccarameddu, cuccurumeddu,
cuccarumeddu, cuccurimbellu, cuccurimbeddu,
cuccuruficchidu,
cuncurufittu,
iscuccurumeddada f., molisicca f., troddulone L,
róddule,
róddulu,
cuccurumbeddu,
bubbuliscàrcini, cuccurumeddu, cuccurinculu,
cuccuriscàrgiu,
carducùccuru,
irbùddulu,
iscuccuricàrgiu, istesorzada, ruttorja f. N,
concurumbeddu, cuccurimbeddu, cuccurimbellu,
cuccurubeddu,
cuccurumbeddu,
cuncurrumbeddu, cuncrumbeddu, cuccurufittu,
cuccuruscallu, curcuriscàriu, scrucudiscarzu,
arruttroxa
f.,
attùmbida
f.,
attumbu,
atzappulada
f.,
furriacallu,
furriagallu,
scrucudiscarci C, cuccurumeddu, canniora f.,
tamburadda f., rudduradda f. S, caprittinu,
capriolu, capuzzinu, rumbulata f., tumbulata f.
G
capodanno sm. [New Years Day, jour de l’an, dia
del Año, Neujahr] cabuannu, prima die de
s’annu f., candelarzu (lat. CALENDARIUM),
cannelarzu L, capitanni, die de s’annu nobu f.,
prima die de annu f. N, dì de s’annu f., annu nou
C, primma dì di l’annu f. S, capuannu,
capudannu G
capogiro sm. [(fit of) dizziness, vertige, vértigo,
Schwindelanfall] addine, addinzu, baddine,
baddinu, baddinzu, gaddine (lat. CALLIGO),
imbaddinzu,
imbandinzu,
abbatzinamentu,
batzinu,
imbaddinamentu,
imbàddinu,
batzinedda f., bazinedda f., imbaddinaredda f.,
baddineddu, ammoddighinzu, loinu, luinore L,
gaddinzu, gaddighinzu, ingaddinzu, issiminzu,
mulighina
f.,
ammolighinada
f.,
ammolighinamentu, ammolighinzu, istontórrinu
N, baddini, baddinedda f., illuinu, scimìngiu,
sciumìngiu (lat. EXFUMINIUM), furriamentu,
fùrriu de conca, iscimìngiu, mediori, sbollinu C,
bazinedda f., baddinu S, bazinedda f., baddinu,
abbàddinu, vaddinu, baddinedda f., imbàddinu,
abbacinamentu Lm G
caporale sm. [lance-corporal, caporal, cabo,
Gefreite] caporale LN caporali C, capurari S,
capurali G
capostazione smf. [station-master, chef de gare,
jefe
de
estación,
Bahnhofsvorsteher]
cabistassione L, capistassione N, cabustatzioni C,
cabbisthazioni S, capustazioni G
cappello sm. [hat, chapeau, sombrero, Hut]
sumbreri (sp. sombrero), bunettu, bonette (cat.
ant. bonet), tetza f. (c. a bombetta), cuguddu,
cuguttu, cappeddu, cappellu L, cappeddu,
gappeddu, bonette, bonnette, sumbreri, pettasu
(ant.) N, cappeddu, bonettu, sumbreri C,
sumbreri, bunettu, cappiari S, cappeddu,
simbreri, sombreri Cs, cuccurili G
càppero sm. bot. (Capparis spinosa) [Pianta
erbacea arbustiva delle Capparidacee con foglie
ovali e picciolate, con stipole spinose, fiori
bianchi e grandi, stami lunghi e ovario
sporgente. Il frutto è una bacca carnosa. Le sue
gemme floreali sono conservate sotto sale o
aceto e utilizzate in cucina.] ► [caper. câpre,
alcaparra, Kaper] ► tàppara f. (cat. tàpara),
àppara f., àpparu m., tapparosa f. L, càpperu,
càppara f. N, càppara f., tàppara f. C, tàpparu
S, tàpparu, tàppara f., càpparu, càppuru G
cappotto sm. [coat, paletot, capote, Mantel]
cappottu, cappotto, cabbanu (it. gabbano),
gabbanu, benùssiu, brenusu (c. senza maniche;
genov. brenusu), brenussu, brenùssiu, paltò (fr.
paletot), capparone (it. ant. capperone) L,
cappotto, gappotte (sp. capote), gappotto,
gabbanu, brumusu, cabbanu, tabarru, serenicu
(c. corto, un po’ leggero), capparone, paltò N,
cappottu, redingottu (sp. redingote), serenicu
(c. per la notte), barraccanu, gabbanu, cavannu
C, cappottu, gabbana f., palthò S, cappottu,
gabbanu, casacconi G
cappùccio sm. [hoad, capuchon, capucho,
Kapuze] cuguddu (lat. CUCULLUS), cubuddu,
cuguttu, cugutzu (lat. CUCUTIUM), cappùcciu,
capputzu L, cucuddu, cuculliu, cucuttu, cucutzu,
cuguddu,
cuguttu,
cruccuddu,
curcuddu
capputzu N, cuguddu, cappùcciu, baccuccu C,
cappuzzu, cucuddu, cuguddu S, cucuddu,
cappùcciu, cappula f. (c. del cappotto),
capparoni G
capra sf. zool. (Capra hircus) [Mammifero
artiodattilo ruminante dei Bovidi, dalla testa
corta e larga alla fronte, barbetta sul mento,
corna ricurve all’indietro, pelo liscio e lungo,
zampe corte e robuste.] ► [goat, chèvre,
cabra, Ziege] ► cabra, craba (lat. CAPRA),
becca L, capra, crapa, craba, crapedda,
crapitta, ecca N, cabra, craba, argalla, faccióua
C, crabba S, capra, capracòccia, crabba Cs,
zabedda G
capretto sm. zool. [Piccolo della capra, di età
inferiore ad un anno.] ► [kid, chevreau,
cabrito, Böcklein] ► crabittu L, crapittu,
caprittu, cabrittu, crabittu, edu (lat. HAEDUS),
gargazu, gargatzu, gragàrgiu, gragrazu, argargu,
argàgiu
(lat.
GREGARIUS)
N,
crabittu,
crabittedda f., agrallu, argallu, argallàrgiu, edu,
gregàgiu, gragallu (c. di un anno) C, crabbittu S,
caprittu, caprettu Lm, crabbittu Cs, ghjalgaddu,
capruledda f. G
caprìccio sm. [whim, caprice, capricho, Laune]
caprìcciu, abbicchizada f., acconcada f.,
addelentada f., arbitriada f., arbritiada f.,
attestada f., avrintziada f.,
atzilivriada f.,
berrine, caddina f., denghe, erredda f.,
incapricciada
f.,
incapricciadura
f.,
iscad(r)èntzia f., mendeu, mendu, muschinada
f., pinniccu, trecca f., pùbulu, zimbiga f.,
ischériu, cascavégliu (cat. cascavell), pittu,
prìmulu, tzimbiga f., zibbìrriu L, grillu,
cascavellu, cascavillu, crapìcciu, biddiddiris pl.,
billella f., pippiriolu, friolera f., bèttia f.,
brènnia f., imbérriu, isempru N, schinitzu,
sfinitzu, scinitzu, caprìcciu , cuaddu, milindru,
birdighina f., bribilliscu, creccu, cricchivellu,
cascavellu, fumaccera f. (cat. fumassera), grillu,
pacia f., ziri-ziri C, caprìcciu, ciribrìcuru,
pricundia f., gidea f. S, caprìcciu, imbérriu,
mussa f. Lm, saltaribrìdduli pl., vaddàriu,
bizarria f. G
capriola sf. [caper, cabriole, corza, Purzelbaum]
cuccurumeddu m., sàltiu m., cadramìncia,
cadramissa, cadramissada, coiletta, crabiola,
crabiolada,
crabioladura,
giracampana,
iscrabionadura L, caprittina, catramissata,
caralimbesse
m.,
cuccurummeddu
m.,
iscradéddiu m., paliatzu m., cradéddiu m.,
scrucudiscarci (DES I, 47) N, concurumbeddu m.,
cuccurumbeddu
m.,
cuccuruscàlgiu
m.,
cuccavela, càgliu m., furriagallu m., furriottu
m., crabiola C, crabettinu m., crabbiuradda,
cuccarumeddu m., inghiriottu m. S, caniulata,
capriola, caprola, caprittina, capuzzinu m.,
catraolta, catracùccaru m., cuccarummeddu m.,
cuccurummeddu m. Cs G
capriolo
sm.
zool.
(Capreolus
capreolus)
[Mammifero artiodattilo ruminante dei Cervidi,
ottimo saltatore e nuotatore, di statura breve,
pelame bruno-rossiccio, corna piccole a tre
punte, diritte, presenti unicamente nel
maschio.] ► [roe-buck, chevreuil, corzo, Reh]
► crabolu (lat. CAPREOLUS), crabiolu, bìttera f.,
anta f. (sp. anta), damma f. (femmina del c.;
lat. DAMMA) L, capriolu, crapiolu, crapolu,
cravolu, crabiolu, dama f. N, cabriolu, crabiolu,
crabiou, damma f., betta f. (cat. bita), bettu
(cat. bit) C, crabboru S, caprolu, crabbolu Cs,
bittu G
carabiniere
sm.
[carabineer,
carabinier,
carabinero,
Karabiniere]
carabineri,
cherebineri L, carabineri, caraba, carabu,
crabineri, giannis (Tonara) N, carabineri Cs,
carabbineri, carabinieri Cs, carbigneri Lm, frati
branca (iron.), frati facciati (iron.) G
caraffa, -ina sf. dimin. [carafe, carafe, garrafa,
Karaffe]
carraffa,
carraffina,
caraffina,
garraffina L, carraffina, garraffina N, caraffina,
carraffa, carraffina, garraffina, perfella C,
carraffa, garraffa, garraffina S, caraffa,
caraffina, carraffina G
caramella sf. [sweetmeat, caramel, caramelo,
Bonbon] caramèglia, caramella L, caramella,
carammella N, caramella, caramèglia, caramìglia
(cat. caramella) C, caramella S, caramella,
ciappiddetta Lm G
caràttere sm. [character, caractère, carácter,
Charakter] caràttere, creze, naturale, àstula f.,
utta f. (c. pessimo), iscarpentu, piessinu L,
caràttere, caràttile, isterca f., contumàssia f. N,
caratri, caràtteri, caràttili, caràttiri, naturali,
aragoni, ghigna f. C, caràtteri, naturari S,
caràttari, caràtteri, caràttiri, caràttili, miletu G
carbone sm. [coal, charbon, carbón, Kohle]
carbone, carvone (lat. CARBO -ONE), crabone L,
carbone, carvone, crabone N, carboni, craboni
C, caiboni S, calboni, carbonu Lm G
càrcere sm. [prison, prison, cárcel, Gefängnis]
presone f. (lat. PREHENSIONE), càrtzere, galera
f., grìbbia f., reclusione f., inserru (sp.
encierro), bàgliu (it. bagno) L, càrtzere, presone
f., galera f., recrusione f., tzippu, grìbbia f.,
bàgliu, buiosa f. N, presoni f., grìbbia f.,
calafossu (sp. calabozo), inserru, umbra f. C,
prisgioni f., ricrusioni f., garera f., bagnu penari
S, prisgioni f., prisgiona f., insarru G
carciofo sm. bot. (Cynara cardunculus) [Pianta
erbacea
coltivata
delle
Composite
con
infiorescenza voluminosa, che produce un
capolino commestibile, avvolto in brattee
(foglie) color verde-violaceo per lo più spinoso.]
►
[artichoke,
artichaut,
alcachofa,
Artischocke] ► iscartzoffa f., cartzoffa f. (cat.
carxofa) LN, cancioffa
f., cantzorfa f. N,
cancioffa f., cantzoffa f., concioffa f.,
scancioffa f., iscrancioffa f., scaglioffa f. C,
ischazzoffa f., schazzoffa f. S, iscaglioffa f.,
scaglioffa f., scalcioffa f., scalcioffu, carcioffu
Lm, pomu di scaglioffa, scaccioffa f. Cs G
cardellino sm. orn. (Carduelis carduelis) [Piccolo
uccello canoro dei Passeriformi (Fringuellidi),
dal piumaggio rosso, giallo, bianco e nero, che si
nutre principalmente dei semi del cardo, dal
becco tozzo e appuntito, coda di media
lunghezza e biforcuta, zampe giallo-grigiastre.]
►
[goldfinch,
chardonneret,
jilguero,
Stieglitz] ► caldeglina f., cardaglina f. ( ( it.),
cardella f., cardellina f., cardellinu, cardulina
f., carzolina f., cardeglina f., cardoglina f.,
caldalina
f. (sp. cardalina), cardalina f.,
caldèglia f., cardèglia f., baldulina f., gardeglina
f. gardeddina f., gardellina f., garellina f.,
gardoglina f., gardollina f., gardèglia f., alas
d’oro f., pardullina f., tutulinu L, cardanella f.,
cardanera f., cardelitta f., cardellina f.,
cardolina f., gardanera f. (cat. cardanera),
gardolina f., gardolinu, gardulina f., gardalina f.,
gardulitta f., gardulittedda f., gardulittu,
gardulina pinta f., ispositta f., malasennora f.,
malasinnora f., melasennora f., tzingrulina f. N,
cadranera f., cardanera f., cadralina f., cadrallia
f., cadrallina f., cadralliu, cadrelia f., cadrelina
f., cadrelliedda f., cardalia f., cardalina f.,
cardanella f., cardaniera f., cardinella f.,
cardellina f., cardulina f., cradalia f.,
sennoredda f., passarilinu, passarillinu
C,
cardhiddina f., gardheddina f., gardhiddina f. S,
caldaddina f., cedda caldaddina f., caldagghjna
f. Lm, caldaglina f., cardalina f. Lm, cardelli(nu)
Lm, caldeddina Cs, cardeddina f., caldulittu Cs,
oldulitta f. G
cardo sm. bot. (Cynara cardunculus altilis) [Pianta
erbacea orticola delle Composite, simile al
carciofo, con foglie lunghe e carnose
commestibili.] ► [thistle, cardon, cardo,
Distel] ► bardu (lat. CARDU(U)S), cardu, gardu,
ardu, bardu iscartzoffa, eritza f. L, gardu,
cardu, usaocu N, cardu, cadru, cardoni, cardu
biancu, cardu bonu, cardu de ortu, cadru, gureu
de ortu C, gardhu S, aldu, caldu, cardu Lm G
carestia
sf.
[famine,
disette,
carestía,
Hungersnot] carestia, caristia, carìscia, fàdigu
m., grusura, iscassia L, carestia, caristia,
meschinzu m. N, carestia, scassesa (cat.
escassesa), spatìgliu m. C, caristhia, ischassia,
ischuria S, caristia, pilosa G
carezza
sf.
[caress,
caresse,
caricia,
Liebkosung] carignu m. (sp. cariño), carinnu m.,
carìnnia, carìssia (sp. caricia), carìtzia,
accarìssiu, abbréngulu m., angù m., brindadura,
caridùdine,
imberriamentu,
imbérriu
m.,
imbìmbinu m., pibiu m., melindru m. (sp.
melindre), ammajùcculu m. L, accarinnu m.,
carinnada, carignu m., carinnu m., carìnnia,
carìtzia, accasazu m., ammagliùccuru m.,
losinga, pipiadura, tettemeche m. N, carignu m.,
carigna, carìnniu m., carinnu m., carìssia,
carìtzia, caritziamentu m., carìtziu m., candonga
(sp. candonga), imbrìmbinu m., imbràmbulu m.,
melindru m., mirringhenga, marietta, ingrillu
m., solinga C, carignu m., carezza, imbérriu m.
S, carignu m., carigna, caresa, lisgiatura,
allisgiatura, aggrógulu m., imbérriu m., vizzu m.
G
caricare vt. [to load, charger, cargar, laden]
garrigare, carrigare (lat. CARRICARE), carriare,
garridare, barriare, aggiuare, azuare (lat.
IUVARE), acchidire L, garrigare, garriare,
carriae, carriare, carricare, carrigae, carrigare,
carrijae N, barriai, carriai, carrigai, garrigai
scarrigai, craccaxai, abbattilai, s’acciofettai,
attuai, incomai, ingomai C, carrigà, barrià S,
garrigà, carrià, caricà, carriggà Cs, cargà Lm,
accarrià Lm, barrià G
carità
sf.
[charity,
charité,
caridad,
Nächstenliebe] caridade, bonucoro m. LN,
caridadi, carirari C, cariddai S, caritai, carità
Lm G
carne sf. [flesh, chair, carne, Fleisch] carre (lat.
CARO, CARNIS), petta (c. animale; lat. PETTIA)
L, carre, pessa, petta, petza, pepei (infant.) N,
carri, cordoxina pèccia, pessa, petza C, carri S,
carni Lm, carri G
carnevale sm. [carnival, carnaval, carnaval,
Karneval] carnovale, carrasegare, carrasigare,
carresegare (lat. CARNE + SECARE), carrasciale
(it.
ant.
carnasciale)
L,
carrasecare,
carrasegare, segarepessa N, carrisegada f.,
carrasegai, carrasigai, carnevali, carrasciali,
carraxali, carnovali, carrepetza (carri ‘e petza),
crannovali,
sagarapetza,
segadepetza,
segarepetza,
segapetza,
segrapetza,
segarripetza, segada de petza f., carraghetza f.,
carr’’e petza f., cancioffali C, carrasciari S,
carrasciali, carniva’ Lm G
carogna sf. [carrion, charogne, carroña, Aas]
carrogna, garrogna (cat. carronya o sp. carroña),
mortorzu m., mortorju m., iscórtigu m., ispéigu
m., ispìnnigu m., carùmene m. L, caronna,
carrogna, carròngia, carronna, carunza (lat.
CARUNIA*), cóntzica, ispédicu m., ispìnnicu,
mortorju m., mortorjale m., spéigu m. N,
carrogna, carònnia, mortoxu m., mratoxu m.,
speigu m., spegu m. C, carrogna, murthóggiu m.
S, carrogna, multògghju m. G
carota sf. bot. (Daucus carota) [Pianta biennale
delle Ombrellifere con fiori compositi bianchi e
violetti, coltivata per la sua grossa radice a
fittone commestibile.] ► [carrot, carotte,
zanahoria, Möhre] ► aligarza, ligarza, aligarza
furistera,
aligàrgia,
aligarza
saligheresa,
fustinaja,
fustinaga,
fustenaja,
fortinaja,
fostenaja, fostinàcia, fostinaja, fustenaja,
pestinaja, pistinaja (lat. PASTINACA) L,
frustinaca, fustinacra, frustinaga, pistrinaca N,
pastinaca, pestianca, pestianga, pestinaga,
pistinaga, pistinaga ‘era C, arigàglia, arigàglia
d’Ariera S, aricàglia, aligàglia, fustinàglia G
carpentiere
sm.
[carpenter,
charpentier,
carrero, Zimmermann] mastru de carros,
ferrajolu LN, carpentieri N, carpinteri, maistu de
carrus, fusteri (cat. fuster) C, caipintieri,
masthru di carri, caravattu (c. costruttore di
barche) S, calpinteri
carrello sm. [truck, draisine, cangrejo, Karren]
carrellu, carreddu, carrutzu L, carreddu,
carrittu, carrixeddu, carrello -u N, carrutzu,
carrettu C, carrellu, carruzzu S, carrellu,
carrettu G
carrettiere sm. [carter, charretier, carretero,
Kärrner] carretteri, carrulante, carrettoneri,
carrittoneri, carradore (it. ant. carratore) L,
carrulante, carrattoneri, carretteri, carrettoneri
N,
barriadori,
carradori,
carrattoneri,
carrettoneri,
carrulanti
C,
carrattuneri,
carrettoneri,
carrettuneri,
carradori,
tumbarellàggiu S, carrulanti, carritteri, carradori
G
carrettone sm. [wagon, camion, carretón,
Wagen] carrattone, carrettone, carrittone (sp.
carretón), tumbarella f.
LN, carrattone N,
carrettoni, rollanti C, carrattoni, tumbarella f.
S, carrittoni, tumbarella f. G
carro sm. [cart, char, carro, Wagen] carru (lat.
CARRUM), càrrulu L, carru, tracca f. (c.
addobato per le feste; it. trabacca) NC, carru S,
carru Cs, càrrulu G
carro armato sm. [tank, char de combat, tanque,
Panzer] carrarmadu L, carru armau, carrarmau
N, carrarmau C, carraimmaddu S, carralmatu G
carrozza sf. [carriage, voiture, carroza,
Kutsche] carròccia, carrotza, cocceddu m.,
cócciu m. (cat. cotxu), tzittadina L, carrotza
popò m (infant.) N, carrossa, carrotza, cócciu C,
carrozza, carronca S, carrozza, calesa (c.
coperta), sìglia bulanti (c. scoperta) G
carrubo sm. bot. (Ceratonia siliqua) [Albero
sempreverde delle Papilionacee, che può
raggiungere i 10 m. di altezza, con foglioline
larghe, coriacee e lucenti di colore verde-scuro
e chioma densa. Fiori in piccoli racemi senza
corolla e legumi appiattiti, penduli, di colore
bruno.] ► [carob-tree, caroubier, algarrobo,
Johannisbrotbaum] ► àrvure de carruba f.,
carruba f., silimba f., tilimba f., silìcua f. L,
àrbore de carruba f., silimba f. N, carruba f.,
garruba f., silibba f., silimba f., tilimba f.,
tzilimba f., garroffa f. C, àiburu di la carruba,
carruba f. S, carrubba f., àlburi di la carrubba G
carrùcola sf. [pulley, poulie, garrucha, Rolle]
tagliola (genov. o piem. tagliola), tazolla,
rosinzola L, tagiola, tagliola, talliola, talliora,
tallora, arrejola, raggiola N, tallora, tagliora,
tazora, tazoa, tellora, girella C, tagliora,
buzzellu m., carrùcura S, taddola, tàglia Cs G
carta sf. [paper, papier, papel, Papier] pabilu m.
(lat. PAPYRUS), pabiru m., carta (c. da gioco) L,
paperi m.,papiru m., carta N, paperi m. (cat.
paper), carta C, pabbiru m., cartha S, paperi m.,
papè m. Lm, babbiri m. Cs, calta G
cartilàgine sf. anat. [cartilage, cartilage,
cartílago, Knorpel] moddìmine de s’ossu m.,
modde de s’ossu m., ossu corriattu m., ossu
modde m., moddore m. L, durgale m. dùrgalu
m., tùrgalu m., tùrgaru m., turga, moddìmine
m., ossu de modde m. N, cartilàgini C, ossu
curriattu m., ossu moddu m., ossu tènnaru m.,
carthilàgini S, ossu moddu m. G
cartolina sf. [postcard, carte postale, tarjeta
postal, Postkarte] cartolina LN, cartolina,
cartola C, carthurina S, caltulina G
cartone sm. [cardboard, carton, cartón, Karton]
cartone LN, cartoni, cartócciu C, carthoni S,
caltoni G
cartùccia sf. [cartridge, cartouche, cartucho,
Patrone] cartutza, cartùccia, cartatùccia (rom.
cartatucca), cuartutza L, cartutza N, cartùccia,
cattùccia, cartatùccia C, carthùccia, carthatùccia
S, caltùccia, caltatùccia, cartùccia Lm ,
casciuletta G
casa sf. [house, maison, casa, Haus] domo (lat.
DOMUS), abbitu, torradorzu m., casula, vestare
(ant.), bestare m. (ant.) L, domo, dommo,
dommu, domu N, domu, ‘omu C, casa S, casa,
domu G
cascare vi. [to fall down, tomber, caer, fallen]
rùere (lat. RUERE), corriare, isdobbiare, isdoare,
falare (lat. CHALARE) L, rùghere, falare a terra
N, arrui, orrui, scartinai, atzappulai, attumbai,
attappai C, caggì, cadì, isthrampà, faranni (c.
dall’alto), trabintà S, cascà, cadé, strampassi,
sduassi G
cascata/1 sf. [fall, chute, cascada, Kaskade]
istrampu m., istrumpu m., istràmpidu m., tzurru
m. (sp. chorro) L, tzurru m., porcu de abba m.,
strumpu m., turràrgiu m. N, spéndula (lat. EXPENDULA), spéndua, strumpu m., tzurru m.,
ciurru m., scabiossu de àcua m., cascada C,
caschadda S, ghjettu d’ea m., cascata G
clavìcola sf. anat. [clavicle, clavicule, clavícula,
Schlüsselbein] arcu de sa pettorra m., atta de sa
pala, punta de sa pala, giae de su costazu, giae
de su coddu L, crae de su coddu, crae de s’armu
N, crai de su coddu C, ossu di l’ippaddi m. S,
chjai di la spadda, ossu di la spadda m. G
cliente smf. [customer, client, cliente, Kunde]
cliente, fettianu, fittianu (lat. QUOTIDIANUS),
parrocchianu (cat. parroquià; sp. parroquiano)
L, cliente, criente, barrocchianu, parrocchianu,
porrocchianu N, clienti, cliéntulu, fittianu,
vittianu, parrocchianu, borrocchianu C, crienti,
fittianu S, clienti, fittianu, ustiràiu G
caseifìcio sm. [dairy, fromagerie, quesería,
Meierei] caciara f., caseifìtziu, caseifìssiu,
casifìtziu, casofìtziu (Ittiri), casufìtziu
L,
casifìssiu, casufìtziu, caciara f. N, casaja f.,
caseifìciu, casefìciu, lattiera f. C, caseifìziu S,
casifìciu, lattifìziu, fràbbica di lu càsgiu f. G
caserma sf. [ barracks pl., caserne, cuartel,
Kaserne] caserma, cuarteri m., carteri m. (ant.)
L, caserma NC, casèima S, caselma, casserma
Lm, calteri m. G
casomai cong. [if ever, tout au plus, si por
suerte, falls] casumai, accabore, pro casu, si
pro casu, sincabèsserat sincasu, siaccasu, sorti
(ant.)
L,
casumai,
semper
a
cando,
sempereccando,
siacando
(siat
cando),
simpercasu, siaccasu, sincasu, si pro casu,
chimitacoi, chitacoi, cigomentacoe N, iscasumai,
si po sorti, in casu de, casu chi, postu chi C,
simmai, accausè, ancausè, incausè, sincausè S,
fussimmai, casumai, pa casu chi G
cassa sf. [case, caisse, caja, Kiste] càscia (lat.
CAPSEA o sp. caja), cassa (lat. CAPSA), càssia L,
càscia, càssia, cassa N, càscia CSG
cassaforte sf. [safe, coffre-fort, cofre fuerte,
Geldschrank]
casciaforte
L,
cassiaforte,
cassaforte,
N, casciaforti C, casciaforthi S,
casciafolti, casciaforti G
cassapanca sf. [chest, coffre, cajón, Truhe]
càscia, casciabancu m., bangale m., arca (lat.
ARCA), bancale m. (genov. bancá), panca L,
càssia, bangale m. N, càscia, cassabancu m.,
bangu a spagliera m. C, càscia, casciabancu m.,
cascioni m. S, càscia, bancu m., cascioni m. G
casseruola sf. [saucepan, casserole, cacerola,
Kasserolle] casciarola, cassarola, cassalora,
cascialora, caldarola, caldarone m., galdarone
m. (sp. calderón), sestàina, frisciolu m. (c. di
ferro), ischijonera L, cassarola, cassalora,
cassarolu m., sartàghine (c. bucata) N, cassalora,
cassarola, cassarora, calderoni m., galderoi m.
C, cassarora S, cassalora, cassarola, cazzarola,
saltàina, frigghjtogghja G
cassetto sm. [deawer, tiroir, gaveta, Schublade]
calascieddu, calàsciu (cat. calaix), calassieddu,
calàssiu L, cadasseddu, cadàsciu, cadàssiu
cadassu, calàssiu, calassu N, calàsciu, cadàsciu,
caràsciu, chedàsciu, carassu, calasceddu C,
carascinu, caràsciu S, calàsciu, cascittu, cantra
f. Lm G
castagna sf. [chestnut, châtaigne, castaña,
Kastanie] castanza (lat. CASTANEA) L, castanza,
castagna, castàngia N, castàngia C, casthagna S,
castagna, ghjandina G
castello sm. [castle, château, castillo, Schloss]
casteddu (lat. CASTELLUM) LN, casteddu, castru
C, castheddu S, casteddu G
catafalco
sm.
[catafalque,
catafalque,
catafalco,
Katafalk]
cadalettu
(lat.
CATALECTUS), tùmbaru, caddu de su rettore L,
cadalettu N, cataffali, cadaffali (cat. cadafal,
catafal), mula f. (cat. mulassa - DES II, 135) C,
tùmbaru, tùmburu, tùmuru S, tùmbulu,
catafalcu, cataletta f., littera f. G
catarro sm. med. [catarrh, catarrhe, catarro,
Katarrh] cadarru (lat. CATARRHUS), catarru,
asserrajadura f., assurragadura f. L, catarru,
cadarru, brolla f., brollu, ticarru N, catarru,
gatarru C, catarru S, catarru, caddarru Cs,
risfriatura f., irrisfriatura f., sgracchju Lm G
catechismo
sm.
[catechism,
catéchisme,
catequismo,
Katechismus]
catechìsimu,
catechismu LNC, dorottina f., dottrina f.,
lottrina f., luttrina f., truttina f. L, androttina
f., dorottina f., indrottina, f.lettrine f., luttrina
f., lottrina f., trottina f. N, dottrina f., drottina
f., truttina f. C, catechìsimu, duttrina f. SG,
catichismu Lm G
càttedra sf. [desk, chaire, cátedra, Katheder]
càttedra, cadreone m. L, càttedra, cadirone m.
N, càttedra, cadironi m. C, càttedra, caddreoni
m. S, càttedra, càttrida Lm, catrioni m. G
cattedrale sf. [cathedral, cathédrale, catedral,
Kathedrale] cheja manna, cheja mazore, sea,
vethìlica (ant.) L, crèsia mazore, crèsia manna,
sea N, seu m. (cat. seu) C, cattedrari, gèsgia
manna S, cattedrali, cattredali, ghjésgia manna
G
cattivo agg. [bad, mauvais, malo, schlecht] malu
(lat. MALUS), malosu, mattanzosu, metzanu,
malésigu,
intragnadu,
malintragnadu
(sp.
malintrañado), malapedra,
malvadu
(cat.
malvat;
sp.
malvado),
cumbessu
(lat.
CONVERSUS) cumprobosu L, malu, malioccu,
malosu, iscavanau N, mabu, malu, malabèstia,
maloccu, malvau, malintragnau C, maru,
corimaru, cumprubosu S, malu, mattagnu,
malàcciu, malintragnatu, ispiddottu, cani di
catena G
cava sf. [quarry, carrière, mina, Bruch] cava,
mina (cat. sp. mina), càuda, bogadorzu m. L,
caba, cava, gava, bocatorju m. vocatorju m. N,
cava, gava, cavada, bogadórgiu m. C, caba,
piddrera, piddràia S, cava, scau m., rinagghju m.
(c. di sabbia), calcinagghju m. (c. di calce) G
cavalcata sf. [ride, cavalcade, cabalgata, Ritt]
caddigada, caddada, caddatzina, cavalcada,
groppera, currizada, iscurrizada L, cabaddada,
cabaddicada,
incossada
N,
cuaddigada,
cavalcada,
cuaddatzina,
setzidura
C,
cabaddadda, cavalcadda S, caalcata, cavarcata
Lm, zozzodda Lm, zazzodda Lm, zuzzuddata Lm
G
cavalcioni (a) loc. avv. [astride, à califourchon,
a horcajadas, rittlings] a bantzigarone, a
caddigarone, a caddutzu, a cuaddinsedda, a
coddupalone, a coddilone, a lantziamurru, a
peincoddu, a seddu, a santu frugulinu, a
isperriottu, a s’isperriada, a s’imperiottu, a
perriottu, a pitziricoddu, a santu piligrinu L, a
cabaddu, a cabadducorona, a coddicorona, a
codducorona, a coddeddu, a caddu in cossa, a
callei, a calleri, a caddicalleri, a chirriottu, a
mummuccu, a a palaccioccio, a palacciócciu, a
pesencoddos, palaproceddu N, a s’imperriada, a
imperriadura, a cuaddissedda, a palaporceddu, a
palaporcedda C, a banzigaroni, a ippirrioni, a
pedincoddu, cariggaddò,
impirriunaddu S, a
caaddicaroni, a caaddariconi, a bancicaroni, a la
spirriotta, a l’ispirriotta G
cavalla sf. [mare, jument, yegua, Stute] ebba
(lat. EQUA) LN, ègua (cat. egua) NC, ebba S,
ebba, epa G
cavalletta sf. zool. (Tettigonia viridissima)
[Insetto ortottero dei Locusteidei dalla testa
tozza e squadrata con piccole antenne filiformi,
ali ovoidali, corpo lungo e affusolato ad anelli
circolari, che si nutre di vegetali, capace di
riunirsi in sciami di milioni di individui.] ►
[grasshopper,
sauterelle,
langosta,
Heuschrecke] ► tilipische m., tilipirche m.,
attalibische m., attalipische m., atteripilche m.,
attilipische m., attolipische m., attulipische m.,
tilibisce pantzudu m., tilipische cagarru m.,
tzilipische m., cacarru m., tzilibrìnchidi m.,
tzilibrìnchisi m., aligusta de terra L, attilipirche
m., tilibriche m., tilipirche m., tipilriche m.,
tziliberca f., tzilibrichi m., tzilifriche m.,
tzilipirche m., tzilipische m., tzilipriche m.,
tziliprighe m., tziliprie m., tzimpiliche m.,
tzintzirriolu m., telaporca (c. grossa), tipircone
m., pibissia, pibitzile -i m., sinnoredda, cerbuscu
m., babbirodda (piccola c.), caddu de gelu m.,
pibitziu m. N, pibitziri m., pibitzeri m.,
pibiritziri m., pibitzia, pibitziu m., pibìntziri m.,
pibisiu m., pibissiu m., pirigòrgia, bibicciri m.,
babbirodda, alagusta, aligusta, cuaddu de santu
Pedru (Perdu) m., C, tiribriccu m., tiribiccu m.,
triribiccu m., ziribischu m.,
ziribriccu m.,
ziribrincu m. S, zilibriccu m., zilimbriccu m.,
zilibriccu marroni m., cavaddetta Lm G
cavallo sm. zool. (Equus caballus) [Mammifero
perissodattilo degli Equidi, erbivoro, dalla
grossa testa, orecchie medie, collo eretto
munito di criniera, zampe lunghe con piede
sviluppato e fornito di un solo dito, protetto di
uno zoccolo, facilmente addomesticabile.] ►
[horse, cheval, caballo, Pferd] ► caddu (lat.
CABALLUS), acchettu (cat. sp. haca), cauallu,
caballu, choallu, couallu (ant.) L, cabaddu,
cavaddu, covaddu, caaddu, caddu, coaddu,
cobaddu, cuaddu, acchettu, armissàgliu N,
cuaddu, acchettu C, cabaddu, acchettu S,
caaddu, cabaddu, cavaddu Cs Lm, acchettu G
cavallone sm. [billow, grosse vague, oleada,
Woge] cabaddada f., cabaddone, caddariga f.,
caddu de abba L, cabaddone, caddata f., cuaddu
de abba, bagliucu, marettada f. N, cuaddu de
àcua, mallada f., marettada f., undada manna f.
C, cabaddadda f. S, caaddoni, cabaddoni,
caaddata f., caaddu marinu G
cavatappi
sm.
[cork-screw,
tire-bouchon,
sacacorchos, Korkenzieher] istupponadore,
tirabussò,
tirabussone,
tirabusciò
(tosc.
tirabusciò) L, tirabussone, tiratappos N,
tirabussoni, tirabuscioni, tiratappus, stuppadori
C, tirabussò, tirabusciò S, zaccatappi, tirabusciò,
tirabussò G
càvolo sm. bot. (Brassica oleracea) [Pianta
erbacea spontanea delle Crocifere con fusto
eretto, foglie glauche e lobate, fiori gialli
riuniti in grappoli.] ► [cabbage, chou, col,
Kohl] ► càula f., càule (lat. CAULIS), fodde f.
(lat. FOLIA) L, càule N, cabi, cali, cai, càui,
càliu, càlui, càrui, càuli C, càura f. S, càula f.,
càulu, colu Lm, cou Lm, fodda f. G
[Algh. col - Tab. cou]
cazzuola sf. [trowel, truelle, llana, Kelle] palitta
(cat. sp. paleta), palittinu m., mùriga L,
palittinu m., palitta, mùrica N, palitta, palitta
americana, mùriga C, paretta S, palitta, cazzola,
paletta Cs G
cèdere vt. vi. [to give, céder, ceder, weichen]
tzèdere, tzedire, tzidire, intregare, cedire
(ant.), chìdere (ant.) L, cèdere, tzèdere,
affoddare, arrebellare, iscappare, scappare,
istroffeddare, giare sa binta N, cédiri, donai,
bendi, arrenuntziai, s’arrendi, indùlliri (lat.
INDULGERE) C, zidì S, cidé, cidì, zidì, accansà G
cèlebre agg. [famous, célèbre, célebre,
berühmt] tzèlebre, famadu, connottu L,
tzèlebre, connottu N, cèlebri, tzélebri,
connottu, famau, nomenau C, cunisciddu,
funtumaddu, famosu S, funtumatu, nòtitu,
famatu G
celeste agg. [celestial, céleste, celeste,
Himmels(] tzeleste, cheleste, biaittu, in colore
de chelu, in colore de s’ària L, tzeleste, biaittu,
gàttinu, in colore de chelu, coloricheli N, celesti,
in colori de celu, in colori de àiri, blau, brau,
blavu (cat. blau) C, biaittu ciaru, ciresthrinu,
ciristhinu S, cilesti, celesti, cilisti, biaittu, culol
di celi G
cella sf. [cell, cellule, celda, Zelle] tzella L,
cella, tzella, cippu m. N, cella, tzella C, zedda
S, cella G
cemento sm. [cement, ciment, cemento,
Zement] tzimentu, cimentu L, cimentu,
ciumentu, tzimentu N, cimentu, cimmentu,
ciumentu, ximentu C, cimentu SG
cena sf. [supper, dîner, cena, Abendessen] chena
(lat. CENA), chenadorzu m. L, chena,
chenadorju m., chenadorzu m., cena, gena N,
cena, xena, coxinu m., cenadroxu m. C, zena S,
cena, zena G
cénere sf. [ash, cendre, ceniza, Asche] chesinu
m., chighina, chìghine m., chigina, chijina (lat.
*CINISIA), chisgina, chisina, chinisu m., chiena,
fari-fari m. (c. calda), faddija (c. non ancora
spenta), faddisa, fattija, tzidda (c. calda) L,
chisina, cinisa, cinisu m., chinisa, chinisu m.,
chisinu m., chinu, cardulari m., carduvàriu m.,
chiena, bari-bari m., fari-fari m., vari-vari m ,
ghiddisu m. N, cinisu m., cinixi m., cinixu m.,
cinus m. (lat. CINUS), xinixu m., fraidda, fraria,
frarissa, fari-fari m., frari-frari m., farivari m.,
fàiri-fàiri m., vari-vari m., feddissa, gardufari m.
C, chisgina S, chisgina, ghisgina, cìnnara, cìnnera
Lm G
centèsimo sm. agg. num. ord. [hundredth,
centième, centésimo, hundertste] centésimu,
chentésimu, su de chentu, de chentu unu, cittu
(genov. o pis. citto), esina f. esinu L, centésimu,
chentésimu, tzentésimu, de chentu unu, tzittu
N, centésimu, de centu unu C, cintésimu,
gintésimu, lu di zentu, cittu S, cintésimu,
centésimu, lu di centu, cittu G
centìmetro
sm.
[centimetre,
centimètre,
centímetro,
Zentimeter]
centìmetru,
chentìmetru,
tzentìmetru
L,
centìmetru,
tzentìmetru N, centìmetru C, cintìmetru S,
cintìmetru, centìmitru G
cento agg. num. card. [hundred, cent, ciento,
hundert] chentu (lat. CENTUM) LN, centu NC,
zentu S, centu, zentu G
cera/1 sf. [wax, cire, cera, Wachs] chera (lat.
CERA) LN, cera N, cera, gera C, zera S, cera G
ceralacca sf. [sealing-wax, cire à cacheter,
lacre, Siegellack] cheralacca, chera d’Ispagna L,
ceralacca, cheralacca tzeralacca, cherispagna N,
ceralacca, cera de Spagna C, zeraracca,
zeraràccana, zeraràccura S, ceralacca G
ceràmica sf. [ceramics, céramique, cerámica,
Keramik] ceràmica, tzeràmica L, tzeràmica,
terralla, tintinna N, ceràmica C, ceràmica,
zeràmica S, tarràglia, cìcciu cognu m. (c. per
vasi di ottima qualità) G
cercare vt. [to search, chercher, buscar, suchen]
chircare (lat. CIRCARE), zescare, bruscare,
buscare
(sp.
buscar),
addromare
(c.
insidiosamente), piguzare L, chircare, ciccae,
circare, cricare, buscare, andare in cherta,
chertorare (c. affannosamente) N, circai, ciccai,
criccai, affurittai, buscai, scruccullai (cat.
escorcollar) C, zirchà, buschà S, cilcà, circà Lm,
buscà, buscaccià G
cérchio sm. [circle, cercle, cerco, Reif] chìlciu
(lat. CIRCULUS), bócciulu (c. di ferro o di legno),
borinu, caddinu, chìrciu chircu, chìlciulu,
chìrciulu, chìsciu (lat. CIRCUS), corrìgliu,
giócciulu, gìulu, inghìriu, istìrigu, zirone L,
cérchiu, chircu, circu, crìcchinu, chìrchinu,
criccu, inchinta f., tziru, tzirollu N, circu,
criccu, ciricu, ingiru, lolga f. xriccu C, cècciu S,
chjlchju, chjlchiu, cilchju, cìlghju, cìlculu, lolga
f., riundinu Lm G
cèrnia sf. itt. (Polyprion americanum, Epinephelus
guaza) [Pesce teleosteo marino dei Perciformi,
lungo fino a 2 m., grosso e tozzo, bocca grande
con mandibola prominente, pinna dorsale unica
con raggi spiniformi, di colore bruno con
tonalità rossastre e macchiette chiare, dalla
carne molto pregiata.] ► cèrnia (lat. ACERNIA o
it.) LN, cèrnia, gèrnia, scirenga (sic. scirenga),
sirenga C, cèrnia S, cèrnia Lm, pèsciu di rocca
m., pèsciu di fundali m., roccali m. G
certamente avv. [certainly, certainement,
ciertamente, gewiss] tzertamente, a didu
tentu, sempremmai, ello nono, ello faula est,
istimmei,
a
bididuididu,
emmoeru,
indudadamente L, certamente, tzertamente,
gei, gi, a didu tentu, de sicuru, tzertu, a bòllia
N, certamenti, tzertamenti, siguramenti C,
zerthamentia, sigguramenti S, celtamenti,
zeltamenti, a celtu, chena falta, senza duda G
certificato
sm.
[certificate,
certifiat,
certificado, Bescheinigung] tzertificadu L,
certificau,
tzertificau
N,
certificau
C,
zirthifigaddu S, ciltificatu G
cervello sm. anat. [brain, cerveau, seso, Gehirn]
celembu, chervedda f., cherveddu (lat.
CEREBELLUM), carveddu, crebeddu, concale,
tzelembru, tzerembru, tzélimu, tzilevru L,
celembros pl., celembru, cherbeddu, cherveddu,
carbeddu, cerbeddu, cherbeddera f., crebeddu,
creveddu, cerbeddera f., gerbeddera f.,
gerbeddu, tòrronos pl., tzélimos pl. N,
cerbeddu, ciobeddu, ciorbeddu, cirobeddu,
crobeddu, scerbeddu, xrobeddu C, zaibeddu,
zeibeddu, zirembri pl. S, cialbeddu, zalbeddu,
ciarbeddu Lm G
cespùglio sm. [bush, buisson, mata, Busch]
matta f. (sp. mata), mattighedda f., màccia f.,
maja f., magra f., majone, mattedu, tuppa f.,
tuppisone, tuva f. (lat. *TUFUS), mola f. (lat.
MOLA), molarzu, busa f., usa f., càlamu,
calavoju (c. intricato), deòlia f., déura f., teòlia
f. L, tuppa f., tuppedda f., tuppale (grosso c.),
matta f., mattizola f., busa f., fundalinu, fundu,
unnu, arboreddu, mèttere (c. spinoso) N, matta
f., mattedu, fundu, cracchi, cràcchini, cràcchili,
cràcchiri, craxili, cugutzu, arraspioni, istruvina
f., luàrgiu, moba f., moìngiu, pillonatzu, tuppa
f. C, màccia f. aivùgliuru S, macchja f.,
macchjetu, macchjonu Lm, matta f., cisprunu,
cispruttu, sgriddoni G
cesta sf. [basket, panier, cesta, Korb] cesta,
córvula, corve, corbe, golve (lat. CORBIS),
isporta, coffinu m., iscoffa, iscarteddu m. (lat.
CARTELLUS) L, córbula, cróbula, tzesta, crobe,
pischeddu m., tzatzadòrgia N, cesta,, coffa,
goffa, sporta, cadinu m., scarteddu m.,
scattedda, scatteddu m., crobeccada, coffinu m.
(sp. cofín) C, cestha, còiba, còibura, coffa, móiu
m., paneri m., cugnoru m., cabagna, cavagna (c.
grande) S, colba, cesta, cista Lm, ghjona, cuffa
Lm G
cestino sm. [small basket, panier, cestito,
Körbchen] cestinu, corvuledda f., corvulitta f.,
coinzoleddu, coinzolu, cuinzolu, isportinu, erone
(lat. ERO, -ONE), panarzedda f., panarzolu,
panastra f., pischedda f., goffittu L,
pischeddeddu, corbuledda f., cadineddu, cadinu,
cavanna f., erone, crobisca f., iscoffitta f.,
isportezola f., isportezolu N, cadinu, coffinu
(lat. COPHINUS), farrajoa f., farrajoba f.,
farrajola f., scarteddu (lat. CARTELLUS) C,
cesthinu, cugnoru, ippurthinu S, canistreddu,
canistredda f., cistinu, cavagnu Lm, paddinu Lm,
còrbula f., cugnolu Cs, spultinu, ispultinu, zubinu
G
cetriolo sm. bot. (Cucumis sativus) [Ortaggio della
famiglia delle Cucurbitacee, con fusto sdraiato e
peloso, foglie cuoriformi e ruvide, frutti
oblunghi, gialli a maturità.] ► [cucumber,
concombre, cohombro, Gurke] ► cugùmene
(lat. CUCUMIS), cugùmere, cugùmmaru L,
cucùmene, cucùmeru, cucùrumu, cugùmene,
cugùmere, cugumeri, cugùmeru N, cugùmbiri,
cugùmbiu, cugùmburu, cugùmini, cugùmeru,
cugùrumu, cogùmbiu, cugùmeri, cugùmiri,
pepinu
C, cuggùmmaru S, cucùmmaru,
cucùmbaru, cuggùmmaru Cs, citriolu Lm,
cuccùmmeru Lm, cuculu G
che/2 pr. interr. escl. [what (a), quoi, qué, ach
was] ite, cancu, ancu, ancus, assiat, occò!, kiteu
(ant.; lat. QUID DEU) L, ite, ata, anca, anchi,
ancu, ghite, gite, occo N, anchi, inca, inchi, ita,
itei, ta C, cancu, cosa S, cosa, ancu, cancu G
chi pr. rel. indef. interr. [who, celui qui, quien,
wer] chie (lat. QUIS) L, chie, chine, cuju (lat.
CUIUS), echine, acini, cini, ecini N, chini (sp.
quien), chinicoi C, ca S, ca, cali, cal G
chiacchera sf. [chatter, bavardages pl.,
cháchara, Plauderei] ciàcciara (sp. chácara),
ciàncara, ciànciara, ciarra (it. ciarla), giàggiara,
tzàtzara, iscrémiu m., laredda, leredda,
larèddia, laréddiu m., allera, lera (lat. LERIAE),
ciaramedda, ciarameddu m., tzaramedda,
inciàffulu m., allega, istrofa, cunfànfara,
cuffàffara, cunfàffara, unfàffara, lùlluru m.,
càdara, dittériu m. (sp. dicterio), trisina,
bàdula, badàcia, ariola, iscrémiu m., lenda (it.
ant. lienda o lat. LEGENDA), naravèglia,
solovrina L, lerèddia, leredda, tzarra, lera,
ciacciarra, treppedda, caffàffara, cuffàffara,
nara-nara m., bàdula, baralla, ciaramella,
laonedda, paràndura, traccaza, tricchiju m.,
varbarustu m., tzasca N, ciàcciara, ciacciarra,
criella, aralla, argiolu m. C, ciàcciara, ciarra,
ciarameddu m. S, ciàvana, inciàffula, zàzzarra,
ciarra,
cètara,
batalocca,
chjàcchjara,
ciaramedda, chjàppula Cs, ciattu m. Lm, buddeu
m., pampa, taltadda G
chiamare vt. [to call, appeler, llamar, rufen]
ciamare, giamare, jamare (lat. CLAMARE),
cramare, muttire (lat. MUTIRE), giuilare, zuilare,
bettare ‘oghe L, cramare, lamare, muttie,
muttire, muntire, attoliare, giubilare, bettare
una boge N, atzerriai, intzerriai, cerriai, tzerriai,
cramai, carmai, lamai, allamai C, ciamà, buzià,
dà una bozi, gramà (c. lamentosamente) S,
chjamà, clamà, bucià (c. a voce alta), dà una
boci G
chiaro agg. [clear, clair, claro, hell] ciaru, craru,
claru (lat. CLARUS), giaru, jaru, giariosu, ladinu
(lat. LATINUS), lìmpiu (lat. LIMPIDUS), patente,
dislindadu, sàligu (lat. ant. SALICUS), annótinu,
lìcchidu, pàdriu, bìsidu L, ciaru, claru (Baunei),
craru, crarosu, bàndidu, làdinu, lìmpiu, nìchitu
N, craru, lìmpiu, ladinu, accraccangiolau, glianu
(sp. llano) C, ciaru, lìmpiu S, chjaru, viglienti,
spricatu G
chiasso sm. [noise, fracas, ruido, Lärm] burdellu,
ciarra f., tzarra f. (it. ciarla), abbolottu (sp.
alboroto), aggiolottu, tambeddu, attoloccu,
atturoccu, istrattùgliu, iscagatzu, degógliu,
ragàglia f., chimentu, attamazu, attabazu,
attàviu, fazellu, triuladura f., intrìgliu,
tremuttu, tzaramella f., bullìtziu (sp. bullicio),
intatzida f., tziriottu, siliestru, siliestu, tippitappa, triuliu L, biurdu, burdellu, istripittu,
tzarra, abbolottu, ciaramella f., crìbida
f.,maudinu, muinàrgia f. N, carràgiu, carraxu
(lat. CARNARIUM), cumbù, tréulu, trumbullu,
avvolottu (cat. avalot), stragàsciu, stragatzu,
burdellu, sollóciu, tramùxulu C, abburottu,
ischìsthiu, burdheddu, ramori S, dissàntanu,
buldeddu,
intirruzu,
attillóiu,
chimentu,
tambeddu, istrallattu, scavicchju, abburottu Cs,
acciaffarécciu Cs, intruittu Cs, iscartéddulu Cs,
sfragassu Cs G
chiave sf. [key, clef, llave, Schlüssel] ciae, crae,
giae (lat. CLAVIS), jae L, ciae, clae (Baunei),
crae, crai N, crai C, ciabi S, chjai, chjavi Lm,
ciai G
chicchessia pr. indef. [anybody, qui que ce soit,
quienquiera, wer es auch sei] chiesisiat,
calesisiat LN, chiacoi, cinecasiat, cinecasisiat N,
calechisiat N, chinisisiat, chinisiollat C, cassisia
SG
chicco sm. [grain, grain, grano, Korn] ranu (lat.
GRANUM), raneddu, pupujone, pibione, trighittu
L, graneddu, granu, ranu, pupujone (de àchina)
N, nau (c. di grano), pibioni C, granu, pupioni SG
chiedere vt. [to demand, demander, pedir,
fragen] dimandare, pedire, pidire, pètere (ant.;
lat. *PETERE), preguntare (lat. PERCONTARE o
sp. preguntar), cherre (ant.), avelguare,
isculpire (c. con insistenza; lat. EX-SCULPERE) L,
pedie, pedire, petire, pidire, pitire, dimandare,
precuntare,
pregontare,
preguntare
N,
pregontai, progontai, domandai, pediri, cherri
(ant.), sfustiligai C, dumandà, pidì, priguntà,
chirì (c. l’elemosina) S, dimmandà, pricuntà,
priguntà Cs, chiré, chirì Lm, chiltà, pidì (c.
l’elemosina) G
chiérica sf. [tonsure, tonsure, tonsura, Tonsur]
chériga, chìriga, chirighia, clériga (tosc. ant.
chìrica), crélica, lériga, corona L, chérica,
crédica, credichia, crérica, crècchia, lériga N,
chìrica, chirìglia, chirina, corona C, chìrigga,
chèrigga S, chérica, chérigga Cs, chirga Lm,
chjecca Lm G
chierichetto sm. dimin. [altar boy, clergeon,
clerigón, Messdiener] giaganeddu, jaganeddu,
zaganeddu,
iscolanu
(cat.
escolà),
succiampullittas L, giàcanu, giàganu, jacaneddu,
zacaneddu, chirichetto, luiginu N, monasìgliu
(sp. monacillo), giàguru, scolaneddu, scolanu C,
giaganu, sigristhanu, sagristhanu S, chirichettu G
chiesa sf. [church, église, iglesia, Kirche] cheja,
clèsia, creja, crèsia, ecclèsia (lat. ECCLESIA) L,
cesa, cèsia, chègia, ciesa, clèsia (Baunei),
crèsia, creja, crègia, gesa N, crèsia, crèxia C,
gésgia S, ghjésgia, gésgia, ghjesa Lm, gnesa Lm
G
chìmica sf. [chemistry, chimie, química, Chemie]
chìmica LNC, chìmiga N, chìmigga S, chìmica G
chiòcciola sf. zool. (Helix pomatia, Eobania
vermiculata) [Mollusco gasteropode terrestre
degli Elicoidei con conchiglia elicoidale e piede
muscoloso, che lo distingue dalla lumaca,
ermafrodita
che
abbisogna
però
dell’accoppiamento per la riproduzione. Molte
specie sono commestibili.] ► [snail, escargot,
caracol, Schnecke] ► gioga, croga (lat.
*CLOCHEA), zoga, monzu m., cióccula, cócciula,
cótzulu m. L, croca, crochedda, corchedda,
crogu m., batticorri m., boveri m., tappacorra,
tabacorra, vacca de corru, corru de vacca m.,
corrobacca, baccacorru, vaccacorru, pissigorru
m.,pùncia tzitzicorru m. N, cincigorru m.,
siccigorru m., sissigorru m., sintzigorru m.,
sitzigorru m., tzintzigorru m., bitzigorru m.,
caragolu m., caragou m. (sp. caracol), coli-coli
m. C, giogga, ciogga, cióccura, bucchìmini m. S,
barraccoccu m., chjocca G
chiodo sm. [nail, clou, clavo, Nagel] ciou, giau
(lat. CLAVUS), crau, tzou, sazu (c. di legno; lat.
ACULUS con art. concresciuto - DES II, 388),
sàggiu, tittidicu, tittilicu, timpiricu (c. di legno),
óbile, ubiru L, cioi, ciou, cravu, tzoi, tzou, tzovu
(c. per ferrare), sazu, assabeddu (c. di legno),
pùncia f., puntza f., sajone (c. grosso), tàccia
m., tzou N, pùncia f., obibi, obili, obilu, obiru
(c. grosso), cravilla f., ciou, acciou, accìolu,
anciolu (c. per ferrare i cavalli), agudu, agusu
(tosc. ant. aguto),giàulu, tàccia f. C, ciodu,
punzu S, chjodu, punzu (c. da calzolaio), piru (c.
di legno) G
chitarra sf. mus. [guitar, guitare, guitarra,
Gitarre] chiterra, ghiterra (cat. guiterra) L,
chitarra, ghitarra N, ghitarra, chitarra C,
chiterra, ghiterra, ghinterra S, chiterra,
ghitterra, chitarra Lm G
chiùdere vt. [to close, fermer, cerrar,
schliessen] serrare (sp. cerrar), isserrare (sp.
encerrar), tancare (cat. tancar), cunzare (lat.
CUNEARE), cuniare (ant.), cungiare (ant.),
grusare,
affisciare,
affrisciare,
tuppare,
tambare, cludere (ant.; lat. *CLUDERE) L,
serrae, serrare, inserrare, isserrare, tancae,
tancare, tuncare, crusare, crusiare, cugnare,
cungiae, cungiare, cunzare, ghiriare, issepare,
affrassare, frischiare, affrischiare (c. a chiave),
affiggire, chinnire N, serrai, inserrai, tancai,
cungiai, sibbiai, siddai (lat. SIGILLARE), criai
(cat. sp. criar) C, intancà, tancà, sarrà, insarrà,
affriscià S, chjudì, sarrà, sirrà Cs, tancà, affriscià
G
chiunque pr. indef. [whoever, quiconque,
quienquiera, wer auch immer] cal’e chie,
chiesisiat, chie L, chiesisiat, chie, chinecoe, cine
ca N, chinisisiat, chinisiollat, chincoi C, cassisia
SG
ciabatta sf. [slipper, savate, zapatilla,
Pantoffel] ciabatta, sabatta, tzabatta, trabatza,
(iscarpa a) pattitta, andàlia, andària, cattola
(lat. CALCEOLA), cattoledda, cattolitta, càttula,
catzola, babbùccia, cadanzu m. L, cattola,
cacciola, babbutza, sabatta, tzanchellas pl.,
tzantzellas pl. (tosc. ciantelle - Pittau) N,
catzola, cratzola, sabatta (cat. sabata),
babbùccia C, zabatta, zabàttura, pianella,
pantùfura S, zabatta, zavatta Lm, pattitta,
talolza (c. vecchia) G
ciambella sf. [ring-shaped cake, gimblette,
rosca, Kringel] tricca, tiricca, tilicca, tericca,
tziricca (gr. tericós), thiricca (ant.), cótzula,
caschetta (cat. casqueta), cuppuletta (sp.
cubilete + it. coppa), cocca, fraone m. (cat.
flaó; sp. flaón) L, caschetta, galletta, giambella,
tzambella, cótzula, accótzula, coccone m.,
coccone (-eddu) de ìsula m., siricca, tilicca,
turta (grossa c.) N, caschetta, coccoi m., cocca,
ciambella, giambella, gillàntiri m., marracócciu
m., tziddina, tziddinis m. pl. C, cózzura, cózzuru
m., tricca, tiriccu m. S, cocca Lm, cuagliola,
còcciulu m., còcciula G
ciao escl. [bye-bye, adieu, adiós, adieu] ciau,
adiosu (sp. adiós), a nos bìdere L, tzau, a nos
bìere, adiosu N, ciau, a si biri, adiosu C, ciau,
adiosu SG
ciascuno agg. indef. [every, chaque, cada, jeder]
cadaunu, cadeunu, ciascadunu (ant.), dognunu,
donzunu, onzune, onzunu, perómine (lat. PER
HOMINEM); kis (ant.), uniskis (ant.) L, cada,
cadaunu, cataunu, onniunu, perómine N,
cadunu, cadeunu, perómini, dogna, dònnia,
donniunu C, ugnunu, dugnunu, paròmminu,
parommu
S,
dugnunu,
dugnidunu
Lm,
ghjugnunu, ghjunghjunu, ugnunu, paromu,
perommu G
cibo sm. [food, nourriture, alimento, Nahrung]
màndigu, manigonzu, mànigu, addescu, recattu,
ricattu, itemandigare, magnutzu, pappu, sbobba
f., tzibu, bivenna f. L, recattu, addescu,
màndicu, mànicu, mànnicu, ammadeschinzu,
papponzu, dùrgalu (c. indigesto) N, pappai,
pappóngiu, pappu, coxinu, brugària f., màndigu,
oliomentu C, magnà, màndiggu, zibu, ricattu S,
riccattu, arriccattu, alimentu, magnu G
cicala sf. zool. (Lyristes plebejus) [Insetto
abbastanza grosso degli Emitteri, dal colore
nero-giallastro, lungo fino a 5 cm., con la testa
larga e grossa, ali trasparenti, antenne
brevissime, il cui maschio è dotato di un
apparato scuro addominale, grazie al quale
frinisce.] ► [cicada, cigale, cigarra, Zikade]
► chìgula (lat. CICALA), sitzirigorra L, chìchela,
chìchera, chìcula, chicalora, cìgula, serradore
m., bibigorra, forrocredda, sitzigarru m.,
tzìntzula, siri-siri m., tziri-tziri m., tzìttara N,
cixigraxa (lat. *CICICARIA), cicirida, circida,
circirida, ciri-ciri m., cixidraxa, cixiredda, cixa,
crìgula, crìgura, chìgua, chilandra, dilla, siccida,
sitzigolla, sitzigòrgia, sissirigosa, sissirigòscia,
sitzigarra,
pispisa,
pitzigorra,
pisigorra,
scisciada,
sitzigorra, sitzigraxa, bigorra,
bibigorra, bibigorru m., coipira, coibira,
sàntzara, santzarra, tzitarra, grillu m., cantacanta m., angesa C, chìggura S, cilaca, zilaca,
zilagra, chìggula Cs, zigara Lm G
cicérchia sf. bot. (Lathyrus cicera, L. sativus)
[Pianta rampicante delle Papilionacee con fiori
rossi e bianchi, simile al pisello, coltivata in
alcune specie come foraggera o pianta
ornamentale.] ► [chickling vetch, gesse,
almorta, Platterbse] ► dente de ‘etza, basolu
caddinu m., basolu pìsiri m., fae areste, faiedda,
faighedda, faijedda, faisedda, faiseddu m.,
faitzedda, fautzedda, naseddu m., pìsiri m. L,
dente de betza N, pisu fa’ m., pisu faa m. (lat.
PISUM), piseddu m., tresatzas m., pisufà m., pisu
de atzas m., pisu de coloru m., pisurci de coloru
m., pìxaru m., léppori sposu m., fabrària,
fravària, fabària (lat. FAVARIA), denti de bécciu
(de bèccia), anchìscia, anchixa (cat. guixa),
inchisa, inchixa, tilipera C, denti di véccia,
currintoru m. S, denti di ‘ecchja, faa aresta,
faicedda, maseddu m. G
ciclista
smf.
[cyclist,
cycliste,
ciclista,
Radfahrer] ciclista, tziclista L, tzicrista,
ciclista, curridore de bitzicretta N, ciclista,
cicrista C, cicristha S, ciclista G
cicòria sf. bot. (Cichorium intybus) [Pianta
erbacea delle Composite, di cui si consumano,
crude o cotte, le foglie lanceolate. Ha una lunga
radice amarognola. ] ► [chicory, chicorée,
achicoria, Zichorie] ► tzicòria, cicòria, lattosa
L, cicòria, tzicòria, erba fintzapràngiu, erba de
pranzu, mammalucca, lattosa N, gicòria, gicòria
de porcus, làttia prócina, lattiedda proceddina,
erba fintzas a prandi, erba fintzas a pràngiu C,
zicória S, cicória, zicória, cicòina G
cieco agg. [blind, aveugle, ciego, blind] tzegu,
turpu, tzurpu (prerom.), cioncu, ispereladu L,
cecu, cegu, tzecu, tzegu, turpu, intzurpu,
tzónchinu, surpu, tzurpu N, tzurpu, tzrupu,
tzorpu, ciurpu, intzurpu, itzurpu, surpu, atzegu,
tzegu, cegu, C, ceggu S, cecu, cicatu Lm zulpu
G
cielo sm. [sky, ciel, cielo, Himmel] chelu (lat.
CAELUM), aera f., ària f. L, chelu, celu, gelu N,
celu C, zeru S, celi, celu, cielu G
ciliègia sf. bot. (Prunus cerasus) ► [cherry,
cerise, cereza, Kirsche] ► cariasa, carisea,
cheriasa, chiriàja, chiriasa (it. ceragia), crèsia L,
cariasa, ceràsia, cherèssia, cherèsia, chiriaja,
chiriasa, crèssia N, cariaxa, ceraxa, cerexa,
cerèsia, cerèssia (lat. CERASEA), ciarèsia, criaxa
C, cariàsgia S, cariàsgia, criàsgia, chiriàsgia,
tiràsgia Lm G
cilindro sm. [cylinder, cylindre, cilindro,
Zylinder] cilindru, tzilindru LN, cilindru C,
cirindru S, cilindru G
cimitero sm. [cemetery, cimetière, cementerio,
Kirchhof] cimitériu (it. ant. cimiterio),
cimitóriu, tzimitóriu, zimitóriu, campusantu,
palas a terra, L, cimitorju, tzimitorju,
zimbitorju, campusantu, campisi, fossarju N,
cimitóriu, gimitóriu, tzimitóriu, tzimbitóriu,
campusantu
C,
zimitóriu,
campusantu,
caramàsciu, giagamanna f., ischaranconi (Sorso)
S, cimitóriu, campusantu, chjappittu G
cimosa
sf.
[selvage,
lisière,
vendo,
Tafelwischer] tzimusa, iscantzelladore m. L,
iscantzelladore m. N, gimusa, voraviva (cat.
viraviva) C, cimùsgia, sisia S, chimùsgia, sisia G
cìnghia sf. [belt, sangle, correa, Gurt] chìngia
(lat. CINGULA), chingra, chigna, chintorza,
chintorzu m. (lat. CINTORIUM) , chittorzu m. L,
tzinta, chintorja, chintólgiu m., chintórgiu m.,
tzintorju m., tzintorja, cringa, chingra, cingra,
gringa N, cingra, ciringa, cringa, scingra, xringa,
callittu m., corria, tira (cat. sp. tira) C, zigna,
zintura, curria S, cigna, curria G
cinghiale sm. zool. (Sus scrofa) [Mammifero
artiodattilo dei Suiniformi dalla testa molto
grossa, grugno cartilagineo potente, canini
(zanne) molto lunghi, orecchie dritte, collo
corto, corpo coperto di setole, dal manto color
nerastro con strie biancastre, zampe snelle con
quattro dita munite di zoccoli robusti.] ► [wild
boar, sanglier, jabalí, Wildschwein] ►
porcrabu, porcravu (lat. PORCUS APER),
porcabru, porcu de silva, silvone, sirbone,
sirvone (lat. SUBULO, -ONE), sùrvile L, porcapru,
porcrabu, porcrapu, porcu, porcu de sirba,
silbone, sirbone, siprone, sirvone, surbone N,
sirboni, sibroni, srboi, sriboni, serboni, sulàrgiu,
porcràbiu, porcu de ludu, procu aresti, triboni C,
porchrabu, purchabru, purchàburu
S, cignali,
avru, avrioni, polcavru, pulcavru, polciavru,
polcu àvrinu, polcu avru Cs, zinferru G
cinguettare vi. [to chirp, gazouiller, gorjear,
zwitschern] piulare, piliare, pispisiare, ciulare,
ilciulare, tziulare, tzirulare, iscargagliare,
ciarulitare, cirolittare, cantare, trinnire (lat.
TINNIRE), tzirulare L, ciulare, ciccidae, piliare,
pippiare N, pispisai, spibisai C, riburdhurà S,
cantà, zirrià, ziuzziulà Lm G
cinquanta agg. num. card. [fifty, cinquante,
cincuenta, fünfzig] chimbanta (lat. *CINQUANTA
x QUINQUAGINTA)
L, chimbanta, chimanta
(Tonara), chimmanta, cincuanta N, cincuanta ( (
it.) C, zinquanta S, cincanta G
cinque agg. num. card. [five, cinq, cinco, fünf]
chimbe (lat. CINQUE x QUINQUE) L, chimbe,
chimme, cimme, cincu N, cincu (it. x sp. cinco),
cìncui, cinchi, chemu, chemos (ebr. hames) C,
zincu S, cincu, zincu, cìncui Lm G
cìntola sf. [waist, ceinture, cintura, Gürtel]
chintorza (lat. CINCTORIUM), chintorzu m.,
chittorzu m., chìntula (lat. *CINCTULA),
chintuledda (c. per donne), tzinzu m. L,
chintorja, chintorju m., chintógliu m., chintólgiu
m., chintórgiu m., chintorza, chintorzu m.,
chintale m., chittale m. (c. del costume sardo
femminile), chìttula, tzinta, chinta, gintone m.
N, chinta, cingeddu m., singeddu m. (cat.
sinyell), cintroxu m., chintzu m., gancera (c.
femminile), loritta, sintzu m. C, zinta, zìntura,
trinzari m. S, trinza, chintòglia, cìntula, soga (c.
di cuoio) G
cioccolatino sm. dimin. [chocolate, bonbon au
chocolat, chocolatín, Praline] cicculatinu,
ciocculatinu, -a f., zocculatinu L, cicculatinu,
tzicculatinu, tzocculatinu, tzucculatinu N,
cicculateddu C, ciccuratinu S, cicculattinu G
cipolla sf. bot. (Allium cepa) [Pianta erbacea delle
Liliacee con foglie cilindriche, bulbo carnoso a
squame concentriche, commestibile, dall’odore
acuto.] ► [onion, oignon, cebolla, Zwiebel] ►
chibudda (lat. CEPULLA), chedudda, tziodda L,
acchipudda, chepudda, chipudda, cibudda,
cipudda, gebudda, gibudda, tziodda N, cibudda,
tziodda C, ziodda S, ciudda, ciodda Cs, cibudda,
cipudda Lm G
cipresso sm. bot. (Cupressus sempervirens)
[Conifera
delle
Cupressacee
con
foglie
sempreverdi, squamose, rami eretti e chioma a
piramide. Viene piantato a siepe per contrastare
il vento.] ► [cypress, cyprés, ciprés,
Zypresse] ► cipressu, tzipressu, ciparissu,
arcipressu, àrvure de campusantu f. L, cipressu,
tzipressu N, cipréssiu, cipressu C, cipressu,
supressu, zipressu S, àlburi di campusantu,
cipressu, zipressu, ammazzacani Cs G
cispa
sf.
[eye-rheum,
chassie,
legaña,
Augenbutter] tzimaga, tzimbiga, tzimiga,
tzimighe, tzinniga, tzerchidda, muga, tzighima,
simiga, bruttura de ojos, cagadura ‘e oju, merda
de ojos, gèrdia, gerda (probm. lat.CERDA) L,
tzicchidda, tziddica, tziddicra, tziddiga, tiddiga,
tiddica, ceddica, ciddica, tzeddica, tziddiera,
mantega (cat. mantega), ghèrdia, ghèria,
gherda, pibisi, pibisu m. N, tziddica, siddica,
ciddica, ciddìchia, tzricchidda, sedra, scrappa
(genov. scrapoe), pibisi m. C, cimagga, zimagga
S, cimaca, ciumaca, ciummaca, ciummagga Cs G
cisterna sf. [cistern, citerne, cisterna, Zisterne]
gisterru m., chisterra (lat. CISTERNA), chisterru
m. (ant.), tzittenna, tzistenna, tzittèrema L,
tzisterna, chisterra, tzisterra, tzisterru m.,
disterra, zubba N, gisterra, ghisterra C,
zisthenna, zistherru m., zittenna S, puzzoni m. G
cisto sm. bot. (Cistus monspeliensis) ► [Pianta
legnosa delle Cistacee dai fiori bianchi e rosa,
con foglie opposte di color verde-argento.] ►
[ciste, ciste, cisto, Zistrose] ► mudeju
(prerom. o etr. moútouka), mudelcu, murdeju,
mudreju, murdegu, mudregu, muteclu (ant.) L,
mudegu, mudrecu, mudecru, mudregu, mudrecu
de monte, montrecu, muntrecu, muntregu,
murdegu, mutrecu, mutucrone, N, murdegu,
mudregu, murdegu biancu, murdegu óinu,
murdegu cistu, mudegu, mudeglu (ant.),
muregu, muregu proceddinu C, mudéggiu,
mùcciu S, mucchju, mùcchiu Lm, mùcciu G
città sf. [town, ville, ciudad, Stadt] tzittade,
cittade (it. ant. citade), chidade (ant.), cittade
(ant.), kitade (ant.) L, cittade, tzittade,
tzittadina (it. cittadina) N, tzittadi, cittadi,
cittari, ciuttadi (sp. ciudad) C, ziddai S, cittai,
zittai G
cittadino sm. [citizen, citoyen, ciudadano,
Bürger] tzittadinu, ciudadanu (sp. ciudadano),
tzittadanu (ant.) L, cittadinu, tzittadinu N,
cittadinu, tzittadinu C, zittadinu S, cittadinu,
zittadinu G
civetta sf. orn. (Athene noctua) [Uccello rapace
notturno degli Strigiformi con disco facciale
ovale di color crema con venature grigiastre,
grandi occhi gialli, becco piccolo adunco e giallo,
ali marrone-grigio chiare picchiettate di bianco,
coda corta e squadrata, zampe ricoperte di
piume bianche.] ► [owl, chouette, mochuelo,
Kauz] ► istria, puzone de s’istria m., tirulia,
cuccummiau m. (lat. CICUMA), civetta L, istria,
stria, cuccumeo m., cuccumeu m., cuccumiau
m., cuccumeò m., cucu de muredina m., tzivetta
N, stria, cuccubiu m., cuccumareu m., cuccumeo
m., cuccumeu m., cuccumeu morighinu m.,
tzuaddina C, cuccummiau m. S, cionca,
cuccumiau m., cuccumignau m. Lm, acciddàcciu
m. Lm G
civiltà sf. [civilization, civilisation, civilización,
Zivilisation] tzivilidade, tziviltade (it. ant.
civiltade), tzivilesa L, civilidade, civiltade,
tzivilidade, tzivirtade N, tzivilidadi, civilidadi C,
zibirthai S, civiltai, zivilitai G
classe sf. [class, classe, clase, Klasse] classe,
grasse L, crasse, classe N, crassi CS, classi,
crassa G
clavìcola sf. anat. [clavicle, clavicule, clavícula,
Schlüsselbein] arcu de sa pettorra m., atta de sa
pala, punta de sa pala, giae de su costazu, giae
de su coddu L, crae de su coddu, crae de s’armu
N, crai de su coddu C, ossu di l’ippaddi m. S,
chjai di la spadda, ossu di la spadda m. G
cliente smf. [customer, client, cliente, Kunde]
cliente, fettianu, fittianu (lat. QUOTIDIANUS),
parrocchianu (cat. parroquià; sp. parroquiano)
L, cliente, criente, barrocchianu, parrocchianu,
porrocchianu N, clienti, cliéntulu, fittianu,
vittianu, parrocchianu, borrocchianu C, crienti,
fittianu S, clienti, fittianu, ustiràiu G
clima sm. [climate, climat, clima, Klima] clima,
crime, grimu L, crima, clima N, clima, crima,
grimu C, grima S, clima, crima, crimmu Cs,
crimu G
clìnica sf. [clinic, clinique, clínica, Klinik] clìnica
L, clìnica, crìnica N, clìnica C, crìnica, crènica S,
clìnica G
clistere sm. med. [enema, lavement, clister,
Klistier] lavativu, levativu, gàita f. (sp. gaita),
cristele (ant.; cat. cristell; sp. clistel),
servisciale, servissiale, servitziale (it. serviziale)
L, gristere, gristero, lavativa f., pompedda f.,
peretta f., piredda f., pompa f. N, gàita f.,
lavativu, servitziali C, gàita f., cristheri,
labatibu S, cristeru, lavativu, silviziali,
muschittàcciu Lm G
coccinella sf. zool. (Coccinella septempunctata)
[Insetto dei Coleotteri dal corpo globoso di
colore scarlatto, con elitre rosse con sette punti
neri, che si ciba di afidi e perciò molto utile
all’agricoltura.] ► [ladybird, coccinelle,
mariquita, Marienkäfer] ► pedrupischeddu m.,
majola, mammajola, mammariola, mariola,
mammarosa, pibia, pibiasana, pibiola, pibiriola,
pubia, puzone de santu Giuanne m., santu
Giuanneddu
m.,
abbasanta,
babbajola,
bobbajola, caramidda, babbaurru ruju m.,
babboi de santu Giuanne m., bobboi de santu
Giuanne m., bacca de santu Giuanne, santu
Giuanne m., babbautzu de santu Giuanne m.,
babbautzu pintadu m., bacca de santa Maria,
santa Maria, bacca de Deus, bacca de Nostra
Segnora,
bola-’ola,
olalughia,
buttiola,
bacchiola, bumburedda, zunzella, babbautzu m.,
caddu de Nostra Segnora m., caddu de santu
‘Ainzu m., barborina, madonnina, piola,
pubitidonna, puzonitta, santu Nigola m. L,
predupischeddu m., pipiridonna, mariapesabola,
santa Luchia, santa Luchiedda, bubbuitte de
Deus m., volavolatirria, volatirria, aramedda,
aranedda, caramedda, babbajola, babariana,
bolabia, bubuitteddu de sant’Antoni m.,
bolaluchia, olaluchia, pupusedda, santu Juvanne
m., tzia rosa, violedda de santa Luchia,
volateris, castamanzola, mimiola, mariola,
maritzola, tiria, volavolatiria, zunzella N,
babbajola, mammajola, majoba, majobedda,
maiola,
majola,
maioledda,
mamaioba,
mamaiola, mandioba, mandiola, mandioledda,
mandriola, mindioledda, mundiola, mariola,
maritzola, santa Luxia, san Nicola m. C, pizoni di
santu Giuanni m. S, pupuredda, pupusedda,
puppia, spusedda Cs, mariola, santa Lucia G
cocciuto agg. [stubborn, entêté, obstinado,
dickköpfig]
testorrudu
(cat.
testarrut),
tisturrudu,
tirriosu,
abbettiosu,
appiadu,
apputtajolu, bideàticu, códulu, revessu (cat.
revés),
perrosu,
cottilosu,
conchipérrinu,
perricónchinu,
perrónchinu,
perrónicu,
perronista, arrosciadu, imperradu, rebuccu,
serraccosu, serrentile, serréntile, testirussu,
tortu, tremposu L, testorrudu, tostorronudu,
tirriosu, abbettiosu, tremposu, trottu N,
testorrudu,
testarrudu,
tosturrudu
(cat.
tostorrut), abbettiosu, cotteu, impuntilliau,
inconconiu, pertiassu, pertiatzu, revessu,
pistilosu, pistulosu C, riddosthu, tirriosu,
usthinaddu, intignaddu, ribessu S, cucciutu,
tinciosu, tinciutu, pirroni, pirrònicu, ligosu,
capaccioni, puntosu, pirreddu, zuccutu Lm G
cognato, -a sm. [brother-in-law, beau-frère,
cuñado, Schwager] connadu,-a f. (lat.
COGNATUS) L, connau, -ada f., connatu, -a f. N,
connau, -ada f. C, cugnaddu, -a f. S, cugnatu, ata f., cugnaddu, -a f. Cs G
cognome sm. [surname, nom de famille,
apellido, Zuname] sambenadu, sambinadu,
sambenizu L, sambenau, sambenadu, sambenatu
N, sangunau, appellidu, appelliu (sp. apellido),
iscattili, scattì, scattìgliu, scattili (lat. ISCLACTA
- DES I, 659) C, sanghinaddu, cugnommu S,
sangunigghju, cugnommu G
colazione sf. [breakfast, déjeuneur, desayuno,
Frühstück] irmurzada, irmurzu m., ismurzu m.
(sp. elmuerzo), succhena (lat. SUBCENA) L,
immùrgiu m., irmurzada, irmurzu m., gustu m.,
puschena (lat. POSTCENA) N, irmurzu m., murzu
m., gustari m., smurzu m., smruzu m. C,
immuzu m. S, ismulzu m., smulzu m. G
colla/1 sf. [glue, colle, cola, Klebstoff] cola,
colla, golla, abbacotta, abbagotta (cat.
aiguacuit), pastetta (c. di pasta; cat. pasteta),
podda (c. di farina con acqua) L, colla,
abbacotta N, colla, cola (sp. cola), acuacotta,
acuagotta, pastedda, pastetta, podda (lat.
*POLLIS) C, colla, ebagotta S, colla, ea cotta,
ingomu m. G
collana sf. [necklace, collier, collar, Kette]
collana, gutturada, cannacca (sic. cannacca) L,
collana, cannacca, gutturada, gutturata N,
collana,
cannacca,
cannanca,
crannacca,
ghettau m. (c. lunga e appariscente), gutturada,
utturara, cadenatzu m. (c. lunga con un ciondolo
appeso) C, cuddana S, cuddana, gullara Lm,
sfrunzu m. G
collina sf. [hill, colline, colina, Hügel] montiju
m., montiu m., montrigu m., muntrigu m.,
cùccuru m., pala (lat. PALA), sedda (lat. SELLA),
palinza, palinzu m., serrine m., coddu m. (lat.
COLLIS), cuccureddu m., coronzu m., frunchizolu
m. L, montricu m., montrincu m., montroxu m.,
artina, artine m., cuccurinu m., cùccuru m.,
ibba, gollei m., ispuntoneddu m., serragu m.
(lat. SERRACULU) N, montixeddu m., montigu
m., cuccureddu m., tzèppara (prerom.), ibba,
gibba (lat. GIBBUS), mògoro m., mògora, móguru
m., mògola, mógula, mogureddu m. (c. bassa;
prerom.), coddu m., coddixeddu m., coróngiu
m., altina C, muntìggiu m. S, montigghju m.,
muntigghju m., cuddigghjolu m., altina,
azziggiola G
collo/1 sm. [neck, cou, cuello, Hals] tuju (lat.
JUGULUM), tùggiu, trugu, uttuju, buttuju, coddu
(lat. COLLUM) L, trucu, tucru, tzugu, tzrugu,
tùgliu, tùciu, collu, suglu N, ciugu, itzugu, suglu,
sugu, tulcu, trugu , tzrugu, tzùccuru, tzucru,
tzùgliu, tzugru, tzugu, tzùgulu, tùgulu, coddu,
crullu C, coddu S, coddu, spinu Lm G
colomba sf. orn. (Columba livia) [Uccello dei
Colombiformi, femmina del colombo.] ► [dove,
colombe, paloma, Taube] ► columba, culumba
(lat. COLUMBA o it.) LNC, columa (Tonara) N,
curomba S, culumba, culùmbula G
colonna sf. [column, colonne, columna, Säule]
colunna, culunna (lat. COLUMNA), coluna,
colondra (tosc. colonda), colonda (ant.) L,
coluna, colunna, colondra, colondu m., colonna,
, tenta N, coluna, colunna, culunna, coróndua,
coróndula, coróndura (cat. coronda) C, curonna
S, culunna G
colonnello sm. [colonel, colonel, coronel,
Oberst] colonellu ( (it.), coronellu (sp. ant.
coronel) L, colonellu, coronellu N, colonellu,
colonnellu, coronellu C, curunnellu S, curunellu,
culunellu, culunnellu Lm G
colostro sm. [colostrum, colostrum, calostro,
Kolostrum]
colostra
f.,
colostru
(lat.
COLOSTRUM), colastru, colostu, latte colostrinu
L, colostra f., colostru, colastru, casata N,
colostru, colostu, calostu, cabostu, casada f.,
latte de casada C, curosthra f. S, culostra f.,
culostru, vìcara f. (c. quagliato) G
colpa sf. [fault, faute, culpa, Schuld] culpa,
crupa, gulpa (lat. CULPA), falta (cat. sp. falta),
neghe (lat. NEX, NECE), erru m. (cat. o it. ant.
erro), mancamentu m., cajonada, cajone (it.
cagione), accajone L, gurpa, crupa, curpa, farta,
neche, nege N, crupa, curpa, farta, nexi, mora,
mori m., peccu C, cùipa, faltha S, culpa, curpa
Lm, falta, diffalta (it. ant. diffalta), calogna (it.
ant. talogna) G
colpire vt. [to hit, frapper, golpear, schlagen]
colpare, colpire, còrfere, corpare, fèrrere (lat.
FERIRE), addobbare, iscùdere, isbattulare (c.
violentemente), istaulare, pintzire L, corfare,
còrfere, corfire, corpare, corpire, croffare,
incorfire, ingrimie, fèrrere, irdobbare, lattare,
picare, ischinchinare N, curpiri, corpiri,
accraccai, accraccaxai, accorpai, accroppai,
ferri, ingólliri, ingrimi, intzertai (c. nel segno) C,
cuipì, cuipà, ischudì S, culpì, tumbà, attumbà,
tuscià G
colpo sm. [stroke, coup, golpe, Schlag] colpu,
groffu (lat. GOLFUS), iscutta f., dobbe, dobbo,
addobbu, addobbada f., isdobbonzu, isdobbu,
abbrunciada f., imbrunciada f., pappamuccu,
ispistiddada f., bucciccone, bettu, burtzone,
botta f. ( ( it.), bottu, tzócchidu, tzoccu,
iscumada f., isdobbiada f., istruminada f. L,
colfu, corfu, corpu, cropu, córfida f., corfinzu,
capulada f., corpada f., corpadura f., corpidura
f., coffu, accollu, dobbe,
irdóbbita f.,
irdobbonzu, irdobbu irbirroncu, irrajada f.,
irgherrilada f., irghérrile, irgherrada f., porretta
f. N, corpu, cropu, croffu, carvada f., cravada
f., groffu, accorpara f., addobbadura f., botta
f., corpidura f., gnócculu (sp. ñoclos),
molletzada f., sciasciada f., scoccoronada f.,
tabacchera f. (fig.) C, còipu, ibbarriadda f.
(serie di c.) S, colpu, corpu Lm, cioccu,
chjoccu Lm, patta f. Lm, tabba f., bottu,
picchittu, piccheddu, sciagata f., sciambarata f.,
strambarasciata f., zoccu, tusciappò (c. dato a
casaccio) G
coltello sm. [knife, couteau, cuchillo, Messer]
bolteddu,
bulteddu,
burteddu,
urteddu,
gurteddu, gorteddu (lat. CULTELLUS), orteddu,
isteddu, leppa f. (gr. lepìs, lépios), rasoja f.,
rasorza f, .resorza f., risorza f. (c. a
serramanico; lat. RASORIA), istuzu (cat. estoig)
L, curteddu, gorteddu, gurteddu, ‘orteddu,
leppa f., leppedda f., leppeddu, lepputzu (c. da
tavola), lepputzedda f., allesorza f., arrasoa f.,
erresoa f., arresorja f., arresorza f., lesorja f.,
lesorza f., resòglia f., resòlgia f., resòlia f.,
resorja f., resorju, resorza f. N, gorteddu,
goteddu, gurteddu, arrasoa f., arrasòia f.,
arresòia f., arresoiedda f., daganu, leppa f.,
lepputzu, lipputzu C, cultheddu, curtheddu,
leppa f., rasòggia f. S, culteddu, curteddu Lm,
cultedda f., rasogghja f. leppa f., lametta f. (c.
tempiese) G
comandante sm. [ommander, commandant.
mandante,
Kommandant]
cumandante,
caudìgliu (ant.; sp. caudillo) L, cumandante,
cumannante N, cumandanti, cumandatàriu C,
cumandanti SG
comandare vt. vi. [to command, commander,
mandar, befehlen] cumandae, cumandare L,
cumandare, cumannare N, cumandai C,
cumandà, incumandà S, cumandà G
comando sm. [command, commandment, mando,
Befehl] cumandu, accumandu, imposta f. (it.
ant.
imposta)
L,
cumandu,
cumannu,
cumandonzu, imperju (lat. IMPERIUM) N,
cumandu, umpériu C, cumandu SG
comare sf. [godmother, commère, comadre,
Patin] comare (lat. COMMATER) L, comare,
gomai gomare, gomari,
‘omare N, comai,
gomai, gomari, gommai, gomai C, cummari SG
combàttere vt. vi. [to combat, combattre,
combatir,
kämpfen]
cumbàttere
(lat.
COMBATTUERE),
cumbattire,
gherrare,
cuntrastare, battagliare, grecciare, peleare (sp.
pelear) L, cumbàttere, cumbattire, cumbattare,
gherrizare N, cumbatti, cuntrunnai, gherrai,
peleai C, cumbattì, cumbattà, ghirrà S,
cumbattì, ghirrà, battaddà G
come avv. cong. [like, comme, como, wie]
comente, cumente (lat. QUO MODO + mente),
decomente, che, chei, mancuperi (come se), co
(ant.) L, comente, e comente, che, checci, eite
N, accumenti, comenti, cumenti, ellus, che,
megadenai C, cumenti, comu, che S, comu,
commu, come, commi Lm, cumi Lm, cummi Lm,
che G
cometa sf. [comet, comète, cometa, Komet]
isteddu coudu m., fogu ispàbinu m., fogu ispàinu
m. L, isteddu coudu m., cometa N, cumeta,
steddu coudu m., stella couda, stella crinuda C,
cometa S, cumetta, stedda cuduta, stella
cuduta, cironi m. G
cominciare vt. [to commence, commencer,
comenzar, beginnen] comintzare, cumintzare,
incumintzare (cat. comensar), iscumintzare,
imbuccare, printzipiare, attelare, inghettare
(ant.;
lat.
INCEPTARE)
L,
comenciare,
cumenciae,
cumentzare,
cumintzare,
comintzare, imbuccare, argomintzare, stetterae
N, comentzari, cominciai, cumenciai, cumentzai,
incumentzai, inghitzai, intzimiai, accirrai,
sprimitziai, isprimitzai C, ischuminzà S,
cumincià, scumincià, incignà Lm, prinzipià G
commerciante smf. [trader, commerçant,
comerciante,
Händler]
cummerciante,
cum(m)ertziante,
comporebbende,
negusciadore, negossiante L, cummertzante,
cummertziante, cummerciante N, cummercianti,
commertzianti C, niguzzianti S, cummelcianti,
cummircianti G
commuòvere, -ersi vt. vi. rifl. [to move,
émouvoir, conmover, ergreifen] cummòere L,
cummòvere, commòvere, addolorire, appenare,
attiernare LN, commóviri, cummovi, toccai su
coru C, cummubì S, cummuì, muì a làstima,
tuccà cori G
compagnia sf. [company, compagnie, compañia.
Gesellschaft] cumpagnia, cumpanzia, cónduma
(lat. *CONDUMA), congiuntela, greffa, camedda
(cattiva c.), cullega (ant.) L, cumpangia,
cumpanzia,
cumpannia,
cumpagnia
N,
cumpangia,
cunfraria
(cat.
confraría),
germandadi (cat. germandat) C, cumpagnia,
marìcura, cocca (c. di buontemponi) S,
cumpagnia G
compagno
sm.
[companion,
compagnon,
compañero, Kamerad] cumpagnu, cumpanzu L,
cumpàngiu, cumpanzu, cumpagnu, cumpanzette
N, cumpàngiu C, cumpagnu, pasa S, cumpagnu G
compare sm. [godfather, compère, compadre,
Pate] compare (lat. COMPATER) L, compare,
gompare, ‘opare goppai
N, ampai, goppai,
goppari C, cumpari S, cumpari, compari Cs G
compassione sf. [compassion, compassion,
compasión, Mitleid] cumpassione, làstima (sp.
lástima), lastimade, lastimidade, alligu m.,
appenamentu m., dolu m. (lat. DOLUS), feritza,
ferissu m., pibiu m., firicia (ant.) L, làstima,
cumpassione, dolu m. N, làstima, cumpassioni,
appiadamentu m., pibinu m. C, làsthima,
cumpassioni S, làstima, cumpassioni, lastimitai,
firizza, frizioni G
compasso sm. [compasses pl., compas, compás,
Zirkel] cumpassu, iscumpassu L, cumpassu NC,
cumpassu, ischumpassu S, cumpassu, scumpassu
CS G
cómpera sf. [purchase, achat, compra, Kauf]
còmpora, còmpera, cómporu m. L, còmpora,
cómporu m., cómperu m., leonzu m. N,
còmpora, comporadura, compra, compru m.,
cómporu m. C, còmpara SG
cómpiere vt. [to complete, accomplir, cumplir,
tun] cumprire (lat. COMPLERE), grempire,
agabbare (sp. acabar), acchippire, acchivire L,
ciòmpere,
cròmpere,
crompire,
crumpie,
crumpire, ciompire, cumplire, accabbare N,
cumpriri C, cumprì, cumpì, acchippì, giumpì,
accabbà S, cumplì, cumprì, agabbà, viné a
cumpimentu G
completare vt. [to complete, compléter,
completar, ergänzen] cumpletare, agabbare
(sp. acabar), finire (lat. FINIRE) L, cumpletae,
cumpretare,
accabbare,
crompire
(lat.
COMPLERE) N, cumpriri, completai, cumpletai,
accabbai C, cumprità, accabbà, agabbà, finì,
cumprì S, cumprì, agabbà, finì, cumplità G
comporre
vt.
[to
compose,
composer,
componer, zusammensetzen] cumpònnere (lat.
COMPONERE),
appattiare,
campaniare,
colobrare, cumpartire, cussertare, cuntzertare
(cat.
sp.
concertar),
contziminare
L,
cumpònnere,
accumentare,
indrillire
N,
cuntzertai, cumpóniri, cumponni, cumpórriri,
cungiminai, cuntziminai C, cumpunì S, cumpunì,
canzunà (c. opere poetiche) G
comprare vt. [to purchase, acheter, comprar,
kaufen]
comporare
(lat.
COMPARARE),
comperare, comparare, cumporare, cobrare,
parare (lat. PARARE) L, comporare, comparare,
comperare N, comparai C, cumparà S, cumparà,
cumprà Lm, cuprà, accattà Lm G
comprèndere vt. [to understand, comprendre,
comprender, enthalten] cumprèndere (lat.
COMPREHENDERE),
attibbire
(probm.
sp.
atisbar), attinare (sp. atinar), attinnare, attuire,
appetzare,
accasazare
L,
cumprèndere,
crumpèndere, cumprènnere, attibbire, òrrere,
segherare N, cumprendi, accapassai, attinai C,
cumprindì S, cumprindì, attibbì G
comprométtere, -ersi vt. rifl. [to compromise,
compromettre,
comprometer,
gefährden]
cumpromìntere,
cumpromìttere,
ispérdersi,
pregiudisciare
L,
cumpromìttere,
cumprumìttere, inticcae
N, cumpromitti C,
cumprumittì S, cumprumittì, intrà illi ragaddi,
sbilanciassi G
comunale agg. mf. [communal, communal,
municipal, Kommunal(] comunale, cumonale
LN, comunali, cumunali C, cumunari S, cumunali
G
comune/1
sm.
[commune,
commune,
ayuntamiento, Kommune] comune, comuna f.,
cumune, cumone (ant.; probm. tosc. comone) L,
comuna f., comune, cumunu N, cumuni,
comunu, cumunu C, comuni, cumuni S, cumuni,
comuna f. G
comunicare
vt.
vi.
[to
communicate,
communiquer,
comunicar,
bekanntgeben]
comunicare, cominigare (fare la comunione),
comunigare (lat. COMMUNICARE), fàghere ischire
L,
cumunicae,
comunicare,
cominicare,
cominigare, cumunigae, dare a ischire, fàchere
ischire, arregossiare (c. dall’altare con gioia) N,
comunicai, cumunicai, comunigai, cuminigai C,
cuminiggà, cumunicà, cumuniggà S, cumunicà,
ispalisà G
comunque avv. cong. [however, de toutes
façons, de cualquier modo, wie auch] comente
si siat, siat comente L, comente si siat,
comentacoe, semperaccando, semper a cando,
bastes, podanti, sionò (si o no), siat o non siat,
tanti N, comenti si ‘ollat, cumentisiollat,
cumentisisiat, comenti si siat, semprecandu C,
cumenti si sia, in dugna modu S, cant’e cantu,
comu si sia, cumentisisia Cs, in dugna manera G
con prep. sempl. [with, avec, con, mit] cun (lat.
CUM) L, chin, cun N, cun, cum C, cun, cu’ SG
concèdere, -ersi vt. [to grant, concéder,
conceder, gewähren] cuncèdere, cuncedire,
cuntzèdere,
cuntzedire,
accansare
(sp.
alcanzar), assòlvere (ant.) L, cuncèdere,
cuntzèdere N, concédiri, cuncédiri, cuntzedi,
accantzai C, cuncidì, cunzidé, cunzidì, accansà,
dessi, brindà SG
concerto sm. [concert, concert, concierto,
Konzert]
cuntzertu,
accordu,
cunsertu,
imbimbirimboi L, cuncordu, cussertu, cuncertu,
cuntzertu N, cuncertu, accórdiu C, cunzerthu S,
cunceltu G
conchìglia sf. [shell, coquillage, concha de los
moluscos,
Muschel]
conchizu
m.
(lat.
CONCHYLIUM), annarita, biscaccu m., corra,
cótzula L, croca, cótzula, conchìllia, annarita,
sóriche de mare m. N, conchillu m., conchìllia,
niccu m. (it. nicchio), bòrnia (it. merid. brogna),
corru de mari m., tuffixeddu m., domu C,
cióccura S, chjocca, chjòccula, chjucchedda,
chjucchitta, cunchìglia Lm G
concimare vt. [to dung, fumer, estercolar,
düngen] concimare, cuncimare, accuilatzare,
aligare,
alladamenare,
alledaminare,
illedaminare L, concimare, cuncimae, contimare
contzimare, cuntzimare, aligare, alledamenare,
alledaminae alladamignare, ladamignare, argare
N, ladaminai, alladaminai, attalaminai, aligai,
stercorai (lat. *STERCORIARE), straccosciai,
streccorai, streccosciai, streccoxai C, lidaminà,
allidaminà S, cuncimà Lm, litaminà, sualà G
concime sm. [dung, engrais, abono, Dünger]
cuncimu, cuncime, ledàmine L, concime,
cuncimu, contzime, contzìmine, cuntzimu,
ledàmene N, ladàmini, ledàmini, streccu,
streccósciu, stercosu C, cuncimu, lidàmini S,
litamu, litàmini, suali (c. di porco), cuncimi Lm,
cuncìmini G
conclùdere vt. [to conclude, conclure, concluir,
abschliessen]
conclùere,
concluire
(sp.
concluir), cunclùere, congrùere, congruire,
croncuire, cuncrùere, cungruire, cuncruire,
grunguire, agabbare, accabbare (sp. acabar),
cumprire, affiliottare, arragliare, illichidare (sp.
liquidar) L, concrùere, concruire, concluire,
congruire,
croncuire,
cruire,
cruncuie,
cruncuire, cuncruire, cuncudire, accabbare,
crompire, irgruire N, concrui, cuncrui, concluiri,
congruiri, accabbai, cumpriri, disciniri, disfiniri,
scunculai C, cuncrudì, accabbà, agabbà, finì S,
concludì, cuncludì, cuncluì, cuncruì, congruì,
lucità G
concòrdia/1 sf. [concord, concorde, concordia,
Eintracht] cuncòrdia, paghe (lat. PAX, PACE),
avvènia, avvéniu m., cunsertu m., olomia (gr.
olómia) L, cuncòrdia, olomia N, cuncòdria,
cuncòrdia, cuncordu m., cuncórdiu m. C,
cuncórdhia S, cuncòldia G
condaghe sm. condaghe (gr. kontáchion
(
bastoncino intorno a quale si avvolgevano le
pergamene
manoscritte),
contake
(ant.),
fundaghe (ant.) L, condache, condaghe N,
cundaghi, condaxi, cundaxi C, cundaghi S,
cundachi, cuntachi G
condanna sf. [condemnation, condamnation,
condena,
Verurteilung]
cundenna
(sp.
condena), cundennu m., bannu m. (ant.; tosc.
ant. bando) L, cundenna, cundennu m.,
cunnenna N, cundenna C, cundenna, cundanna
S, cundenna G
condimento sm. [seasoning, assaisonnement,
sazonamiento,
Würzen]
cundida
f.,
cundimentu, cundiolu L, cundida f., cundimentu,
condimentu, cunnintzu, cuncordu, cunnimentu,
pimetta f. (c. dei cibi; pis. pementa) N,
cundimentu, cundìmini, incasadura f., pimenta
f. C, cundimentu, cundimmu S, cundìmini,
cundìulu G
condizione sf. [condition, condition, condición,
Bedingung]
condiscione,
cundiscione,
cundissione, istada, istadu m., uta (lat. DUCTA),
muta, battu m., pattu m. (it. patto), trafissa L,
cundissione,
pattu
m.
N,
conditzioni,
cundetzioni, cunditzioni, stadu m., pattu m. C,
cundizioni, pattu m. S, cundizioni, pusitura,
pattu m. G
condoglianza sf. [condolence, condoléance,
condolencia, Kondolenz] pésamu m., pèsame
m., pésemu (m. sp. pésame), condolènscias pl.,
condolèntzias
pl.,
cundolènscia,
tenzat
passèntzia (fig.) L, crompiu m., crumpiu m.,
crùmpiu m., condogliàntzia, passièntzias pl.,
pésamu m. N, pésami m., passèntzias pl.,
passièntzias pl., accunortus m. pl., crumpiu m.
(visita di c.) C, pèsamu m., cundugliànzia,
accunorthu m. S, cundolu m., cundugliànzia G
condotta sf. [administration, conduite,conducta,
Benehmen] cunduida, cundutta, rega (cat. regla)
L, condutta, cundutta, condotta, gundutta,
zuttura, juttura N, condutta, cundutta, regla,
cannonara (c. per la raccolta della pioggia del
tetto) C, cundotta, cumpurthamentu m. S,
condutta, cundutta, cundotta, cudutta G
condurre vt. [to lead, conduire, conducir,
führen] condùere, conduie, conduire (cat.
conduhir), cunduire, condusire (ant.), giùghere,
gìghere, dùghere, dùchere (ant.; lat. DUCERE),
ghiare (sp. guiar), portare, accuntriare, fèrrere
(lat. FERRE) L, conduire, dùchere, gìchere,
jùchere,
zùchere,
battùghere,
sumprie,
tucchiare N, cundusi (sp. conducir), ghiai,
agghiai, igghiai, accabbai (c. a termine; sp.
acabar), fériri C, purthà, ghià, accumpagnà S,
conducì, ghià, pultà, truvà G
confessare vt. [to confess, confesser, confesar,
gestehen] cunfessare, attorgare (sp. ant.
atorgar),attrogare,
attroghire,
attughire,
impudare, avriare, addulgare (lat. INDULGERE),
iscumbesciare
L,
cunfessae,
cunfessare,
cuffessare, iscassettare, attrocare, attrogare,
trogae N, cunfessai, avverai C, cunfissà S,
cunfissà, attrugà G
confessione
sf.
[confession,
confession,
confesión,
Geständnis]
cunfessada,
cunfessione,
cunfessu
m.,
attorgada,
attorgamentu m., attorgu m.,
attroga,
attrogada, attrogu m., attughimentu m.,
avriada, avriadura L, cuffessada, cuffessione,
cuffessonzu, cunfessione, cuvesione, attrocu m.,
attrogu m. N, cunfessioni,
cunfessu m. C,
cunfissioni S, cunfissioni, attrogu m. G
confetto sm. [comfit, dragée, confite, Dragée]
coffittura f., cunfettura f., gofettura f.,
menduledda f. L, cuffittura f. N, cunfettu,
cunfittura f., cunfittu, accotza f., alcortza f.
(sp. alcorza), bobboi C, confittura f., cuffittura
f. S, cunfittura f., cunfitturu Lm, cunfettu G
confidenza
sf.
[confidence,
confidence,
confianza,
Vertrauen]
cunfiànscia,
cunfidàntzia,
cunfidènscia,
cunfidèntzia,
cunfiàntza (sp. confianza), cunfiàntzia, cunfidu
m., calabria, calàbria (probm. nap. Calavria DES I, 265), gallubbia, ballantza, alabansa,
alapànscia, alavantza, ampramanu, ampiamanu
(c. eccessiva), ballassa
(it. baldanza),
trattèntzia
L,
cuffidànsia,
cuffidàntzia,
cuffidèntzia,
cunfidànsia,
cunfidàntzia,
cunfidènsia,
cunfidèntzia,
abballansa,
abballanza, ballansa, ballassa, affigu m.,
ampramanu, lutta, ollantza,
trattèntzia N,
cunfiantza,
cunfidàntzia,
cuffidènsia,
cunfidèntzia,
alidantza,
amplamanu,
ampramanu, impremanu, lirància, lirantza,
scamusamentu m., scasumadura, scasumamentu
m. C, cunfidènzia, garubbia, ampramanu,
ompramanu
S,
cunfidènzia,
cunfidanza,
amplamanu, ampramanu G
confine sm. [border, confins pl., confín, Grenze]
làccana f. (prerom.), laccanadura f., cunfine,
affrontadura f.,, affrontadura f., affrontascione
f.,
affrontatzione
f.
(sp.
afrontación),
confrontassione f. (ant.), approntu (muro di c.),
lìmina f., lìbide, lìmbide (lat. LIMES),
attremenada f., tèrmene, trèmena f., tremile L,
làccana f., laccanadura f., laccanera f.,
affrontadura f., trèmene (lat. TERMEN), lìmide,
mellone, mullone (cat. molló), sinna f. (lat.
SIGNA) N, làccana f., allàccana, trémini, cunfini,
mulloni (c. segnato da pietre), affrontatzioni f.,
affrontadura f. C, cunfini, làccana f. S, làccana,
cunfini, chintorra f., chintorru, mulloni,
ghjurecóngruu, tèlmini, trèmini, triminili G
confortare vt. [to comfort, réconforter,
confortar, trösten] cunfortare, accunortare (sp.
conhortar), aggunortare, cunnortare, alleviare
(it.
alleviare),
alliviare
(sp.
aliviar),
assuffragiare,
attelantare,
sulenare
L,
cuffortare, cunfortae, cunfortare, accunortae,
acconortare,
accunortare
N,
cunfortai,
acconnotai, accrunnotai, accunortai, aliviai,
incorai,
attonai
C,
cunfurthà,
cunsurà,
accunurthà S, cunfultà, accunultà G
confrontare vt. [to confront, comparer,
comparar,
vergleichen]
cunfrontae,
cunfrontare, paragonare, accarare (cat. sp.
acarar), cumparare (it. o sp. comparar),
confuzire, cunfuggire (cat. confegir) L,
cuffrontare, cunfrontare, fàere fatze, pònnere a
pare
N, confrontai, cunfrontai, cumparai,
cumparantziai, accarai C, cunfrontà, paragunà,
ischumbattà S, cunfruntà, cumparà, punì a paru,
apparinà, apparagunà, scumbattà, accarà G
confusione sf. [confusion, confusion, confusión,
Unordnung] confusione, confujone, covusione,
cunfusionada,
cunfusione,
cuvusione,
abbolottada, abbolottadura, abbolottu m. (sp.
alboroto), abbulottada, biliurdu m. (it. ant.
bigordo), biurdu m., boliurdu m., buliurdu m.,
bollógiu, buliu m., burrumbaza, mìscia,
misciamureddu m., affusu m., tiffittanu m.,
mùrigu m., baraunda, ciaffaretzu m. (cat.
safareig), ammuinu m., burrumbàglia (cat.
burrumballa),
derroccu
m.,
rattatùglia,
impappinu m., incioroddamentu m., infraustu
m., martiguserzu m., mattaffìffara, midiju m.,
moroju m., pibissu m., siliestu m., tippi-tappa
m., introboju, treboju m., treppogliadura,
treppógliu m., tribisu m., tzaramella L,
covusione, cuvusione, cubisione, cuffundinzu m.,
cuffusione,
cunfusioni,
irmóniu
m.,
irvarvullionzu m., irvarvùlliu m., abbolottu m.,
acchissu m., affuscu m., trobuscàmene m.,
affusu
m.,
affusadura,
trepoju
m.,
murrumuntone m., cumbatta, baràgliu m.,
boiabbessa (fr. bouille baisse), burrumballa,
berrumballa, mamutzone m., murumballa,
murrummalla
N,
confusioni,
cunvesioni,
attruppégliu m., troppellia, truppégliu m.,
truppellu m., treu m., tréulu m., avvobottada,
cumboja, sturuddu m., matzioxu m., mugoni m.,
baraunda, trumbullu m., battùliu m., sciumbullu
m., battalla, rantantira C, confusioni, abburottu
m., buriumu m., ciaffarezzu m., remetomba m.,
burumbàglia, ciaroddu m., dibarattu m.,
ischumpìgliu m. S, cunfusioni, fraustu m.,
infraustu m., trasmùgghjulu m., rimìsciu m.,
bizóffia, bizoffa, buzóffiu m., babballóina,
babbillóina, babbillónia, babilònia, cialbiddana,
imbuligghju m., imbùliu m., dissàntanu m.,
matamezzu m. Cs, scarmentu m. Lm, scuncertu
m. Lm, trìulu malteddu m. trìuli-tràuli m.,
visgendu m. Lm, zaccamurru m., ziminu m. G
congedo
sm.
[leave,
congé,
despedida,
Abschied] congè, cungè, cungedu, dispacciada
f., dispàcciu (cat. despatx; sp. despacho),
dispidida f., despedida f. (cat. sp. despedida),
disispedida f., assoltura f., giubilamentu,
giubillamentu, lescensciada f., lissentziada L,
conzedo, conzedu, cungedu _-o, cunzedu,
dispidia f., dispidita, dispatzu, gibuladura,
baliette, paliette (fig.), zibilassione f. N,
congeu, cungeu, dispidida f., dispàcciu,
disgàggiu C, cungedu, dippàcciu, dipididda f.,
cunviu S, cugnedu, cunghjedu, dispidita f.,
dispidu, dispidugnu G
congratulazione sf. [congratulation, félicitation,
congratulación, Gratulation] piaghere m., gosu
m. (sp. gozo), innorabona, cumplimentu m.,
parabenes m. pl. (sp. parabienes), plàseme
(ant.; sp.pláceme – DES II, 289) L, piachere m.,
cumprimentu m., gosu m. N, norobonas pl.,
norabonas pl. (cat. norabonas), appocu m.,
congratulatzioni
C,
cumpiazimentu
m.,
allegramentu
m.,
cumprimentu
m.
S,
cungratulazioni, cumprimentu m. allelui pl. G
conìglio sm. zool. (Oryctolagus cuniculus)
[Mammifero leporide dei Lagomorfi dalle
orecchie lunghe, occhi grandi e sporgenti,
labbro superiore munito di baffi, incisivi molto
sviluppati, pelame bruno-grigio, addome e parte
inferiore della coda bianchi.] ► [rabbit, lapin,
conejo, Kaninchen] ► conìgliu, conillu, cunillu
(cat. cunill o it.) L, conillu, crunillu, cunillu N,
conillu, cunillu, coillu C, cunìgliu, cunìgliuru,
grunìgliu S, cunìgliu, cunìgliuru Cs, cuniddu,
cunigghju Lm G
còniuge smf. [consort, conjoint, cónyuge, Gatte]
maridu (lat. MARITUS), muzere f. (lat. MULIER),
pobiddu (probm. lat. PUPILLUS), pobidda f.,
coyube (ant.; lat. CONJUGE) L, maridu, muzere
f. cojubaos m. pl. N, maridu, mulleri f.,
pobiddu, pobidda f. C, mariddu, muglieri f., S,
cunsolti G
conquista sf. [conquest, conquête, conquista,
Eroberung] conchista (sp. conquista), conchistu
m., cuncuista, concuistu m. L, conchista,
cuncuista N, cunchista, conchista C, cunchistha,
cunquistha S, cunchista G
consegnare vt. [to deliver, remettre, entregar,
abgeben] cunsignae, cunsignare, intregare (sp.
entregar) L, cunsignare, cunsinnare, imbuddare,
intregare N, cunsignai, cunsinniai,
intragai,
intregai C, cunsignà, intregà S, cunsignà,
intregà, intrigà, puglì G
conservare vt. [to preserve, conserver,
conservar,
aufbewahren]
cunservare,
arribbare, culvenare, cuvrenare, accabulare,
custoire, costoire (lat. CUSTODIRE), chistire,
appesciare, apprammizare, asserbare, asservare
(it. ant. asservare), istuzare (cat. estojar),
arremonire, remonire, remuire, remunire (lat.
*REMUNIRE), rimonire, remunzare L, arremonire,
rimonire, arribbare, custodire, cusserbare,
allogae,
allogare, si mantènnere, collire,
aggulustire, aggulistire, aggolostire, pompiare,
serbare, servare , casticare (lat. CASTIGARE) N,
cunservai, acchistiri, chidiri, istuggiai, stuggiai,
allogai, si mantenni, si tenni, castiai, incungiai
(lat. CUNEARE) C, cunseivà, arribbà, rimunì,
allugà S, cunselvà, cunservà Lm, cunsilvà,
arribbà, rimunì, irrimunì, lacà, adducà, punì a
banda G
considerazione sf. [consideration, considération, consideración, Erwägung] cunsideru m.,
consideru m., cunsiderassione L, cunsideratzioni,
cunsideru m., cuntzideru m., cussideronzu m.,
cussideru m., cussiderassione, cussiveru m.,
guera (probm. sp. cuera) , irgianada,
irgianamentu m. N, cunsideru m., consideru m.,
consideratzioni, craculamentu m. C, cunsideru
m., considarazioni S, cunsidarazioni, cunsideru
m., stimazioni G
consìglio sm. [council, conseil, consejo, Rat]
cunsizu, consizu (lat. CONSILIUM), consìgiu,
impósitu, impostu, imposta f. (it. ant. imposta),
improntu L, contzillu, cussizu, cossizu, consìgiu,
cunsiju, cunsillu, cussizonzu, ghiu, ghia f. N,
consìgiu, consillu, contzillu, cunsìgiu, cunsìgliu,
cunsillu, impósitu C, cunsìgliu S, cunsiddu,
cussiddu, consìgliu, impostu, ignittu G
consolazione sf. [consolation, consolation,
consolación, Tröstung] cunsolu m., consolu m.
(it. ant. consolo), accunortu m., attelantada,
èlia, sàsciu m. L, cossolu m., cossolonzu m.,
cussolu m., consolu m., contzolu m., refrantu m.
N, cunsolu m., consolu m., consolatzioni,
contzolu m., accunortu m., allìviu m.,
attonadura C, cunsurazioni, cunsoru m. S,
cunsolu m., cunsulazioni, accunoltu m. G
consumare, -arsi vt. [to consume, consumer,
consumir. verbrauchen] consumire, cunsumire
(cat. sp. consumir), consumare ( (it.), frajare,
frazare (genov. frazzâ), abburrusciare, ispatzare
(sp. despachar o it. spacciare), illaniare,
illizinire, suttigare, assuttiligare, finire (lat.
FINIRE), ismiddire, istruvuzare L, consumare,
cossumare, cossumire, cunsumae, cussumare,
cunsumire, cussumire, irfrobbizire, ispacciare,
ispatzare N, consumiri, consumai, cunsumai,
contzumiri, arrannosigai, spacciai, spittiri (it.
spedire),
insuttiligai,
affinai,
orróiri,
spappagallai, s’arruntziri C, cunsumì, cunsumà,
frazà S, cunsumà, cunsumì, frazà, frazzà Lm,
fruzzà Lm, finì, agabbà, fragiggà Cs, lisinà Lm G
contadino sm. [countryman, paysan, aldeano,
Bauer] massaju (it. massaio), massazu, messaju,
tzappadore, narvonaju, narvoneri, rurale,
saltarinu, saltàrinu L, massaju, massau, massazu
N, massàiu, laureri, scratzadori C, campagnoru,
massàiu, zappadori S, contadinu, massàiu,
tarrazzanu, tarrazzonu Lm G
contagiare vt. [to infect, contagionner,
contagiar, anstecken] contagiare, attaccare
una maladia, appitzigare, cundire (sp. cundir),
cundirare L, contagiae, contazare, cuntazare,
attaccare (appitzicare) una maladia
N,
contagiai, attaccai una maladia, impestai,
cundiri C, cuntagià, cundì S, cuntagghjà, cundì,
abbisistà, impistà G
contare vt. vi. [to count, compter, contar,
zählen] contare, istringulare, sentare L, contae,
contare N, contai C, cuntà G
contéggio sm. [computation, compte, cuenta,
Berechnung] calculada f.,
contizada f.,
contizadura f., contizu L, contu, conta f.,
contadura f., piu tamba LN, contu, conta f. C,
cuntéggiu, contu S, conta f., contu G
contenere vt. [to contain, contenir, contener,
enthalten] cuntènnere, càbere, cabire, càpere
(lat. CAPERE), allogare, affrenare, refrenare
rentènnere, trattènnere L, cuntènnere, càpere,
capire, arretènnere, trattènnere N, cuntenni,
càpiri, abbarrai,acchippiri, atturai, refrenai C,
cuntinì, trattinì S, cuntiné, rintiné, trattiné G
contento agg. [content, content, contento,
zufrieden] cuntentu (lat. CONTENTUS), uffanu
(sp. ufano), caléschidu, caréschidu (lat.
CALESCERE) L, cuntentu, ghippau, lavinau,
uffanu N, cuntentu, pregiosu, presciau, prexau,
plexerosu, allirgu C, cuntentu SG
continuare vt. vi. [to continue, contonuer,
continuar, fortsetzen] continuare, sìghere,
sighire (cat. sp. seguir) L, sichire, sighie,
sìghere, segudare N, sighiri, segudai, presighiri
C, continuà, sighì S, cuntinuà, sighì G
conto sm. [account, compte, cuenta, Rechnung]
contu, cuentu (ant.; sp. cuento), impitta f. L,
caudale N, contu NCSG
contraddire vt. vi. [to contradict, contredire,
contradecir, widersprechen] contraìghere (lat.
CONTRADICERE),
controire,
controìghere,
contrariare,
cuntroire,
iscontriare
L,
contraìchere,
contraìggere,
contraìjere,
contrariare, cuntraire N, contradixi, contraixi,
contrannai, contronai, arrebeccai, arrefrigai,
scontroriai, scontrariai, scrontoriai, sminciri C,
contradizì S, cuntradicì, contradicì, cuntradì G
contràrio agg. [contrary, contraire, contrario,
gegensätzlich] contràriu, revessu (it. rovescio),
avvessu, dissente L, contràriu N, contràriu,
puriosu C, cuntràriu, ribessu, invessu S,
cuntràriu, invessu, irriessu, nimicu, alligadori,
riusu Lm G
contro prep. avv. [against, contre, contra,
gegen] contra, contras (lat. CONTRA) L, contro,
contra, contras, contros, cronta N, contra,
contras C, contru, contra S, contra, contru G
controllare
vt.
[to
control,
contrôler,
comprobar,
kontrollieren]
controllare,
cuntrollare, atzertare, abberiguare, averiguare
(sp. averiguar) L, controllae, controllare,
abberguare, atzertare N, cuntrollai, cundrexi,
castiai, portai a càstiu, averiguai, scortai C,
contrullà, azzirthà S, cuntrullà, acciltà,
cumputà, avvilguà G
contusione sf. [contusion, contusion, contusión,
Quetschung] marcu biaittu m., pista, pistadura,
sàmbene pistu m., coccoroi m. (c. cranica),
unfiatzu m., atzumbada, inchingiada L,
pistadura, allaccadura, crèntia N, pistadura,
abbungiadura,
ammacciugu
m.,
ammacciugadura, ammacciugamentu m., mercu
m., C, pisthaddura, acciaccunaddura S,
pistatura, attambata, contusioni G
convenire vi. [to suit, convenir, convenir,
zusammenkommen] cumbènnere, cunvènnere
(lat.
CONVENIRE),
accumbenentziare,
accumbeniare, accumbenientziare, cunfàghere,
torrare a contu, dèghere (lat. DECERE) L,
cumbènnere,
cumbeniare,
cumènnere,
cunvènnere, dèchere, cuffàchere, toviare,
trattare sa petza N, cumbéniri, cumbenni,
cunveniri, dexi, torrai a contu, congeniai (cat.
sp. congeniar) C, cunvinì, avvinì (essere
d’accordo) S, cunviné, cunvinì Lm, dighì,
addighì, turrà a contu G
convento sm. [convent, couvent, convento,
Kloster] cumbentu (lat. CONVENTUM o it.),
guventu L, cumbentu, cunventu N, cumbentu,
cunventu, guventu (cat. covent) C, cunventu SG
conversazione sf. [conversation, conversation,
conversación, Unterhaltung] arrejinu m.,
arrejonada,
arrejonadura,
arréjonu
m.,
arresionada, chistionada, chistionu m., faeddu
m., faeddada, costoida, cuntrestu m. L,
chestione, chistionada, chistionadura, chistione,
arrejonata, berbalada, faveddu m., negóssiu m.,
resonamentu m. N, chistionada, chistionadura,
cristioni, arrexonada, arrexonamentu m.,
arrexonu m., fueddada, fueddadura, parlata,
prallata C, arrasgionamentu m., arrasgiunadda,
fabiddadda S, rasgiunamentu m., cuntrastu m.,
cuntrasteddu m., irrasgiunamentu m., faiddata G
convertire vt. [to convert, convertir, convertir,
bekehren] cumbertire, convèrtere (ant.; lat.
CONVERTERE), cunvèrtere, cunvertire, mudare
(lat. MUTARE), boltare (lat. *VOLTARE) L,
cumbèrtere, cumbertire, cunvèrtere, cunvertie,
cunvertire N, cunvértiri, cumbertiri C, cunvirthì
S, cunviltì G
convìncere vt. [to convince, convaincre,
convencer,
überzeugen]
cumbìnchere,
cunvìnchere, conchinare, conchizare, concordiare,
cuncordiare,
tòlchere
(Luras)
L,
cumbìnchere,
cunvìnchere,
cuncordiare,
conchinare, pompettare, ghettare in badu N,
cumbinci, cunvinci, tombi, tumbi C, cunvinzì,
incriccà S, cuncurdià Lm, cunvincì, svultà G
convòlvolo sm. bot. (Convolvulus arvensis) [Pianta
erbacea
delle
Convolvulacee
con
fusto
rampicante, foglie alterne e fiori campanulati.]
► [convolvulus, convolvulus, convólvulo,
Winde] ► aligadorza f., alliadorza f.,
alligadolza f., leadorza f., liadorza f., ligadorza
f., campaneddas f. pl., melanida f. L, ligadorja
f., liatorja f., ligatòglia f., liatòglia f., ligatorja
f., aliadorza f., alliatòglia f., luatòrgia f., ila-ila
f., campaneddas f. pl., melamida f. N,
campanedda f., campaneddas rampicantis f. pl.,
malamida f., mebamida f., melamida f.,
melemida f., meomida f., meramida f., marmida
f., mermida f., mimira f., mirmida f., erba mida
f. C, liaddòggia f., ariaddòggia f. S, campanedda
f., vitriolu, liaddogghja f. Lm G // vds. anche
vilùcchio
copèrchio sm. [cover, couvercle, tapa, Deckel]
cobertore
(cat.
cobertor),
cabertore,
crabettore, cavaccu, covaccu, accoveccu,
coveccu, cobeccu, cobélciu, cobaccu, tappadora
f., tavaccu tobaccu, toveccu L, copertore,
crobettore, cropettore, cupertore. cobercu,
copercu (lat. COPERCULUM), coveccu, copreccu,
cropeccore,
cropeccu
(lat.
COPERC’LU),
cucutzu, cucuzu, tappu N, cobercu, crobeccu,
cobertori, crabattori, crabettori, crobettori,
cruettori, crobeccu, accoveccu, coveccu,
crovaccu, croveccu, cuprecu C, cubarthori,
cuvaccu S, cupaltori, cubbaltori Lm, cupalchju,
cupèrchju Lm, cavaccu, tappaderu G
coperta sf. [blanket, couverture, cubierta,
Decke] coberta, manta (cat. sp. manta),
màntua, affianzu m., affranzu m., fàuna, fànua
(cat. vánova), fressada (cat. flassada; sp.
frezada), còccia, caldada (cat. sp. cardada),
carrarzadura, cavaccada, ammuntu m., burra
(lat. BURRA), assaccarru m., saccarru m.,
coguzu m., cuguzadura, cuguzu m., cuguzura L,
coperta, burra, crobecca, crotza (it. coltre),
cucutzura, cuguggiura, cuzicura, cucuzura,
ammanta, manta, fressada, imbusciadórgiu m.,
imbùsciu m,.vrassata N, coberta, cobertoxu m.,
crobecca,
crobetta,
ammanta,
manta,
ammantadroxu m., fànuva, fàniga, fànuga,
vànuva, vànua, còrcia, burra, frassada, fressada,
cilloni m. (it. celone) C, cubertha, manta,
assaccarru m., affiagnu m., frassadda, sàbana S,
cupalta, cuprenda (lat. COOPERIENDA), frassata,
assaccarru m. saccarru m., manta, burra,
caldata, àuna, ànua, vànua, còlcia, trapunta,
mantedda Lm, mantìglia (c. per bambini; sp.
mantilla) G
copiare vt. [to copy, copier, copiar, kopieren]
copiare LN, copiai, trasladai (sp. trasladar) C,
cupià, accupià S, cuppià G
coprire vt. [to cover, couvrir, cubrir, decken]
covaccare,
cobèrrere
(lat.
COOPERIRE),
carrarjare,
carrarzare,
incarrarzare,
assaccarrare, affianzare, tappare, cuguddare,
accuguddare, accuguzare, cuguzare, cubutzare,
cugucciare, accuccurare, cuberrenare, cogulare,
cugulare, cumpannare, ammuntare, supullire L,
accarrarjare,
accarrarzare,
carragliare,
carrargiare,
carrarjare,
incarrarjare,
incarrarzare, copèrrere, cucutzare, cugutzare,
cucuzare, cavaccae, cuerrare, cugucciare,
cutzicare, cuzicare, copercare, crobeccae,
crobeccare, cropeccare, cuberrare, cuerrae,
cubèrrere, cupèrrere, imbusciae N, coberri,
accoveccai, covaccai, accrobeccai, crobeccai,
accuai,
cuguddai,
tuppai,
accaresciai,
accarragiai, carraxai, carrexai, imbusciai,
impagnai, inteulai C, cuvaccà, cubrì, tappà,
accucurà, assaccarrà, affiagnà, incarraggià S,
cuprì, cupalchjà, cavaccà, carragghjà, incupaltà,
assaccarrà, saccarrà, accucuddà, affagnà G
coràggio sm. [courage, courage, ánimo, Mut]
coràggiu, corazu, coragghju (Luras), atza f. (lat.
AUDACIA o it.), rosta f., abbalansa f., alentu,
alientu (sp. aliento), ànimu, attrivimentu,
àrchidu, ardile, arduzu, atzilia f., basca f.,
coronzu, iscàllia f., assagna (sp. saña) L,
coràggiu, corazu, abbrontu , alentu, animidade
f., ardile, atza f., atzile, fronte, iscàllia f. N,
coràggiu, corazu (Cabras), attrevimentu, alientu,
prontu (sp. pronto) C, curàggiu, azardhu, ànimu,
azza f. S, curagghju, aldimentu, àminu, ànimu,
àccia f. G
corallo/1 sm. bot. (Erythrina cristagalli) [Albero
delle Papilionacee con foglie a forma di rombo e
fiori scarlatti. Con tale nome viene soprattutto
indicato il Corallium rubrum, un antozoo marino
che si unisce in colonie sostenute da impalcature
calcaree (vds. in Ittiologia).] ► [coral, corail,
coral, Koralle] ► coraddu (lat. CORALLUM),
corallu ( ( it.) L, coraddu NC, curaddu S,
curaddu, curallu Lm G
coratella
sf.
[pluck,
fressure,
asadura,
Geschlinge] corada, frissura, fressura (lat.
FRIXURA), corda, córdula, revea, tattaliu m.,
trattaliu m. L, corada, coratella, fressura,
frissura, tattaliu m., trattalia, trattalliu m. N,
frisciura, corada, corara, córdula C, cordha,
coradda, tattaliu m., tattareu m., trattareu m.
S, frissura, frisciura, rivea, irrivea, curatedda Lm
G
corazza sf. [cuirass, cuirasse, coraza, Harnisch]
coratza, corrintzella L, coratza N, coratza,
cottìglia (cat. sp. cotilla) C, curazza,
ciaccunetta, giaccunetta (c. antiproiettile) S,
curazza G
corba, -ula sf. [hamper, manne, cesta, Korb]
córbula (lat. CORBULA), córvula, coffinu m.,
colve, corbe, corva, corve, golve (lat. CORBIS),
isportinu m. L, córbula, córvula, cróbula, corbe,
crobe, crobedda, iscartinu m. (c. per la
vendemmia) N, crobi, crobedda, coffinu m. (sp.
cofín), pobia C, cóibura, còiba, cavagna S,
colba, còlbula, còrbula Lm, cabagna Lm, ghjona
G
corbézzolo sm. bot. (Arbutus unedo) [Arbusto
sempreverde delle Ericacee con tronco corto,
foglie alterne oblunghe e seghettate, frutto
rosso a drupa con molti piccoli semi, fiori
campanulati. Le sue foglie hanno proprietà
astringenti, diuretiche e antisettiche. È anche
detto “àlbatro”.] ► [arbutus, arbousier,
madroño, Erdbeerbaum] ► alidone, olidone,
alione, lidone (lat. UNEDO, -ONE), lidonarzu,
melalidone
f.,
melolidone,
meluchidone,
meludidone, melulidone, merulidone L, lidone,
olidone, lisone, bilisone, lione,
olione,
ghilisone,
ghilidone,
lidrone,
pilisone,
chelleisone, cariasa lidone f., mela de lidone f.,
meledda de lidone f. N, alidoni, alioni, bilisoni,
lidori, lioni, meurioni, obioi, obioni, oioi, oioni,
olidoni, olionaxu, olioni, orioni, ulioni, pègora f.
C, aridoni, meraridoni f., meradoni f., lidoni,
braghi-braghi S, alidoni, alioni, baca f., ghilisoni,
lioni, lidoni, linnagghju, linnàglia f., àrbitu Lm,
àrbutu Lm G
corda sf. [rope, corde, cuerda, Strick] corda (lat.
CHORDA), fune (lat. FUNIS), affunadorzu m.,
giùnchina, pedinaju m., resta, reste (lat.
RESTIS), soga (c. di pelle), trunneu m. L, fune,
corda, lìbanu m., reinacru m., soga, tanza,
tartanza (c. vegetale), trunneu m. N, corda,
codra, funi, soga, reste, balentinu m., lentzu m.
C, cordha, funi, cannau m., suardha S, colda,
cannau
m.,
imbucatogghja,
grisòglia,
stracciuleddu m. Lm, strasciuleddu m. Lm G
cordone sm. [cord, cordon, cordón, Schnur]
cordone LN, cordoni C, curdhoni S, culdoni,
curdonu Lm G
coricare, -arsi vt. vi. rifl. [to lay down, coucher,
acostar, hinlegen] corcare (lat. *COLCARE) L,
colcare, corcae, corcare, crocare, collare N,
corcai, croccai C, curchà S, colcà, culcà,
curcassi Lm G
cornàcchia (grìgia di Sardegna) sf. orn. (Corvus
corone sardonius) [Uccello dei Passariformi
(Corvidi) con becco grigio molto grosso,
piumaggio
scuro-nerastro,
ali
grandi
e
tondeggianti, occhi neri con anello oculare
chiaro, coda arrotondata, zampe grigiastre, che
si nutre di insetti e di frutti.] ► [rook,
corneille, corneja, Krähe] ► carroga,
corràcciula, corraga, corràccia, corranca,
corrinca, corrìncia, corrionca, corrodda, corroga,
corronca, corròncia (lat. CORROGLA), corroncra,
curràccia, currionca, arroga de monte, tirrionca
L, corbanca, corra, corranca, corrancra,
corronca, corrodda, corroga,
coroncra,
corròncia, croanca N, carroga, corraga,
corranca, corrancra, corrodda, corroga, corroga
braxa (c. bigia), corronca, giacu m. C, curràccia,
curràcciura S, curracchja, curràccia, curnacchja
Lm, corronca G
cornamusa sf. mus. [bagpipe, cornemuse,
cornamusa, Dudelsack] carramusa, bisonas pl.
(lat. BISONAS), launeddas pl., leoneddas pl.
(probm. lat. * MONAUL + -eddas - DES II, 16-17),
truveddas pl. L, launeddas pl., trubeddas pl.,
benas pl. (lat. VENA), bìdulas pl. (probm. lat.
VITULA) N, leuneddas pl., liuneddas pl., pìsonas
pl., sonus de canna m. pl. C, trubedda,
trubéddura, launeddas pl., zampogna, sampogna
S, truedda, carramusa, curramusa G
cornice sf. [frame, corniche, marco, Rahmen]
cornice,
cornitze,
guarnitza,
guarnice,
cuarnìcia, gronìssia (cat. volg. guarnisa) L,
cornice, cornitze, curnisa (cat. cornisa),
gronìssia, gronnitza, gruanissa N, cornissa,
guarnìcia, guarnissa, grunissa, gurnisa, gurnissa,
grunìtzia, grunisa C, guarnizi, cimbrana, cornice
S, culnìcia, curnici Lm G
corno sm. [horn, corne, cuerno, Horn] corru (lat.
CORNU)
corona sf. [crown, couronne, corona, Krone]
corona (lat. CORONA) LN, corona, carona, canou
m. C, curona SG
corpetto sm. [waistcoat, gilet, corpiño, Weste]
corpittu, corpette, corpettu, cropittu, corittu
(it. ant. coretto), cosso, cossu (cat. cos), càsciu,
cànsciu, cansu (lat. CAPSUM o it. ant. casso),
zippone, cogliette, cogliettu (it. ant. cojetto),
sortìgliu, sostìgliu, sustìgliu (sp. justillo),
oropadu, solopadu, solopattu (sp. solapado),
soropadu, imbustu (c. femminile) L, càssiu,
corpittu, corittu, curittu, cropette, cropittu,
grompette, gropittu, cossette (cat. cosset),
solopattu, soropau, soropattu (c. senza
maniche), tùnica de telu f., zibbone, zippone,
zistillu, zustillu N, cossettu, cóssiu, cossu,
corittu, corpettu, cropettu, collettu, giaccu,
giustìgliu, solopau, spettìgliu C, cuipettu, cossu,
imbusthu (c. femminile), susthìgliu S, corrotto
pp. agg. [corrupt, corrompu, corrompido,
verdorben] corrùmpidu, currùmpidu, cocciadu,
ingoloffiadu, ispulzeniadu, istragadu, magagnadu
L, corrottu, corrùmpiu, currùmpiu, iscurrùmpiu
N,
corrùmpiu,
currùmpiu,
ammagangiau,
ammarcittau C, currottu, currumpiddu, guasthu
S, currumpitu, altaratu, pugliatu, disviatu G
corrotto
pp.
agg.
[corrupt,
corrompu,
corrompido,
verdorben]
corrùmpidu,
currùmpidu,
cocciadu,
ingoloffiadu,
ispulzeniadu, istragadu, magagnadu L, corrottu,
corrùmpiu,
currùmpiu,
iscurrùmpiu
N,
corrùmpiu,
currùmpiu,
ammagangiau,
ammarcittau C, currottu, currumpiddu, guasthu
S, currumpitu, altaratu, pugliatu, disviatu G
càsciu, cialeccu, cileccu, curpettu Lm G
corpo sm. [body, corps, cuerpo, Körper] corpus
(lat. CORPUS) LN, contumatzu N, corpus, cropus
C, cóipu S, colpu G
corredo
sm.
[outfit,
trousseau,
ajuar,
Ausstattung] corredu, cùviu, frunimentu, atziva
f., ammanizu, parule L, corredo, frunimentu,
istréggiu N, ammannitzu, corredu, frunimentu,
pannamenta f., pannamentu C, curredu,
acchipàggiu, frunimentu S, frunimentu, curredu
Lm G
córrere vt. vi. [to run, courir, correr, laufen]
cùrrere (lat. CURRERE), currire, currizare,
iscurrizare, punnare (c. dietro) L, cùrrere,
gurrire, currellare, currillare, curruntonare (c.
senza meta) N, curri, curgiri C, currì SG
corridóio sm. [passage, couloir, pasadizo, Flur]
corridore (cat. sp. corredor),corridóriu (it. o sp.
corredorjo), curridóiu, curridóriu, curridorzu,
passadìssiu, passalìssiu, passazu, passeritzu,
passizu (sp. pasillo) L, curridore, curridorju,
andadissu passadissu, passaditzu (cat. passadís;
sp. pasadizo), passizu N, curridóriu, curriróriu,
passadissu, passaditzu, passaritzu C, curridori,
passadissu, passarisu, passarìzziu, passarizzu S,
curritóriu, curridóriu, àndiu, passalìziu, passìziu
G
corrotto
pp.
agg.
[corrupt,
corrompu,
corrompido,
verdorben]
corrùmpidu,
currùmpidu,
cocciadu,
ingoloffiadu,
ispulzeniadu, istragadu, magagnadu L, corrottu,
corrùmpiu,
currùmpiu,
iscurrùmpiu
N,
corrùmpiu,
currùmpiu,
ammagangiau,
ammarcittau C, currottu, currumpiddu, guasthu
S, currumpitu, altaratu, pugliatu, disviatu G
corsa sf. [run, course, carrera, Lauf] cursa,
curta, palu m. (c. di cavalli; it. palio), currela,
currelada, currella, currellada, currenta (piem.
corenta, curenta), currera, currida (sp. corrida),
curridina, currina, currinzu m., currizada,
curtura, iscurrizada, iscurrizu m. L, curja,
cùrrida, cursa, curta, curtzera, currenta,
currinzu, carrera (sp. carrera), iscurrel
corte sf. [court, cour, corte, Hof] corte (lat.
COHORS), corrale m. (cat. sp. corral) L, corte N,
corti, corrali m., corratzu m. C, corthi S, colti G
cortéccia sf. [bark, écorce, corteza, Rinde]
iscortza, bùccia, corza (lat. CORIUM), corzola,
corzolu m., curzolu m., tega (lat. THECA), rusca
(cat. rusca) L, còglia, corgiolu m., corjola,
corjolu m., corza, iscrotza, pedde de àrvure N,
scroxu m., croxolu m., craxocu m., iscróciu m.,
ruscu m., arroscu m., orruscu m. C, bùccia,
cóggia, cóggiu m. S, cogghja, cocchja, scossa G
cortesia sf. [ courtesy, amabilité, cortesía,
Höflichkeit] cortesia, garbu m., piantesa,
tzivilesa L, cortesia, grabu m., franzeo m. N,
cortesia, donosidadi, amistàntzia, apparièntzia,
garbosidadi C, bonagràzia, finèzia gintirèzia S,
cultesia, cultisia, curtisia Lm, cultegghju m.,
bonacrianza, faori m. G
cortile sm. [court, cour, corte, Hof] accorratzu,
corrale (cat. sp. corral), cortale, corte f. (lat.
COHORS), cortitta f., cortitza f., piatta f. (lat.
PLATEA), pàtiu (sp. patio) L, corte f., cortilla f.,
cortitta f., pratta f. N, corrali, corratzu, corti f.,
cotti f., cortìgia f., cortìglia f., cortilla f.,
cottilla f. (cat. cortilla), pàtiu, pratza f. C,
curthiri, corthi f., currari S, colti f., cultili,
curtili Lm, currali G
corto agg. [short, court, corto, kurz] curthu
(ant.), curtzu (lat. CURTIUS), curtécciu,
curtzette, curtzittu, curtzurinu, cutzu, mendittu
L, curtzu, curtzeddu N, curtzu, crutzu, grutzu C,
corthu S, cultu, curtu Lm, cultittu, cultareddu,
azziccu G
corvo sm. orn. (Corvus corax) [Uccello dei
Passeriformi (Corvidi) completamente nero, con
becco grosso, forte e robusto, occhi neri con
anello oculare più chiaro, ali grandi ed
arrotondate, lunga coda cuneiforme, zampe
grosse e scure, che si nutre di piccoli animali e
di vegetali.] ► [rave, corbeau, cuervo, Rabe]
► colvu, corbu, corvai, corvu (lat. CORVUS),
crobu, covu, crà (fig.), pane de corvu (c.
imperiale), prineddu L, corbu, corvu, corvai,
corvu mannu, crobu, prinneddu, prineddu,
corbittu (c. monedula), tifane, tivani N, corbu,
crobu, crobu nieddu (c. imperiale), crou,
prineddu, crobu tivani, tivani (prerom.) C, còibu
S, colbu, corbu Lm, crobu Lm, crou Lm G
cosa sf. [thing, chose, cosa, Ding] cosa, roba,
bodale m. (it. cotale), bodàlida, ite m., nighele
m. (lat. *NICIL), itesinarat m., dòbbia (c. grossa;
it. doppia) L, cosa, roba, nichele m., taniele m.,
godospe m. (c. cattiva), itelinana m., cosichedda
(dimin.) N, cosa, tesinanta m., itesinanta m.,
taddinanta m., rai m. (cat. ray), tabbana (tosc.
taban) C, cosa, roba SG
coscienza
sf.
[conscience,
conscience,
conciencia, Gewissen] consièntzia, cunscènscia,
cuscènscia,
cunscèntzia,
cunsièntzia
(sp.
conciencia), cuntzièntzia, cuscèscia, cuscièntzia,
cuscièscia, cussèntzia, cussèssia, cussièntzia L,
cusciènsia, cussèntzia, cussèssia, cussièntzia,
cussièssia N, cuscènzia, cuscièntzia C, cussènzia
S, cuscènzia, cussènzia Lm G
così avv. [so, ainsi, así, so] gai (come dici tu,
come dicono gli altri), goi (come dico io), aggai,
asi, asie, asinche, bai, basie, bosie, deasi,
deasie, dedeai, dedeoi, dediai, dedioi, degai,
degoi, diai, dioi, gae, gaie, gainche, gasi, gasie,
gosi, gosie (lat. ECCU + HAC + SIC), lai, ‘osi,
‘osie L, aggoi, bosie, deasi, deosi, aicci, gaicci,
goicci, aingasi, aingosi, gae, gai, gasi, goe, gosi,
‘osi, voi N, aici, ainci, di aici (cat. aixi), diaici,
diainci, gaici, gasi, goie, gosi, oici C, cussì,
cussini, digussì, gurandi S, cusì Lm, cussì,
cussini, dicussì G
costituire vt. [to constitute, constituer,
constituir, gründen] costituire, fundare (lat.
FUNDARE) LN, costituiri, fundai C, custhituì,
fundà S, custituì, fundà, fulmà G
costoro pr. dim. mf. pl. [they, ceux-ci, éstos,
dieser da] issos -as, custos -as, cussos -as LN,
issus -as, custus -as, cussus -as C, eddi, chisthi,
chissi S, iddi, chisti, chissi G
costrìngere vt. [to force, contrainde, constreñir,
zwingen] custrìnghere, accossare, appremiare,
fortzare ( ( it.), apprettare (sp. apretar), battire
a rógliu L, custrìgnere, custrìnghere, fortzare,
incortillare, obbricare, sottae, sottare N,
custringi, appremiai, obbligai, incricchiri C,
custhrignì, fuzzà S, custrignì, fulzà, culizenzià G
costruire vt. [to construct, construire, construir,
bauen] costrùere, costruire, fraigare (lat.
FABRICARE), pesare (lat. PENSARE) L, fraigae,
fravicare, costruie, costruire N, costruiri,
fabbricai, intappiai, tappiai (c. dei muri; cat. sp.
tapiar) C, custhruì, frabbiggà, pisà una casa S,
custruì, frabbicà, frabbiggà Lm, fraicà G
costume sm. [custom, coutume, covone sm.
[sheaf, gerbe, gavilla de mieses, Garbe]
manna (de trigu) f. (lat. MANUA), màghina f.
(lat. MACINA), postarzu L, manna f., mannirone
N, arriccioni, braxina f., màniga f. (lat. MANICA)
C, mannùggiu, manneddu, mànigga f., manna di
triggu f. S, mannoni Lm, manneddu, fascagghju
G
costumbre,
Sitte]
costùmene,
costùmine,
contomànscia f., impósitu L, costùmene,
custùmene, pervenimentu N, costumu, custumu,
costùmini, custùmini, avvesu C, custhumu S,
custumu, custuma f., custummu Lm G
cotenna sf. [pigskin, couenne, cuero del cerdo,
Schwarte] catzolu m., caitzolu m., caizolu m.,
corzola, corzolu m., cuda, cude (lat. CUTIS),
crosta de lardu, boddu m., buciolu m., caddu m.
(lat. CALLUM), tejone m. L, cógliu m., corgiola,
corjola, corzola, cugliolu m., addu m., caddu
m., gaddu m., tejone m. (lat. TENSIONE) N,
croxolu m., corgiolu m., cociola, codi, scuda,
peddola C, cóggiu m., cuggioru m., códigga S,
cogghju m., cocchju m., cogghja Lm, cogghja di
laldu, carrecogghju m., scuta (c. di maiale con
lardo) G
cotone sm. bot. (Gossypium herbaceum) [Pianta
delle Malvacee, annua e biennale, con foglie
lobate, fiori giallo-chiari, frutto a capsula che,
aprendosi, libera i semi avvolti da una peluria
bianca, usata come fibra tessile.] ► [cotton,
coton, algodón, Baumwollpflanze] ► cotone,
ambaghe, albaghe, bambaghe (lat. BAMBAX, ACE) L, cotone, bambache, albache N, cotoni,
cotoni de frùsciu, cotoni frùscinu, cotoi,
bambaxi f. C, cutoni, bambazi f. S, cutoni,
bambàcia f. (tosc. bambacia) G
cotogno sm. bot. (Pirus cydonia) [Albero da frutto
delle Rosacee, originario dell’Asia, con fusto
contorto e nodoso, foglie cotonose nella pagina
inferiore e frutti aspri e profumati.] ► [quincetree, cognassier, membrillo, Quittenbaum] ►
chidonza f. (lat. CYTONEA), melachidonza f.,
pirachidonza f. L, chitonzata f., chitonza f.,
melachitonza
f.
N,
meladiròngia
f.,
melaghidòngia f., melapiròngia f., melatidòngia
f., melatintìngia f., melatiròngia f., pira tidòngia
f., piratidòngia f., piróngiu, tidòngia f. C, àiburu
di meraghidogna S, àlburi di melacatogna,
catogna f., cutogna f. G // vds. anche
melocotogno
cotone sm. bot. (Gossypium herbaceum) [Pianta
delle Malvacee, annua e biennale, con foglie
lobate, fiori giallo-chiari, frutto a capsula che,
aprendosi, libera i semi avvolti da una peluria
bianca, usata come fibra tessile.] ► [cotton,
coton, algodón, Baumwollpflanze] ► cotone,
ambaghe, albaghe, bambaghe (lat. BAMBAX, ACE) L, cotone, bambache, albache N, cotoni,
cotoni de frùsciu, cotoni frùscinu, cotoi,
bambaxi f. C, cutoni, bambazi f. S, cutoni,
bambàcia f. (tosc. bambacia) G
covare vt. vi. [to broad, couver, empollar,
ausbrüten] criare (lat. CREARE), chiocchire,
ciocchire,
crocchire,
cocchire,
giacchire,
giocchire, gioccare, incovare, incubire tzotzare,
tzotzire L, criae, criare, chiocchire, cloccire,
crocchire, cubare, frocchire, grogonire, lugunire,
nidare N, fai sa cria, criai, furciri, fruciri, accuai
in is intragnas C, zuzzì, zuzzà S, ciuccì G
cozzo sm. [butt, *heurt, choque, Hörnerstoss]
abbruncada
f.,
abbrùnchidu,
abbruncu,
imbudada f., attumbada f., attumbadura f.,
attùmbidu, attumbu, tumbada f., atzumbada f.,
atzumbadura
f.,
atzumbu,
dobbada
f.,
imbrunciada f., impéllida f., irruncada f.,
irruncadura f. , istumbada f., itzumbada f.,
intzumbu L, attappada f., bicoccata f., dobbada
f., imberta f., imbrunconada f., stumbonada f.,
succorrada f., istumbulata f., istùmbulu,
attumbu, tumbada f., tumbadura f., tumbonzu
N, accirrada f., attumbu, attùmbidu, attùmbiru,
accollada f., accollara f., attappau, attrócculu,
impéllida f., impeta f., incorrada f., scàviu,
sciamiada f., sdongiada f.,. sigorrada f.,
spuntinada f., stumbada f., stumbamentu,
tumbadura f. C, attambadda f., attumbadda f.,
attappuradda f., attuppadda f., azzuppadda f.,
zumba f. S, attumbata f., attambata f., tambata
f., azzumbata f., azzumbu, zumbata f.,
azzuppata f., tuppata f., stumbata f. Lm G
covone sm. [sheaf, gerbe, gavilla de mieses,
Garbe] manna (de trigu) f. (lat. MANUA),
màghina f. (lat. MACINA), postarzu L, manna f.,
mannirone N, arriccioni, braxina f., màniga f.
(lat. MANICA) C, mannùggiu, manneddu,
mànigga f., manna di triggu f. S, mannoni Lm,
manneddu, fascagghju G
cozza sf. itt. (Mytilus edulis) [Mollusco
lamellibranco con conchiglia oblunga, nera, che
si fissa ai corpi sommersi mediante il bisso,
allevato per le sue carni molto gustose.È anche
detta“mìtilo, mùscolo”.] ► [mussel, moule,
mejillón, Miesmuschel] ► cotza, gotzi,
indàttula de mare L, cotza N, cotza, cortza,
mùscula, mùsculu m. (tosc. muscolo o cat.
musclo) C, cozza, mùschuru m. S, cozza,
mùsculu m. G
cozzo sm. [butt, *heurt, choque, Hörnerstoss]
abbruncada
f.,
abbrùnchidu,
abbruncu,
imbudada f., attumbada f., attumbadura f.,
attùmbidu, attumbu, tumbada f., atzumbada f.,
atzumbadura
f.,
atzumbu,
dobbada
f.,
imbrunciada f., impéllida f., irruncada f.,
irruncadura f. , istumbada f., itzumbada f.,
intzumbu L, attappada f., bicoccata f., dobbada
f., imberta f., imbrunconada f., stumbonada f.,
succorrada f., istumbulata f., istùmbulu,
attumbu, tumbada f., tumbadura f., tumbonzu
N, accirrada f., attumbu, attùmbidu, attùmbiru,
accollada f., accollara f., attappau, attrócculu,
impéllida f., impeta f., incorrada f., scàviu,
sciamiada f., sdongiada f.,. sigorrada f.,
spuntinada f., stumbada f., stumbamentu,
tumbadura f. C, attambadda f., attumbadda f.,
attappuradda f., attuppadda f., azzuppadda f.,
zumba f. S, attumbata f., attambata f., tambata
f., azzumbata f., azzumbu, zumbata f.,
azzuppata f., tuppata f., stumbata f. Lm G
crànio sm. anat. [skull, crâne, cráneo, Schädel]
carveddera f., cherveddera f., conca f. (lat.
CONCHA), concale, cabitta f. (lat. CAPITIA),
cùccuru L, conca f., concale, cherbeddera f.,
cherveddera f. N, conca f., carròccia f.,
corròccia f., cabitza f., cuccuruneddu (cat.
cocoronell), cùccuru C, cabbu, ossi di lu cabbu
pl. S, capu, chjucca f., chjòccula f., chjéccula f.
G
cravatta sf. [tie, cravate, corbata, Kravatte]
corbatta, gorbatta (cat. sp. corbata), gubatta,
cravatta ( ( it.), gravatta, culbatta (Luras) L,
corbatta, grobatta, crobatta, cravatta N,
corbatta, crobatta, gorbatta, grobatta C,
cuibatta S, culbatta, cruatta Lm G
creare vt. [to create, créer, crear, schaffen]
creare L, criare, imbentare LN, creai C, crià SG
creatore sm. [creator, créateur, creador,
Schöpfer] criadore L, creadore, criadore,
criatore N, creadori C, criadori SG
creazione sf. [creation, création, creación,
Schöpfung] creassione, criassione, criscione L,
creassione N, creatzioni, criatzioni, creadura C,
criazioni, crea S, criazioni G
credenza/2 sf. (mobile) [sideboard, buffet,
aparador, Kredenz] credentza, chedrentza L,
brò m., buffè m., credènsia, credenza N,
credentza, arrebustu m., rebustu m. (cat.
rebost), armàriu m., buffè (franc. buffet) m. C,
cridenza, cridènzia S, cridenza, cridènzia,
ripostu m. G
crédere vi. [to believe, croire, creer, glauben]
crèere, crere (lat. CREDERE), creditare, abbisare
(it. ant. avvisare), imbussare (c. ciecamente) L,
crèdere, crere, crèere N, crei C, cridì S, cridé,
cridì Lm G
crema sf. [cream, crème, crema, Rahm] crema,
trémulu m., madreddu m. (probm. lat.
MADIDUS, MADESCERE - DES II, 51) L, crema
NCSG
crepàccio sm. [cleft, crevasse, quebrada,
Spalte] pèlcia f. (lat. *SPECULA), péntuma f.
(prerom.), ispéntumu, ispérrumu, iscolladorzu,
istrampu, percossu, percossa f. L, impercadorju,
impercadorzu, perca f., péntuma f., dùrgalu,
iscolladorju, corroppu, gorroppu (prerom.),
ischérbicu, troccu (probm. sp. torco) N,
garroppu,
carroppu,
gorroppu,
scabiossu,
spéntuma f., spérrumu, sdorroccu, sciusciu C,
ischuddaddòggiu, ischameddu, trema f. S,
pelchja f., perca f. Lm, spèntumu, troncacoddu,
cataradda f. G
crepitàcolo sm. [clapper, crécelle, matraca,
Rassel] mastràccula f., matracca f. (cat. sp.
matraca), matràccula f., chìgula f., ragàglia,
cannàbida f., canàpida f., réula f. (tosc. regola),
reuledda f., ràzula f., rau-rau, ragàglia
cannàbida f., sarraja f., furriola f., taulittas f.
pl., tzacculittas f. pl. L, matràccula f., tràccula
f., arrana f., furriajola f., furriazola f., orriajola
f., orriola f., cannàpide f., cannapitta f., réula
f., ticchiria f., tzirriaiolu, tzirriola f. N,
matracca f., matràccadda f., matràccula f.,
tzaccaredda f., tzaccarredda f., orriaiola f.,
urriaiola
f.,
fùrriga
f.,
cianciarra
f.,
scocciarrana, istrocciarrana, strocciarrana f.,
stracciarrana f., stróccula f. (sic. troccula – DES
II, 435), arréula f., arreulleddas f. pl., furriola
f., tauledda f., arrainedda, arraneddas f. pl.,
rau-rau C, matracca f., mattutinu, barandoni,
rau-rau S, matracca f., matràccula f. Lm,
zarriola f., rola f,. tabellu Lm G
crepùscolo sm. [twilight, crépuscule, crepúsculo,
Dämmerung] interighinada f., interinadorzu,
interrighinada f., intirinada f., intirinadorzu,
intìrinu, intrinada f., intrinida f., iscurigadorzu,
immurinadorzu, ismurinada f., ismurinadorzu,
murinada f., murinadura f., murinadorzu,
ingrinida
f.,
inclinada
f.,
inclinadorzu,
interlughes pl., chentales pl., chintales pl.,
chintzales pl., L, impoddile, intrighinadorju,
irmurruinada f., iscurigadórgiu N, murinadroxu,
murrada
f.,
murriadroxu,
murrinadroxu,
arruttroxu, scurigadórgiu, spanigadroxu (c. del
mattino), mericeddu, crepùsculu C, aibbori,
chintari pl., ischuriggadda f. S, antrinata f.,
intrinata f., sirintina f., incrinadda f. Lm, incrinu
Lm G
créscere vi. [to grow, croître, crecer, wachsen]
crèschere
(lat.
CRESCERE),
ammadurare,
abboddettare (c. precocemente), immannare,
ispeleare, rùppere (lat. RUMPERE), ruppire L,
crèscere, crèschere crèssere, ammatuccare,
ammaturicare, irmannire, fàere a mannu, fàere
sa canna, pònnere a conca N, cresci, accresci,
ammanniai, assocai C, criscì S, criscì, ammannà,
smannà, ismannà, lucità, allucità, ammatruzzà,
fà mannu G
crèsima
sm.
[confirmation,
confirmation,
confirmación, Firmung] crésima, crìjimu m.,
grìjamu m., grìjimu m., grìscimu m., grìsima,
grìsimu m., cunfrimu m., confrimu m.,
cunfirmatzione (sp. confirmación) L, crésima,
incrìsima, cuffirma N, cunfirma, cunfirmu m.,
cunfrima,
cunfrimu m., crésima,
cunfirmatzioni C, grìsgima, grìsima S, grèsima,
crèsima G
cresta sf. [crest, crête, cresta, Kamm]
chighirista, chirighista, crista (lat. CRISTA),
cogorosta, cugurista, pibiritta rosta L, crista,
grista,
cocorosta,
cucurista,
cogorista,
corogosta, gigirista, gorgorista, gorgorosta,
zizirista N, cresta, cagarista, chighirista,
cogorista, cragarista, crighirista, crogorista,
crugurista, cruguista, cuguriista, gorgorista,
ogroista, proburista C, chigghiristha, crestha S,
crista, chicchirista G
cretino agg. [idiot, crétn, cretino, dumm]
cretinu, buccallottu, buccalottu, isimpre (cat.
ximple), lelle, lolle, lollu, bisgioncu, bambioccu,
castigadu, isastuladu L, ballaloi, ballullu,
ballùlluru (tosc. ant. barullo), baluba, bovette,
buccallottu, buloffo (cat. sp. gallofo), caghetto,
casticau,
casticatu,
cretinu,
drangalloi,
drangallone, drelle, lolle, lolloi, mattalamugna,
todonera, trasciadu, zameddu N, babburru,
balossu,
bobbodda,
boffettu,
codobba,
matzatóiu, matzoccu, sbalossau, scilloriau,
scimpru, sciolloriau, scioloccau C, bambioccu,
bisgioncu, certinu, ciagghina, cretinu, maccu
(lat. MACCUS), isgimpri, sarori, saroru S,
biarottu, bialottu, bialoni, bibilloccu, scimpru,
bisgioncu, bicchilloccu G
crisantemo sm. bot. (Chrysanthemum species)
[Pianta erbacea delle Composite con fiori grandi
in capolini o corimbi variamente colorati.] ►
[chrysanthemum, chrysanthème, crisantemo,
Chrysantheme] ► crisantemu, fiore de
campusantu, fiore de mortos L, crisantemu,
chinielle, chirielle, ghirielle, criallei, crielle,
chinièllere, cuccurilata f., cuccuruddua f.,
tzitzia de cuccu f., tzitziu grogo N, grisantemu.
frori de campusantu C, crisantemu, grisantemu
S, fiori di campusantu G
cristallo sm. [crystal, cristal, cristal, Kristall]
cristallu L, cristallu, gristàgliu, gristàlliu,
gristallu N, cristallu C, cristhallu S, cristaddu G
cristianésimo sm. [Christianity, christianisme,
cristianismo, Christentum] cristianésimu LNC,
cristhianésimu S, cristianésimu G
cristiano sm. agg. [Christian, chrétien, cristiano,
Christen(] cristianu LNC, cristhianu S, cristianu
G
criticare vt. [to criticize, critiquer,criticar,
kritisieren] criticare, critigare, allimbare,
attatzare, attrecculare, giùghere in bucca,
mùere (lat. MUGIRE), abbenzare, benzare,
atzeccare, inzomare, limbizare, loroddare,
venzare
L,
criticae,
criticare,
pilisare,
tragaggiare N, criticai allimbizare, attacciai,
colessai, collessai, strunciai, tragagliai, nai cosa
C, critiggà, massimà, inferthà, affirthà S, criticà,
musgià, smusgià, fà a piapunga (c. acerbamente)
G
croce sf. [cross, croix, cruz, Kreuz] rughe (lat.
CRUX, -UCE), gruche, bruike (ant.), cruche
(ant.), gruke (ant.) L, ruche, ruge, gruche
(ant.), gruge, gruje N, grugi, gruxi, cruxi, rugi,
ruxi, creu m. (cat. creu) C, crozi, grozi S, gruci,
cruci, crogi Lm G
crocifisso/1 sm. [crucifix, crucifix, crucifijo,
Kruzifixus] crucifissu, crutzifissu, grutzifissu,
reghefissu, rogrifissu, rughefissu, rughifissu,
santugristu,
santugristos,
santucristu,
santucristos (cat. sant crist) L, crotzifissu,
crutzifissu, crucifissu, santucristos, santucristu
N, santucristu, crucifissu; Cristu incravau C,
cruzifissu,
crucifissu
Lm,
gruzifissu,
santuggristhu S, grucivissu, crucivissu, lignucruci
(piccolo c.) G
crònaca sf. [chronicle, chronique, crónica,
Chronik] crònaca, crónica L, crònaca N,
crònaca, crónica C, crònaca, crònagga S,
crònaca G
crosta sf. [crust, croûte, costra, Kruste] crosta,
corzu m. (lat. CORJUM), corzolu m., araddu m.
(c. di sudiciume), timanzale m., agheddu m. L,
crosta, grosta, gadda, gaddu m., aragaddu m. N,
crasta, crosta, croxu m., corgiolu m., ancrosta,
pilloncu m., prodda C, crostha, cóggiu m.,
cuggiora, cuggioru m. S, bùcchja, cògghja,
crosta, crusta Lm, incròstula Lm, muca (c. di
ferita), raddu m., zaccaddoni m. (c. di fango) G
crudele agg. [cruel, cruel, cruel, grausam]
crudele,
cudrele,
isfidigadu,
isfidiadu,
accorigonadu,
coritostu,
diru,
incainadu,
incaniadu, isfediadu, arrauladu, lunzinu (it.
longino), sevissiosu L, crudele, malu de coro,
irficadau, coritostu, luntzinu N, crueli, crudeli,
disappiedau C, cruderi, cori maru, corimaru,
coritosthu, iffidiaddu S, crodeli, crudeli,
crudueli, isfidiatu, isfidiaddu Lm, sfriziunatu,
chena cori, senza cori, cani di catena G
crusca sf. [bran, son, salvado, Kleie] frùffere m.,
fùffere m., fùlfere m., fùrfere m., fùrfure m.
(lat. FURFUR), fùrfaru m., frùffure m., frùffere
m., fùscere m., telau m., talau m. (prerom.),
tharalau (ant.) m., granza (lat. GRANDIA),
chilinzone m., linzone m., elinzone m., ilinzone
m., belizone m., bilinzone m. (lat. *SILIGIONE DES II, 578), pilinzone m. (c. d’orzo), russarza
(lat. GROSSUS), chiàliu m., chivarzu m. (lat.
(PANIS) CIBARIUS), arru m. L, fùrfure m., talau
m., tàlau m., mussu m. (probm. lat. MULSUM Pittau), granza, gràngia, ghilinzone m.,
ghilingione m., ghilina, ghirghintzone m.,
ilinzone m., chilinzone m., chilingione m.,
crivàrgiu m., póddine m. (Tonara), póddini m.
(V. Strisaili) N, crivaxu m., ghilingioni m., poddi
m., póddini m. (lat. POLLEN), póddiri m.,
frùffuri m., gràngia, grangiudu m. C, fùiffaru m.
S, brinnu m., brennu m. Lm (genov. brenu o sp.
bren) G
cucchiàio sm. [spoon, cuiller, cuchara, Löffel]
coccera f., cocciale, cocciara f., cutzara f.
(piem. cuciara o sp. cuchara), cocciari, cucciari,
cucciare (piem. cuciar; sp. ant. cuchar),
crogarzu, crogaju, crogàgiu, cuccera f., cucciara
f., cutzera f., cogarzu (c. di corno dei pastori;
lat. COCHLEARIUM), giogarzu L, cugliera f.,
cullera f. (cat. cullera), corcarju, corcàrgiu,
croccaju, crocarzu, crogàrgiu, collàrgiu, corra f.
(lat. CORNUA), correddu (c. di corno a forma di
bicchiere), tullitta f. N, collera f., cugliera f.,
cullera f., culliera, cragali, cragallu, crogàgliu,
crogalla f., gragallu, gregallu, grogalli, pilitta f.
(c. di corno), turra f. (c. di legno), turxedda f.
(c. di legno) C, cucciari S, cucchjari, cucchjara
f. Lm, ciarùmbulu, chjarùmbulu (c. di corno),
curredda f. (c. di corno di bue) G
cucchiaino sm. dimin. [little spoon, petite
cuiller, cucharita, kleiner Löffel] cocciarinu,
cucciarinu (piem. cuciarin) L, coccerinu,
cutzirinu, cutzerinu, cullaredda f., cullerinu,
cutzarinu, tziccherinu N, cioccorinu, coccerinu,
cuccerinu,
cuccirinu,
cuglieredda
f.
C,
cucciarinu S, cucchjarinu G
cucina sf. [kitchen, cuisine, cocina, Küche]
coghina (lat. COCINA x COQUINA) L, cuchina,
cochina, cogina, cojina N, cogina, coxina,
cuxina, domu de su fumu (fig.) C, cuzina S,
cucina G
cucinare vt. [to cook, cuisinier, cocinar, kochen]
coghinare (lat. COCINARE), còghere (lat.
COCERE), ghisare (cat. sp. guisar) L, cuchinare,
cochinare, coginare, ghisare N, coginai, coxinai,
cuxinai, accumorai, accottai (c. appena), ghisai
C, cuzinà, cuzì S, cucinà, cucì, ghisà G
cucire vt. [to sew, coudre, coser, nähen] cojire,
cosire, cusire (lat. CONSUERE) L, cosie, cosire,
cusire N, cosiri, cusiri C, cusgì, ribuntà,
strapuntai S, cusgì, appuntà G
cùffia sf. [cap, coiffe, cofia, Haube] caretta (cat.
sp. careta), iscùffia, iscòffia (sp. escofia),
cambùgiu m., cambùsciu m. (c. per bambini;
cat. cambuix), cambussinu m., cabiscione m. L,
caretta, cabùsciu m., cambosu m., cambussu m.,
cùffia, cuffiedda, iscòffia N, cabiali m., cabùsciu
m., cambusciottu m., cambusceddu m.,
cambùsciu m., cambuxu m., camussu m.,
cicciolla, cùffia, còffia, scòffia, caretta, aiola,
bìttula (lat. *VITTULA), scaffiottu m., scuffiottu
m. C, caretta S, caretta, caletta Lm, scùffia,
iscùffia, iscuffietta, scuffietta, capparuneddu m.
G
cugino sm. [cosin, cousin, primo, Ciusin] fradile
(lat. FRATUELIS) L, fradile, fratile N, fradili C,
fraddiri, cuginu S, fratili, fraddili Lm, cuccì Lm,
cuccinu Lm, cusginu Lm G
culla sf. [cradle, berceau, cuna, Wiege] giógulu
m., jógulu, zógulu m., ìgulu m. (lat.
VEHICULUM),
bàntzigu m., bantzighedda,
baltzolu m., bartzolu m., brasciolu m., brassolu
m., bratzolu m. (cat. bressol), ìschiu m., laccu
m. (lat. LACCUS), nìnniu m. L, bàntzicu m.,
barciolu m., barsolu m., brassolu m., bratzolu
m., brossolu m., brotzolu f., brotzou m.,
laccheddu m., chilla, chìllia, chillia, chìglia,
nìnnigu m., tusta, tzàntzicu m. N, accinneddu
m., atzicu m., atzìculu m., barciolu m., bartzolu
m., bratzolu m., cinnaxu m., laccheddu m.,
lettixeddu m., nacca (prerom. o biz. gr. náke Paulis), sciveddu m., scivedda C, giógguru m.,
bànziggu m., brassolu m. S, azìculu m., ìculu m.,
viculeddu m., vìculu m., ghjóculu m., bàncicu
m., cuna Lm, zànzicu m., ghjggaru m. Lm. G
cuòcere vt. [to cook, cuire, cocer, kochen]
còghere (lat. COCERE) L, còchere, còere,
iscottinare
N,
coi,
coxi,
accottai
(c.
leggermente) C, cuzì S, cucì, cocì Lm, cuggì Lm,
cuttà (c. appena) G
cuoco sm. [(man)cook, cuir, cocinero, Koch]
coghineri L, cochineri, cuchinadore, cogineri N,
cogineri, coxineri, cuxineri C, coggu, cuzineri S,
cucineri, cuocu, cocu, -a f. Lm G
cuòio sm. [leather, cuir, cuero curtido, Leder]
corzu (lat. CORIUM), coriu (ant.), cacciolu,
iscorzu, pedde f. (lat. PELLIS), vaddu L, cógliu,
córgliu, córgiu, corju, pedde f., peddolu,
peddutzu N, córgiu, croxu, scroxu, coiràmini,
coirami, coràmini, peddi f., pilloncu (c.
capelluto) C, cóggiu, peddi f., attòggia f. (c. per
scarpe) S, cogghju, peddi f. G
cuore sm. anat. [heart, coeur, corazón, Herz]
coro (lat. COR) LN, coru C, cori SG
cùpola sf. [cupola, coupole, cúpula, Kuppel]
cùpula,
gùpula,
tzimbóina,
tzumbóina,
tzilimbóina, tzumbóriu m. (sp. cimborio) L,
cópula, cùpola, cùpula, gùpula, tzimborju m. N,
cùpula, cópula, pópura, pópula, popoliu m.,
pubulloni m., cimbóriu m., sembóriu m.,
tzimbóriu m., tzumpóriu m. C, cùpura,
zimbóina, zimbónia S, cùppula G
cura sf. [care, soin, cuidado, Pflege] cura,
contifizu m., contipizu m., cadraolta, contivériu
m., contivizada, contivizu m., coidadu m.,
cuidadu m. (sp. cuidado), incuru m., cuviu m.,
contu m., meighinadura, indelleccu m., indelittu
m., tentu m. L, cura, contapizonzu m., contipizu
m., curonzu m., incuru m. N, cura, incuru m.
chididura, cuidau m., coidau m., cóidu m., cùidu
m., ammexinadura, croba, méiga, oloidura,
scrisciori m. C, cura, cuidaddu m. S, cura,
cuidatu m., campiana, smeru m., ismeru m.,
cuntivìciu m., cuntivigghju m. G
curare -arsi, vt. [to take care of, soigner,
cuidar, pflegen] curare (lat. CURARE), incurare,
cuidare (sp. cuidar), contifizare, contipizare,
endiosare, indelleccare L, curae, curare,
contipizare, contiviggiare N, curai, incurai,
cuidai, coidai, s’oloiri, ammexinai C, curà, sanà
S, curà, cuidà, allucità G
curatoria sm. [district, district, distrito, Gebiet]
curadoria, curatoria (ant.), parte (ant.),
contrada (ant.) L, curatoria N, curadoria CS,
curadoria, curaduria G
curioso
agg.
[curious,
curieux,
curioso,
neugierig] curiosu, coriosu, cumpidinu, fiaghinu,
lereddosu, murigamerda, pisigulu, proantzu L,
curiosu,
chicchiu,
ficchette,
fracheri,
muricamerda,
proantzu,
proàntzulu,
tzughilongu, vicchiddiu, zubanneluchia (fig.),
zubannecuchina (fig.) N, curiosu, crosidadosu,
crusidadosu, ficchettu, furittu, fustigheri,
grosariosu,
grusirarosu,
grusirosu,
lépidu,
sciustigheri, stravanau C, curiosu, cumprubosu,
intruddoni, priguntosu S, curiosu, cugneddu,
cugnettu G
curva sf. [curve, tournant, curva, Kurve] curva,
borta (lat. VOLTA), cùida, cuidada, dadaolta (it.
dare volta), giraolta, inghiriada, inghirióttulu m.
L, curva, molinada, corcobe m., accorcobadura,
incorcobadura, incorcobeddadura N, baddada,
bàddiga,
borta,
garronada,
incrubadura,
furriada, girada, corruada, corrunada, curva,
turnuchettu m. C, cùiva, giradda S, culva,
vultata, volta, catraolta, ghjratàccia, ghjrata di
caminu G
cussòrgia sm. (tratto di terreno boschivo ripartito
dai baroni fra i pastori a titolo di semplice
ademprivio e previo il pagamento di un canone
annuo) cunsorza cussòrgia, cussorza (lat.
CURSORIA) L, cussòglia, cussòrgia, cussorja,
cussorza N, cussòrgia, cussorxa, cussroxa C,
cunsòglia, cussòrgia S, cussògghja G
custode smf. [custodian, gardien, guarda,
Wächter] custódiu, costoidore, chistidore,
giaeri, jaeri, tentadore, guardianu, miradore L,
tentadore, tentatore, badiadore, vaidanu,
pompiadore, guardianu, custode N, custódiu,
castiadori, bigliadori, guardadori, pradaxu (c.
dei pascoli) C, custhodi, guardhianu S, custodi,
galdianu, valdianu G
custodire vt. [to guard, garder, cuidar,
bewachen] costoire (lat. CUSTODIRE), custoire,
custodiare, tentare ( ( it.), contivizare,
culvenare, cuvrenare, mirare (lat. MIRARE),
miramentare, ammanire, ardiare, ardianare,
bardiare, golloire, remunire (lat. *REMUNIRE) L,
badare,
badiare,
bardiare,
bennidorare,
fardiare, tentare, pompiare, costodire, costoire,
custodie, custodire, chistire, casticare (lat.
CASTIGARE), istuggiare, stujae, vardare N,
accastiai, castiai, custodiri, agguardiai, agorrai,
bigliai, cadelai (lat. *CAUTELARE), chistiri,
cundrexi, istuggiai, stuggiai (cat. estojar),
allogai C, custhudì, rimunì, arribbà S, aldià,
valdià, avvaldià, assentà Lm, cuntivicià, custudì,
gualdià, galdià, irrimutì G
cute sf. anat. [cutis, peau, custis, Haut] pedde
(lat. PELLIS), cude, cudis, cutis (ant.; sp. cutis),
guda, pizu de pedde m., L, pedde, cude N,
cudis, cutis, peddi, pilloncu m. (lat. PILLEU(M))
C, peddi S, peddi, piciupeddi m. G
D
dado sm. [die, dé, dado, Würfel] dadu LN, dadu,
barraliccu C, dadu SG
dagone sm. [large dagger, coutelas, cuchillo
malo, schlechtes Messer] dagone (sp. dagón),
addagone L, dagone N, daganu, dajoni, dagoni C,
dagoni S, dajoni, daioni, daiàccia f. G
dàino sm. (Dama dama) [Mammifero ruminante
artiodattilo dei Cervidi con corna ossee
ramificate e caduche, testa con muso allungato,
collo lungo e snello, tronco longilineo, manto
color fulvo-rossiccio con chiazze bianche sul
dorso e sui fianchi, disco codale bianco con
bordo nero, zampe sottili con due dita munite di
zoccoli e altre due laterali rudimentali.] ►
[fallow-deer, daim, gamo, Damhirsch] ►
crabolu (lat. CAPREOLUS), crabiolu, dante,
sulone (d. di circa un anno; lat. SUBULO, -ONE)
L, crapolu, crapa ‘e monte f., damma f., sulone
N, cabriolu, crabiolu, cabriou, crabiou, biolu,
bettu (cat. bit) C, crabboru S, caprolu, crabolu
Cs, bittu G
damasco sm. [damask, damas, damasco,
Damast]
damascu,
domascu,
tamascu,
tammascu, tomascu, tommascu L, damascu N,
damascu, dammascu, tomascu, tommascu,
cataluffa f. (d. di cotone; sp. catalufa o it. ant.
cataluffa) C, damaschu, dumaschu, tamaschu,
tumaschu S, tumascu, tamascu, damascu G
damigiana sf. [demijohn, tourie, damajuana,
Korbflasche] damijana, damizana, damejana,
tamejana, tamijana, temejana, temezana,
timinzana, tramajana, tramesana L, damigiana,
daminzana, damizana, demezana, dimigiana,
diminzana, domejana, dramezana, damijana,
domijana, tamenzana, timinzana, tramesana,
tremezana N, damigiana, damizana, demigiana,
demizana, dimigiana, mizana, tamingiana,
temingiana C, damisgiana S, damisgiana,
dammisgiana Cs, dimmisgiana Lm G
danaro sm. [money, argent, dinero, Geld] dinari
(gr. denari(on)), din (infant.), dindi, dindì,
dinghi, pila f., pisi-pisi, perù, Maria Filonzana f.
L, dinare, dinnei, drìnghili, pilla f., gringhillu,
mugneca f. N, din, dinai, dindini, dindinus
(infant.), pilla f., pillàntzia f., pibillu, muneda
f., babbaiolas f. pl., caudali (sp. ant. caudal) C,
dinà, mammu, fànfiu, farru, pira f., bisi-bisi S,
dinà G
danno sm. [damage, dommage, daño, Schaden]
dannu (lat. DAMNUM), istrobbu, istragu, (sp.
estrago), bisastru, bisestru, chimentu (lat.
CAEMENTUM),
disaccattu
(sp.
desacato),
iscalabru (sp. descalabro), noghimentu, sagrastu,
segrestada f., segaria f. (d. del bestiame) L,
dannu, disàbiu, mittùjiu N, dannu, domaxi,
affragóngiu, arravesa f., faratta f., scalabru,
scarcàsciu, sciusciu, scollu, stragu, travessura f.
C, dannu, guasthu, digógliu, chimentu S, dannu,
stridu (it. ant. strido), disciarra f., discàpitu,
scòntriu G
dannoso agg. [harmful, nuisible, dañoso,
schädlich] dannosu, dannaresu, dannarzu,
dannificante, dannigale, infestu L, dannosu,
dannàrgiu, dannarju, dannaresu N, dannàrgiu,
dannosu, infestu, scalabrosu C, dannosu S,
dannosu, dannaresu, dannarinu Lm, dannarosu,
catalzu G
danza sf. [dance, danse, danza, Tanz] dansa,
ballu m., dillu m. L, dansa, dantza, dassa, ballu
m., dénnaru m. (d. saltata), dillu m. N, dantza,
ballu m., arróliu m. (d. macabra), dillu m. C,
danza, baddu m. S, dansa, danza, baddu m. G
dappertutto avv. [everywhere, partout, por
todas partes, überall] in tottue (lat. TOTUS +
UBE), uesisiat, in donzi logu, inuesisiat, tottune
(ant.) L, tottube, tottuve, appettottu, da ube si
siat, ubesisiat, dae cada locu, inue ca, inuecoe
N, appettottu (a per tottu), deapetottu,
aundisisiat, aundisiollat, in dònnia logu,
periperlogu, in tottui, tudui (ant.) C, undisisia,
unisisia, in dugna loggu S, paltuttu, in dugna
locu, dignalocu Lm, in dugn’ala, aundisisia,
undisisia, in dugna chirrioni, a pilutu G
dare vt. [to give, donner, dar, geben] dare (lat.
DARE), giare, intregare (sp. entregar) LN, giare,
zare N, donai, intregai, giai, gionai, xonai C, dà
SG
dàttero
sm.
[date-palm,
dattier,
dátil,
Dattelpalme] lindàtteru, lindàttiru, lindàtteri,
dàttile, indàttula f., indàttile, indàttiru,
indàttulu (sp. dátil), indàtturu L, dàttari,
dàttaru, dàtteru, dàttilu, indàtturu N, dàttili,
indàttili, indàttilu, indàttiru C, indàtturu, dàttiri
S, dàttili, indàttara f. Cs, indàttilu, indàttaru,
dàttaru G
davanti avv. [before, devant, antes, vor]
addaenanti, addainanti (lat. ANTEA), addenanti,
ainnanti, daenante, daenanti, dainanti, dananti,
de nante -i, denante, dennante, indainanti,
fàccia a, in pinna, in bia, a ojos, perinnantis L,
addainnantis, addenanti, dae nanti, dainantis,
daennantis, dessenanti, ainnantis, antis, fatza
a, a ocros, a presentinu N, ananti, ainantis,
appartaloi, attappu, denanti, dinanti, diananti,
de innantis, a facci, a ogus, in puppa C, dananzi,
addananzi, a occi S, di dananzi, dananzi,
addananzi, innanzi, a occhj G
dàzio sm. [duty, droit d’entrée, derecho de
consumos, Zoll] dàtziu, tàtziu, déguma f. (lat.
DECUMA), toloneu (ant.; lat. TOLONEUM – DES II,
494), dada f., data f. (ant.; it. ant. data),
derettu (d. sul vino che si pagava ai feudatari;
lat. *DERECTUS), ispillàggiu L, dàssiu, dàtziu N,
dàtziu, derettu, ispillàggiu, tàccia f. (cat. tatxa)
C, dàzziu S, dàziu, casetta f. G
débito sm. [debt, dette, deuda, Schuld] dépida
f., dépidu (lat. DEBITUM), buffu (rom. buffi),
appendutzu, raffaganu L, dépidu, dépitu, dévitu,
gépidu, ghépidu, buffu, déuda f. (sp. deuda) N,
dépidu, xépidu C, débiddu, buffu S, débitu,
diutu, buffu G
débole agg. [weak, faible, débil, schwach]
débile, dìbile, fraccu (lat. FLACCUS), illaunidu,
indelvesu, isfianchidu, leccu, lenu (lat. *LENUS),
mettanzu, peimodde, réndidu (cat. rendit; sp.
rendido) L, débile, debili, fraccu, estremu,
nìgili, leccu, piurtiu N, débili, fraccu, càdamu,
leccu C, débiri, déburi, muddioncu, runcinu,
ibbàsgiu S, dèbbili, débbuli, svàlidu, svàlitu G
decadere vi. [to decay, déchoir, decaer,
verfallen] derrùere, derùere (lat. DERUERE),
dirrùere, decadèssere,
decàere (sp. decaer),
decaire, caire L, decàdere, decadie, decadire,
dicadire, irderrùere, rùghere (lat. RUERE) N,
decàiri, derrui, sdarrui, sderrui, descadéssiri,
decadéssiri (sp. decaecer) C, decadì, dicadì,
dischadì S, decadé, dicadè, dicadì G
decàlitro sm. [decalitre, décalitre, decalitro,
Dekaliter] decàlitru LNCG, decàritru S
decàmetro
sm.
[decametre,
décamètre,
decámetro, Dekameter] decàmetru
decapitare vt. [to decapitate, décapiter,
decapitar, enthaupten] degogliare (cat. sp.
degollar), degollare, iscabittare, isconcare,
iscaravattare, istestare, istrugare L, degollae,
degollare, degullare, irgatzilare, irtzucrare,
istzucrare, isconcare, istestare, segare sa conca
N, degollai, degogliai, digogliai, isdegollai,
sdegollai,
scabitzai,
isconcai,
sconcai,
sconcheddai, scoddai, sdegollai, sdegogliai,
sugai, truncai sa conca C, decapità, ischabbizzà
S, stistà, scuddà, stugghjà ,scapecchjà Lm G
decente agg. [decent, décent, decente,
anständig] addéchidu, addeghìbile, addéghidu,
detzente, dechìvile (ant.), deghile, deghìbile,
deghìvile (lat. *DECIBILIS), L, addéchiu, decente,
dechente, detzente N, déxiu, dexu, decenti C,
dizzenti S, addighenti, dècchitu, dìchitu,
dighenti, diccenti, dizenti G
decìdere vt. [to decide, décider, decidir,
entscheiden] detzìdere, detzidire, ditzidire,
distinare, trabare (sp. trabar) L, decìdere,
detzìdere, dissinire, tremesare N, decidi,
detzidi, ditzidi, distinai C, dizzidì, isthabirì, punì
in corru (fig.) S, decidì, dicidì, dizzidì, risciulvì,
risgiulvì, risciuddissi G
dècimo agg. num. ord. [tenth, dixième, décimo,
zehnte] décimu, su de deghe, de deghe unu L,
décimu, su de deche, de deche unu N, décimu,
déximu, su de dexi, de dexi unu C, dézimu, lu di
dezi S, décimu G
decina sf. [ten, dizaine, decena, zehn] deghina,
unos -as deghe pl.
L, dechina, deghena,
deghina, dejina N, dexena, dexina, unus -as
dexi pl. C, dezina S, decina, dicina G
decisione sf. [decision, décision, decisión,
Entscheidung]
detzisione,
detzididura,
acconcada, attrémenu m., desistu m., disistu
m., istabilida, lega, pensu m. (sp. ant. pienso),
pessu m., trabada L, decisione, detzisione N,
avotu m., decisioni, detzisioni, detzidura,
detzididura,
ditzidimentu
m.,
ditzidura,
stibilidura C, dizzisioni, accuncadda S, dicisioni,
dizzisioni, divisamentu m. G
decorare vt. [to decorate, décorer, decorar,
schmücken] decorare LN, decorae N, decorai C,
dicurà S, decorà, decurà, dicurà G
decoro sm. [decorum, dignité, decoro, Anstand]
decoru L, decoru, dichìere N, decoru, indoru C,
dicoru, S, decoru, dicoru, dìchitu, alàsgiu (sp.
alhaja), ondra f. (sp. honra), adornu G
decrèpito agg. [decrepit, décrépit, decrépito,
altersschwach]
betzu,
bregu,
cadanzu,
cadroddu, cadruddu (sardz. it. caduco),
cradoddu, iscadrauddadu L, arrimau, betzu,
brecu (lat. VETULUS), cacaroddu, cauddu,
crauddu, trècore, tzioddu N, iscarrapocciau,
scarrabecciau,
scarrabécciu,
scarrobecciau,
scarrugau,
scadrabuddau,
scarrabuddau,
scorantau, beccioni, bécciu, cadruddu C,
cadroddu S, cadutu, cauccu, vecchju cauccu G
decreto
sm.
[decree,
décret,
decreto,
Verordnung] decretu, delegàntzia f. (ant.) L,
decretu NC, dicretu S, dicretu, drichetu,
dricchettu G
dedicare vt. [to dedicate, dédier, dedicar,
widmen] dedicare, dicare, intregare (sp.
entregar) L, dedicae, dedicare N, dedicai,
intregai C, dedicà S, dedicà, didicà, intrigassi,
attracciassi G
dedurre vt. [to deduce, déduire, deducir,
folgern] deduire, bogare (lat. VOCARE x
VACARE), menguare (sp. menguar) L, dedùchere,
deduire, bocare, menguare N, dedusi, smenguai
C, deduzì S, deducì G
defezione sf. [defection, defection, defección,
Abfall] abbandonu m., traittoria (probm. cat.
traidoría) LN, abbandonu m., scabudu m.,
traitzioni,
traittoria
C,
immandriaddura,
abbandonu m., tradimentu m. S, disalzioni,
tradituria, abbandonu m. G
deficiente agg. mf. [deficient, déficient,
deficiente, mangelhaft] castigadu, fertu a
conca, lantadu a conca, iscassu, isimpre (cat.
ximple), mancante L, iscassu, isentighinau,
mancante, mendecosu, mendecu, menguosu,
tambau, tecau, toccau a conca, tódimu N, tontu,
scimpru, biobba, carestosu, coccoda, gaubba,
mancanti, mesuscimpru,
smenguanti C,
isgimpri, bisgioncu, ischessu S, schessu,
mancanti, bisgioncu, déffici di menti G
definire vt. [to define, définir, definir,
bestimmen] definire, allicchidire, pretzisare L,
definie, definire, dessinire, dissinire, dirfinire,
irdiscinie, irgruire, pretzisare N, definiri,
disciniri C, definì, difinì S, deffinì, diffinì G
defunto agg. [defunct, défunt, difunto,
verstorben] mortu (lat. MORTUUS), defuntu,
biadu, coltzu, bonànima, pagubene, paguene L,
mortu, biadu, bonànima, pacubene N, mortu,
biada f., finau, conda f. (probm. lat.
QUONDAM), defuntu C, defuntu difuntu, morthu
S, difuntu, la poca ‘ita di, moltu G
degnamente
avv.
[worthily,
dignement,
dignamente,
würdig]
dignamente
LN,
dignamenti CSG
degno agg. [worthy, digne, digno, würdig] dignu
(it. ant. digno) L, dignu, dìnniu, dinnu N, dignu,
dìnniu C, degnu, dignu S, dignu, degnu Lm G
degustare vt. [to taste, déguster, degustar,
kosten] assazare, assaliare, gustare (lat.
GUSTARE), tastare (cat. tastar) LN, tastai,
testai, gustai C, assaggià, attasthà, assaburà S,
assagghjà, tastà G
delegare vt. [to delegate, déléguer, delegar,
beauftragen] delegare LN, delegae N, delegai
C, deregà, incarriggà S, diligà, deputà,
incumandà G
deliberazione sf. [deliberation, délibération,
deliberación, Beschluss] deliberassione LN,
deliberatzioni C, diribarazioni S, dilibbarazioni G
delicatezza
sf.
[delicacy,
délicatesse,
delicadesa, Zartheit] delicadura, delichia,
dilicadesa, dilighesa, dilighia, diligia, diligura L,
delicadesa, dilichesa, denga, dilichia, leidade N,
dilicadesa, dellicadesa, dilicadura, amànsciu m.
C,
diricaddèzia,
dirigghèzia,
maimenda,
maimenta S, dilicatesa, dilicatèzia, dilicatezza
Lm G
delicato pp. agg. [delicate, délicat, delicado,
zart] delicu, dilicadu, dìligu, diligosu, fìstigu,
indilighidu, lisu, minninnu L, delicau, delicagau,
dilicau, dìlicu, lecco-lecco, manilébiu, nènnere
N, dibicau, dilicau, dellicau, dìligu, digósciu,
glianu (sp. llano), iscréttili (cat. esclet), nìgili C,
diricaddu, dìriggu, indirigghiddu, aggaibbaddu S,
dilicatu, dìlicu, nicciosu G
delinquente agg. mf. [delinquent, délinquant,
delincuente,
Verbrecher]
delicuente,
delincuente,
dillincuente,
malaffatzente,
indilichidu L, delincuente, dilincuente N,
delincuenti,
dellecuenti,
dellincuenti
C,
dirinquenti,
maiffazzenti
S,
dilincuenti,
dilinguenti Lm, indillinchitu (divenuto d.),
banduleri G
delìrio sm. [delirium, délire, delirio, Delirium]
deliru, delliru, dellériu, dellìriu (lat. DELIRIUM),
dilliru, allilliramentu, allutzinadura f., disvàriu
(sp. desvarío), intiriolu, iscioróddiu, iscioroddu,
issoroddu, istentériu, isvàriu, suffàriu, varione,
vàriu L, dellìriu, dillìriu, barione, irbarionada f. ,
irbarju, irvàriu, irvarionzu, isvàriu, issentidura f.
N, delìriu, dillìriu, spéddiu, arràngulu (it.
rangolo), faddottada f., stentériu, iscioróddiu,
schissiadura f., scioróddiu, sciollóriu, issolóriu,
issolórriu, xallóriu, venioni, verioni C, dillìriu,
ivvarioni, ivvariumu, ischunsunànzia f. S, dillìriu,
dillìchiu, sciru, vàriu, saltìdiu, saltìriu, svarioni
Cs G
delitto sm. [crime, crime, crimen, Verbrechen]
delittu, dellittu, dillittu LN, delittu C, derittu S,
dilittu, dillittu G
deluso
pp.
agg.
[disappointed,
déçu,
desilusionado, enttäuscht] delusu, iscréttidu,
ingannadu L, delùdiu, delusu, ingabbau,
iscréttiu, scréttiu N, delùdiu, delusu C, derusu,
dirudiddu, ciaschaddu, ippaddimazaddu S,
delusu, dilusu G
demenza sf. [insanity, démence, demencia,
Wahnsinn] macchine m., macchiore m.,
mancantésimu m., addu m. disania, iscàssiu m.,
ischìssiu m. (sp. desquicio) L, dischìssiu m.,
boliadura, toccadura a conca, macchìghine m.,
allériu m. abbaraddu m., gaddighinzu m. N,
macchìmini m., macchìngia, macchiori m.,
mediori m., schìssiu m., scimpradura C, macchini
m., macchinésimu m. S, disattinu m. (sp.
desatino), macchinu m., maccùgghjni m., scàsciu
m., scasciùgghjni m., mattù Lm, vaddàriu m. G
demolire vt. [to demolish, démolir, demoler,
niederreissen] derrùere, dirruire, atterrare,
bettare a terra, lampare, isfasciare, isfraigare L,
ghettare a terra, irbicoccare, irfraicare N,
irdorroccai, isdorroccai, sdorroccai, sciusciai C,
attirrà, lampà a terra, iffascià S, dimulì, sfraicà,
sfrabbicà, isfrabbicà, attarrà, dampà G
demònio sm. [demon, démon, diablo, Teufel]
dimóniu, demóniu (lat. DAEMONIUM), àinu
orriadore,
animalatzu,
antzipirri,
diàulu,
dilléntziu, dillóriu, dimendu, dincendu, duengu,
forasdómine,
mastringannu,
mintzidissu,
Lebbeddu, Lusbèl (sp. Luzbel), Lutziferru,
pilusu, putzidda, putzinosu, rétulu L, dimmóniu,
babbachintzi,
babbachiutzi, berre, Bergebù,
Berzebubu, brusore, bruttos pl., bundone,
bundu, butzinosu, codieddu, coeddu, correddu,
cosidore, dinghello,
diàulu, èstia f., éstiu,
gheleu,
impunceri,
issettottu,
Lebbeddu,
Luguriò, lubrea, maliche, mamudinu, mangassu,
Maria menacra f., marrangoi, mascatore,
mentzitissu, metzanu, mintzitissu, murguriò,
murruscone, parisnòs, peditortu, peditunnu,
puddinu, putzidda, tiàschili, tiàulu N, dimóniu,
dimóntziu, aramigu, aremigu, arremìngiu,
béstiu,
bugginu,
Couttroxada,
dingheli,
dinghellu, dinnériu éstiu, forasdenosu, tiàulu,
malignu, mincidiosu, mincidissu, muscatzu,
settiipilus, settitramas, tentatzioni f., treicu C,
dimòniu, diàuru, marignu, ippuzza, puzza S,
dimòniu, diàulu, fora di noi, frina mala f., lusbè,
lusbellu, sbellu, usbellu, varasdòmini G
denaro sm. [money, argent, dinero, Geld] dinari
(gr. denari(on)), dindi, dindì, dinghi, din, Maria
Filonzana f. (fig.), muffèntzia f., mugneca f.
(sp. muñeca), nannai, pappajolos pl., pila f.,
pisi-pisi, téula f. L, dindìn, dinare, dàndalu,
dinnei, drìnghili, gavia f., grana f., gringhillu,
mugneca, pilla f., pillantza f., tzintzioddu (fig.)
N, din, dinai, dindinus pl. (infant.), caudali
(ant.; sp. caudal), gavia f., pilla f., pillantza f.,
pillàntzia f., pibilla f., muneda f., C, dinà,
abbronzu, bisi-bisi, fànfiu, farru, mammu, pira f.
S, dinà, dinaru Lm, bisgi-bisgi, bisi-bisi, pila f. G
dente sm. [tooth, dent, diente, Zahn] dente f.
(lat. DENS) LN, denti f. CSG
dèntice sm. itt. (Dentex dentex) [dentex, dentex,
dentón, Zahnbrassen] déntighe (lat. DENTEX) L,
déntitze, déntiche N, déntixi, déntulu C, déntizi
S, dènticiu, déntici Lm G
dentro avv. prep. [inside, dedans, dentro,
drinnen] intro (lat. INTRO), aintro, in, intru
(ant.), intu (ant.) L, aintro, addaintro, drainto,
dintro, indrainto, -os, in, inintro, intes, interi,
intras, intro, intros, in intros N, a intru, aintr’’e,
aìnturu, anintru, intra (ant.), cherru C,
addrentu, drentu, indrentu S, drentu, drintu Lm,
indrentu, indintru Lm, indrintu Lm G
denunciare,
-unziare
vt.
[to
denounce,
dénoncer, denunciar, anzeigen] denunsciare,
denuntziare, incausare, intimare, tzitare L,
dannuntziai,
den(n)unsiae,
dennunsiare,
denunsiare,
denuntziare
N,
denunciai,
denuntziai, dennuntziai, dunnuntziai, tinturai C,
dinunzià S, dinunzià, dinnunzià, dinuncià Lm G
depressione
sf.
[depression,
dépression,
depresión,
Senkung]
abbattimentu
m.,
arremattadura, avvilimentu m., disànima,
iscoramentu m.; basciura, bassura (d. del suolo)
L,
abbattimentu
m.,
avvilimentu
m.,
depressione, iscorazamentu m., secacoro m.;
bassura N, affriggidura, affriggimentu m.,
abbattidura, arrechidadura f., arremattada,
arremattadura,
avvilessimentu
m.,
sprestoccadura, scoramentu m.; basciura C,
abbattimentu m., isthragu m., abbasciamentu m.
S, abbattimentu m., abbacamentu m., abbacu
m., bacu m., diprissioni; saldadda (d. del
terreno) G
deprezzare vt. [to depreciate, déprécier,
depreciar, den Preis senken] imbarattare,
imbarattire (cat. sp. barato), isprejare,
isvalorire (it. svalorire) L, abbarattare,
imbarattae,
imbarattare, imbarattire N,
barattai (sp. baratear), abbarattai C, diprizià S,
sprizià, imbarattà G
derìdere vt. [to deride, se moquer, burlar,
verspotten] atzantarare, beffare, innoriare,
inzestrare (tosc. gestro), irmujare, leare a risu
L, picare a risu (a beffe, a tzascu), tzaschidare,
beffare, moffare (cat. sp. mofa), tartaliare N,
acchirriolai, arreulai, attoccai, burlai, cantzonai,
cugliunai, imbovai (sp. embobar), strocchillai,
stroccillai, strocci (lat. *TORCERE x TORQUERE)
C, biffà, iffuttì, imbiffà, irridì S, biffà, buffunà,
cugliunà, ciunfrà, piddà in beffa, azzantarà,
diridì G
derubare vt. [to rob, voler, robar, berauben]
furare (lat. FURARE), arrobare, irrobare,
isrobare (it. x sp. robar), issorobare, frigare (lat.
FRICARE), pijare, isgrattiare, istaffare (sp.
estafar) L, disorrobare, furare, irdorrobae,
irrobare,
ciappare,
accrassare,
grassare,
irdorrobare, isorrobare N, furai, irdorrobai,
isdorrobai, sdarrobai, sdorrobai, torrobai,
spollai, sbertai, fai ciappa C, furà, arrubbà,
rampiggià, piggià, pisanà, caggiurà S, furà,
arrubbà, dirrubbà, sgraffignà, pridagghjà, iscugnì
li busciàccari G
deserto sm. [desert, désert, desierto, Wüste]
desertu, éremu, eremadu L, desertu, éremu N,
desertu, èrrema f., logu aréticu C, diserthu,
deserthu S, diseltu, disertu Lm G
desiderare vt. [to desire, désirer, desear,
wünschen] desizare, disizare (cat. desitjar),
bramare ( ( it.), cùbere (lat. CUPERE), cubire
(lat. CUPIRE), ambissionare (sp. ambicionar),
appicchionare, appitissire, appittare, aulire (d.
ardentemente), aullire, bulare, codissiare,
gudissiare, gulare, ingulare (lat. GULA) L,
desizare, disidarà, disigiare, disijae, disizare,
apputzare, cùpere, cupire, gulare, punnare (lat.
PUGNARE), subare (lat. SUBARE), zurrare,
ampuare, alluscare N, disigiai, disigliai, allancai,
appetessi(ri) (sp. apetecer), arrechedi, ingulai C,
disizà, disigià Cs, cubì, bramà, arraggià, sbitulà
Lm, assè in gana S, disicià, disià, disiderà Lm,
bramà, abbramì, inganì G
desidèrio sm. [desire, désir, deseo, Wunsch]
desizu, disizu (cat. desitj), brama f., bràmidu,
punna f. (lat. PUGNA), cubida f., cubidura f.,
appittu, appiccònia f., appicchionada f., gusale,
pinniccu, pistighinzu, gana f. (cat. sp. gana),
gania f., gùlumu, inganada f., ingulada f.,
ischerveddu, ispédiu, ninfra f. L, desizu, disìgiu,
disiju, disizu, disitzu, appuzu, arrechinta f.,
cupidura f., gulonzu, ispédiu, lusca f. pititu,
punna f., suba f., zurru N, disìgiu, disìgliu,
disillu, affracchillu, affróddiu, arràngulu (it.
rangolo), arrechedimentu, bonagana f., gana f.,
giri-giri, insuamentu, ispéddiu, pistighignu,
pudreddimi, spìnniu C, disizu, gana f., brama f.,
appiccònia f. S, disìciu, disidériu, disiu, bramu,
brama f., abbramu, briziolu, mangiòia f., rajolu
Lm G
destino sm. [destiny, destin, destino, Schicksal]
destinu, sorte f., fada f. (lat. FATA), fadu (lat.
FATUM), bonaura f., bonura f., gianu, istinu,
ostinu, prenetta f.( cat. pleneta) L, destinu,
bonagura f., sorte f., istinu, ostinu, ustinu,
pranetta f. N, distinu, destinu, sorti f., prenetta
f. C, disthinu, sorthi f., prinetta f., tema f.
(brutto d.) S, distinu, fatu, ghjana f., ghjani,
astru, vuleri di Deu G
determinazione
sf.
[determination,
détermination, determinación, Bestimmung]
determinu m., determinassione, disposta (it.
ant. disposta), resinnu m., appostivigada,
attoliada,
attoliadura,
attolladura
L,
determinassione, determinu m., attìrriu m.,
risolussione N, determinu m., ditzidura,
disposta, cumbincimentu m. C, deteimminu m.,
deteimminazioni, dizzisioni S, ditilminu m.,
ditilminazioni, risgiolta G
deviazione sf. [deviation, déviation, desviación,
Ablenkung]
disviu
m.,
immanchinada,
iscaminamentu m., iscansciada, iscansciadura,
iscansiadura, iscantiada, iscantiadura, istransida,
istraviadura, traviada, traviadura L, deviada,
deviassione, deviatzione, cassiadorju m., franta,
irbia,
iscaminamentu
m.,
iscassadura,
iscassiadura, scansadura,
trabiadura N,
desviadura,
disviadura,
deviatzioni,
scantzadórrgiu m., straviadura, strissiadroxu m.
C, debiazioni, deviazioni, dischaminu m.,
ivviadda, ivviu m., trabiaddura S, scunviu m.,
schilviu m., disviu m., cansata G
diabete sm. med. [diabetes, diabète, diabetes,
Diabetes] diabete, diabeta f., maladia de su
tùccaru f. ,male de su tùccaru, ischirru (d.
mellito) L, diabete, male de su tùccaru N,
diabeta f., diabeti, diabetu, mali de su tzùccaru
C, diabeta f. S, diabetti G
mancano die lemmi (continuare)
E
ebbro agg. [drunken, ivre, ebrio, betrunken]
imbriagu (lat. EBRIACUS o sp. embriago), cottu,
muscadu, accoighinadu, in cìmbalis, muffosu L,
imbriacu, mesimbriacu, cottu, muscau, in
sèmbalos, abbumbau N, imbriagu, imburracciau,
burràcciu, burrau, ciuccu, inciariu, appispantau,
ammuscau
C,
imbriaggu,
cottu,
biddu,
inciarinaddu S, imbriacu, cottu, ciuccu, zuppu G
eccèdere vt. vi. [to exceed, excéder, exceder,
übertreiben] etzèdere, eccèdere, etzedire,
demasiare (sp. demasiar), esazerare, ismodare,
propassare (cat. sp. propasar) L, esazerare,
bessire de misura, demasiare, sobrare N, sobrai,
sorbai, propassai C, prubassà, prupassà S,
ezzedì, ezzidì, eccidì G
eccetto prep. [except, excepté, excepto,
ausgenommen] foras de, foras chi, etzis, francu
chi, salvu chi, francu su (sa), asteris (ant.;
genov. ant. astér), trattu (ant.; lat. TRACTU) L,
foras de, foras chi, francu su (sa), a aprte,
atzettuau, eccettu, etzettu, transi, tzetzi N,
scetti (lat. EXCEPTIS), fetti, etzi, foras de, foras
chi, eccettu, a parti, pecci, petti, sarvu C, fora
chi, francu chi S, francu lu (la, li), fora di, ezzi
chi, eccettu, ezzettu G
eccitamento sm. [excitement, excitation,
excitación, Erregung] arrettonzu, intzìdiu,
assuadura f. L, trobuscàmene, trubuscàmene,
birbìlliu, orrota f., pilisu, tzuntzullu N,
scallentamentu, insullamentu, ingrillimentu C,
eccitamentu S, inzingu, azzizata, imbriziolu,
spunzunamentu G
eco sf. [echo, écho, eco, Echo] eco, ecu,
rimbumbu m., intùmbida f., intumbu m., resonu
m., risonu m., torraoghe m. L, intùmbidu m.,
intumbu m., tumbu m., arreddùinu, insónnita,
istronu m., marosini m., marusini m., murusini
m., murusinu m., retùmbulu m., rimbombu m.,
eco N, torraboxi m., abbóvidu m., arrembombu
m., arrembumbu m., arretumbu m. (cat. sp.
retumbo), arretronu m. C, ecu, rimbombu m. S,
ecu, tinnu m. G
economia sf. [economy, économie, economía,
Wirtschaftslehre]
economia,
acolomia,
aconomia, calomia, culomia (it. ant. colomia),
aorru m. (sp. ahorro) L, economia, acolomia,
culumia N, economia, masserìtzia, sparagnu m.
(it. ant. sparagno), stràviu m. (cat. estalvi) C,
ecunumia, acunumia, acurumia, aorru m. S,
accunumia, accunomia, acculumia, ecculumia,
eccunumia,
culummia
Lm,
findicu
m.,
aurramentu m., aurru m. G
eczema sm. med. [eczema, eczéma, eczema,
Ekzem] attaerra f., atterra f. (lat. ZERNA - DES
II, 54), attaerru, isfogu, iscarfinzu, iscraffinzu L,
tzerra f., irfocu, focatzu, fresadura f., grosta f.
N, tzerra f., inserra f. C, pitìgina f. S, azema,
pittigghjna f., sfogu, sfugu G
édera sf. bot. (Hedera helix) [Pianta legnosa
sempreverde delle Araliacee, che si attacca ai
muri o alle piante per mezzo di radici aeree
avventizie, con foglie verdi persistenti e bacche
nere.] ► [ivy, lierre, hiedra, Efeu] ► èdera,
eda, edra, èdrela, bèdera, bedra, èdola, era (it.
x cat. eura), eredade, eredada, candelarzu m. L,
èdera, edra, era, èllera (it. ant. ellera), èdora,
èreda, èrede, eredada, eredade, èrela,
candelaru m., candelarzu m., arrampicatòglia,
ramalletta N, èdera, edra, èllera, era, era vera,
auera, era de musus, candelatzu m., mebera,
erba de funtaneddas, folla ‘era, folladedda,
follaredda, follareda C, èdera, èllera, bedra,
breda S, gréddula, bréddula, édera, èllera,
candilagghju m. G
edificare vt. [to build, édifier, edificar, bauen]
fraigare lat. FABRICARE), pesare (una domo) L,
fravicare, pesare (dommo, muru) N, fabbricai,
pesai C, frabbiggà S, fraicà, fabbricà, frabbicà G
editto sm. [edict, édit, edicto, Edikt] bandu,
pregone (sp. pregón) L, bandu, precone, edittu
N, bandu, pregoni, edittu C, edittu, bandu,
affissu S, bandu, bàndiu G
educare vt. [to educate, élever, educar,
erziehen] adducare, educare, pesare (lat.
PENSARE), accostumare, istruire, isbrighinzare,
addordigare, inducare, abbessiare, unestrare L,
educare, chischiare, chischire, incrinire N,
educai, imparai, pesai C, aducà, educà,
accusthumà S, aduccà, educà, currigghj’ G
educazione
sf.
[education,
éducation,
educación,
Erziehung]
educascione,
educassione, adducamentu m., adducassione,
ducascione, inducassione, bonaccostumàntzia,
isbrighinzada, luttrinzu m., pesadia, imparu m.
L, educassione, educassone, educonzu m.,
bonas maneras pl., chìschiu m., imparamentu
m.,
pesamenta
N,
educatzioni,
bonacostumantza, imparu m. C, educazioni,
aducazioni, pisaddia S,aduccazioni, educazioni,
crianza G
effettivo agg. [actual, effectif, efectivo,
wirklich] beru, fittianu, effettivu LN, effettivu,
fittianu C, effettibu S, effettivu, effittivu, riali,
cunsistu G
efficace agg. [efficacious, efficace, eficaz,
wirksam] efficatze, chi faghet effettu L,
affiggionu, efficatze, chi fachet effettu N,
efficaci, brofettosu, d’effettu C, efficazi,
d’effettu S, efficaci, efficazi, vàlitu G
efficienza sf. [efficiency, efficacité, eficiencia,
Wirksamkeit] effitzèntzia LN, attóliu m., attùliu
m., efficèntzia C, effizènzia S, capacitai, puderi
m., briu m. G
egemonia
sf.
[hegemony,
hégémonie,
hegemonía, Hegemonie] ghia (cat. sp. guía),
cumandu m., primore m. L, ghia, cumannu m.,
primore m. N, primatzia, primori m. C, primori
m., ghia, cumandu m. S, primmaria, ghia,
primori m., cumandu m., duminazioni G
egli pr. pers. [he, il, él, er] issu, isse (lat. IPSE) L,
isce, ìsciu, issu N, issu C, eddu S, iddu G
egoista agg. smf. [egoist, égoiste, egoísta,
Egoist] egoista, bentranu, ojanu L, egoista,
tottammè, tottammene, tottammimme N,
egoista, interessosu C, egoistha S, egoista,
eguistu, ugghjanu G
elaborare vt. [to elaborate, élaborer, elaborar,
ausarbeiten]
trabagliare
cun
contivizu,
cuncordare
L,
cuncordare,
incumentare,
traballare chin cura N, traballai cun incuru,
cumponni C, elaburà, isthudià S, avvissià,
altifizià G
elàstico sm. [elastic, élastique, elástico, Elastik]
làstigu, elàstigu, alàstigu L, làsticu, elàsticu,
olàsticu, olastriche, ollàsticu, suàticu N,
elàsticu, ellàsticu, olàsticu C, làsthiggu,
aràsthiggu; lasthiggosu (agg.) S, elàsticu, làsticu,
àsticu, làstiggu CS; lastichinu (agg.) G
elefante sm. zool. (Loxodonta africana, Elephas
maximus) [Mammifero erbivoro degli Ungulati,
dotato di una lunga proboscide, orecchie grandi,
con gli incisivi superiori (zanne) di avorio,
continuamente in crescita, molto longevo (circa
150 anni), che vive nelle boscaglie in vicinanza
di corsi d’acqua, di indole abbastanza docile. È
il più grosso animale vivente terrestre.] ►
[elephant, éléphant, elefante, Elefant] ►
elefante LN, elefanti C, erefanti S, elefanti G
elegante agg. [elegant, élégant, elegante,
elegant] elegante, galanu (sp. galano), galosu,
déchidu, benepostu L, elegante, in ticchi N,
eleganti, elleganti, bene bistiu, cuncordau,
agghindau, allepputzau, allipputzau, ammudau,
arrelichinau, attrossau, intriccheddau, lujosu,
presentosu, a repiccappunta C, ariganti,
ereganti, garanu, garanzettu, tirintinu S,
aliganti, eleganti, eliganti Lm, galanu, cacecu,
décchitu,
sgasgiatu,
acchinchinnaddu
Cs,
lecchettu Lm, licchettu Lm, scicchi G
elèggere vt. [to elect, élire, elegir, wählen]
elèzere, eleggire, eliggire (sp. eligir), seberare,
eliere (ant.; lat. ELIGERE) L, elèggere, elèghere,
elèzere N, eliggi C, eriggì S, eligghj’ G
elementare agg. mf. [elementary, élémentaire,
elemental, elementarisch] elementare LN,
elementari C, erementari S, elementari G
elemòsina sf. [alms, aumône, limosna, Almosen]
limósina, limùsina, lemósina, lemùsina L,
alemùsina, elemùsina, lemùsina, limùsina, graza
N, allemùsina, ellemùsina, limùsina, limósina,
lemùsina C, limósina S, limòsina, limùsina Lm G
elencare vt. [to list, faire la liste de, hacer una
lista, verzeichnen] elencare, allistare, essemire
L, elencae, elencare N, allistai, elencai C,
erencà S, elencà G
elenco sm. [list, liste, elenco, Verzeichnis]
elencu, lista f. LNC, erencu, listha f. S, elencu,
lista f. G
elettricista
smf.
[electrician,
électricien,
electricista,
Elektriker]
elettricista
LN,
elettricista, elettricistu C, erettricistha S,
elettricista, gualdiaf(f)ilu G
elettricità
sf.
[electricity,
électricité,
electricidad,
Elektrizität]
elettricidade,
elettritzidade, eléttricu m., lughelèttrica L,
elettricidade, lucheléttrica N, elettricidadi C,
erettriciddai, erettriziddai S, elettricitai G
èlica sf. [helix, hélice, hélice, Schraube] élica,
moliette m. L, élica N, élica, furriettu m. C,
èrica S, élica G
eliminare vt. [to eliminate, éliminer, eliminar,
ausschalten] bogare, bocchire L, bocare fora,
ucchìdere, ispipitzare, ispittire N, eliminai,
bogai, bocciri C, eliminà, ischarthà, buggà S,
liminà, eliminà, bucà, schirrià G
elogiare vt. [to eulogize, faire l’éloge de,
alabar, loben] bantare, alabare (sp. alabar) L,
bantare, elogiare, giare in bantos N, bantai,
alabai, alabantzai, elogiai,
sciorai (it. ant.
sciorare) C, vantà, erogià, erugià S, vantà,
alabà, ludà G
elògio sm. [eulogy, éloge, alabanza, Lob] bantu,
bàntidu, alabàntzia f., alabànsa f. (sp.
alabanza), làude f. L, elógiu, bantu, alabansa f.
N, alabantza f., bàntidu, elógiu C, erógiu,
vàntiddu, vantu, lodi f. S, alabanza f., lodi f.,
puzzinata f. G
eloquente agg. [eloquent, éloquent, elocuente,
beredt]
de
bonu
faeddu,
faeddadore,
arrejonadore,
elocuente
L,
faveddadore,
chistionadore, elocuente, de bona allega N,
fueddadori, elocuenti C, eroquenti, fabeddadori,
arrasgiunadori S, elocuenti, facundu, faiddadori
G
emancipare vt. [to emancipate, émanciper,
emancipar,
emanzipieren]
emantzipare,
mezorare LN, emancipare N, emantzipai,
emancipai, mancipai, emancebai, emantzebai,
mancebai, mantzibai, mantzebai, strobiri,
strebiri, scabulli C, emancipà, migliurà S,
emancipà, middurà G
emarginare vt. [to margin, marginer, marginar,
am Rande vermerken] abbandare, aorare,
pònnere a un’ala (a banda), iscartare, appartare
L, iscumentare, ammaccionae,
debodare,
irjannilare, bocare fora N, emarginai, poni a
un’oru, stesiai, scartai C, abbandà, punì a
un’ara, isurà, apparthà S, escruì, aggattià,
scaltà, punì a un latu G
emergenza
sf.
[emergency,
occurence,
emergencia, Notfall] apprettura, apprettu m.
(sp. aprieto), bisonzu m., trasinu m. L, bisonzu
m., apprettu m. N, apprettu m., abbisóngiu m.
C, apprettu m., bisognu m. S, pressa, apprettu
m., bisognu m. G
emicrània sf. med. [headache, migraine,
hemicránea, Migräne] migragna (it. migragna),
dolore de conca m. L, micragna, dolore de conca
m. N, meigànnia, migragna, micragna, micrània,
mamacani m. C, durori di cabbu m. S, dulol di
capu m. G
emigrare vi. [to emigrate, émigrer, emigrar,
auswandern] emigrare, tuccare a fora (de
domo), disterrare (cat. sp.desterrar) LN,
emigrae N, emigrai, disterrai C, emigrà S,
emigrà, starrà, distarrà G
emigrazione
sf.
[emigration,
émigration,
emigración,
Auswanderung]
emigrascione,
emigrassione, migrascione, disterru m. (cat.
desterro; sp. destierro) LN, emigratzioni,
disterru m. C, emigrazioni S, migrazioni, starru
m., distarru m. G
emissione sf. [emission, émission, emisión,
Ausstossen] bogadura, bettadura, istrussiada,
istrùssiu m. L, bocadura, ghettadura N,
emittidura, emissioni C, emissioni, buggaddura
S, bucata, sborru m. G
emorragia sf. med. [haemorrhage, hémorragie,
hemorragia, Hämorrhagie] fùrria de sàmbene,
bogada de sàmbene, càntaru de sàmbene m. (e.
grave), prentos de sàmbene m. pl. L, emorrazia,
fùria de sàmbene N, emorragia, flussu de sànguni
m. C, emorragia, pérdhua di sangu S, emurragia,
pàldua di sangu, sborru di sangu m., unza (e.
cerebrale) G
emozionare, -arsi vt. [to move, émotionner,
conmocionar,
erregen]
impressionare,
cummòvere L, emotzionae, pilisare, cummòvere
N, emotzionai, emovi, impressionai, commóviri,
spridai C, emozionà, emotzionae impressiunà,
cummubì S, emuziunà, cummuì, tulbà G
emozione sf. [emotion, émotion, emoción,
Erregung] emotzione, affinu m., cummossione
L, emossione, emotzione,
pilisu m.,
cummossione
N,
emotzioi,
emotzioni,
emovimentu m., impressioni, commotzioni C,
emozioni, imprissioni, impressioni, cummuzioni
S, emuzioni, cummuzioni, sintiddu m. Cs,
tulbamentu m. G
emulazione
sf.
[emulation,
émulation,
emulación, Nacheiferung] copiadura, disputa,
porfia, abbettiada, abbéttiu m., bettiappare m.
L, copiadura, disputa, ghirtadura N, emulatzioni,
disputa C, emurazioni, cupiaddura S, cuppiatura,
imitazioni, emulazioni G
enciclopedia sf. [encyclopaedia, encyclopédie,
enciclopedia, Enziklopädie] enciclopedia L,
enciclopedia, entzicropedia N, enciclopedia C,
encicropedia S, enciclopedia G
encòmio sm. [encomium, éloge, encomio, Lob]
alabàntzia f., alabansa f. (sp. alabanza), bantu
L, bantu, incómiu, cómiu N, alabantza f.,
bàntidu C, encómiu, lodi f., vàntiddu S, alabanza
f., lodi f., vantu G
energia sf. [energy, énergie, energia, Energie]
enerzia, energia, fortza, abbrìttiu m., balia,
impitta, impittu m., àrchidu m., arcóriu m.,
arrancu m. (sp. arranque) L, enerzia, energia,
alore m., alentu m., balia, borbore m., birbìlliu
m. N, energia, briu m., fortza, balia C, energia,
fozza, briu m. S, energia, folza, briu m. G
enèrgico agg. [energetic, énergique, enérgico,
energisch] enérzicu, crispu, bivottu LN,
enérgicu, abbillu C, enèrgicu, briosu SG
enorme agg. [huge, énorme, enorme, riesig]
enorme, mannu meda, debbe, debberone,
iscontraffattu, ismisuradu L, meda mannu,
mannu meda, bette, bèttedde, bettedde,
betterone, betze, betzecale, betzecalone,
cadabette, coccorodde N, enormi, mannu-mannu
C, enormi, assai mannu S, enolmi, mannumannu, tamantu Lm G
entrambi agg. pr. [both, tous les deux, ambos,
beide] ambos -as, ambosduos, tottos duos, s’unu
e s’àteru LN, amaduos, -as N; amborduos, -as,
interambos, -as, tottorduos, tottarduas N,
ambadùs, ambas f., ambedùs, tottu e duus, tottu
e a duus, s’unu e s’atru C, tuttedui, tutti e dui S,
amendui, tutt’e dui, tuttedui G
entrare vi. [to come in, entrer, entrar,
eintreten] intrare, bintrare (lat. INTRARE) L,
bintrare, immuccare, intrae, intrare, cupare N,
intrai, bintrai, brintai, buncai, imbuccai,
incróffiri C, intrà S, intrà, intrì, azziccà G
entrata sf. [entry, entrée, entrada, Eintritt]
bintrada, intrada, intradia (ant.), intramentu m.
intratoria (ant.), intrera, imbuccada, àidu m.
(lat. ADITU), renda (cat. renda), renta (sp.
renta), incunza, incunzada (e. dell’intero anno
agricolo)
L,
intrada,
bintrada,
intrata,
imbuccada, immuccada, immuccadura, àghidu
m., buccale m., incugna, incugnadura, renda N,
intrada, bintrada, intradia (ant.), àidu m., ecca,
gecca,
renda,
arrenda,
renta,
arrenta,
arrenduda, imbuccadórgiu m. ‘ercaxu m.,
gercaxu m. C, intradda, resa S, intrata, resa,
crescu m. G
entusiasmo
sm.
[rapture,
enthousiasme,
entusiasmo,
Begeisterung]
dillìriu,
alliccantzadura f., avvispada f., fiamore L,
dillìriu, borbore N, scallentamentu, prexu C,
entusiaimmu, carori, foggu di pimpisa (e. di
breve durata) S, entusiasmu, aldori, tipória f. G
entusiasta agg. mf. [enthusiast, enthousiaste,
entusiasta, begeisterte] dilliriadu, allupadu,
bribilliadu, assuadu, insuadu L, dilliriau,
abborborau, birbilliau, trubuscau N, scallentau,
pragerosu, prexau, alluttau, insullau C,
incaruriddu, cuntentu S, incaluritu, inzinnitu,
imbriziulitu G
epidemia sf. med. [epidemic, épidémie,
epidemia, Epidemie] apedemia, pidèmia (sp.
epidémia), pedemia, pandemia, cadaletta
(probm. it. catalettico DES I, 257) L,
apedemia,
epidemia,
impèngia,
pidèmia,
pidémida N, epidèmia, morimenta, mortàglia C,
epidemia, epidèmia S, eppidemia, pidimia G
epifania sf. [Epiphany, Épiphanie, epifanía,
Epiphanias] pasca de sos tres res, pasca de
Annùntziu, pasca ‘e nuntas, pasca ‘e nuntis,
pasca in antis,0paschinnunti, pascanùntiu,
perfania, notte de sa bonistrina L, pasca de sos
tres res, pasca de is Tres Urres, paschichedda N,
pasca de is tres reis (gurreis, urreis), tregurreis
C, li tre re m. pl., pascha d’annùnziu S,
pascannùnzia, pasca di li tre irrè, li tre irrè m.
pl., li tre re G
episcòpio sm. eccl. [episcope, évêche, obispalía,
Episkopat] cùria f., domo de su pìscamu f. L,
cùria f., dommo de su pìscamu f. N, episcópiu,
palàtziu obispali, cùria f. C, epischópiu, casa di
lu bèschamu f. S, episcópiu, cùria f., casa di lu
vèscamu f. G
epìteto sm. [epithet, épithète, epíteto,
Epitheton]
istivinzu,
istevinzu,
inzestru,
paranómine (lat. *PARANOMEN), improverzu (it.
ant. rimproverio) L, zistru, proerzu N,
annomìngiu, allomìngiu, paranómini, stécculu C,
immùsgiu, ingiùgliu S, tìttulu, stivignu, istivignu,
strau Lm G
època sf. [epoch, époque, época, Zeit] època,
tempus m. LN, àpoca N, època, òpeca, tempus
m., àprica C, èpuca, tempu m. S, èppuca,
èppica, tempu m. G
epurazione sf. [purge, épuration, expurgación,
Säuberung]
iséberu
m.,
purificassione,
purgadura,
limpiadura
L,
isséperu
m.,
purificassione,
limpiadura
N,
limpiadura,
accrisoladura, sceru m., cérrida C, epurazioni S,
schirriatura, pulgatura G
equilibrare vt. [to equilibrate, équilibrer,
equilibrar,
uasgleichen]
acchilibrare,
echilibrare, ecuilibrare arrempellàresi, chittare
L,
echilibrare,
ecuilibrare,
chittare
N,
ecchilibrai, ecuilibrai, bilanciai, armudiai C,
echiribrà, punì in echirìbriu S, acchilibrà,
acchilibrià, turrà a lu bilànciu G
equilìbrio sm. [balance, équilibre, equilibrio,
Gleichgewicht] acchilìbriu, echilìbriu, ecuilìbriu,
cancalleu, selembru L, echilìbriu, ecuilibru, balia
f., calabru, pisinu N, ecchilìbriu, ecuilìbriu,
armùdiu, selembru C, echirìbriu, bamballòinu (in
e. instabile), assintaddura f. S, acchilibru,
acchilìbriu, bilànciu, cancalleu G
equipàggio sm. [crew, équipaage, equipaje,
Mannschaft] acchipàggiu, ecchipàggiu (cat.
equipatge), ecuipàggiu ( (it.) L, ecuipazu,
echipàggiu,
echipàju
N,
acchipàggiu,
ecchipàggiu,
ecuipàggiu
C,
acchipàggiu,
echipàggiu S, ecchipàgghju G
equità sf. [equity, équité, equidad, Billigkeit]
echidade, ecuidade, giustesa, zustesa L,
acchittade, zustesa N, giustesa, giustidadi C,
giusthèzia S, ecuitai, ghjustesa G
equivalente p. pres. agg. mf. [equivalent,
équivalent,
equivalente,
gleichwertig]
canteppare, ecuivalente, cavaliente, de paris
valore, de paris mannesa, cunfromma L,
canteppare, ecuivalente, de su matessi balore,
cuffromma N, ecuivalenti, aggualadori, de uguali
valori C, di lu matessi varori, cunfòimmi S, gali,
aggalenti, cunfolmu G
equìvoco sm. [equivocation, èquivoque, palabra
ambigua, Missverständnisse] isbàgliu, faddina
f., faddonca f., falta f. (cat. sp. falta), aerru L,
ecuìvocu,
malintesu, irballu, faddina f. N,
sbàlliu, faddina f., farta f., burrugada f. C,
isbàgliu, abbàgliu, zancarrunnadda f. S, falta f.,
faddu, smarru, imbilgu, disattinu, cosa
malcumpresa f. G
erba sf. bot. ► [grass, herbe, hierba, Gras] ►
éiva, elva, erba, erva (lat. HERBA), eva, erua
(ant.) L, erba, ebra N, erba, ebra, era C, èiba S,
alba, elba, arba Lm G
erede smf. [heir, héritier, heredero, Erbe]
erede, eredaderi, erederu, rediolu, redóriu,
redu, rede (lat. HEREDE(M)) L, erede, rede N,
eredi, erederu (sp. heredero), areu, ereu (cat.
hereu), aredeu, eredeu C, eredi S, eredi, aredu
G
ereditare vt. [to inherit, hériter, heredar,
erben] eredare (sp. heredar), ereditare,
aredare, redare (it. ant. redare), rediare,
iscettare L, eredare, ereditare, eretare, toccare
sa cosa N, eredai C, eredità S, eredità, irrazzà,
razzà G
eremita smf. [hermit, ermite, ermitaño,
Einsiedler]
arimitanu,
eremida,
eremitu,
maritanu L, aremitanu, arremitau, eremitanu,
remitanu LN, eremitanu, eremìticu, eremita,
romita C, eremitanu, eremita S, arimitu,
eremitanu, eremitu, arimutu G
eresia sf. [heresy, héresie, herejía, Häresie]
eresia LN, eresia, eregia, sciollóriu m. C, eresia
S, eresia, arasia Lm G
erètico agg. [heretical, hérétique, herético,
Häretiker] erege, ereze (sp. hereje), eréticu,
palas a Deu L, aréticu,
eréticu, eresiarca,
erege, ereze (cat. heretge), palas a crèsia, palas
a Deus N, erégiu, arégiu, aréticu, eréticu,
anabattista, scunfessau C, erétiggu S, erètticu G
èrnia sf. med. [hernia, *hernie, hernia, Vorfall]
èrnia, èrria, rùppida, mattifalada, mattafalada,
coza rutta (e. scrotale), iscùmeru m. (e. del
disco) L, èrnia, mattafalada N, matzacalada,
màttula, budellus m. pl., èrnia C, mazzafaradda,
èrnia S, rumpitura, mazzafalata G
eroe sm. [hero, *héros, héroe, Held] eroe,
adalide (ant.; sp. adalid), campeadore (sp.
campeador) L, eroe N, eroi CSG
erogare vt. [to distribute, donner, erogar,
verteilen] dare, distribuire LN, spartziri C, dà,
erogà S, frunì, dà G
érpice sm. [harrow, *herse, grada, Egge] tragu,
tràigu, trazu, cattadorza f., ingranzadorza f.,
tzappittadora f., émprice, érpice trìnciachèlvia
(Luras) L, trazu, érpitze, érpici N, tragu, tragu
‘e ferru, stragu, serpi, srepi, érpici C, isthràgliu,
zappittadora f. S, èlpici G
errore sm. [error, erreur, error, Irrtum] isbàgliu,
faddu, falta f. (cat. sp. falta), farta f., faldia f.,
fardia f., disfalta f., diffalta f. (it. ant.
diffalta), elfatta f., faddina f., faddonca f.,
faddu, erra f., errada f., arrada f. (cat. errada),
errore, arru, aerru, erru (it. ant. erro), erràntzia
f., arràntzia f., ancu, ismarru (sp. marro),
burrone (e. grave), abborrigada f., malevaldia
f., malafaddina f., malafaddia f., malafardia f.,
disaccattu (sp. desacato) L, irballu, errore,
aerru, erru, faddia f.,faddina f., faddu, irmarru
N, arru, sbàlliu, faddina f., fadda f., faddu, farta
f., fregulada f., disaccattu, sgarrada f.,
sgarraffattoni (e. madornale) C, ibbàgliu,
ivvàgliu, brùsgia f., errori S, sbàgliu, arru, arrori,
errori, disacceltu (sp. desacierto), falta f.,
faddu, fallu, faltu, smarru, ismarru, disattinu,
garronu Lm G
erudito pp. agg. [learned, érudit, erudito,
belesen] imparadu, istruidu, ammaestradu,
ischidore, ischidu, istudiadu L, istruiu, imparau
N, scìpiu, studiau, imparau, insaggiau, erudiu C,
imparaddu, isthruiddu, isthudiaddu S, istudiatu,
assapputu, imparatu G
eruzione sf. [eructation, éruption, erupción,
Eruption] ruttadura, rùttulu m., catzadura,
buttadura, fogàggiu m. (e. cutanea; cat.
fogatge) L, erutzione, catzadura, ruttadura,
istuppadura, cherfa, silìssiu (c. cutanea. sp.
cilicco) N, ghettadura, bogadura, cacciadura C,
buggaddura, cazzaddura, iffoggu di la peddi m.,
eruzioni S, ghjttatura, ghjettu m., buttatura,
zueddu m. (e. sierosa sulla pelle) G
esagerare vt. vi. [to exaggerate, exagérer,
exagerar, übertreiben] esagerare, esazerare,
isagerare, isazerare, iscarterare, crèschere (lat.
CRESCERE), illaccare, propassare (cat. sp.
propasar), bessìreche dae sa ‘este L, esagerae,
esagerare, esazerare, N, esagerai, dissimulai,
propassai, smanai, sobrai C, esagerà, esagirà,
prubassà S, esagerà, ezzidì, eccidì, passà a
troppu G
esagerazione sf. [exaggeration, exagération,
exageración, Übertreibung] esagerassione,
esazerassione, iscarterada L, esazerassione,
esageratzione, esàgeru m.,asas pl. (fig.) N,
esageratzioni, sobradura C, esagerazioni SG
esaltare vt. [to exalt, exalter, exaltar, erheben]
bantare (it. vantare), alabare (sp. alabar),
esaltare L, bantare, alabare, s’allaventare,
ampulare, artziare a conca, esartae, esartare,
esazerare, famae N, esaltai, alabai, alabantzai,
artziai, si scallentai C, esalthà, eccità, vantà S,
innarià, alabà, esaltà G
esame sm. [examination, examen, examen,
Prüfung] ijàminu, esàminu, isaminadura f.,
isàmine,
isàminu,
isgiàminu,
ispelciùliu,
ispélciulu, prammizada f., sàmina f. L, esame,
esàmene, esàminu, ispiculonzu, ispìculu N,
esànimi, esàminu, isàminu, asàminu, azàminu C,
esami, isgiàmini S, isgiàmini, esàminu, esamu,
sgiàmina f., isgiàmina f. G
esasperazione sf. [exasperation, exaspération,
exasperación, Verschlimmerung] arrennegu m.,
appurimentu m., aspriadura L, impurjadura,
attunchiadura, arterassione, nechidonzu m. N,
aspriadura C, inzibbiddura, inzividdura, disiperu
m. S, arrinecu m., allòlliu m., inzivimentu m. G
esattezza sf. [exactitude, exactitude, exactitud,
Genauigkeit] pretzisione, esattesa LN, esattesa,
giustesa C, esattèzia, prizzisioni S, esattesa,
esattitù, ismeru m. G
esatto agg. [exact, exact, exacto, genau] esattu,
isattu, cabale (cat. sp. cabal), pretzisu L,
pretzisu, esattu N, esattu, pretzisu, giustu C,
prizzisu, esattu S, prizzisu, esattu, gàliu G
esaudire vt. [to grant, esaucer, exaudir,
erhören] cuntzèdere, accoglire, accuntentare,
accassare
L,
cuntzèdere,
accuntentare,
accollire, ascurtare N, accuntentai, concédiri,
appagnai, satisfai C, accuglì, accansà, esaudì S,
esaudì, accuddì, accansà, cuncidì G
esaurimento sm. [exhaustion, épuisement,
agotamiento, Erschöpfung] esaurimentu; frazu,
consumu, frazadura f., finida f., finidura f.,
finis f. L, esaurimentu; esaurida f., cussumidura
f., finidura f. N, esaurimentu, isaurimentu;
spàcciu,
suspidura
f.,
consumimentu,
affesimentu, arraffinu, cùmiu C, esaurimentu;
frazu, cunsumu SG
esca sf. [bait, amorce, carnada, Lockspeise]
aesca, aescu m., esca, chimuza (e. per
accendere il fuoco), pedde de fogu, pedde cotta,
pedde de lucchette, peddesca, alluminzu m.,
inredu m. (sp. enredo), buccone m., uccone m.
L, esca, escabittu m., iscabittu m., bucconette
m., pedde morta, chimuza, pilardedda,
pampuddia, pampuzia, pampodda, pampidda,
chidda N, aesca, esca, brumìggiu m., bromìggiu
m., peddi cotta, peddi morta, bucconettu m. (e.
avvelenata) C, escha, bucconi m., peddi
d’azzàggiu, ischivuzu m., ischubuzu m. S, esca,
esca di fucinu, peddi fucina, abbruncu m.,
bucconi m. G
esclamare vi. [to exclaim, s’exclamer, exclamar,
ausrufen] abboghinare, isclamare, isgramare,
ticchirriare L, iscramare, iscramiae, iscramiare,
scramiae, bochinare, giaculare, zubilare N,
esclamai, isclamai, abboxinai, tzerriai, scramai,
scramiai, scramorai C, eschramà, buzià,
abbozinà, zicchirrià, ischisthià S, esclamà,
cramà, zicchirrià G
esclamazione sf. [exclamation, exclamation,
exclamación, Ausruf] isclamassione, isclamu
m., abboghinamentu m. L, iscramassione,
iscramore m. N, esclamatzioni, isclamu m.,
scramori m. C, eschramazioni, buziaddura,
abbozinaddura, zicchirriaddura S, esclamazioni G
esclùdere vt. [to exclude, exclure, excluir de,
auschliessen] bogare (lat. VOCARE x VACARE),
esclùere, esclùdere, isclùere, iscrùere, iscruire
L, bocare, escrùdere N, esclùdiri, esclui, escluiri
( ( it.), escrui (sp. excluir), bogai C, buggà,
eschrudì, ischrudì S, bucà, escruì, escludì, scaltà
G
escluso pp. agg. [excluded, exclu, excluido,
ausgeschlossen] escluidu, esclusu, isclusu,
iscrusu, bogadu L, bocau, escrusu, iscrusu N,
bogau, escruiu, esclusu C, buggaddu, eschrusu,
ischrusu, francu S, bucatu, esclusu, escrusu,
escruitu, scrusu, scaltatu G
escursione sf. [excursion, excursion, excursión,
Ausflug] bessida, tuccada, iscurrizada L, essia,
tuccada N, bessida, bisita, indrastu m. C,
ischurrera, ippassiggiadda S, isciuta G
eseguire vt. [to execute, exécuter, ejecutar,
ausführen] fàghere (lat. FACERE), esecutare,
escicutare, issucutare (sp. executar) L, fàchere
N, fai, esecutai, scicutai, sciucutai, accirrai C,
eseguì, fà SG
esèmpio sm. [example, exemple, ejemplo,
Beispiel]
assembru,
assempru
(it.
ant.
assempro), esémpiu, esempladu, esempru,
esemplu (ant.), ijemplu, iscarmentu (sp.
escarmiento), dittas f. pl. (lat. DICTA o cat.
dita), verbigràtzia, verbugràscia L, esémpiu,
esempru, ditta f., verbugràssia N, esémpiu,
esemplu, esempru, scramentu, narona f. C,
esèmpiu S, esèmpiu, esgemplu (ant.), mintou,
belvuràzia,
belvugràzia,
benvogràzia,
velbugràzia, velburàzia G
esenzione sf. [exemption, exemption, exención,
Befreiung] isfrancadura, dispensa, isumida,
sicurtinu
m.
L,
esentzione,
dispensa,
irfrancadura, irfranchiada, infranchiamentu m.,
iscrancu m. N, esentzioni, dispensa C, esenzioni,
dipensa S, sfrancatura, esentu m., esenzioni G
esèquie sf. pl. [exequies, obsèques, exequias,
Begräbmisfeier] interru m. sing. (cat. enterro;
sp. entierro), esèchias, esècuias, sèchias,
funerale m. sing., accumpagnamentu m. sing. L,
interru m. sing. N, interru m. sing., arrécuia
sing., esèchias, assèchias, arrèchias (lat.
REQUIEM) C, interru m. sing., accumpagnamentu
m. sing., funerari m. sing. S, accumpagnu m.
sing., funerali m. sing. G
esèrcito sm. [army, armée, ejército, Heer]
esércitu, esértzitu LN, esércitu CS, esèlzitu,
esèrcitu G
esercìzio sm. [exercise, exercise, ejercicio,
Übung] esercìtziu, esertzìtziu L, esercìtziu,
esertzìssiu N, esercìtziu C, esercìziu S, eselzìziu,
àmbiu G
esigenza sf. [exigence, exigence, exigencia,
Anspruch] esizèntzia, bisognu m., apprettu m.
(cat. apreto; sp. aprieto) L, esizèntzia, bisonzu
m. N, abbisóngiu m., arrechédiu m., apprettu m.
C, esiggènzia, bisognu m. S, esiggènzia, bisognu
m., nizessitai G
èsile agg. [slender, mince, delgado, dünn]
istrìzile, istrìgile (tosc. strigile), drìzile, trìzile,
lanzu, chintifine, figheddu, fine, fusighittu,
pulighittu, ùnzile L, istrìzile, sùttile, fine, fìrigu,
brintzilittu, iscarraittu N, suttili, stingu, langinu,
làngiu, fini, finigosu, nicheleddu, schilibettu,
scrillibettu, scirriolu, scarritzinu C, fini, suttiri,
lagnu, mingrinu, isthrìzzuru, siccandrinu S,
trìgghjli, strìgghjli, strimìgnulu, lagnu, scurriatu,
filigheddu, arrumasu, currònchjulu Lm, ghìnciu
Lm G
esìlio sm. [exile, exil, destierro, Exil] ijìliu,
esìliu, isuliadura f., disterru (cat. desterro; sp.
destierro), cunfinu, bandida f., bandu, terrafine
(it. ant. terrafine), isbandimentu
(ant.),
forestatzione f. (ant.) L, esìliu, esiliadura f.,
cunfinu, disterru, bandu N, esìliu, sterru, isterru,
disterru, disisterru, bandu C, esìriu, distherru,
distharramentu, istharramentu S, esìliu, esìgliu
Lm, distarru, istarru, isterru, starru, cunfinu G
esistenza sf. [existence, existence, existencia,
Vorhandensein] esistèntzia, esistu m. L,
esistèntzia N, esistèntzia, bivimentu m. C,
esisthènzia, isisthènzia S, esistènzia G
esìstere vi. [to exist, exister, existir, geben]
esìstere, esistire, isìstere, campare, bìvere,
agattàresi L, esìstere, esistire, bìvere, campare,
ddu àere N, esisti, nc’essi, bivi, campai C,
esisthì, isisthì, vibì S, esistì, agattassi, viì, campà
G
esitazione sf. [hesitation, hésitation, vacilación,
Zögern] duda (sp. duda), bistentu m.,
intzertesa, durittu m. L, duda, intzertesa,
pensativa
N, duda, duttu m., reselu m.,
reselènsia, stentu m. C, esitazioni, indizzisioni S,
indùsgiu m., inciltesa, duda, tiremmolla m. G
esònero
sm.
[exoneration,
exonération,
exoneración,
Entbindung]
dispensa
f.,
lissentziamentu LN, esóneru N,
esóneru,
irfranchiada f., infranchiamentu N, discàrrigu,
disgàggiu, dispacciamentu, esóneru C, esòneru,
esenzioni f., dipensa f. S, esòneru, sfrancatura
f., esentu G
esortare vt. [to exhort, exhorter, exhortar,
ermehnen] incoraggiare, untzare, ispuntzonare,
ispronare, ispuntorzare L, incorazare, untzare,
intzidiare, tzuntzullare, ispuntorjare, dare tzitas
N, alentai, insullai, abbivai, accunsillai, esortai
C, ipprunà, ammunì S, esoltà, puntuglià, sprunà
G
espàtrio
sm.
[expatriation,
expatriation,
expatriación, Auswanderung] ispàtriu, disterru
(cat. desterro; sp. destierro) L, ispàtriu,
disterru, debodu N, disterru, espàtri, ispàtriu C,
ippàtriu, distherru S, distarru, starru G
espediente
sm.
[expedient,
expédient,
expediente, Mittel] inventu, trassa f. (cat.
trassa; sp. traza), atzola f. (it. sett. azzola) L,
inghiriente,
irbìrghiu,
irbirgu,
intrósigu,
istruendu N, scappadóriu, spedienti, tretta f.,
trassa f., trastamèngia f., pinnica f., pinniga f.
C, ippidienti S, spidienti, trassa f., transa f.,
cudiareddu G
esperimento sm. [experiment, expérimentation,
experimento, Versuch] isperimentu, approbu,
proa f., proamentu, cumprou, cumproa f.,
iscumprou,
manintina
f.,
proadorzu
L,
esperimentu, isperimentu, sperimentu, prova f.
N, esperimentu. isperimentu, sperimentu,
scumprobu, proa f. C, ippirimentu, proba f. S,
ispirimentu, spririmentu, proa f. G
espiare vt. [to expiate, expier, expiar, sühnen]
iscontare LN, smarigai C, ischuntà, paganni
l’ischotti S, espià, pacà G
esplorare vt. [to explore, explorer, explorar,
erforschen] esplorare, isplorare, isperiare,
cumpidare, orettare, iscumbattare, ispeculizare
L, esprorae, isprorare, sprorae, isperiare,
cumpudare, punterare, obrettare N, splorai,
sprorai, ispriculai, spriculai, speculai, spegulai
(sp. ant. especular), ispricuai, spricuai,
ispriculittai, spriculittai, spreculittai, speculitzai
C, ipprurà S, esplurà, spirià, ispirià, spiriacà,
ispiriacà, mirià G
esplosione sf. [explosion, explosion, explosión,
Explosion] iscóppiu m., isparu m., tzócchida L,
iscóppiu m., isparu m., tzaccu m. N, esplosioni,
tzàcchidu m. C, ischóppiu m., ipparu m., zoccu
m. S, scioppu m., sciuppata, cioccu m., ciòcchita
G
esportazione
sf.
[export,
exportation,
exportación,
Export]
esportassione
LN,
esportatzioni, sacca (sp. saca) C, ippurthazioni S,
espoltazioni G
esposizione
sf.
[exposure,
exposition,
exposición,
Ausstellung]
esposissione,
isposissione, mustra , ammustrada,ammustru m.
L,
esposissione,
espositzione,
isponidura,
isposissione, ammustrada, mustra N, esponidura,
mosta, ammosta, ammostu m. C, ippusizioni,
mosthra S, espusizioni, mustra G
esprìmere vt. [to express, exprimer, expresar,
ausdrücken] esprìmere, isprimire, ispressare,
espressare (cat. expresar), ispriccare esporare L,
esprìmere, isprìmere N, esprimi, espressai,
spriccai, isplicai (sp. explicar) C, ipprimì, ippricà
S, esprimì, isprimì, spricà, sprimì, sprimugnì G
espròprio sm. [expropriation, expropriation,
expropiación, Enteignung] ispodessamentu L,
isprópiu, isprópriu LN, esprópriu, sprópiu N,
spossidimentu,
spoderamentu,
sprópriu,
disapprópiu
C,
ipprópiu
S,
spròppiu,
spussissamentu G
espulso pp. agg. [expelled, expulsé, expulsado,
ausgestossen] bogadu, catzadu, espulsadu,
giagaradu, giarigadu L, bocau, catzau, sulurjau,
zacarau N, bogau, catzau, scavuau, scaddiau,
sputzau, espulsau, irbertulau C, buggaddu,
cazzaddu, cabaddu, isghavantaddu S, bucatu,
stuvugnatu G
èssere/1 sm. [being, être, ser, Sein] èssere (lat.
ESSERE), persone f., essèntzia f. L, èssere,
pessone f., essèntzia f. N, éssiri, personi f.,
essèntzia f. C, passona f., essènzia f., lu chi è S,
èsseri, ènsari, sugghjettu G
èssere/2 v. aus. [to be, être, ser, sein] èssere
(lat. ESSERE) LN, essi, éssiri C, assé S, esse, essi
Lm G
essi pr. pers. m. pl. [they, ils, ellos, sie] issos
(lat. IPSOS) L, issos, iddis N, issus C, eddi S, iddi
G
esso pr. pers, m. sing. [he, il, él, er] isse, issu
(lat. IPSE) LN, issu C, eddu S, iddu G
èstasi sf. [ecstasy, extase, éxtasis, Ekstase]
estis, istis, incantada, incantu m., incantamentu
m., abbaraddu m., abbauccu m., abbelada,
abbelu m., attrauccu m., ammiru m., accisu m.,
eccisu m. (sp. hechizo), ammàcchiu m.,
abbebbereccamentu
m.
L,
incantu
m.,
incantamentu m., abbaraddu m., ammiru m.,
artzisu m., abbebbereccamentu m. N, axébiu
m., incantamentu m., eccisu m., accisu m.,
matzina, atturdimentu m., attonimentu m.,
arrebattu m. (sp. arrebate), éstasi C, èsthasi,
incantamentu m., ammàcchiu m., maglia S,
èstasi, eccisu m., ecciseria, ammacchju m.,
abbauccu m., stilevru m. G
estate sf. [summer, été, verano, Sommer] istiu
m. (sp. estío), istadiale m., istade m. (lat.
AESTAS, -ATE) LN, istadi m., stadi m., istadiabi
m., stadiabi m., stadiai m., stadiali m., istai m.,
istiu m. C, isthiu m., isthaddiari m. S, stiu m.,
istiu m., istatiali m., istaddiali m. Cs, statiali m.,
istati G
esterno agg. [external, extérieur, externo,
äussere] de foras, a parte de foras, a s’estériu
L, de foras, a parte de foras N, esternu, de foras
C, esthernu, di fora S, esternu, di fora G
esteso pp. agg. [extensive, étendu, extendido,
ausgedehnt] distesu, estensu (ant.), istesu,
istiradu, ispartu, téndidu, istérridu, ispàinu,
ampru, mannu L, isténdiu, istirau, ispartu,
mannu N, ispainau, ispàinu, ispàniu, scampiosu,
alladiau, spainau, àmpuru, ladu, mannu C,
esthesu, mannu S, estesu, ladu, latu, ampru G
estinto pp. agg. [dead, défunt, difunto,
verstorbene]
istudadu,
tudadu,
mortu,
ammortiadu L, istutau, mortu, bénniu mancu N,
estintu, studau, schittiau, annuddau, mortu C,
isthudaddu, morthu, annulladdu S, estintu,
spintu, spanticatu, moltu G
estivo
agg.
[summer,
d’été,
veraniego,
sommerlich] istadiale, istadiarzu, istiale, d’istiu
L, istiale, de istade, d’istiu N, istadiali, stadiabi,
stadiai, stadiali C, isthaddiari, d’isthiu S, di lu
statiali, istivu Lm G
estràneo agg. [extraneous, étranger, extraño,
fremd]
angenu,
anzenu,
istranzu
(lat.
EXTRANEUS), de foras, furisteri LN, agnenu,
ajenu N, allenu, stràngiu, furisteri C, isthragnu,
furistheri S, stragnu, angenu, furisteri G
estremo agg. sm. [extreme extrême, extremo,
äusserst] ùltimu, ultimunu, culiu, postreru (sp.
postrero), postreru, remattu, istremu, estremu
L, istremu, ùrtimu, remattu N, ùrtimu; estremu
C, ùlthimu; esthremu S, ùltimu, supratu;
istremu, estremu G
estremunzione sf. [Extreme Unction, Extreme
onction,
Extremaunción,
Letzte
Ölung]
Istremuntzione, oleonzu m., oliada, ozusantada,
sacramentada L, ozu santu m., olionzu m.,
lionzu m., estremuntzione LN, óggiu santu m. N,
óbiu m., oglius santus m. pl., ólgius santus m.
pl., ollu santu m., óliu m. (cat. oli), pernùliu m.,
estremuntzioni C, ozu santu m., unzioni S, ociu
santu m., óggiu santu m. Cs, estremunzioni G
estroso agg. [whimsical, bizarre, caprichoso,
launig] astrólicu, fantasiosu, geniosu, ideàticu,
ideosu, ispirrosu, mantósicu, solàsticu L,
ideàticu, piliesse, astrasu, astrólicu, trubuscau,
mentósicu N, geniosu, giniosu, pantasiosu,
strambóttigu,
schiribitzau
C,
fantasiosu,
isdhibesu, lunàtiggu, esthrosu S, estrosu,
inginiosu, fantasiosu, vaddariosu G
èsule agg. smf. [exile, exilé, desterrado,
Verbannte] esiliadu, ésile, disterradu, bandidu
L, esiliau, ésulu, bandiu, disterrau NC, esiriaddu,
distharraddu, istharraddu S, èsuli, starratu,
distarratu G
esultare vi. [to exult, exulter, regocijarse,
jubeln] allegrare, gosare (sp. gozar), iscasciare,
iscascinare, ispavucciare L, alligrare, gosare,
trinchittare N, tenni prexu, essi cuntentu,
s’allirgai C, assé cuntentu, alligrassi, gusà S,
esultà, esse in fruppa, alligrassi, gusà G
età sf. [age, âge, edad, Alter] edade (lat.
AETAS), edu m. L, edade, etade, etate N, edadi
C, eddai S, etai, itai, ità Lm, eddai Cs G
eterno agg. [eternal, éternel, eterno, ewig]
eternu, eternale (sp. eternal) L, eternu, etérrinu
N, eternu, eternali C, eternu SG
etnia sf. [birth, lignée, grupo étnico, ethnische
Einheit] ereu m. (cat. hereu), zenia, nadia (lat.
NATIVA), rèntzia, casta (cat. sp. casta), ratza,
rébula, iscetta L, arratza, casta, istrippile m.,
erèntzia, ereu m., eredile m., arrampu m.,
zenia, répula, furzènia N, ennia, arratza,
erèntzia, arrépula, ginia, erxu m., casta, eredeu
m. C, razza, istheppa, répura, prugènia S, razza,
sciatta, stelba, stilpa, pugliènia, nascènzia G
èttaro sm. [hectare, hectare, hectárea, Hektar]
éttaru, èttara f., etre L, èttara f., éttaru,
centaras f. pl. C, èttaru CSG
ettòlitro sm. [hectolitre, hectolitre, hectólitro,
Hektoliter] bàrriu, àrriu, cossu, chentu litros pl.
L, ettólitru, chentu litros pl. N, centu litrus pl.,
cuaddu (Baunei) C, ettòlitru, cossu S, cossu G
euforia sf. [euphoria, euphorie, euforia,
Euphorie] cuntentesa, iscasciolu m., iscàsciu m.,
ispaju m., lucura L, cuntentesa, alligresa N,
cuntentesa, allirghia, prexu m., brégiu m.,
ischìssiu m. C, allicchirimentu m., alligria S,
allegracori m., alligria, fruppa, aldori m. G
evàdere vi. [to dispatch, s’évader, evadirse,
entfliehen] fuire, rùppere, agabbare una pràtiga
L, fughire, fuire dae presone, accabbare una
pràtica N, si fuiri, sfrosai, accabbai una pràtica
C, fuggì, agabbà una pràtigga S, fugghj, evadì,
agabbà una pràttica G
evangelo sm. eccl. [Gospel, évangile, evangelio,
Evangelium] banzéliu, evangéliu, evanzéliu L,
evanzelu, banzelu, arregóssiu N, evangéliu C,
abagnériu S, evagnelu, evangéliu G
evasione sf. [escape, évasion, evasión,
Ausbruch] fua (lat. FUGA), fuida, fuidura,
iscappada L, fuga, fùghida. brentu m., evasione
N, fua, fuida, fuera, scarpinadura, sbéliu m.,
spréviu m., sfrosu m. (e. fiscale) C, fuggidda,
ischappadda S, evasioni, fua, fugghjta,
fugghjtura, fugghjugnu m. G
evidente agg. mf. [evident. évident, evidente.
sichtlich] evidente, craru, giaru, lampante,
pàdriu, patente, padente, viduale L, evidente,
craru N, evidenti, craru, palesi C, evidenti,
ciaru, virabidenti S, evidenti, chjaru, patenti,
viglienti, palesu G
evitare vt. [to avoid, éviter, evitar, vermeiden]
evitare, avitare, avvitare, vittire, isputzire,
istransire, cansare, cansiare, cansciare (lat.
CAMPSARE), iscansare L, avitare, evitae,
evitare,
disarviare,
iscansiare,
iscassire,
obèschere, istrabiare, irgrombare, dare palas N,
evitai, vitai, straviai, fuiri, fai de mancu C,
evità, cansà S, evittà, cansà, discansà, sghindà
Lm G
evòlvere vi. [to evolve, évoluer, desenvolver,
entwickeln]
isviluppare,
crèschere
(lat.
CRESCERE), mezorare (lat. MELLORARE) L,
irviluppare, crèschere, mezorare, isbrossare,
irfrogare N, ebolvi, cresci, s’ammanniai, spirigai
(tosc. ant. spedicare), mellorai C, ivviruppà,
criscì, migliurà S, sviluppà, criscì, ammatruzzà,
scricchì, smannà, lucità, middurà G
evviva escl. [hurrah, *hourra, viva, hoch] ebbiva,
evviva, biva, vivat!, bellapiridda!, isca, isga,
ischirighia, isghirighia, utalabì L, ebbiva(t),
evviva, vivat, biva, utalabì N, biva, bivat,
ebbivat, utalabì C, evviva, evviba S, evviva G
ex prep. [ex, ex, ex, ex] betzu, passadu L, betzu,
passau, ex N, bécciu, passau, ex C, vécciu,
passaddu S, vècchju, passatu G
F
fàbbrica sf. [factory, fabrique, fabricación,
Bauen] fàbbrica, fràbbica, fràiga L, bràbbica,
fàbbrica, fràbbica, fràvica
N, fàbbrica,
fraigàngiu m.C, fràbbigga S, fàbbrica, fràbbica,
fràbbigga Cs G
faccenda
sf.
[matter,
affaire,
faena,
Angelegenheit]
fatzenda,
faccenda,
affandentza,
affatzenda,
affatzendu
m.,
infendentzu m. faina (cat. faina), imperzu m.,
impenza, pobiddias pl. (f. domestiche), munza
(f. di casa; lat. MUNIA), tròglia, tarea (sp.
tarea), trafinu m., berza, cabannedda, cosinzos
m. pl. L, faina, vaina, faccenda, fajenda,
fatzienda, fatteria, traballu m., imperju m. (lat.
IMPERIUM) N, berza, faina, gherza, mùngia (f.
domestica), faccenda, fatzienna, impérgiu m.,
imperou m., umpériu m., attrauddu m., bricolla,
tarea C, faina, fazzenda S, faccenda, faugnu m.,
faina, ulminu m. G
fàccia sf. [face, face, cara, Gesicht] cara (sp.
cara), carena (probm. cat. carena), fàccia ( (
it.), fache (lat. FACIES), atza, chiza (lat.
CILIUM), ghigna, ghinna, tiva, ténciu m. L,
facce, fatza, fatze, vàccia, grista, agherju m.,
lábbia (it. ant. labbia) N, cara, facci, carasia C,
fàccia, cara, chiza S, cara, fàccia G
fàcile agg. [easy, facile, fácil, leicht] fàtzile L,
fàcile, fàcili (Ogl.), fàtzile, làdinu (lat. LATINUS)
N, fàcili, fàtzili C, fàzziri S, fàcili, fàzili G
facoltà sf. [faculty, faculté, facultad, Fähigkeit]
facultade (it. o sp. facultad) L, facurtade,
facultade, vacurtade N, facultadi C, faculthai S,
faccultai, balia G
fagiano sm. orn. (Phasianus colchicus) [Uccello dei
Galliformi (Fasianidi), originario dell’Asia, con
la testa ed il collo verde-scuro, becco tozzo ed
appuntito, grossa macchia rossa attorno agli
occhi, ciuffi auricolari, piumaggio marrone, coda
lunga con strie fulve e nere, dal volo alquanto
pesante, apprezzato per la bontà della sua
carne.] ► [pheasant, faisan, faisan, Fasan] ►
fagianu (lat. PHASIANUM o it.), cirolitta f.,
tzurulittu
L, fagianu, fazanu N, fagianu,
fasgianu, fasgiani, pirdaxu, pidraxu C, fagianu SG
fagiolo sm. bot. (Phaseolus vulgaris) [Pianta
erbacea
delle
Papilionacee,
originaria
dell’America centro-meridionale, con fiori in
grappoli di color bianco, giallo o purpureo,
legume lineare con seme commestibile, ricco di
fecola. ] ► [bean, *haricot, judía, Bohne] ►
basolu (lat. PHASEOLUS), pisu (lat. PISUM),
avisedda f. L, basolu, fasolu, vasolu, abisedda f.,
pisu N, fasolu, fasou, fasoleddu, pisolu C,
fasgioru S, fasgiolu, fazzolu G
fàida sf. [feud, faide, venganza, Fehde]
disamistade, vinditta, venza (cat. venja) L,
minditta, venga N, vengantza (sp. venganza) C,
vindetta S, disamistai, inimistai, innimistai,
vinditta G
falce sf. [sickle, faux, hoz, Sichel] falche (lat.
FALX, -CE), farche, frache, messadorza L,
farche, falce, falche, farce, fartze, fudatza,
alle, varche N, farci, fraci, falci, cavoi m.,
cavoni m., messadroxa C, missaddóggia S, fàlcia,
fàrcia Lm, missatógghja, missaddogghja Cs,
pulina G
falciare vt. [to mow, faucher, dallar, mähen]
messare (lat. MESSARE) L, messare, farchiare,
farciae, affarchionare N, messai, crubai, segai
cun sa farci C, missà S, missà, falcià, ranzà (f. il
fieno) G
falco sm. orn. (Falco species) [Uccello rapace
diurno
dei
Falconiformi
dalla
testa
tondeggiante, becco robusto e ricurvo, ali
lunghe e strette, coda lunga e squadrata, zampe
un po’ sottili con artigli robusti.] ► [hawk,
faucon, halcón, Falke] ► astore, istore, tilibriu,
cicrinu (sp. sacre) L, astore, astoreddu, corranca
f. N, istori, stori, acchiladori, tzerpedderi,
arcireddu, arcideddu (it. accertello) C, falchu S,
falcu, farcu Lm G
falegname sm. [joiner, menuisier, carpintero,
Tischler] mastruàscia, mastru d’àscia, mastru de
linna, frusteri L, mastru de linna, maistu de
linna, doladore N, maistu de linna, maistu de
tàula, fusteri (cat. fuster) C, masthru d’àscia S,
mastru d’àscia, bancalà Lm, bancalaru Lm G
falena sf. zool. (Lepidoptera species) [Insetto
lepidottero dei Geometridi, crepuscolare, simile
ad una piccola farfalla, visibile perché svolazza
intorno alle sorgenti luminose, da cui è
attratto.]
►
[moth,
phalène,
falena,
Nachttfalter] ► mariposedda, mariposa (sp.
mariposa), oriola, puzone de sant’Antoni m.,
carabàttula,
mabrabàttula,
pedifigu
m.,
pibireddu m. L, chisinedda, lèppere de
sant’Antoni m., porcheddu de sant’Antoni m. N,
babballiscu m., brabbalei m., brabbaliscu m.,
prebbelei m., calacasu m., colacasu m., faifarra,
studacandelas m. C, mariposa S, mariposa,
barabàttula, piggioni di Sant’Antoni m. Cs G
fallire vt. vi. [to fail, faire faillite, quebrar,
scheitern] faddire (lat. *FALLIRE), addire, fallire
( ( it.), faltare (sp. faltar) L, faddie, faddire,
fallie, fallire, vallire N, faddiri, falliri, sfaddiri,
sballai, sciaddiri, da fai bamba (fig.) C, fallì S,
faddì, fallì, faltà, fà faddu G
falò sm. [bonfire, feu, fogata, Feuer] fogarone
(cat. fogarò), fogaratzu, foghilada f., foghilone,
fogorone, fogulone L, focarone, fochilada f.,
foculone, foghillone, fogone, folone, focu mannu
N, fagadoni, fogaria f., fagalloni, fagaloi,
fogadoni, fogalloni, fogara f., fogaroni, fogoroni,
foghera f., foghidoni, fragallioni C, fuggaroni S,
fucaroni,
focaroni,
focarina
f.
(f.
di
sant’Antonio) G
falsificare vt. [to falsify, falsifier, falsear,
fälschen]
faltzare,
affaltzare,
affalsare,
infaltzare, trastoccare (cat. trastocar) L,
affrassare, frassare, frassificare N, falsificai,
frassai, trastoccai, trassinnai C, fazzà, fazzifiggà
S, falsificà, falzificà, farzificà Lm G
falsità sf. [falseness, fausseté, falsedad,
Falschheit] affaltzia, falsia, fartzia, faltzidade,
faltzidùdine, falsulidade, faltzulidade,
fola,
appostura, impostura, cudìssia (sp. codicia) L,
falsaria,
fartzidade,
fraitzoneria,
frassia,
frassidade, frassidùmene m. N, falsidadi,
farsidadi, frassidadi, farsa, frassia (sp. falsía),
fingidura, impostura, mintzìdia C, falsiddai,
fazziddai S, falzia, farzità Lm, falsitai, falzitai,
falsittù, falzittù, farzummu m. Lm G
falso agg. [false, faux, falso, falsch] faltzu, falsu
(lat. FALSUS), farsu, fartzu, frassu, malfusu,
fraitzu,
fingidu,
duascaras,
matticanu,
matuzeddu L, falsu, fartzu, frassu, fratzu,
fraitzu,
faccinàrgiu,
duasfatzas,
gùrpinu,
framengu, ingabberi N, falsu, farsu, fartzu,
fraitzinu, frassu, mincidiosu, mincirissu, lepperi,
duasfaccis, pinnicheri C, fazzu S, falzu, farzu
Lm, falsu, finghjtu, fintonu Lm, ispiddottu G
fama sf. [fame, renommée, fama, Gerücht] fama,
famu m., lùmena, lumenada, nomenada (cat.
nomenada), nemonada, numenada gelu m.,
boghiada, fentomu m., mentovu m., insonu m.,
insonada, noidesa, soneddu m., nada, bàntidu m.
L, fama, vama, lùmena, luminzu m., nomenada,
nomenata, numenada, numenata, numinzu m.,
fentomu m. N, fama, nomenada, nomena,
insonada, intzonara, offu m. (cattiva f.) C, fama,
funtumu m., numinadda S, fama, funtomu m.,
lùmina, mintou m., mintuanza G
fame sf. [hunger, faim, hambre, Hunger] fàmene
m., fàmine m. (lat. *FAMEN), fàmigu m., gana,
ganosa, pilosa, vàdicu m., fàdigu m., cottìglia
(fig.), mastru Giuanne m. (fig.), mastru Giuanne
romasu (fig.), Bainzu m. (fig.) L, fàmene,
fàmine, amicronzu m., fàdicu m., gana, mastru
Jubanne m., cane ruju m., pititoja, schirru m.
(f. esagerata) N, fàmini m., sghìngiu m.,
sghintzu m. (probm. it. sghigno - Pittau), schirru
m., mastru Giuanni m. C, fammi, allivrina S,
fami, fammi, pilosa, sghìscia, sghinza, mastru
Ghjuanni m., ràia , barilocca (f. smodata) G
famìglia sf. [family, famille, famiglia, Familie]
famìlia (lat. FAMILIA), nadia (lat. NATIVA), fogu
m. (lat. FOCUS), ereu m. (cat. hereu), erèntzia
(sp. herencia), eredade (sp. heredad) L, famìlia,
famìllia, fammìlia vamìglia, vamìlia N, famìlia,
famìglia, famìllia C, famìria S, famìlia, famidda
Lm, gambella Cs G
famoso agg. [famous, fameux, famoso, berühmt]
affamadu,
famadu,
famosu,
fentomadu,
connottu, numenadu, signaladu (sp. señalado) L,
famosu, vamosu, connottu, nódiu, nodiu,
famatu, vamatu N, famau, famosu, nomenau C,
famaddu
(ant.),
famosu,
funtumaddu,
cunisciddu, nóbiddu, nódiddu S, famatu, famosu,
funtumatu, funtumaddu Cs, mintuatu, luminatu,
nòtitu G
fanciullezza sf. [childhood, enfance, niñez,
Kindheit] pitzinnia, pitzinnesa, manzania,
piseddia, pitzinnidade L, pitzinnia, pitzinnesa,
pilocchia N, piccinnia, piccinnesa C, pizzinnia S,
piccinnia, piccinnitai, istidditai, stidditai G
fanciullo sm. [young boy, enfant, niño, Kind]
pitzinnu (lat. PISINNUS), piseddu, piccioccu,
fantzellu (ant.), ninnitteddu, ninnittu L,
pitzinnu, pitzinneddu, pitzicu, pilosu (lat.
PILOSUS) N, pipiu, piccioccu, piccioccheddu,
pilloccu C, pizzinnu S, piccinnu, piccinneddu,
steddu, stiddittu, ziteddu G
fanfarone sm. [braggart, fanfaron, fanfarrón,
Prahler]
fanfarrone
(sp.
fanfarrón),
fanfarronosu,
paffarone,
ciarrone,
altzimpàmpinu,
ispantosu,
pampalluccosu,
pampalluccheri,
bantadittu,
fantàstigu
L,
fanfarrone, fanfarronosu, tzarrone, labalaccos,
aralata,
pampaluccosu,
pistasaghina
N,
fanfarroni, bragheri, bruffulubrodu, cartocceri,
cianciulleri,
frabànciulu,
pampaluccheri,
scorciolitanu,
scroccilitanu,
spillicamba,
scallacroccórigas, scarciopinu, schirriolu C,
fanfarroni, ippacconi, barrosu S, bradesu, boleru
(sp. bolero), manniosu, barrosu, ciavanagghju,
fanfarroni, fanfarronu Lm, franfaddonu Lm,
struncibàddulu Lm, buddiolu G
fango sm. [mud, boue, lodo, Schlamm] ludu (lat.
LUTUM), lutzu, lotzu (crs. lozzu), ludrau (lat.
VOLUBRATUM), ludru, limu (lat. LIMUS), fangu,
abbaina f. L, ludracu, ludru, ludu, lutu, ludrau,
ludrache, ludragu, fangu N, ludu, lurdu, luru,
lodu (sp. lodo), limu, fangu C, lozzu, ludu, fangu
S, lozzu, luzzina f., luzzinagghju, limu,
luscichina f., fangu, buliìgghju, sbuscichina f. G
fannullone sm. [idler, fainéant, haragan,
Nichtstuer] mandrone, mandronatzu, preittiosu,
preitzosu, prettiosu, dondiegu (sp. dondiego),
remendone, isvalendiadu, isfainadu, maravulleri,
pirastràriu,
andariegu
(sp.
andariego),
bistrasceri, carreràrgiu, curremundu, don passiza
e casca, faghenudda L, mandrone, mandronatzu,
prittiosu, preittiosu, cacatuppas, codianu, coinu,
manisiccu N, sfainau (cat. desfeinat), oreri,
preitzosu, mandroni, andariegu, andarinu,
arretrancheri, ganduleri, managu (sp. monago)
C, mandronàcciu, mandroni, mandruxu, oreri,
ischuiddaddu,
mandrùsgiu,
perdhurari
S,
mandroni,
prizzosu,
straderi,
mirindoni,
smaniatu, discuidatu, bugnoni, straccagani Cs G
fantasma sm. [phantasm, fantôme, fantasma,
Gespenst] fantàsima f., fantàsimu, pantàjima f.,
pantàmina, pantàsima f., pantàsimu, pantasma
(sp. ant. pantasma), pàntuma f., pantùsima f.,
sùrbile f. (probm. lat. SORBERE), puba f., puppa
f. (lat. PUPPA), babborcu, pantzaricottu,
puppuentu
L,
pantàsima
f.,
pantama,
pantamma, pantarma, panteu, pantuma, ùrbile
f., mamisori, ammuntu, pupurru, duegnu,
mummuddeu N, fantàsima, pantasma, pantàsima
f., pantuma f., pantumma f., mantuma f.,
mantumma f., mommoi, babborcu, marragotti,
marragottu, duenda f., duenna f. (sp. duende),
ispìritu, umbra ’e mortu f.
C, fantasma,
fantàsima, fantàsimu, ippìritu S, fantàsimu,
fantàsima, pantàsima f., parasìsima f.,
malumbra f., spera f. Cs G
fantòccio sm. [puppet, fantoche, títere, Puppe]
buattone
(piem.
büata),
mamuntone,
mumutzone, mastru de paza, puppa f. (lat.
PUPPA), puppiu, puppone, puppia f., Giorzi (fig.)
L, fantutzu, mamuttone, ucceomu (lat. ECCE
HOMO), puppa f., tzitzarrone N, mustajoni,
buattoni, palliatzu, mumutzoni, spantamatta C,
fantòcciu, buattoni, Giogli (f. di carnevale) S,
fantòcciu, buattoni, pupponi, Ghjógliu (f. di
carnevale) G
fare vt. [to do, faire, hacer, machen] fàere,
fàghere (lat. FACERE) L, fàchere, àchere, fàere,
vàchere, vaches N, fai, megai C, fà SG
farfalla sf. zool. (Lepidoptera species) [Insetto dei
Lepidotteri dai vari colori, col corpo conico
allungato ad anelli, quattro ali coperte di
squamette e l’apparato boccale trasformato in
proboscide per succhiare. Esistono diverse specie
di farfalle.] ► [butterfly, papillon, mariposa,
Schmetterling] ► mariposa (sp. mariposa),
parabàttula,
barabàttula,
barapàttula,
carabàttula, tzarabàttula, sesè, calacasu m.,
carracasu m., cacaracasu cacaracasu m.,
bellacasu,
ballancasu,
cagaracasu
m.,
faghefarina, carrafarina, lepporeddu m., ispìritu
m., pabedda, pibirinu m., mamasciola, mariola,
mattialutza, pompone m., bonas novas pl. (f.
vanessa; Vanessa cardui, V. virginiensis),
prafalla, pùbulu m. L, mariposa, bola-’ola,
bolab(b)entu
m.,
vola-vola,
volav(v)enta,
volav(v)entu m., puzone de peccatu m.,
lepporedda, lepporeddu m., léppuri m., lèpporo
m., pummeribella, abba de casu, marialene -a,
lìlliri m, puntaeddu m., tacculedda, telecasu,
farfalla N, mariposa, maniposa, pappagallu m.,
prappagallu m., pappacasu m., bellacasu,
balancau m., ballancau m., cabacasu m.,
calacasu m., coacasu m., colacasu m., faifarra,
folacasu m., trattacasu m., lepi-lepi, babballiscu
m., brabbaliscu m., meribella, piligraxu m.,
prafalla C, barabàttura, borabàttura S,
mariposa, barabàttula, zarabàttula, bonanoa Lm,
pupureddu m. G
farina sf. [meal, farine, harina, Mehl] farina (lat.
FARINA), farra, póddine m. (fior di f.; lat.
POLLEN, -INE), podda, podde (f. di 2^ qualità;
lat. *POLLIS) L, arina, farina, varina, podda,
póddine m., poddore m. (f. finissima), issette m.
N, farra (lat. FARRA), farru m., scetti m. (fior di
f.; lat. EXCEPTIS - Pittau), farina C, farina,
pòddini m. SG
faringe sf. anat. [pharynx, pharynx, faringe,
Rachen] bula, gùtturu m. (lat. GUTTUR), irgutzu
m., arguene L, garga, gargu m., gargarista,
gargarasta, ganga, gula, gargarju m., gagaju m.,
ingullidorju m., ingurtidorju m. N, faringi,
gùtturu m., graguena C, ora, aora, arghasthoru
S, gulguena, ganga, gula, mussichiddoni m. G
farmacia sf. [chemist’s shop, pharmacie, botica,
Pharmazie] botecaria, butacaria, butecaria (cat.
apotecaría), butica (sp. botica), buticheria,
potecaria, putecaria L, botecaria, butecaria,
formacia, fromatzia, potecaria, putecaria N,
potacaria, potecaria, potegaria, putecaria,
puticaria C, butica, farmacia S, falmacia,
puticcaria, buticcaria, puticca, buticca G
farmacista smf. [chemist, pharmacien, boticario,
Pharmazeut]
botecàriu,
butecàriu
(sp.
boticario), potecàriu, putecàriu (sp. ant.
apotecario) L, botecarju, boticarju, butecarju,
potecarju, putecàriu (cat. apoticari), formacista,
fromatzista N, butecàriu, potacàriu, potecàriu,
potegàriu potegariaxu, puticàriu C, buticàriu,
farmacistha S, falmacista, puticcàriu, buticcàriu
G
fàscia sf. [band, bande, faja, Band] fàscia (lat.
FASCIA), fasca, benda, doa (f. antincendio; lat.
DOGA), ligazu m., tiru m., tiazola, saigones m.
pl. (f. per bambini) L, fasca, aschile m. chinta,
dova, tiru
m. N, fàscia, sciasca, lattada,
latzada, lantzada, tiallora, imboza (f. per
neonati), infasciamentu m., cimuxa, gimussa,
zimussa C, fàscia, pracca (f. di riconoscimento),
ridosthu m. (f. che si mette al braccio in segno
di lutto) S, fasca, fasciola, vasca, imbòcia,
ambòcia, imbògia, listroni m. G
fasciare vt. [to bandage, bander, fajar,
verbinden]
fascare,
imboligare
(lat.
*INVOLICARE), imbattulare L, affascare, fascare,
fasciae, accringare, imbolicare, imbozare (f. i
neonati) N, fasciai, fascai, acchingiai, imbusciai
C, fascià, imburiggà, abbuzzà S, fascià, fascà,
infasciulà Lm G
fascina sf. [fagot, fagot, fajína, Reisigbündel]
farca, faschizola L, fascina, faschina, fasche
(lat. FASCIS) LN, fassina, latzau m. N, fasci m.,
fascigeddu m., fascina, maùgia C, fascina, fàsciu
m. S, fascittu m., calcareddu m., calcu m.,
calcheddu m. G
fastìdio sm. [troble, ennui, fastidio,Verdruss]
fastizu (lat. FASTIDIUM), iffadu, infadamentu,
infadu (sp. enfado), isfadu, accaionu, anneu,
pelea f., mattana f., grima f., impatzu, impizu,
issimizu, isvilidura f., cadrasula f., aggheju,
cumbatta f. (sp. combate), cumbattu, tragu (sp.
trago), infestu, aziu, pittizu, annaentu,
innaentu, innàmbulu, trasula f., ràngulu, gena f.
(piem. gena), arramattu, ammóniu, istécculu,
toroju, attédiu, candraja f., tambeddu, inzerra
f., iteròere, mattuzu, impértinu, impéltinu,
increscu, tròglia f., lolluru, lólluru, innénneru,
rechinta f. (cat. requinta), ispaborzu aggiórrida
f., ammoniamentu, appuria f., appurimentu,
appuru,
ammunestu,
attoloccada
f.,
attoloccamentu, attoloccu, coscoviada f.,
coscoviadura f., coscóviu, distragu, fistizu,
goloppoju, iffacchettu, impenzeu, incarzu,
incódumu, innaentada f., ismameddu, istraju,
pertoja f., pibincada f., pistapane, pittitzu,
tambeddada f., trajura f. L, astizu, fastizu,
irfadu, iffatu, arralla f., pelea f., mattana f.,
anneu, orroschèntzia f., pista f., pistapone,
atziu, aziu, annozu, fantizas f. pl., distentu,
imperrilcu, impizu, infinìtziu, istragacorzu N,
fastìdiu, nischitzu, segamentu, pibinca f.,
arroscìmini, arroscimentu, axiu, pistu (sp. pisto),
scallonadura f., scallonamentu, lassamistai,
piccigòngia f., infadu, pigoni, increscu, sciringa
f., gena f., infestu, canchériu, imbromu,
impelegu, tzaganea f. C, fasthìdiu, fasthizu,
iffaddu, infaddu, cumbatta f., cumbattu,
impìgliu, incrèsciu, pirea f., mattana f., isthragu
S, fastìdiu, infadu, anneu, canchériu, frattéuna
f., pretta f., mattana f., pilea f., disvelu,
tambeddu, cumbatta f., allòlliu, intrescu,
intriscada f., intriscu G
fata sf. [fairy, fée, hada, Fee] fada (lat. FATA),
jana (lat. DIANA), giana, zana L, fada, fata,
vada, jana, zana, bìrghine (lat. VIRGINE) N,
fada, fata, giana, iana, jana, axana, margiana,
mergiana, oxrana C, fadda S, fata, ghjana G
fatalità sf. [fatality, fatalité, fatalidad,
Schicksalhaftigkeit] sorte (lat. SORS, SORTE),
fadu m. (lat. FATUM), destinu m. L, sorte, fadu
m., ustinu m., fatalidade N, fadu m., sorti,
fatalidadi, screidura, screimentu m., ùbitu m. C,
faddariddai, fatariddai, fadda, sorthi S, fatalitai,
fatu m., distinu m., solti G
fatica sf. [fatigue, fatigue, fatiga, Mühe] fadiga
(lat. FATIGA), fàdigu m., antua, antzua, pretta,
pelea, munza (lat. MUNTA), podda, podestu m.
istimpida (it. ant. stampita), assoroppu m.,
pistatzu m., ispregorzu m., appattu m., ildigu
m., isdigu m., istelevrada L, vàdicu m., fàdicu
m., fatica, vatica, impodda, labore m.
(lat.LABOR), pistapone m., cardeddu m. N,
fatiga, fadia, affatigu m., ammattanada,
cansàntziu m. (sp. cansancio) , stentu m.,
traballu m., tzerga, tzrega, serga C, fadigga,
isthimpidda S, fatica, trabaddu m., bastrasginu
m., remu m., infraustu m., impodda Cs, pistapista m. G
fatto/2 sm. [fact, fait, hecho, Vorfall] fattu,
cuentu (sp. cuento), fattura f. L, fattu, vattu N,
fattu, sciattu C, fattu SG
fattucchiere sm. [wizard, sorcier, brujo,
Zauberer] majarzu, bruju, brusciona f., brùsciu
(sp. brujo), cogu (lat. COCUS), affatturadore,
fattuzadore, fattuzeri, magineri, mazineri,
mazineu, rejusta f. L, maghiarju, maghiarzu,
maghiàlgiu,
majàrgiu,
addominadore,
addominadora f.,
affatturadore, fattuzeri,
brussu N, mainàrgiu, marzineri, matzineri,
mazineri, maiarzu, abbrebadori, brùsciu, cogu,
andoviniadora f., axiana f., fattiàrgiu C,
maiàgliu, magliàgliu S, maiàgliu, facchiessu, lu di
l’occhj, fattucchjera Lm G
fava sf. bot. (Vicia faba) [Leguminosa delle
Papilionacee con foglie paripennate, fiori
bianco-violacei in racemi, legumi scuri con semi
verdastri commestibili.] ► [bean, fève, haba,
Ackerbohne] ► fae, faa, fai, fa’ (lat. FABA) L,
aba, fava, faba, vae N, faa, fai, fa’, faba, faja,
fava, fada C, faba S, faa, fai, fava Cs G
favo sm. [honeycomb, rayon de miel, panal,
Wabe] rega f., regra f., rege f., reja f. (lat.
REG(U)LA), melareja f., melarègia f., melarreja
f., bresca f. (cat. sp. bresca), pane de mele,
tippa, piapunga f. L, regra, arregra f., bresca
f., legra f., melarrègia f., melarregra f.,
melelegra f., pane de mele, pane de chera, pane
de abes, pane de espes, àvere f., avere f.,
melàvere f., bera f., vera de su mele f. N,
arrega f., arega f., brasca f., bresca f.,
melarega f., sippa di meli f. C, bugnu, casiddu,
ràggia f., règgia f. S, era f., aera f.,
melarregghju, meli arregghju G
fàvola sf. [fable, fable, fábula, Fabel] fàbula,
fola, contàscia, contànscia, contu m., contadu
m., contadia, contàntzia, paristòria (gr.
paristoria) L, fàbula, fàvula, vàvula, contàssia,
contu de foghile m., paristòria N, contu m.,
fàbula, paristòria C, fora, cuntaddu m.,
paristhòria S, fola, paristòria, contu m. G
favore sm. [favour, faveur, favor, Gunst] favore,
pavore, piaghere, derettura f. L, favore, fabore,
vavore, franzeo, piachere N, praxeri, arrimaderu
(sp. arrimadero), cabuda f. (cat. cabuda),
derettura f., favori C, fabori, piazeri SG, faori,
piaceri G
favorire vt. [to favour, favoriser, favorecer,
helfen] favorire, favorèssere (sp. favorecer),
favoressire, pavorire, cumpiàghere, addilire L,
favorèssere, favorie, favorire, cumpiàchere N,
favoriri, favoressi C, faburì, affaburì S, faurì,
favurì Lm G
fazzoletto sm. [handkerhief, mouchoir, pañuelo,
Tauschentuch] muccadore (cat. sp. mocador),
muccaloru, muccarolu, muncadore, muncalor,e
muncaloru, mancaloru, muncaloru de manu,
miccaloreddu, miccaloru, ischicciamanu L,
muccadore,
muccatore,
muccadoreddu,
miccadore, pannutzeddu, tibeo N, muccadori,
muncadori, muncaroi, maccadori, pannigeddu C,
muccaroru, muncaroru, muncaroru di nasu,
muccarori S, muccalori, miccalori -u, muccadori,
mandillu, zaccamuccu G
febbràio sm. [February, février, febrero,
Februar] frearzu (lat. FEBRUARIUS), freàrgiu
(ant.), frevariu (ant.) L, brearju, freàrgiu,
frearju, frearzu, frebbarju, frevarju, vreàgliu,
vreràrgiu, vrevarju N, freaxu, friàrgiu, friarxu,
friaxu, fiarzu, fiàrgiu C, fribbàggiu S, friagghju,
febbraju Lm, fibbragghju Lm G
febbre sf. [fever, fièvre, fiebre, Fieber] frea
(lat. FEBRIS), frebbe, frebba ( ( it.), caentura,
calentura, calintura (sp. calentura) L, frebbe,
fre’, caentura, cajentura, calentura, callentura
N, frei, fre’, accaglientura, caglientura,
callentura C, frebba S, frebba, freppa, calintura
G
feci sf. pl. [excrement, fèces, heces, Kot] merda
sing., cascasina sing., cagatzu m. sing, pudina
sing., massulu m. sing. (f. di bue), laina sing.,
loina sing. (f. diarroiche) L, merda sing.,
cacallone m. sing., istercu m. sing., cascasina
sing. N, merda sing., medra sing., mreda sing.,
streccu m. sing., stercu m. sing., streccósciu m.
sing. C, merdha sing. S, melda sing., bruttura
sing., spustogghju m. sing. G
fecondo agg.
[fecund, fécond, fecundo,
fruchtbar] fértile, fecundu, bundorosu, criadore
L, fértile, fecundu, anzadinu N, fértili, fecundu
C, férthiri, produttibu S, fecundu, criugnanu,
saliosu G
fede sf. [faith, foi, fe, Vertrauen] fide,
creimentu m., manifide maninfide (anello
nuziale), maninfiore L, fide, fede, affede, lórica
(anello nuziale; lat. *LORICA), risione, vassetta
(a. matrimoniale; it. fascetta) N, fidi, firi, arra
(lat. ARRA(E)), crièntzia C, fedi S, fidi, fedi Lm,
maneffidi, manaffidi G
fedele agg. [faithful, fidèle, fiel, treu] fidele L,
fedele, fidele, videle N, fideli, fidelli, fieli (sp.
fiel) C, fideri, fidaddu S, fideli, fidu G
fedeltà sf. [fidelity, fidélité, fidelidad, Treue]
fide, fidadesa, fidelidade (sp. fidelidad) L,
fedeltade, fide, fidelidade N, fidelidadi, fielidadi
C, fidelthai S, fidelitai G
fèdera sf. [pillow-case, taie, funda de
almohada, Bezug] cabidalera, beste de su
cabidale L, fòdera, coscinera, cossinera,
cussinera (cat. coixinera) N, coscinena,
coscinera, cuscinera C, cabbiddarera, vestha di
lu cabbiddari C, fèdera, freda Lm, investa,
ìntima Lm, afforru m. G
fégato sm. anat. [liver, foie, hígado, Leber]
fìdigu, fìgadu (lat. FICATUM), fìgodo L, fìcadu,
fìcatu, ‘ìcadu, ‘ìcatu, fìgadu, fìgau N, figau C,
fiddaggu, fìddiggu, figgaddu, fìddicu (ant.) S,
fegatu, fietu (genov. figäto), fieu, figarettu Lm
G
felice agg. [happy, heureux, feliz, glücklich]
felitze, dicciosu (sp. dichoso), biadu, feritzosu
(ant.), aggaliadu, venturosu L, additzosau,
ditzosu, felice, felitze, velice, bresosu, uffanu
(sp. ufano) N, dicciosu, biadu, venturosu, felici
C, firizzi S, dicciosu, felici, filici Lm, filizi G
felicità sf. [happiness, bonheur, felicidad, Glück]
felitzidade, dìccia (sp. dicha), dicciosia,
dicciosidade, biada, biadia, bonantza, gosu m.
(sp. gozo) L, additzosadura, ditza, ditzosia,
felicidade, velicidade, gosu m. N, dìccia, biadia,
prexu m., gosu m., felicidadi C, firizziddai S,
felicitai, felizitai, filizitai, dìccia, cuntentu m. G
fémmina sf. [female, femme, hembra, Frau]
fémina (lat. FEMINA) L, fémina, ‘émina,
fémmina, vémina N, fémina, fèmmia, singra,
sringa C, fèmmina S, fèmina, fèmmina Cs, Lm G
femminile agg. [feminine, féminin, femenino,
weiblich] feminile L, femminile N, femininu
LNC, feminile N, femmininu, femminiri S,
femininu, feminili G
fenicòttero (rosa) sm. orn. (Phoenicopterus ruber
roseus)
[Grosso
uccello
migratore
dei
Ciconiformi con collo molto lungo e contorto,
becco grosso e piegato verso il basso, con cui
setaccia il fondo delle paludi alla ricerca del
cibo, ali lunghe ed appuntite, occhi gialli con
anello oculare rosso, dal piumaggio color rosa
pallido, zampe lunghissime con tre dita
palmate.]
►
[flamingo,
phénicoptère,
fenicóptero, Flamingo] ► mangone (lat.
MANGUS), puzone ‘e paule, rua f., zente ruja f.,
zenterùbia f. L, fenicótteru, zenterùbia f., zente
ruja f. N, mangoi, mangoni, genti arrùbia f.,
zentàrrùbia f., genti arrùbiu C, marangoni S,
fenicòtteru G
ferire vt. [to wound, blesser, herir, verwunden]
fèrrere (lat. FERIRE), ferire, lattare, lantare,
latzare, lensare (lat. LANCEARE), isempiare,
ijempiare, istroppiare, lantzettare, lantzittare,
tumbire L, fèrrere, ferie, ferire, vèrrere,
lantare, lantzae, lantzare, lattare, latzare,
còrfere, crentiare, istroppiare, struppiae,
istruppiare, trincare (cat. trincar) N, ferri,
lantai, lantzai, smermai
(sp. muermo),
spistiddai, friai, fiaccai, ingólliri, ingrimi,
lantzittai, liagai C, firì, isthruppià, isciumpià S,
firì, scimpià, brisaltà Cs, stroppià Cs struppià G
ferita sf. [wound, blessure, herida, Wunde]
ferida, ferta, istroppiada, istróppiu m.,
istruppiada, lantada, lantadura, lanta, trincu m.,
trinchis, bua (infant.), caizone m., isémpiu m.,
ijémpiu m. L, ferta, lancettada, lantzrttada (f.
da taglio), lantadura, lattadura, latta, lantada,
lattada, biu m., crèntia, istroppiada, istróppiu
m., strùppiu m., istrùppiu m., trincu m. (cat.
trinco), tzallada N, ferta, ferida, lantada C,
firidda,
isthruppiaddura,
isthruppiadda,
isciumpiaddura S, firita, firuta, firidda Cs,
struppiadura Cs, struppiatura, trìnchisi m. Cs,
trincu m., bua G
fermare, -arsi vt. [to stop, arrêter, parar,
anhalten] frimmare (lat. FIRMARE), arrere (lat.
REGERE),
arreare,
arrèschere
(lat.
ADHAERESCERE), arrèzere, arressare, cansiare,
cansciare, arresettare, arresentare, arressare,
parare (cat. sp. parar), abbarrare (cat. barrar),
baraddàresi, imbarare, addemare, arrempellare,
aremare,
appuntare,
arreulare,
reulare,
attregare, aèschere (f. in gola), abèschere,
assabèschere, atturare, attroccare, addurare,
assettiàresi, affrimmagliare, arrabbare, atturare,
impirare L, firmare, virmare, affrimare,
frimmare, arrimare, arruare, arrugare, repiare,
arressare, arrèghere, règhere, obèschere,
asseliare, s’accotzare, assentulare, assettiare,
cansare N, firmai, frimai, frimmai, abbarrai,
parai, addobbiai, arresci, appantroxai, atturai
(cat. aturar) C), feimmà, abbarrà, imbarà,
arriggì S, filmà, firmà Lm, parà, barrà, abbarrà,
imbarà,
appuntà,
appusighintà,
stancià,
arrigghj’, arrisittà G
fermentare vi.
[to ferment, fermenter,
fermentar, gären] fermentare, fremmentare,
pesare (lat. PENSARE), ammadrigare, buddire (f.
del vino), semurtire, tiddirire L, afframmentae ,
fermentae,
fermentare,
vermentare,
ammadricare, craccare, incraccare, pesare,
agghimisonare, imboniare, N, fermentai, imbonai
C, pisà, ammaddriggà, maddriggà, buddì S,
filmintà, liità G
fermento sm. [ferment, ferment, fermento,
Gärungserreger] madrighe f. (lat. MATRIX),
madrijia f., fermentu (lat. FERMENTUM),
fermentarzu,
frementarzu,
fremmentarzu,
chimentarzu, bimisone, misone, erminzone,
bermisone L, madriche f., mardiche f., màrdiche
f.,
fermentazu,
framentu,
fromentu,
emmentarzu,
irmentàggiu,
cracu
(lat.
COAGULUM), ghimisone, chimisone, bimissone,
missone N, fermentu, framentu, fromentu,
frommentu, frumentu C, maddrigga f. S, matrica
f., maddrigga f. Cs, cagghju G
fermo agg. [firm, ferme, parado, unbeweglich]
firmu, frimmu (lat. FIRMUS), arressu, paradu,
chietu L, firmu, flimmu (Baunei), chietu,
arrésciu, arressu, séntulu N, firmu, frimmu,
frimu, virmu, istantarillau, parau, abbarrau,
arréssiu C, fèimmu, arressu, immaimmuraddu S,
felmu, fermu Lm G
feroce agg. [ferocious, féroce, feroz, wild]
ferotze, incainadu, incristadu L, feroce, ferotze
N, feroci C, firozzi S, ferozzi, firoci G
ferragosto sm. [August holiday, mi-août, mitad
de agosto, Mariä-Himmelfahrts-Fest] mesaustu
L, mesagustu N, mesaustu C, mezaosthu, Assunta
f. S, ferraustu G
ferrare vt. [to fit with iron, ferrer, herrar,
beschlagen] ferrare L, ferrae, ferrare, intzoare,
tzovare N, ferrai C, farrà S, farrà, ferrà Lm, firrà
G
ferro sm. [iron, fer, hierro, Eisen] ferru (lat.
FERRUM) LNCSG, verru N, farru G
ferro da stiro sm. [flat-iron, fer à repasser,
plancha, Bügeleisen] prància f. (cat. planxa; sp.
plancha), prentza f. L, plància f., prantza f.,
prència f., ferru de prentzare N, prància f.,
prència f., ferru de pranciai, ferru ‘e prenciai C,
prància S, prància, plància f. Lm G
ferrovia sf. [railroad, chemin de fer, ferrocarril,
Bahn] ferrandeu (ant.) m.
L, ferrovia LN,
ferruvia N,mferrovia, bia de ferru C, ferruvia,
ferrandera,
farrandàina,
farrandéura,
ferrandéura S, farruvia, ferruvia, lìnia farrata G
fèrtile agg. [fertile, fertile, fértil, fruchtbar]
fértile, amorosu, saliosu, crionzanu L, fértile- -i,
vértile, macrosu N, fértili C, férthiri S, féltili,
saliosu G
fèrula sf. bot. (Ferula communis) [Pianta erbacea
perenne delle Ombrellifere, alta fino a 3 m.,
con foglie ampie e fiori gialli in ombrella, a 5
petali, i frutti sono diacheni. È una pianta
tossica per il bestiame, soprattutto se ingerita
bagnata.] ► [ferula, férule, férula, Rute] ►
férula (lat. FERULA), feurra, érula, félura L,
férula,
féurra,
feurredda,
érula,
érula
covaddina, férula cabaddina, feulla, trullinu m.
N, férrula, faurra, feurra, féurra, fiurra, freudda
C, férura, vérura, érura S, fèrrula, fèrrulu m.,
furruloni m. G
fesseria sf. [stupidity, stupidité, futilidad,
Dummheit] macchine m., fesseria, nenneria,
gnegneria, nigneria, ignagnaria (sp. niñeria),
istrallóbiu m. L, ballallùmene m., bambighine
m., ischipuddàmene m., isbambiore m.,
issollorju m., scolóriu m., lollùghine m. N,
scimpróriu m., sciollóriu m., perreria (sp.
perrería), boveria, tonteria (sp. tontería),
minghengheria, loccura (sp. locura), fesseria C,
isgimprumu m., isgimprùmini m., isciabiddura,
fessaria, apparrònchiu m., maccunadda S,
scantarata,
scimprùgghjni,
scucchjarata,
sbacinata G
fesso/1 agg. [idiot, idiot, bobo, dumm] fessu,
maccu (lat. MACCUS), ballalloi, isimprottu (cat.
ximplot), isastuladu, castigadu, loccu (sp. loco)
L, fessu, drolle, ballalloi, catzutzu, balioddo,
drangalloi N, fessu, scimpru (cat. ximple), lolloi,
tzónchinu, càdamu, loccu, bambu C, fessu,
isgimpri, buccarottu, mangalloi, bisgioncu S,
scimpru, maccu, schessu, bisgioncu, bialottu,
bicchilloccu, fessu G
festa sf. [feast, fête, fiesta, Festtag] festa (lat.
FESTA), sarau m. (cat. sarau; sp. sarao), gala (it.
o sp. gala), cìffiri m., isciala L, festa, vesta,
affusione N, festa, scesta C, festha S, festa,
curretta G
festaiolo agg. [feast-loving, fêtard, jaranero,
festliebend] festajolu, festizadore, festizaju,
festulanu,
festaritzu,
festaresu,
féstinu,
banchitteri L, festajolu, festaresu, festàrgiu,
festazolu N, festulanu, festulianu, festarxu,
festàrgiu,
scialeri,
scialleri,
sciarodderi
scialadori C, festhaioru, dibirthuddu S, fistulanu
G
festeggiare vt. [to celebrate, fêter, festejar,
feiern] festare, affestare, festizare, fàghere
festa, festeggiare L, fàchere festa, festae,
festare, arregossiare (sp. arregocijar) N, festai,
affestai, fai festa, festeggiai, accasaggiai C,
fisthiggià S, fistigghjà, affistà, punissi in festa G
festino sm. [party, festin, festín, Fest] festinu,
falòrdia f., boda f. (sp. boda), rebottada f.,
ispuntinu L, festinu, rebotta f., issalu N, scialu,
scialema f., festinu, refega f. (cat. refega),
scodéggiu C, fisthinu, affesthóriu, rattameo S,
fistinu, buarra f., sciala f. G
festoso agg. [hearty, joyeux, festivo, freudig]
festosu, allegru, cuntentu L, accasazajolu,
alligru, cuntentu N, cuntentu, allirgu, prexau C,
festhosu, fisthosu, allegru, cuntentu S, fistosu,
allegramanti G
fetore sm. [fetor, puanteur, hedor, Gestank]
fiagu pùdidu, pudènscia f., pudidina f.,
pudidore,
pudore,
putzinosùmene,
ammormamentu, cóntomu, tuffu (cat. tuf; sp.
tufo), uppore L, pistolèssia f., pudesciura f.,
putzinosàmene,
pudesciore,
pudessiore,
pudesciùmene, pudiore, putènia f., putiore,
putioria f., putitina f., putitore, toscone,
toscono, racàmene, mòrmoro, mòrforo, còllere
f. N, pudescore, pudesciori, pudesciura f., fragu
léggiu, attùffidu, attuffu, attuffori, tuffori C,
apporu, fiaggu maru, fiaggu puzzinosu S, fiachina
f., fiacu malu, puzzina f., appurata f., maltinu,
misginghinu Lm, muscinghinu Lm G
fiaba sf. [fairy-tales, fable, fábula, Märchen]
fola, palistòria, paristòria, contadu m.,
contàscia, contu m., contu de foghile L, fàvula,
contàssia, paristòria, contu m., contu de foghile
m. N, fàbula, contu m. C, fora, contu m.,
cuntaddu m., paristhòria S, fola G
fiacco agg. [weak, faible, flaco, matt] flaccu,
fraccu (lat. FLACCUS), fiaccu ( ( it.), istraccu (it.
stracco),
mandrone,
arresu,
infracculidu,
istasidu, lenu (lat. *LENUS), illaéndidu, isbriadu,
romasu (lat. REMANSU), réndidu (cat. rendit; sp.
rendido) L, accallellau, fraccu, immeuddiu,
istraccu, mandrone, addrolliu, istremau N,
fraccu, stasiu, sganiu, sfinigau, abbrabbalonau,
abbrebesciau,
ammortoxinau,
ammotroxau,
lenu, accaugau, accalloffau, cansau, arramasidu
C, fiaccu, isthraccu, attrassaddu, attrassattaddu,
isthasgiddu, runziaddu S, fiaccu, straccu,
disamuritu, pattamodda Lm G
fiamma sf. [flame, flamme, llama, Flamme]
fiamma, fiama, frama (lat. FLAMMA), fiamarida
(cat. flamarida), fache (lat. FACIES), facu m.,
fiara (it. ant. fiara), fiacca, fracca, pampa (it.
vampa), caddarida (f. alta), rida L, flamma
(Baunei), framma, frama, fiama, vramma, fracca
(lat. *FLACCA), fraccana, fràccula, acu m.,
fràmula, rumella, rumellada N, frama, flamma,
liama, gliama (sp. llama), lama, pampa,
fràmmula, fràmmura, flacca, fracca C, fiara
,fiamma S, fiama, fiara G
fiammifero sf. [flame, flamme, llama, Flamme]
fiamma, fiama, frama (lat. FLAMMA), fiamarida
(cat. flamarida), fache (lat. FACIES), facu m.,
fiara (it. ant. fiara), fiacca, fracca, pampa (it.
vampa), caddarida (f. alta), rida L, flamma
(Baunei), framma, frama, fiama, vramma, fracca
(lat. *FLACCA), fraccana, fràccula, acu m.,
fràmula, rumella, rumellada N, frama, flamma,
liama, gliama (sp. llama), lama, pampa,
fràmmula, fràmmura, flacca, fracca C, fiara
,fiamma S, fiama, fiara G
fianco sm. [side, flanc, costado, Seite] fiancu,
costazu, costana f., ladu (lat. LATUS), fiancale,
timpanzu (lat. TYMPANIUM), chintzu, cùmaru,
cùmmaru, cùmeru (probm. lat. CUMULARE, -IS DES I, 428), costas f. pl. (lat. COSTA) L, fiancu,
viancu, costazu, ladus, latus, fianchile, fiancale,
franchile, cloga f., cùmmeru N, fiancu, costa f.,
costau (cat. costat; sp. costado), timpàngiu,
cùmburu C, fiancu, custhàggiu S, fiancu,
custàgliu, ala f., banda f., cùmmaru G
fiasco/1
sm.
[flask,
fiasque,
frasco,
Strohflasche] fiascu, frascu (sp. frasco),
fraschera f., impagliada f. (it. impagliare) L,
frascu, fraschera f., viascu, alcaratza f.
,istanzada N, fiascu, frascu, impagliada f.,
impallada f., impalliada f., istangiada, arìglia f.
(f. di terracotta) C, fiaschu, impagliadda f. S,
fiascu G
fiato sm. [breath, haleine, aliento, Atem] fiadu,
alenu, alidore, àlidu (lat. HALITUS), respiru,
isalenada f., mùsciu, ammùsciu, àschida f.,
àschidu, pìsulu, sùbidu, sùlida f. L, alenu, àlidu,
alentu, alientu, (sp. aliento), fiatu, muscu,
mùssiu, pèdia f., pìliu, pisinzu, tzìliu N, àlidu,
alientu, assuppu, suidu, sùidu, sùiru, sùlidu,
mùscida f., mùsciu, bàffidu (f. cattivo) C,
fiaddu, arenu, ripiru, mùsciu, pioru S, fiatu,
alenu, muffittiu, bàsara f. Cs G
fìbbia sf. [buckle, boucle, hebilla, Schnalle]
tìbbia, fìbbia L, tìbbia, tzìbbia, cìbbia, sìbbia N,
fìbbia, fìbbula, tzìbbia, sìbbia, frìbbia C, fìbbia S
fìbbia, fìppia G
ficcanaso
smf.
[busybody,
fouinard,
entremetido, Topfgucker] ficcanasu, cogheddu,
cogoneddu, mintirottu, frusciaculu, culeddu,
affroddieri,
ponemadrighe,
culatzeddu,
intrinculu, Maria corrinculu, milcintruddu,
mintinculu, miraminculu, mittinculu, nasinculu,
furittu, fiaghistruntzos, brodaresu, fiagheri,
frobbitzeri, murigamerda, pedru ponemadrighe,
tzoroddosu
L,
ficcanasu,
ficchetto,
zubanneluchia,
zubannecuchina,
cuscuzeri,
intraminculu, ficchette, ficchesu, ficchiddiu,
imbertziu, chicchiu, cannàpulu, mediaricru,
muricamerda,
muricheri,
narificchitu,
nuscatròddios,
pertusigheri,
pisciaennas,
turudderi, tzughilongu N, ficchettu, imbistiritzu,
affroddieri, furittu, ispricuereddu C, intruddoni,
cumprubosu, frusciagguru, ficchettu, intruglioni,
ischudrugnadori S, ficchinnasu, ficchinosu,
cugneddu,
cugnettu,
culeddu,
ficchettu,
frusciaculu,
metti-metti,
muttuleddu,
mittuleddu, furittu, nasilongu, barrunceddu G
fico sm. bot. (Ficus carica) [Albero delle Moracee,
tipico dei paesi caldi, con rami tortuosi e
corteccia grigiastra, foglie palmato-lobate,
frutti carnosi e dolci.] ► [fig, figuier, higo,
Feige] ► figu f. (lat. FICUS), figa f. (Sennori) L,
ficu f., figu m., aicu f., icu f., vicu f. N, figu f. ,
figu ‘era f. C, figga f. S, fica f., figga f. Cs, ficu.
figu Lm G
fico d’Ìndia sm. bot. (Opuntia ficus-indica) [Pianta
grassa delle Cactacee con foglie trasformate in
spine e rami appiattiti, ellittici, carnosi e con
frutti a bacca spinosa, commestibili, dalla polpa
gialla, bianca o rossiccia, piena di piccoli semi.]
► [Indian fig, figuier d’Inde, higo chumbo,
Feigenkaktus] ► figu morisca f., figudìndia f.,
figuìndia f., figuìndria, figumoro f., grega f.,
morisca f., panale L, ficu morisca f., imurisca f.,
fighemoràrgiu,
fighemoro,
figomoro
f.,
figumorisca f., chimorisca f., morisca f.,
moriscu, murisca f., vicu morisca f. N, figu
morisca f., figu murisca f., morisca f., figu moria
f., figu moru f., figuzìndia, carrùcciu C,
figgadìndia f. S, ficadìndia f., fichidìndia f., ficu
d’Ìndia, ficu muriscu, figgadìndia f. Cs,
fighidinda f. Lm G
ficosecco sm. [dried fig, figues sèches f. pl.,
pasa de higos, getrocknete Feige] càriga f.
(lat. CARICA), figu càriga f., figu siccada f. L,
ficu sicca f., ficu siccada f., figu de giuncu f.,
càrica f., chiarda f. N, càriga f., càrigu, figu
siccada f., figu sicca f. C, càrigga S, ficasiccu,
càrigga f. G
fidanzamento sm. [engagement, fiançailles pl.,
noviazgo,
Verlobung]
fidantzamentu,
assiguronzu, cógiu, cojuadura f., coju, cojànscia
f., cojonzu, cinghione L, fidantzamentu, intrada
f., asseguróngiu, seguróngiu, assicuramentu,
assicuronzu (f. ufficiale), cojubantza f., cojubiu,
cóua f., cóuba f., cozu, cozu(v)iu, cujubera f. N,
accappiamentu de coja, assiguramentu de coja
C, fidanzamentu, cuiubugnu, cugnugnu, cuiugnu,
intradda f. S, fidanzamentu, pricunta f.,
palisugnu, spalisugnu, ispalisugnu, abbràcciu,
assigurugnu, incrocchju Lm G
fidanzato sm. [fiancé, fiancé, novio, Verlobte]
fidantzadu, cojuadu nou L, fidantzau, amoratu,
morosu (it. dial. moroso), isposu N, cojau,
dameddu, sposu, piccioccu C, cuiubaddu nobu,
fidanzaddu, trugliuraddu nobu S, fidanzatu,
prumissu sposu, galanti Lm, incrucchjatu Lm,
abbracciatu G
fidare, -arsi vt. vi. rifl. [to entrust, confier,
confiar, anvertrauen] fidare LN, fidae N, fidai,
firai, cunfiai, tenni cunfiantza C, fidà S, fidà,
cunfidà, punì fidi G
fidùcia sf. [confidence, confiance, confianza,
Vertrauen] fidùtzia, fidùcia, fide, afficcàntzia,
appinnioccu m. L, fidadura, fidànsia, fidàssia,
fidùcia, fidùssia, viansa N, fidùcia, cunfiantza
(sp. confianza) C, fidùzzia, fedi S, fidùccia,
cunfidanza, cridènzia G
fiele sm. [bile, fiel, hiel, Galle] fele (lat. FEL) L,
fele, ‘ele N, feli, febi, fei, staccu C, feri S, feli G
fieno sm. bot. (Foenum species) [Tipo di erba di
prato, pascolo o erbaio che viene tagliata,
essicata e conservata per l’alimentazione del
bestiame.] ► [hay, foin, heno, Heu] ► fenu
(lat. FOENUM) LN, fenu, forrani (lat. FORRAGO)
C, fenu, farràina f. (f. fresco), fìndaggu S, fenu,
fena f. G
fiero agg. [fierce, fier, fiero, stolz] fieru,
manninu LN, artivisu L, vieru N, fieru, prontudu
C, fieru S, fieru, feru, altiu, vettiosu G
fifone
agg.
[funk,
froussard,
miedoso,
Angsthase]
fifone,
timorosu,
timizosu,
timigaghi, cagone, pibinchi, porosu, durittosu L,
fifone, timecacca, timeccaca, cacone, chisineri,
fifone, isporósile N, timaculu, timiculus,
pisciacratzonis, timigosu, timoriosu C, paurosu,
timurosu, assusthaddittu, caggariddosu S, fifoni,
timurosu, cudiolu, cacasucchju G
fìglio sm. [son, fils, hijo, Sohn] fizu (lat. FILIUS)
L, fìgiu, fiju, fìlgiu, fillu, fitzu, fizu, vizu N, fillu,
fìgliu, fìgiu C, figlioru S, fiddolu, figliolu Cs G
figliòccio
sm.
[godson,
filleul,
ahijado,
Patensohn] fizolu fiddotzo, -u (lat. FILIOLUS) L,
fijolu, fizolu N, filloru, figlioru, filliolu, fillioru,
fizolu, figliolu (cat. fillol) C, figliozzu S,
fiddozzu, figliozzu Cs G
figura sf. [figure, figure, figura, Form] figura,
frigura, fregura, friura, cona (lat. EICONA),
visera, bisera, isera (tosc. visiera) L, figura,
frigura, vrigura N, figura CS, figura, fiura, frigura
G
fila sf. [line, file, fila, Reihe] affilerinada, fila,
filera (cat. filera; sp. hilera), filarina (in),
filérina, filerina, filèria, lerina, lérina, tenea,
rala, ràglia (cat. ralla), rea L, fila, filera, cordu
m., teneca N, fila, fibera, filera, arringhera (cat.
sp. ringlera) C, fira, firari m., andàina, ràglia S,
fila, filérina, andàina, culdiolu m. G
filastrocca sf. [rigmarole, rengaine, retahíla de
palabras, Kinderreim] andira, filatèria (it. ant.
filatera o cat. ant. filatèria), filastrocca,
narantina L, badaloccu m., filonzana, tzàntzara
N, imbala-imbala, imbalapipius, rantantira,
arratantira, duru-duru m. C, firasthrocca,
mìmura S, filastrocca, filumestu m., duru-duru G
filetto sm. [thin thread, filet, filete, Fädchen]
filettu, filette, mustela f. L, filette, filettu,
imbuccadu (de sa brilla), sambisuga f. (f. di
carne), ambisuga f. N, filettu, luntza f., mustela
f., anguidda f., arista f., schinali, C, firettu S,
filettu, mustera f., spinu (f. del maiale) G
filo sm. [thread, fil, hilo, Faden] filu (lat. FILUM)
L, filu, affilu N, filu, fia f., filinconi, pìtziri (f. di
acqua) C, firu S, filu G
filomena sf. orn. (Lusciola luscinia, L.
megarhynchos) [Piccolo uccello dei Passeriformi
(Turdidi), dal canto melodioso, becco sottile,
appuntito e leggermente ricurvo all’apice,
giallastro, occhio scuro con bordo giallognolo,
coda lunga e stretta con margine arrotondato,
addome e sottocoda bianchi, piumaggio
complessivamente castano, con zampe rossicce.
È meglio conosciuto con il nome di “ usignolo “.]
►
[Philomela,
philomène,
filomela,
Nachtigall] ► filumena, rusinzolu m., pizone
‘eranu m., puzone de riu m. L, filormena,
rusignolu m., cirulicorda, conchinigheddu m.,
beranile m. N, filomena, mena (sp. mena),
rosignolu m., arrosignolu m. (cat. rossinyol),
passirillanti m., srubiarriu m. C, firumena,
russignoru m. S, filumena, russignolu m.,
picchjorru m. G
filosofia sf. [philosophy, philosopie, filosofía,
Philosophie] filosofia LNC, firosofia S, filosofia G
filtro sm. [filter, filtre, filtro, Filter] filtru,
coladore L, firtru, filtru, filitru
N, filtru,
coladori C, filthru S, filtru, firtru Lm, culiri G
finalmente avv. [finely, finalement, finalmente,
endlich] affines, finalmente, a sa fine, in finitia,
fintzamente, fenamente, belleggai, eppurueppuru, abbolladeu, abbozadeu L, finarmente,
finalmente, a sa fine, bell’e gasi, eppurueppuru, benapassora N, fiamenti, finalmenti,
finisamenti, eppuru-eppuru C, finaimmenti,
finamenta, finzamenta S, finzamenti, finalmenti,
finamenti, fiamenti, forzimai Lm, a la bonaia,
abbonaia, ammalaia, ogghjmà Lm, ogghjmmai
Lm G
finanziere sm. [financier, financier, financiero,
Finanzier] fenantzieri, finantzieri L, finantzieri,
fracapipas (fig.) N, finantzeri, finantzeri C,
finanzieri,
pruposthu,
fiaggabipi
(fig.),
cagghispiàggia (fig.) S, finanzieri, pruppostu,
prepostu, pripostu Lm, cacaspiagghja Lm G
fine/2 sf. (termine) [end, fin, fin, Ende] fine, finis
(lat. FINIS), remattu m. (sp. remate), accabba,
accabbada, accabbadura, accabbamentu m.,
accabbu m. (sp. acabo), agabbu m., ammellu m.,
iscabulada., iscoitzada, ultimera L, fine, finida,
finis, finitia, remattu m., accabbu m. N, fini m.,
arremattu m., ségliu m. (sp. sello), términu m.,
accabbadura f., accabbu m., scoada, scolostada,
scuada, sculada C, fini, finidda, accabbadda,
agabbada S, fini, agabbata, chjusa, cumprita,
ultimera, tèlmini m. G
finestra sf. [window, fenêtre, ventana, Fenster]
balcone m., ventana, fentana (sp. ventana),
frenesta, fenestre (lat. FENESTRA) L, bentana,
bracone m., fenestra, fronesta, fentana,
ventana, vronesta, vinestra N, fantana, fentana,
vantana, ventana, fenesta, fonesta, fronesta,
froesta, venesta, vonesta, vroesta C, balchoni
m., vintana S, balconi m., barconu m. Lm G
fìngere
vt.
[to
feign,
feindre,
fingir,
vortäuschen] fìnghere, fìngere, fingire, fàghere
su bellu in cara, apparare L, fìngere, fìnghere,
dispintare (sp. despintar), fàere sa finta N, fingi,
despintai, dispintai C, fignì , fingì S, fignì Lm,
fingì, finghj’, fà finta di G
finire vt. [to finish, finir, acabar, enden] finire
(lat. FINIRE), cumprire, accabbare, agabbare
(sp. acabar), fèrrere (lat. FERRE), ilgiubbare,
iscoitzare, sessare, tzessare L finie , finire,
accabbare, arrimare, ispacciare, sessare, fèrrere
N, accabbai, finiri, sentzai, cumiai C, finì,
accabbà, abbacà, zissà, sinsà S, finì, agabbà,
viné a fini, cumprì G
finòcchio sm. bot. (Foeniculum vulgare) [Pianta
erbacea perenne delle Ombrellifere, aromatica,
con foglie divise in lobi filiformi, delle quali si
mangia la parte basale carnosa, e fiori gialli.] ►
[fennel, fenouil, hinojo, Fenchel] ► fenuju
(lat. FENUCULUM), fenugru, fenùgiu, fenugu,
finuju L, frinucu, frinucu de sartu, fenucru,
fenuglu (Baunei), fenugu, frenucu, frennugu,
frenucru, enucru, inucru N, fanugu, fenugu,
finugu, fenugu ‘eru, fenugu durci, fenugu de
ortu, frenugu C, finocci, finòcciu S, finocchju G
finzione sf. [finction, feinte, ficción, Fiktion]
fingidade, fintesa, fintzione, fissione (ant.),
cumpostura, travisa L, finta, finghidura,
fintzione, dispintadura, gramasia N, finta,
fingidura, candroga, dispintamentu m. C, finta,
fintàggina, finzioni S, finzioni, finghjmentu m.,
sventu m. G
fioccare vi. [to fall in flakes, neiger, nevar, in
Flocken fallen] fioccare L, froccare N, floccai,
froccai, calai a froccus, sollai, sroccai C, fiuccà
SG
fiocco/1 sm. (nastro) [ribbon, noeud, borla,
Schleife] fioccu (lat. FLOCCUS), craba f.,
cuccusa f., chirritzu (f. di lana), istrotzu L,
floccu, froccu, fruccu, filioccu, pupusa f.,
tappile N, floccu, froccu, solla f., lasu, chirrioni
C, fioccu, pinnècciu (f. di cotone) S, fioccu,
floccu, puppusoni, frusgettu Lm, vilaccò Lm G
fionda sf. [sling, fronde, honda, Schleuder]
frunda, frùmbula, frundìgula L, frunda, frunna,
frùndia, frùndula (lat.FUNDULA), frùnnia,
vrunda, vrùndia N, frunda, frunza, frùndia,
frùnzia, fréndula, fròndua, fróndula frùnzua,
frùndula, vréndula, passìggia (cat. passetja) C,
frùndia, fundìriga S, frùmbula, frùndula, frùndia,
strùmbula G
fiore sm. [flower, fleur, flor, Blume] fiore, flore,
frore (lat. FLOS, -ORE) L, brore, flore (Baunei),
frore, viore, vrore N, frori, flori, lolloi (ant.) C,
fiori SG
fioriera sf. [flower-bed, pot à fleurs, paterre,
Blumenkasten] fioriera, pastera (cat. pastera) L,
frorera, pastera N, pastera C, fiorera, fiurera,
pasthera S, fioriera G
fiorire vi. [to flower, fleurir, florecer, blühen]
fiorire, florire, inflorire L, florire, frorie, frorire,
vrorire N, floriri, froressi, floréssiri (sp.
florecer), froriri, infloriri, infroriri, infrorai,
affroriggiai (cat. florejar) C, fiorì, fiurì S, fiurì,
bucà li fiori, ucchjà (f. delle gemme) G
firma
sf.
[signature,
signature,
firma,
Unterschrift] firma, frimma, annomenu m.,
suprammanu L, firma, flimma (Baunei), frimma
N, firma, frima C, fimma S, filma, felma (ant.) G
fisarmònica sf. [accordion, accordéon, acordeón,
Akkordeon] fisarmónica, organittu m. (organetto
diatonico), sonu m. L, fisarmónica, organeddu
m., chitarredda (cat. volg. guiterra) N, soneddu
m., sonettu m. C, sunettu m. S, sunettu m.,
olganettu m. G
fischiare vi. [to whistle, siffler, silbar, pfeifen]
frulciare, frusciare, fruschiare, frischiare (lat.
FISTULARE), frischinare, affruschiare, fruscidare,
moidare, muidare (f. del vento), muizare L,
fischiae, fruschiare, mughidare, suliae, suliare,
suspiae N, fischiai, frusiai, frusittai, ammuinai,
imbrisiai, sulai, sulittai, suliettai, zumiai,
surbiai, surbiettai, srubiai C, fruscià, surittà S,
fruscià, friscià Lm G
fìschio sm. [whistle, sifflement, silbido, Pfiff]
frùlciu, frùsciu, frùschiu, muizada f., muizu L,
frùschiu, fìschiu, sùliu,
sùspiu, vrùsciu N,
frùsiu, frusittu, mùdia f., srubiettu, sulittu,
suliettu, sùliu, surbiettu, sùrbiu, sùrviu, zùmiu C,
frùsciu, surittu, suittu S, frùsciu G
fissazione sf. [fixation, fixation, fijación,
Festmachen] fissatzione, oriolu m., subrinu m.,
fiolu m., violu m., resinnu m., chimera,
iscasciolu m. L, fissassione, fissadura, oriolu m.,
mermeddu m., incranchériu m., pimpiriolu m. N,
fissatzioi, fissatzioni, fisciatzioni, fiolera,
bibigorra, bremi de corru m., pelei C, fissazioni,
tasthabeddu m., travinu m., frinéggiu m., ravinu
m., zirrioni m., macchini m. S, fissazioni, cilevru
m., cilèvriu m., fragellu m. Cs, pecca G
fitto
pp.
agg.
[thick,
épais,
fijado,
eingeschlagen] fittu, infittu, carcu, fruscu,
auppadu, fassudu, tiddu, tìppidu; ficchidu,
cravadu L, carcu, craccu, intippiu, tippiu,
aggorrospatu, ammartau, issipiu,; cravau N,
fittu, tippiu, tibbiu, intippiu, craccu; ficchiu,
cravau C, carchu; ficchiddu S, fittu, calcu,
inzividditu Lm; infittu G
fiume sm. [river, fleuve, río, Fluss] irriu, riu (lat.
RIVUS), fiùmene, flùmene, frùmine (lat.
FLUMEN) L, ribu, riu, rivu, erriu, frùmene,
grùmene N, arriu, erriu, flùmini, frùmini, pajò C,
riu SG
fiuto sm. [scent, flair, olfacción, Schnuppern]
fiagu, fragu, annasada f., abbentu, arrastu (f. di
selvaggina), seledu, nuscu (lat. MUSCUS) L,
abbentu, fracu, frusa f., nasu, annasadura f.,
arrasta f. N, fragu, frusa f., arrancu, arrastadura
f., arrastamentu C, fiaggu S, fracamentu,
taeddu, fiutu G
flagellare vt. [to flagellate, flageller, flagelar,
geisseln] flagellare, fragellare, frazellare,
aggigottare, fàghere a gigotta, atzottare (sp.
azotar), fustigare, zigottare L, fragellare,
frajellae, frazellare, zigottare, fàchere a zigottu
N, flagellai, acciottai, affrustai, matzigonai C ,
fragillà, azzuttà, azzottà S, flageddà, flagellà,
flagiddà, flagillà, fracillà, acciuttà G
flagello sm. [scourge, fléau, flagelo, Geissel]
flagellu, fragellu, frazellu, abbasattu, gigotta f.,
atzotta f. (sp. azote) L, fragellu, frajellu,
frazellu, zigottu, abbasattu N, flagellu, acciottu
C, fragellu, azzotta f., làttiggu (sp. látigo),
disciprina f. (f. usato per penitenza) S, flagellu,
fraceddu, fracellu, acciotta f., làtticu G
flàuto sm. mus. [flute, flûte, flauta, Flöte]
flàutu, flàutu de linna, ottavinu, pipiriolu,
trobedda f., triellu, truvedda f., sonedda f. (f.
di canna o di fieno) L, fràutu, pipaiolu, tibinu,
truvedda f., triedda f., itriedda f., pittariolu,
piulette N, flàutu, sonus de canna pl., pìfferu,
pipaiolu
C, fràutu, pìffaru, carandroni,
trubéddura f. S, frusciaiolu, truedda f. G
flèttere vt. [to flex, fléchir, doblar, biegen]
mujare, muggiare, musciare, pijare, pinnigare,
abbentare, innaigare (f. dei rami), incujare,
inrusciare, grunare, frittire, flèttere (lat.
FLECTERE o it.) L, frittie, frittire, frettire,
pinnicare, cranucare, indrùgere N, fléttiri,
infléttiri, allettiai, indulli, undùxiri (lat.
INDULGERE), incruai, incrubai, prestai (cat.
prestar) C, piggià, immuggià S, flittì, frittì,
mugghjà, pigghjà, cannuccassi G
flora sf. [flora, flore, flora, Flora] flora,
prantarza, prantaza LNC, frora NCS, flora G
flòrido agg.[florid, prospère, florido, blühend]
fioridu,
prósperu,
losanu
(sp.
lozano),
arreputzadu, galanu (sp. galano) L, prósperu,
abborborau, giuvente, irfroscau, vrassellu N,
fróridu, froréssiu, prosperosu, biatzu C,
pròiparu, fiuriddu S, lucitu, rostu, prosparosu G
flusso sm. [flux, flux, flujo, Strom] flussu, fluore,
avviadura f. L, succurrida f., frussu N, flussu,
fluori, flùsciu, scetta f. Cs C, frussu, avviaddura
f. S, flussu, ghjettu, fruimentu, dirramu,
avviatura f. G
foca sf. itt. (Monachus monachus) [Mammifero
pinnipede dei Carnivori dal corpo grasso e
affusolato, con arti foggiati a pinne, cinque dita
munite di piccole unghie, lunghe vibrisse sul
muso e sulle sopracciglie, privo del padiglione
auricolare.] ► [seal, phoque, foca, Seehund] ►
biju marinu m., bitellu marinu m., boe marinu
m. L, boe marinu m., foe marinu m., voe marinu
m., bicru marinu m., vicru ‘e mare m., vacca de
modde, foca N, boi ‘e mari m., boi marinu m.,
bigu marinu m., écciu marinu m., vitellu marinu
m., bigumarras m., vigumarras m., irgumarras
m., crigumarras m., culumarru m. C, foca,
viddeddu marinu m., boi marinu m. S, bóiu
marinu m., vecchju marinu m., vigghju marinu
m. G
focàccia sf. [cake, galette, hogaza, Fladen]
covatza, coatza (tosc. volg. cofaccia), cavatza,
cótzila,
cótzula, cótzulu m., fogatza,
paintzedda, abbinfache, biffache, ammenfache,
cocca, ciocci m., cocconedda, fresa (lat.
FRESUS), fresalente m. L, coccatza, covàccia,
cótzila, cótzula, fogatza, pane a corona m.,
panedda, modditzosu m., abbifache, bainette
m., cocconedda N, fogatza (cat. fogassa o it.),
caccoi m., cocca, cócciula, coccoi m., civàrgiu
m., civraxa, croggetta, ladixedda, mustàcciu m.
C, cuazza, coazza, cocca, cózzura, lóttura S,
cuvàccia, cuàccia Cs, còcciula, cocca Lm, coccu
m., coccaredda, cuccareddu m., cucchittu m.,
cuagliuledda G
fòdera sf. [lining, doublure, forro, Futter]
afforra, afforru m. (cat. sp. aforro; DES I, 58),
forra, frisu m., fòdera L, fòdera, ifforru m.,
inforru m N, forra, afforru m., inforra, inforru
m., unforru (cat. enforro), intrafforru m. (cat.
sp. entreforro) C, afforru m. S, afforru m.,
anforru, m., fodra Lm, froda Lm fòdera, batta,
sacconu m. Lm G
foga sf. [dash, fougue, fogosidad, Hitze] foga,
foa, fogoria, fogòria, fogosidade, fùria,
imbàttida L, foca, fùria N, foga, ìmpetu m. C,
foga, fùrria, ìmpiddu m. S, folca, fruppa, ulminu
m. G
fòglia sf. [leaf, feuille, hja, Blatt] foza (lat.
FOLIA) LN, fògia N, folla, fògia, fòglia C, fóglia
S, frunda, fronda, fodda G
foglietto sm. dimin.[leaflet, feuillet, hojita,
Blättchen] foglina f., fozolu L, fogigeddu,
follietto, fozicheddu, fuglina f., fotzolu, otzolu
N, foglieddu, fogliettu, follittu, foddixeddu C,
foglina f., fuglina f., fugliettu S, fuglina f.,
foglittu, foddareddu G
fòglio sm. [sheet, feuille, pliego de papel, Blatt]
bógliu, fógliu, fozu L, follu, fozu N, fógiu, fógliu,
, fólliu, follu, fogiu (ant.) C, fógliu S, foddu,
fògliu, fogghju Lm, càltulu G
fogna sf. [drain, égout, cloaca, Abzugskanal]
fogna, cunduttu m. (lat. CONDUCTUM), fanu m.
(gr. xános), cauda, pòlcio m. L, fogna, fonna,
bassa (cat. bassa) N, bassa, cunduttu m., mara
(prerom.), cunetta, conetta (f. scoperta) C,
bassa, cunduttu m., fogna S, bassa, fogna G
fólgore sf. [thunderbolt, foudre, rayo, Blitz]
lampu m., fùlmine m., raju m. (lat. RADIUS) L,
lampu m., fùrmine m., raju m. N, lampu m.,
fùrmini m., raju m. C, fùimmini m., ràiu m. S,
ràiu m., irràiu m., saetta., alcu di focu m.,
lampu biaittu m. G
folle agg. mf. [mad, fou, demente, verrückt]
maccu (lat. MACCUS), toccadu a conca,
conchicottu, loccu (sp. loco), cherveddioltadu,
mancante,
reziradu,
variadu,
fogliadu,
iscascialettadu,
iscascioladu
L,
maccu,
dischissiau, toccau a conca, istrempiau, tambau,
ischipuddau, irbariau, irbarionau, irvariatu N,
maccu, ammacchiau, schissiau, mancanti,
gaddinosu, schissiolau, spriuxau C, maccu,
mancanti, ischessu S, maccu, lisiatu, mancanti,
déffici di menti G
follia sf. [madness, folie, demencia, Wahnsinn]
macchine m., ammàcchiu m., disattinu m. (sp.
desatino),
mancantésimu
m.,
billèllera,
iscassiadura L, macchìghine m., macchini m,
macchìssia, macchiore m., dischìssiu m. (sp.
desquicio), irvàliu m., ammàcchiu m. N,
macchìmini m., macchiori m., macchinu m.,
macchìlliu m., mediori m., mattania, ammàcchiu
m., schìssiu m., loccura (sp. locura), gaddìmini
m., ingaddu m. C, macchini m., macchinésimu
m. S, macchinu m., maccùgghjni m., mattitù
Lm, mattù Lm, risaltu m., scàsciu m.,
scasciùgghjni m., disattinu m., vaddàriu m. G
fondamenta sf. pl. [foundation, fondation, basa,
Grundmauern] fundamentos m. pl., fundaghe m.
sing. L, fundache m., fundamenta sing.,
fundamentas N, fundamentus m. pl. C,
fundamenta, fundazioni S, fundazioni, murufossu
m. sing. G
fondare vt. [to found, fonder, fundar, gründen]
fundamentare, fundare (lat. FUNDARE) L,
fundae,
fundare, vundare
N, fundai,
fundamentai C, fundà, gittà li fundamenti S,
fundà G
fóndere vt. vi.
[to melt. fondre, fundir,
schmelzen] fùndere (lat. FUNDERE), fundire
(ant.), isòlvere (lat. SOLVERE), solovrare,
solovrinare, soluvrinare L, fùndere, iscallare N,
fundi, scallai C, fundì, isciuglì S, fundì, scagghjà,
sulivrà, istruggì G
fontana sf. [fountain, fontaine, fuente, Brunnen]
funtana (lat. FONTANA), puntana, càntaru m.
(lat. CANTHARUS) L, funtana, antana, fantana,
fontana, muntana, ‘untana, vuntana N, funtana,
mitza (pun. mittsa - DES II, 121), mintza C,
funtana, càntaru m. S, funtana, càntaru m.,
occhj d’ea m. G
foràggio sm. bot. (Ferrago species) [fodder,
fourrage, forraje, Futter] [Qualsiasi prodotto
vegetale destinato alla alimentazione del
bestiame.] ► foràggiu, ferràina f., forràina f.
(lat. FERRAGO, -INE), arràine f., pamenta f.,
proenda f. (lat. PROBENDA x PRAEBENDA) L,
forazu, ferràghine f., farràghine f., farràina f.,
farràine f., erràghina f., erràine f., acchidarju,
probenda f. N, foràggiu, farràini, farrani,
forràini, forrani, froràggiu, musùngiu, provenda
f., brovenda f., pravenda f., bravenda f. C,
farràina f., prubenda f. S, ferràina f., pruenda
f., foràggiu Cs G
fòrbici sf. pl. [scissors, ciseaux, tijeras, Schere]
fóscighes, fórfighes, fórtzighes, fróffighes (lat.
FORFEX, -ICE) L, fórciches, fórtiches, fórtziches,
fórtzighes, ‘órciches, órtiche sing., órtziche
sing., óttiches, ferrittos m. pl., serrittos m. pl.,
serros m. pl. N, ferrittus m. pl., ferritzus m.
pl., ferrus m. pl., scerrittus m. pl. C, fóibizzi S,
fòlbici, fòlvici, fòrvigia sing. Cs, tisuri Lm G
forca sf. [fork, fourche, horca, Galgen] furca
(lat. FURCA), impiccadorzu m. L, fruca, furca,
urca, vrucca N, furca, fruca, impiccadroxu m. C,
forcha, paroni m. S, fulca, forca Cs, furca Lm G
forchetta sf. [fork, fourchette, tenedor, Gabel]
forchetta, furchetta (lat. FURCILLA), furchitta,
forchitta, furchidda L, froccchitta, frucchitta,
fucherta, frucchitta, furchetta, furchitta,
‘urchetta, furtica, orchidda N, frucchitta,
forchitta,
frocchitta,
frucidda,
furchitta,
furcidda, furtica C, furchetta S, fulchetta,
furchetta Lm, furcina Lm G
foresta sf. [forest, forêt, floresta, Wald] foresta,
padente m. (lat. PATENS, -ENTE), littu m.
(prerom.) L, furesta, foresta, voresta, vresta,
patente m., mattedu m. N, foresta, padenti m.,
tziria C, forestha, buschu m. S, furesta, silva,
lettu m. G
forestiero sm. agg. [stranger, étranger,
forastero, Fremde] furisteri (it. ant. forestieri),
foristeri, foranu, forianu, intradittu, istragnu,
istranzu (lat. EXTRANEUS) L, furisteri, vuristeri,
istranzu, de foras N, furisteri, istràngiu, stràniu,
foranu, foresu C, furistheri, isthragnu, anzenu S,
furisteri, furestu Lm, furisteru Lm, stragnu,
accudiddu Cs G
forma sf. [form, forme, forma, Form] forma,
fromma, sestu m., bettu m., bessu m., pilottu
m., petza, làmpina (f. di cacio) L, forma,
fromma, petza, fresa, màttula N, forma, froma,
màttula, petza, trassa (sp. traza) C, fòimma S,
folma G
formaggella sf. [small cheese, galette de
fromage, hogaza de queso, milder Käse]
cadajina, cajadina, casadina L, casadina,
casatina, coccoi de casu m. N, pàrdula, pàdula
(lat. *QUADRULA) C, casgiaddina S, casgiatina,
casgiaddina Cs, casgiulata G
formàggio sm. [cheese, fromage, queso, Käse]
casu (lat. CASEUM) LNC, càsgiu SG
formare vt. [to form, former, formar, bilden]
formare, frommare L, formae formare, vormare
N, formai C, fuimmà S, fulmà G
formica sf. zool. (Formica rufa) [Insetto
imenottero della famiglia dei Formicidi, di circa
mille specie, col corpo snello, addome
peduncolato, che vive in comunità polimorfiche,
con le femmine fertili alate e le infeconde
operaie che si occupano della sopravvivenza e
della organizzazione della società.] ► [ant,
fourmi,
hormiga,
Ameise]
►
formiga,
frommiga,
frummiga,
frommija,
formija,
formìgula, fremìgula, fremmìgula, frimmìgula,
frommìgula, frummìgula, frolmìula, frommìula
(Luras), frommìula, frummìula (lat. FORMICA),
bubburisina L, formica, frómica, fromiga,
fròmmia, frommiga, furmica, ‘ormica, umilca,
‘urmica, bobborissina, bubburissina N, furmiga,
formiga, frommiga, fromiga, frummiga, C,
fuimmìggura S, frummìcula, formìgula Lm,
furmìcula Lm, frummìggula Cs, luggiana Cs G
fornace sf. [furnace, fournaise, calera,
Brennofen] furraghe m., forraghe m. (lat.
FORNAX), furraja, furrarza, etna (ant.) L,
càrcara, carcaragone m. N, furraxi, forraxi,
furraci ( ( it.), fornera (sp. ant. fornera) C,
furrazzi, forru di cazzina m. S, fornaci, furru di
calcina m. G
fornàio sm. [baker, boulanger, panadero,
Bäcker]
furraju,
furrarzu,
furrugajesu,
infurradore, coghidore, pistore, panatteri L,
iffurradore, forràrgiu, cochidore, cochitore N,
forreri, panetteri C, furràggiu S, furràiu, furnaju
Lm G
forno sf. [oven, four, horno, Ofen] furru (lat.
FURNUS, FORNUS) L, furru, forru, orru, urru N,
forru, urru C, forru S, furru, forru, furnu Lm G
foro sm. [hole, trou, taladro, Loch] istampa f.,
bucu, busu (piem. büs), partusu, pertusu (lat.
PERTUSUS), tuvu (lat. *TUFUS), tuppusone L,
istampu, pertunta f., tuva f., tuvu, bucu N,
stampu, stuvioni, stuviolu, stuvonu, tuviolu,
tuviou (grosso f.) C, sthampa f., isthampa f.,
parthusu, isthuvu, tuvoni S, paltusu, stampu,
sbùsciulu, sbùsgiulu (crs. sbusgiulu), buccu, busu
Lm, tavuneddu G
forse avv. [perhaps, peut-être, quizá, vielleicht]
forsis, forsi (it. ant. forsi), fortzis, fossi, podet
èssere, accobore, baddone, baddu, bortzis,
inzichi,
cant’e
cante,
accasu,
abbisu,
abbisumeu, ista chi, suggettu chi, s’incappat,
sincappat, capatze chi, no est chi, perventura,
sisse e nosse, tanteccantu, tottavia L, forcis,
forsis, fortzis, vortzis, badde-badde, baddu,
baddone, badduveru, ballu, bortzis, sincappat,
chissae, ero (lat. VERO), no est chi N, forsis,
fortzis, frossis, frotzis, frebugàtzia, verbugatzi,
podit essi, sincàppada, sincàppara, incappas,
incappat, soca chi, stamega, stammei, istau,
stau C, forsi, po’ abbesu, assè, podassi, incappa,
s’incappa, si incappa, sincappa S, forsi, forzi Lm
, fossi, soca chi, di esse, venga chi, abbisumeu,
macarri Cs G
forte agg. [strong, fort, fuerte, stark] forte (lat.
FORTIS), bastante, balente, crispu, iscagliadu,
córriu L, forte, ‘orte, vorte, de codile N, forti,
froti, fotti, ùnfiu C, forthi S, folti, forti Lm G
fortezza sf. [fortress, forteresse, fortaleza,
Fort] fortesa, fidutzu m., agguantu m., bastia;
fortalesa, fortelesa (sp. fortaleza), munissione
(sp. munición) L, fortesa; fortilènsia, fortilesa,
castru m. (lat. CASTRUM) N, fortesa; fortalesa,
fortilesa, forti m., munitzioni C, furthèzia S,
fultesa; foltalesa, rocca G
fortuna sf. [luck, fortune, dicha, Schicksal]
fortuna (lat. FORTUNA o it.), sorte (lat. SORS,
SORTE), bonasorte, dìccia (sp. dicha), fattu
‘erettu m., gianile m., ura (lat. A(U)GURARE),
bonaura, bonura, benavventuransa, -ànsia, àntzia (sp. bienaventuranza), derettura (it.
dirittura), iscoffa, ùriga, zara (it. ant. zara),
canna (volg.) L, fortuna, furtuna,
vortuna,
vortzuna, sorte, bonasorte, dìccia, ditza, coffa,
iscoffa, sagura, loa, orba N, fortuna, furtuna,
sorti, dìccia, orba, coffa (cat. cofa), scoffa,
derettura C, furthuna, bonasorthi, dìccia S,
fultuna, furtuna Lm, solti, aura, bonaura,
vintura, dìccia, canna, cannàppia, cannacula
(volg.) G
fortunato agg. [lucky, fortuné, afortunado,
glücklich] affortunadu, fortunadu, dicciadu,
dicciosu (sp. dichoso), addicciadu, assortadu,
benassortadu,
sortosu,
fadadu,
fadosu,
fortunosu, aurosu, biadu, inculadu, culosu,
culudu, isculadu, iscoffadu, iscoffone, cannosu,
culimannu (volg.), venturadu L, addicciau,
affortunau, fortunau, fortunosu, furtunau,
vortunau,
avventuratu,
dicciosu,
ditzosu,
assortau, benassortau, benauratu, addosu,
iscoffau, coffau, scoffau, caddosu, coffone,
culosu, isbassinau, isculau, orbau, sortosu N,
affortunau, fortunau, furtunau, fadosu, dicciosu,
dicciau, assortau, assotau, benassortau, orbau,
orboni, orbosu, scoffau, sculau C, furthunaddu,
dicciosu, avvinturaddu, cannosu S, fultunatu,
affultunatu, affurtunatu Lm, assultatu, dicciosu,
fatatu, benfatatu, benauratu, furtunatu Lm,
avvinturatu, vinturosu, scannaculatu, scaffutu,
scuffatu, di bon sangu, cannutu, culimannu G
forùncolo sm. [furuncle, furoncle, forúnculo,
Furunkel] fruschedda f., furuncu, furùnculu (lat.
FURUNCULUS o it.), bùrgula f., brùgula f.,
bùgula f., caizone, tzuellu, tzueddu, tzoeddu,
bioccu (it. bioccolo), ciccione (it. ant. ciccione),
gurone,
urone,
latturra
f.,
borrùcculu,
fruscheddu, furnigu (f. della lingua), amprudda
f., biaconcu, bua f., buantza, iscocca f., iscotza
f., sanza f. (lat. SANIA), sanzolu, coccoroi,
bessida f., póbulu, puburunca f. L, fruscedda,
fruschedda f., fruscheddu, bruschedda f., issita
f., essita f., croccognolu, coccorone, burone,
lanturra f., latturra f. pibisieddu, popotti,
popóttile, sanza f., sanzolu, isoppe, sangiolu,
tzanzolu, tzitzigru N, pibisia f., pibisua f.,
pabedda f., arbuda f., barbuda f., erbuda f.,
latturra f., latturredda f., guroni, crau, semu,
croccoxó, croccoxou, bissida f., furuncu,
furùnculu, sciaveddu, trabuccu C, ciccioni,
brùgura f. S, chjaeddu (genov. ciavelu), ciaeddu,
chjabeddu Cs, chjaveddu Lm, fruschedda f.,
fruedda f., brìgula f. Lm, brìgula f. Lm, brigulosu
Lm, chjaviddosu Lm, caicioni, purrinu Lm, scita
f. G
forza sf. [force, force, fuerza, Kraft] fortza,
balia, arcóriu m. ,bastantia, àschida, àschidu m.,
alliu m, abbrìttiu m. L, fortza, vortza, alentu m.
(sp. aliento), borbore m., arcada, àrchita N,
fortza, frotza, sùffiu m. C, fozza S, folza, forza
Lm, balia, musa G
forziere sm. [coffer, coffre-fort, cofre,
Geldschrank] fortzeri, casciaforte f., cofre (sp.
cofre), baule L, fortzieri, cassiaforte f., baule N,
casciaforti f., baullu C, fuzzeri, casciaforthi f. S,
fulzeri, furzeri Cs, baulu G
foschia sf. [hazo, brume, calina, Dunst] traschia
(lat. THRASCIAS), buera, abbuera (cat. boyra),
néula (lat. NEBULA), neularzu m., neulitta,
fumantza, fumaNtzina, prumatza L, traschia,
néula, bòera, boerarzu m , bòrona, buore m. N,
bóira, bòrea, boiratzu m., fumuatzu m., nébida,
nebidatzu m. C, fumazza, néura S, fumàccia,
fumaccina, fummìccia Cs, brumma Lm,
bugghjura, pumàrita G
fossa sf. [ditch, fosse, foso, Grube] fossa (lat.
FOSSA), fossu m., bucu m., poju m. (lat.
*FODIUM), pojolu m., coffu m. (lat. *COFUS),
toffu m., toffa, fossadu m. (ant.; lat.
FOSSATUM) L, fòscia, fossa, tuva, cheba, toffu
m., poju m., forada (lat. FORATUM o cat. forat)
N, fossa, forada, cavada C, fossa, fossu m. S,
fossu m., scau m., chjappittu m., laccuna G
fosso sm. [ditch, fossé, foso, Graben] fossu,
fuccu, trógliu, drógliu, poju (lat. *FODIUM),
coffu (lat. *COFUS), toffu, toffa f., calavoju,
colovoju, coroju, orroncu L, fósciu, fossu, coffu,
toffu, poju, preputtu (probm. lat. PRAERUPTUS Pittau) N, fossu, fossau, scarafossu, coffu,
scoffu, pou, forada f. FORATUM o cat. forat) C,
fossu, curottu, isthuvu, póggiu, bioccu m.,
bióccura f. (f. delle piante) S, fossu, scau,
palau, pòiu, catafossu (f. delle strade) G
fotografia sf. [photography, photographie,
fotografía, Photographie] fotografia LNCSG,
positiva, potografia, votogràfia N
fracasso sm. [noise, fracas, quebrantamiento,
Lärm] fragassu, fregassu, isfragassu, abbulottu
(sp. alboroto), degógliu, attappadura f.,
attappamentu, abbisestru, bisestru, abbasattu,
chilivru, istruendu (sp. estruendo), chisterru,
ijàntimu, iscalabrada f., istragatzu, istràghida f.
L, fracassu, fricassu, iscalabrada f., istragàsciu
(sp. estrago), istreccu, fraganadura f., salina f.,
disaccattu (sp. desacato), istraussu N, fracassu,
stragatzu, stragàsciu, sciarroccu, sciorroccu,
scioscionu, sdorroccu, avvolottu (cat. avalot),
armóriu, carraxu, saragata f. (cat. zaragata),
tagollu, tramùxulu, turruneu C, fragassu,
iffragassu, digógliu, disaccaddu, disaccattu,
abbulottu, chimentu S, fracassu, fragassu Cs,
sfragassu Cs, intazzu, diccógliu,
digògliu,
strallattu, strallazzu, sfraceddu Lm G
fràdicio agg. [rotten, mouillé, mojado, faul]
fràzigu, abbambagadu, pudre (lat. PUTER),
fattittu (lat. FACTICIUS), pattittu, attrìcciu,
trìcciu, iffustu, infustu, trìccia-trìccia L, fràgicu,
fràzicu, prodicau, prùdicu, putre, brecu (detto
del legno), launiu, lanitu, infustu, affatzitau,
cola-cola, turi-turi, tzoroddosu N, sfustu,
sciustu,
abbangiuleddau,
abbrambuleddau,
fràtzigu, pudésciu, purdiau, purdiosu, cacciau,
infraddoccau, marciulau C, fràziggu, mézziggu,
infusu, trìccia-trìccia, tricciuroni S, fràcicu,
frazicu, fràgiggu Cs, chjò-chjò Cs, fàrcicu Lm,
tilchja-tilchja G
fràgile agg. [fragile, fragile, frágil, zerbrechlich]
fràgile, frazile, bidrìnculu, bìdrinu, tzaccadinu,
tzaccadittu,
dìligu,
levianu,
segadittu,
flaccadinu, fraccadinu L, fràgile, fràzile, vràgile,
fraccadinu,
chìrdinu,
crìghine,
grìghine,
tzaccadinu, traccadittu, fàtzile a secare,
secaittu N, fràgili, fàcili a si segai, leccu,
cìrdinu, stoccatzinu, stocchinu C, fràgiri, dìriggu,
bucchìcciu
S, fràgghjli, fràggili, fràzili,
fiaccatìcciu G
fràgola sf. bot. (Fragaria sativa) [Pianta erbacea
delle Rosacee che si moltiplica per stoloni, a
foglie seghettate, fiori bianchi e gialli e frutti
rossi ovoidali commestibili.] ► [strawberry,
fraise, fresa, Erdbeere] ► fràula, fràgula L,
fràgola, fràgula, cherèsia de terra, mura de
terra, muraterra N, fràula, fràgula, fràvula,
muraterra C, fràgura, fràura S, fràula, fràgula G
frammento sm. [fragment, fragment, fragmento,
Stückchen] bìcculu, cantu, runcu, caravùddulu,
caravùzulu, farfaruza f., àstula f. (lat. ASTULA),
fricchinida f., pibinida f., rànzula f., uccheddu,
tzantzi, tzìntziri (f. di vetro), zinziu L, cantu,
orrugu, runcu, fricchinia f., farfaruza f., àstula
f., iscaza f., ascra f., ciccia, pipinida f. N,
arrogu (lat. ROTULUS), arrogalla f., pimpirina f.,
strónciu, tacca f. (sp. taco), cantrexu, cueddu,
filincu, pitzualla f. C, pezzu, zìnzaru, toccu,
perra f., àscia f., ischatta f., ischàglia f. S,
pezzu, pizzulàmini, pipinita f., caravùddula f.,
chilivrinu, crivinita f., frampàddula f., cìnciari,
cìcciu, bìcculu G
frana
sf.
[landslide,
éboulement,
derrumbamiento, Rutsch] frana, ijalada, raina,
raza, ducu m., isteremamentu m., istremada,
istremenada, trema, trèmeme m. (lat. TERMEN)
L, frana, sciusciada, isciusciu m., sciùsciu m.,
immàrgine, langa (probm. prerom. imparentato
con l’it. valanga - Pittau), istremenada,
istremenadura, tremma, trèmmene m., ùrgalu
m. N, frana, langa, bangada, scalasciada,
sfossonu
m.,
smuronamentu
m.
(sp.
desmoronamiento), trémmini m. C, frana,
isciaradda, isciaraddura, isgiaradda S, frana,
irribbatura G
franco/2 agg. [frank, franc, exento, offen]
francu, sàligu L, francu, vrancu N, francu,
francau C, francu, ingiùritu S, francu, sfrancatu,
spàlticu, culipunziutu G
francobollo sm. [stamp, timbre-poste, sello
postal, Briefmarke] francubullu
frantóio sm. [oil-mill, pressoir, almazara,
Presse] molinu, mulinu de s’ozu (lat. MOLINUM)
L, molinu, franassu N, molinu, mulinu,
molidroxu, scuncuassori C, murinu S, mulinu di
l’óciu, frantogghju G
frasca sf. [(leafy) branch, branche, rama,
laubzweig] frasca, sida (lat. INSITARE),
chimuza, chimusa, pimpisa L, frasca, frasa, sida,
sita, rampu m. (it. rampo) N, frasca, arrampu
m., scomu m., sida, fròngia (lat. FRONDIA o it.
ant. fronza), fustigalla, frustigalla, pimpirinalla,
pimpiralla, pimpirana, pispisalla, scarràffiu m. C,
frascha S, frasca, abbruncu m., rampu m Cs G
frase sf. [sentence, phrase, frase, Satz] frasa,
frase, fràsia L, frase N, frasi, fràsia C, frasi S,
frasa, frasi G
frate sm. [friar, moine, fraile, Klosterbruder]
padre (sp. padre) L, parde, prade, prate, para
(cat. pare) N, para C, padri, fraddi S, frati,
fraddi Cs, cunfrati, padri G
fratello sm. [brother, frère, hermano, Bruder]
frade (lat. FRATER), fadre, frate (ant.), carrale
(lat. CARNALIS) L, frade, frate, fratre, brade,
vrade, vrate, carrale, ‘ermanu, ghermanu (sp.
hermano) N, fradi, frai, frari, carrali C,
fraddeddu S, frateddu, fraddeddu Cs, ghjlmanu
G
frattura sf. [fracture, fracture, fractura, Bruch]
truncadura, segadura, tzaccadura, tzaccada,
cannadura, fratta (it. fratta) L, truncadura,
secatura, frattura N, segadura, truncadura,
arrogadura, frattura C, truncaddura, siggadura S,
truncatura, taddatura, fiaccatura G
frazione sf. [fraction, fraction, fracción, Teil]
frassione, fratzione, parte L, fratzione, parte N,
fratzioni, parti C, frazioni, parthi S, frazioni,
palti G
fréccia sf. [arrow, flèche, flecha, Pfeil] fritza,
flèccia (ant.), lantzitta, astile m. (it. ant.
astile), saetta (sp. saeta) L, britza, flèccia,
fretza, fritza, vritza, saetta N, frèccia, flèccia,
fèrcia, fretza, saetta C, frezza, frizza S, frìccia,
trunìgliu (sp. tornillo) G
G
gabbano sm. [loose overcoat, manteau, gabán,
Mantel] gabbanu (sp. gabán), cabbannone,
palandra f. (it. ant. palandra) L, gabbanu,
cabbanu N, gabbanu, cabbanu, cavannu,
accavannu C, gabbanu SG
gabbare vt. [to cheat, tromper, engañar,
betrügen] gabbare, ingabbare, ingannare,
coglionare, futtire (lat. FUTUERE), frigare,
attrauccare (sp. trabucar), improsare, trampare
(cat. sp. trampa), trapassare, trappulare,
trassare (cat. trassar; sp. trazar) L, ingannare,
gabbare, ingabbare, collonare, trampare,
imbovare (sp. embobar) N, gabbai, ingabbai,
frigai,
improsai,
imbusterai,
ingrangulai,
ingreghiai,
trobeddai,
trampai,
imbovai,
cugliunai C, gabbà, futtì, frià, trampà,
imbruglià, cugliunà, attrauccà, buffunà S, gabbà,
trampà, fraudà, frudà, futtì, cugliunà, imbulià,
attrauccà, cagliuffà G
gàbbia sf. [cage, cage, jaula, Käfig] càbbia,
gàbbia, càpia, grìbbia L, gàbbia, càbbia N,
càbbia, càpia C, gàbbia S, gàbbia, gàpia, gràbbia
Lm G
gabbiano sm. orn. (Larus ridibundus) [Uccello
acquatico marino e palustre dei Lariformi dal
piumaggio biancastro, testa con cappuccio nero,
becco rossastro, occhi scuri con anello oculare
giallo, ali lunghe ed appuntite grigio-chiare,
coda media squadrata, zampe rossastre palmate.
Esistono vari specie di gabbiani.] ► [(sea-) gull,
mouette, gaviota, Möwe] ► cau (lat. GAVIA),
cau marinu, causeddu, caone, corvu de abba,
corvu de mare, corvu marinu, corvu biancu,
gaurra f., gabbianu, caoghedda f., laru L, cau,
caone, corbu de mare, crobu ambiddarzu, cau
conca de moro, gabbianu, puzone de mare,
puzone marinu N, cau, ucau, cau marinu, cau
marini, cau de mari, burrucau (g. di monte),
corrocau, caoga f., caoghedda f., gaurra f.,
pilloni cau, caixeddu, laru, gavia f., gaviu,
gavina f. (cat. gavina) C, cau, gabbianu, oca di
mari f. S, colbu di mari, colbu marinu, àia
manna f., piggioni di mari Cs, gabbianu G
gabinetto sm. [closet, cabinet, gabinete,
Klosett] gabinettu, cómodu, cagadorzu, comuna
f. (cat. comuna) L, cómudu, belledda f.,
gabinettu, -o, bassa f. (cat. bassa) N, gabinettu,
cómudu, bassa f. C, gabinettu, còmmudu,
còmudu, cessu, bassa f. S, còmudu, cessu,
cacatogghju, bassa f., comuna f. G
gagliardo agg. [vigorous, vigoureux, gallardo,
kräftig] gagliardu, galiardu, gardàgliu, balente,
marte, forte, atzudu, valorosu L, tóricu,
galiardu, galliardu N, gagliardu, galardu,
ghiliardu, balente, balidosu C, gagliardhu, forthi,
varurosu, azzuddu S, gaddaldu, galdaddu,
gaglialdu,
baialdu,
caddaldu,
acciutu,
curagghjosu G
gaiezza sf. [gaiety, gaîté, alegría, Fröhlichkeit]
allegria, baju m., cuntentesa, gosu m. (sp. gozo)
L, alligria, cuntentesa, gosu m. N, prexu m.,
allirghia C, alligria, cuntintèzia S, alligria G
gàio agg. [gay, gai, alegre, fröhlich] allegru,
cuntentu, imbajóschidu, imbujoschidu L, alligru,
alligreddu, cuntentu N, allirgu, prexau,
cuntentu, spassiau C, allegru, cuntentu S,
allegru, aggradanti G
galante agg. mf. [gallant, galant, galante,
galant] galante (it. o sp. galante), galantzette
(sp. galancete), galanu (sp. galano), guappu,
diosu (sp. dioso), galosu L, galante N, galanti,
galantzettu, relichinu, arrelichinu C, garanti,
garanu, garanzettu S, galanti, galanu, diosu G
galera sf. [prison, galère, galera, Gefängnis]
galera, presone (lat. PREHENSIONE), reclusione
L, galera, presone, recrusione, tzippu m. N,
galera, gallera, presoni m., calafossu m. (sp.
calabozo) C, garera, prisgioni, ricrusioni, bagnu
m. S, galera, prisgiona, insarru m. G
galleggiare vi. [to float, flutter, flotar,
schwimmen] gallizare (= it.), marinare, istare a
galla ( a pizu d’abba) L, galleggiae, gallezare,
gallizare N, galliggiai C, galliggià S, galligghjà,
galleggià CS, esse a pìciu d’ea G
gallina sf. orn. [hen, poule, gallina. Henne]
pudda (lat. PULLA), pia, ticca (infant.) L, pudda,
gaddina N, pudda, gaddina (g. giovane), cacagna
C, giaddina S, ghjaddina, gaddina Lm, pudda,
ticca G
gallo sm. orn. (Gallus gallus) [Uccello domestico
dei Galliformi di taglia media, cresta e bargigli
carnosi e rossi, coda lunga e falcata, dal
piumaggio variamente colorato.] ► [cock, coq,
gallo, Hahn] ► puddu (lat. PULLUS), puddone L,
puddu N, caboni (lat. CAPO, -ONE), caboniscu,
puddu C, giaddu S, ghjaddu, gaddu Lm G // vds.
anche pollo
Gallura sf. Gaddura, Gadulu m. (ant.)
gallurese agg. mf.
gadduresu, gaddulesu,
baddulesu L, gadduresu NCSG
galoppare vi. [to gallop, galopper, galopar,
galoppieren]
galoppare,
appalangare
L,
galoppae,
galoppare N, galoppai, barrancai,
caddittai, marradai C, garuppà S, galuppà,
intripittà G
gamba sf. anat. [leg, jambe, pierna, Bein] anca
(germ. HANKA - DES I, 84), camba (lat. CAMBA),
gamba, tzanca (ant.), tzancone m. L, anca,
cama N, camba, anca C, anca, giamba, zanca
S, anca, gamba Lm, ghjamba G
gambale sm. [legging, jambière, caña de las
botas, Schaft] gambale, burtzighinu (it.
borzacchini) L, cambale, camales pl., gambale
N, cambali, burtzighinu, brutzighinu C, gambara
f., gambari S, gambali G
gambo sm. [stem, tige, pecíolo, Stengel] tenaghe
(lat. TENAX, -ACIS), tenaju, tenàggiu L, camba f.
(lat. CAMBA), carba f., camu, bara f., caccaone
(it. cacchione) N, cambu, gambu, tanaxi, biccu
de is fruttas, appicconi, impisili (g. secco) C,
gambu, cambu, tinàgliuru, sirioni S, ghjambu,
gambu, picciolu, ziru G
ganàscia sf. anat. [jaw, mâchoir, quijada, Backe]
massidda (lat. MAXILLA), masudda, barra (cat.
sp. barra), càvanu m. L, barra, massidda, càvanu
m. N, barra, mansidda, masudda C, barra S,
ganàscia, barra, casciala, massidda, càvana, ossu
massiddali m. G
gàncio sm. [hook, croc, gancho, Haken] gantzu
(it. o sp. gancho), gantza f., gaffu (cat. gafa),
graffu, unchinu, ùnchinu (lat. UNCINUS), crocco,
croccu (it. ant. crocco), grocco, carabattu,
caravattu (sp. garabato) L, cànciu,cantzu,
gantzu, croccu, ùnchinu, satzu, assabeddu,
saeddu (g. di legno) N, cànciu, gànciu,
cancarroni, caravattu, croccu, gaffa f., gisterra
f., grangettu, groffali C, ganzu, croccu S, ànciu,
aànciu, gànciu, gancioni, croccu Cs, gaffa f. G
gara sf. [competition, compétition, competición,
Wettstreit] gara, disputa, porfia (sp. porfia),
palu m., zirfa, garinzu m. L, gala, galabera,
gara, disputa, zirfa, cirfa, profia N, proa, porfia
C, gara, paru m. S, proa, disputta, gara G
garanzia sf. [guarantee, garantie, fianza,
Garantie]
garantzia,
galansa,
galentzia,
guarentia, fidàntzia, fiantza, fiàntzia (cat.
fiança; sp. fianza), segurtade L, garansia,
garantzia, fiansa, fiantza, galantza, securtade,
sicurtade N, garantzia, affiantza, fiantza C,
garanzia, siggurànzia, fimmànzia S, garantia,
garanzia G
garbato pp. agg. [polite, poli, garboso, artig]
garbadu, grabosu, deghile (lat. *DECIBILIS),
deghìbile (ant.), modosu, donosu, amansciadu,
amanscìvile, asseltudiadu, bonaccostumadu L,
grabau, déchiu, déchitu, dechiu, rechédiu,
grabosu, aggrabau, donosu N, garbosu, garbau,
assettiosu,
assettiau,
sebiosu,
settiosu,
ammodau, imbodau, manerosu C, gaibbaddu,
aggaibbaddu S, galbatu, garbatu Lm, aggarbatu
Lm, manirosu, mudosu, ammaniratu, aggradatu
G
garbo sm. [politeness, grace, garbo, Anmut]
garbu, grabu, galbu (Luras), aggarbu, trattu (sp.
trato), amànsciu, bonaccostumàntzia f. L,
grabada f., grabu, traju, chìschiu, ghettu,
remesu N, garbu, garbosidadi f., amànsciu,
trattu, gràtzia f., galania f. (sp. galanía),
asséttiu, séttiu C, gàibbu, gràzia f., bonamanera
f. S, calbu, galbu, garbu Lm, mileddu Cs, trattu
G
gareggiare vi. [to compete, rivaliser, competir,
wetteifern] fàghere a gara (a disputa), porfiare
(sp. porfiar), contrappuntare (sp. contrapuntear)
L, fàchere a bìnchides de pare, fàchere a
disputas N, fai a trivas de pari, fai a porfia,
porfiai C, gariggià S, cumpitì, andà a dispettu di
paru G
garòfano sm. bot. (Dianthus caryophyllus) [Pianta
delle Cariofillacee a fiori doppi rosa, bianchi o
rosso screziato, profumati, foglie sottili e
allungate.] ► [carnation, oeillet, clavel,
Nelke] ► cravellu, gravellu (cat. clavell),
gravégliu, colovru, colóvuru, coróvulu, caróvulu
(lat. CARYOPHYLLUM), garófulu, garóvulu L,
cravellina f., cravellu, grabellu, gravégliu,
gravellu (cat. clavell), corófulu, carófulu N,
gravellu, gravégliu, graveddu C, garóvuru,
corovru S, caróvulu, garófulu Lm G
garza sf. med. [gauze, gaze, garza real, Gaze]
garza, nappu m., nappuittu m. L, garza N, garza,
gassa (sp. gasa), lacinu m. C, garza S, galza,
garza, tasta G
gatto sm. zool. (Felis catus) [Mammifero
domestico dei Felidi con corpo flessuoso,
ricoperto di morbida pelliccia, testa rotonda con
grossi occhi fosforescenti, arti provvisi di artigli
robusti e retrattili, abile cacciatore. Esistono
diverse razze di gatti.] ► [cat, chat, gato,
Katze] ► battu mf., attu mf. (lat. GATTUS),
attulina f., mussittu -a f., missittu -a f., mucittu
-a f., missi, marrallau, marrodde, miu-miu (inf.),
mussi (infant.) L, gattu mf., gatto, gattulinu -a
f., muccittu, mussittu -a f., mussi-mussi, muscimusci, lèppore de copertas (fig.) N, gattu mf.,
pisittu (lat. PISUM), muscittu -a f., mussi,
mussitta f., pisiddu, marroddi C, giattu -a f. S,
gatta f. Cs, gattu Lm, ghjattu –a f., mùscia f.,
muscitta f., musciaredda f., muscedda f. G
gavetta sf. [ mess-tin, gamelle, gamella,
Blechnapf] gavetta LN, gavetta, barracchinu m.,
cabiazu m., pingiadinu m., pingiaredda
C,
gabetta S, gavetta G
Gavino sm. Gabinu (lat. GABIN(I)US), Gavinu,
Gauini (ant.), Bainzu L, Gabinu, Gabini, Gabinzu,
Gaine, Gavinu N, Gavinu, Baìngiu, Aini, Aii C,
Gabinu S, Baignu, Binzeddu, Gavinu, Gaignu G
gazzarra sf. [din, tintamarre, algazara,
Spektakel] baccanu m., burdellu m., baraunda,
baraundada, abbolottu m. (sp. alboroto), tréulu
m., chimentu m. (lat. CAEMENTUM), ciarra,
tzaramella
L,
baccanu
m.,
baraunda,
baraundera, burdellu m, rattatùllia, rattatulla N,
carraxu m., tréulu m., trumbullu m., avvolottu
m. (cat. avalot), stragasciadura, stragàsciu m.,
stragatzu m., attruppégliu m. (sp. atropellar) C,
gazarra, digógliu m., abburottu m., burdheddu
m. S, gazzarra, intirruzu m., digògliu m., ulminu
m., tramùsgiulu m., rimìsciu m., dissàntanu m. G
gelare vt. vi. [to freeze, geler, helar, gefrieren]
belare (lat. GELARE), gelare (= it.), ghelare,
astraare, astragare, astrare, astriare, astrorare,
chilighiare, aggiatzare, attortorare L, ghelare,
ghiliare, ‘elare, gelae, gelare, astragare,
astraorare, aregorare, chilighiare, ghiddighiare,
prassamare N, ciligiai, cilixiai, incilixiai, gelai C,
gerà, girà, aggiazzà S, ghjlà, inghjlà, inghjlachì
G
gelo sm. [chill, gelée, hielo, Frost] astrau (lat.
ASTRATUM), astrore, astraura f., gelu, belu (lat.
GELU), frizidore, frizilidade f., regore (lat.
RIGORE), biddia f., iddighia f., ittia f., traschia
f., saurra f. (lat. SABURRA), chilighia f. L,
chiddighia f., ghiddighia f. (lat. GELICIDIUM),
ghilighia f., ghelu, ghiliore, chelle, àstragu,
àstrau, astraore, astrore, astrile, arregore,
arragore N, celexia f., cibixia f., cilixia f., cixia
f., frixidori, gelu, tzeddana f. C, giazza f., geru
S, ghjelu, gelu, ghjàccia f., asprori Cs, astrori G
gelosia/1
sf.
[jealousy,
jalousie,
celos,
Eifersucht] belosia, gelosia, fenga, venga (cat.
venja), enza (ant.), vitzosia L, gelosia, zelosia,
venza N, fèngia, gelosia, gellosia C, girusia S,
ghjelusia Lm, ghjlusia, gilusia, rizelu m., zelu m.
G
gemello sm. [twin, jumeau, gemelo, Zwillings]
améddigu (lat. *GEMELLICUS),
méddicu,
méddighe,
méddile,
cheddittu,
coppiolu,
coppìulu, cuppiales pl., cróbinu, frade de perra,
perrincu, frade de una ‘entre, perra de ‘entre
(perraentre) f., gemellu L, creméddiche,
creméddicu,
germéddiche,
gemellu,
gherméddiche,
greméddiche
gremeddu,
greméddicu, crobiolu, cropadinu, cropàgliu,
cropàrgiu, coccoinu, cheddittu, crópinu, cullulu,
cullullu, fìgiu de loba, zemellu N, gemellu,
mugheddu, allobau, nàsciu a loba, pipiu de una
brenti, bessoni (cat. bessón) C, cuppioru,
fadainu S, cuppìulu, cuppiolu, cóppiu Lm G
gèmito sm. [wail, gémissement, gemido,
Stöhnen] tùnchiu, tùnciu, crama f., pibiu,
mùsciu, gémitu, zémitu, lamentu, bémida f.,
rolu (sp. lloro con metat.), chischinnu, pèdia f.,
rolada f., tunchiada f., tùnchinu, tunciada f.,
tùnia f., tùniu, tzùniu L, tùnchiu, tzunchionzu,
lamentu, prantulinu, gémida f., gémidu,
ghémida f. N, tzùnchiu, tzùnchiru, aggémenu,
gémitu, émida f., gémida f., spisciuncu C,
tùnciu, chischinnu, lamentu, èmmiddu, ìmmiddu
S, gémitu, ghjèmita f., cramu, crama f.,
tùnchju, mùsciu, muffittiu, zùniu G
generare
vt.
[to
generate,
engendrer,
engendrar, zeugen] gendrare, ingendrare,
inzendrare,
(sp.
engendrar),
generare,
ingennerare, inzennerare, zenerare, fàghere L,
ghenerare,
generae,
generare,
zenerare,
inzenerire N, ingendrai, generai, nasci C, ginirà,
inginarà, inginirà, inginnirà S, generà, ghjnarà,
ghjnirà, igninarà, igninnarà, inghjnnarà, crià,
intragnà G
gènere sm. [kind, genre, género, Art] gènere,
zènere, zenia f., iscera f., calidade f., creze f.
L, gènere, zènere, zéneru, arratza f., zenia f. N,
géneru C, gèneri, ippézia f., tipu S, gènaru,
ghjnnaru, inghjnnaru, scera f., sumidda f. G
gènero sm.
[son-in-law,
gendre,
yerno,
Schwiegersohn] bénneru, génneru, zénneru,
énneru (lat. GENER), ienneru (ant.), ienniru
(ant.) L, génneru, ghéneru, ghénneru N,
génneru, géneru, génnaru, génniru, génnuru,
génuru, ‘énnuru C, gènnaru S, gènnaru Lm,
ghjènnaru, ghjénneru Lm G
generoso agg. [generous, généreux, generoso,
edel] generosu, zenerosu, manilargu, maniprenu,
amorosu, azuamentosu, dadivosu (sp. dadivoso)
L, generosu, zenerosu, corimannu, coro ‘onu, de
bonucoro,
butzacchiprenu,
maniapertu,
manilascu, scapposu N, generosu, sbussanti C,
ginirosu S, ghjnirosu, ginirosu, di boncori,
manilalgu, manispaltu, sciampagnoni, dazianu G
gengiva sf. anat. [gum, gencive, encía,
Zahnfleisch] zenzia, zinzia, benzia, enzia,
inghia, sinzia, venzia (lat. GINGIVA incr. con
l’it.) L, ghìnghiba, ghìnghia, ghinghia, ghìnghiva,
ghinghiva, gignia, tzèntzia N, assènsia, sènsia,
sèntzia, sìncia, sintza, sìntzia, sìntzua, tèntia
(sp. encía) C, giagniba, agniba S, ugnia, unghja,
ungia, agnia Cs, gingi Lm G
genitore sm. [parents pl., parents pl., padres
pl., Eltern pl.] babbu, mama f. LNC , genitore
(ant.) L, babbu, mamma f. S, genitori, ginitori,
babbu, mamma f. G
gente sf. [people, gens, gente, Leute] zente,
gente L, gente, tzente, zente N, genti C, genti,
gienti S, ghjenti G
gentile agg. mf. [kind, gentil, gentil, freundlich]
gentile,
zentile,
accrentziadu,
cumpridu,
garbosu, donosu L, gentile, zentile, grabosu N,
gentili, donosu C, gintiri, gaibbaddu, cumpriddu,
giniosu S, gintili, zentili, manirosu, mudosu G
gentilezza sf. [kindness, gentillesse, gentileza,
Freundlichkeit] gentilesa, zentilesa, garbu m. L,
gentilènsia, gentilesa, zentilènsia, zentilesa,
grabu m., leidade N, gentilesa, donosidadi,
prexeri m. C, gintirèzia, bonagràzia S, gintilesa,
zentilesa G
genuino agg. [genuine, vrai, genuino, echt]
genuinu, sintzeru, francu, verdaderu (sp.
verdadero), ladinu (lat. LATINUS), sentzillu,
sentzìgliu (sp. sencillo), benaridu L, berteru,
germanu, signillu, sìncheru, singillu, genuinu,
zenuinu N, sintzillu, beru, verdaderu C, ginuinu,
sinzeru S, sìncaru, sinzeru, francu G
geografia sf. [geography, géographie, geografia,
Geographie] geografia, giografia, zeografia L,
geografia, zeografia, zografia N, giografia
jografia C, giografia SG
geometria sf. [geometry, géomètrie, geometria,
Geometrie] geometria, giometria, zeometria LN,
geometria, giometria, giomitria, jometria C,
giometria SG
gerànio sm. bot. (Geranium species) [Pianta
erbacea delle Geraniacee, ramificata e
tomentosa, con foglie palmate e nervate, fiori
piccoli in gruppi di due, variamente colorati e
profumati, il cui frutto, ad achenio liscio,
ricorda il becco di una cicogna o gru.] ►
[geranium, géranium, geranio, Geranie] ►
gerània f., geràniu, geranu, zeràniu, ziranu,
malvarosa f., erva rosa f., aguza de santu
Giuanne f., cuguza (aguza) de nostra Segnora f.,
antas de nostra Segnora f. pl. L, zeràniu,
geràniu, erba de furchettas f. N, erba de agullas
f., frocchitteddas f. pl., geràniu, gerànniu (g.
fetido), girània f. C, giràniu, maivvarosa f. S,
zeràniu, geràniu, ziranu, ziramu, fiori di
mangoni, pompò Lm, pumpò Lm G
germogliare vi. [to sprout, germer, brotar,
treiben] brotare, broteare, puzonare, pizonare,
puzonire, puddonare (lat. PULLONARE), oggire,
ojire, rebuddare, acchimare, inchimire, chimire,
inchimuzire,
ischimire,
abbrocculare,
brocculare, tuddire, tiddire, tzuddire, froeddare,
frueddare, frùere, frunzire, fiorire, fozire,
bundire, brionare, brionire, briorare, annoare,
bullire, sannire, serinare, serionare, sirionare,
serire, sirire, catzare (it. cacciare), abbutturare,
rampuddire,
rempuddire,
ruttare
(lat.
*ERUPTARE),
tzurulare,
imbulionare,
imburdonare, tziriottire L, brotare, brossare,
tuddire, toddire, ocrire, oghire, cirrionare,
cirrionire, incimie,
incirrionire, affroscare,
irfroscare, iffroscare, affruscare, affrogheddare,
inchimire,
obire,
asserionare,
serionare,
sirionare,
scabiddae,
pujonae,
puzonare,
impuddire, intzeurrire, rempuddire, rimpuddire,
ruppire, tzirrionare N, piglionai, pillonai,
appillonai,
intzeurrai,
tzaurrai,
tzeurrai,
incimiri, ingrilliri, ingrillai, affrongiai, brotai,
nasci, abbuttonai, abbrabai C, puzunà, assiriunà,
insannì, fiurì, sirì S, puciunà, puddunà, puddì,
sirì Cs, zirì, ucchjà, abbuttà Lm, buttà,
imbrutunà, rimpuddà G
gesso sm. [chalk, gypse, yeso, Gips] ghìgiu, ghiju
(cat. guix), ghìsciu, ghisu, inghiju, inghisu L,
ghisu, gesso N, ghìsciu, ghixu, inghìsciu, inghixi,
gessu C, ghìsgiu S, ghjessu, gessu G
gesto sm. [gesture, geste, gesto, Geste] gestu,
ingestru, inzestru, zistru (brutto g.; tosc.
gestro), atzinnu, manizu, miccada f., mossa f. L,
gestu, ingestru, zestu, zestru, stremu, atzinnu,
ammiada f. N, gestu, ingestu, inginnu C,
ingesthu, ingesthru, mossa f. S, gestu, ghjestu,
inghjestru, miata f., miccata f., mussa f. G
Gesù, Gesucristo sm. [Jesus Jésus, Jesús, Jesus]
Gesu, Gesus (sp. Jesus), Gesusu, Gesucristu,
Babbu mannu L, Gesus, Gesusu, Gesucristu,
Jesu, Zesu, Zesus, Zesusu, Zesugristu, Babbu
mannu, Magistru, , Tze’ N, Gesus, Gesusu C,
Gesù S Ghjesu, Isu G
gettare vt. [to throw, jeter, echar, werfen]
bettare (lat. *JECTARE), furriare, foliare,
fruliare, fuliare, lampare, frundire, iscrabigare,
istrampare,
istrumpare, isterrinare (g. per
terra), imbolare (lat. INVOLARE), iettare (ant.),
bulliare, frambulare, vettare L, bettare,
ghettare, gettare, frulliare, fugliare, fuliae,
fuliare, fulliare, vrundire, uliare, imbolare,
s’intzuccae, spòndere N, ghettai, gettai, foliai,
fuliai, fulliai, rundiai, scabulai, iscavulai,
scavulai, scavuai, spróndiri, sterrinai, isbentuliai,
isbertuliai, istrampoinai, istrampuinai, strampai,
strumpai, scarropai, strampoinai C, gittà, lampà,
furrià, imburà S, ghjttà, fulià, frundià, frumbulà,
ildobbà, ildubbà, imbulà, isdubbà, lampà G
ghiacciare, -arsi vi. [to freeze, glacer, helarse,
gefrieren]
aggiatzare,
astraare,
astrare,
dastraare, attortorare, ghiacciare, biddiare,
galizare, inciostràresi L, astragare, astraoare,
ghiacciae, marcoriare N, ghiacciai, cilixiai, cixiai
C, giazzà, aggiazzà, ghiaccià S, ghjaccià,
ignaccià,
cutrà
Lm,
inchjustrà
(g.
completamente), G
ghiàccio sm. [ice, glace, hielo, Eis] ghiàcciu,
ghiatzu, astra f., astrau (lat. ASTRATUM),
astrore, astraore, bistradu, niera f. (sp. nevera),
biddia f., chilighia f. (lat. GELICIDIUM), marcùriu
(it. mercurio) L, àstragu, àstrau, astra f. (lat.
ASTRA), astrore, astraore, arregoradorzu,
marcóriu, marcurju, ghilighia f., ghiddighia f..,
ghiàcciu N, cilixia f., gilixia f., cixia f., ghiàcciu
C, ghiàcciu S, ghjàcciu, ghjàccia f., iàccia f.,
iddìa Cs G
ghianda sf. [acorn, gland, bellota, Eichel] lande
(lat. GLANS), landa, landélighe (g. d’elce) L,
lande, lanne, grande N, làndiri m., landi m. C,
gianda S, ghjanda G
ghianda sf. [acorn, gland, bellota, Eichel] lande
(lat. GLANS), landa, landélighe (g. d’elce) L,
lande, lanne, grande N, làndiri m., landi m. C,
gianda S, ghjanda G
ghiàndola sf. [gland, glande, glándula, Drüse]
ràndula (lat. GLANDULA), giàngula, glàndula,
iàngula, imbena (g. inguinale) L, gràndula,
grànnula, natatzola, vatta N, glàndula, gràndula,
ràndula,
arràndula,
catticcioba,
làndora,
gràndua, ràndua C, gràndura, giàngura S,
ghjàngula, ràndula, capòcchja G
ghiotto agg. [gluttonous, gourmand, glotón,
naschhaft]
lambridu,
làmbridu,
limbidu,
limbridu, lìcciu, liccu, allimidu, inguglione,
liccardu (it. ant. leccardo), alliccantzadu,
liccantzu, liccanzu, ingurdu, ingurdone, gulosu,
gutturru L, lurcu, allicchionau, làmbidu,
gutturrosu, buccudu, bucchilàmbidu, liccanzu,
allimbridu N, gulosu, gutturrosu, abbramiu,
ganosu,
allupidu,
bucólicu,
bucolicheri,
liccàngiu, lincuanceri C, liccardhu, ingurdhoni S,
liccaldu, liccaldoni, buccunciagghju, stalcagghju
G
giacca sf. [jacket, jaquette, chaqueta, Jacke]
cianchetta
(it.
giacchetta),
gianchetta,
giacchetta, tzanchetta, tzacconetta, giacca,
ilgiacca, ijacca, isgiacca, casacchina, fracchina,
gippone m. (g. femminile) L, tzanchetta,
zanchetta, gianchetta, cianchetta, giacchetta,
jacchetta, giacca, giaccu m., zacca, zippone m.,
pedde (g. antica), grotza, crotza (ant.; probm.
lat. SCORTEA) N, gianchetta, giacchetta,
casacchina, facchina, gipponi m. C, cianchetta,
gianchetta, isgiacca, sgiacca S, casacca,
casacchina, ghjpponi m. G
giallo agg. [yellow, jaune, amarillo, gelb] grogu,
grogo (cat. groc), zallu, giallu L, grogo, ciallu,
giallu, zallu N, grogu, grou, giallu, cìrdinu C,
grogu S, grogu, giallu Lm G
giardino sm. [garden, jardin, jardín, Garten]
giardinu, zardinu L, zardinu N, giardinu, jardinu
C, giardhinu S, cialdinu, ghjaldinu, zaldinu G
gìglio sm. bot. (Lilium species) [Pianta erbacea
delle Liliacee dai fiori bianchi e profumati a
grappoli e foglie lanceolate.] ► [lily, lis,
azucena, Lilie] ► lizu (lat. LILIUM), gìgliu,
susena f. L, lizu, lillu, lìgiu, lìju, gìsgiu N, gixu,
lìgiu, lilliu, lillu, lixu C, lizu, gìgliu S, lìciu, lillu,
gìgliu G
gilè sm. [waistcoat, gilet, chaleco, Weste]
corpette, corpettu, gilè, gilecco L, gropette,
gilè, zilè N, corpettu, cropettu, gilè, gileccu (sp.
ant. jileco) C, cuipettu S, cànsciu, cialeccu,
cileccu ghjuleccu Lm, gileccu Cs G
ginepro sm. bot. (Juniperus communis) [Arbusto
delle Cupressacee, di varie specie, alto fino a 6
m., con foglie appuntite e spinose, bacche di
colore violaceo, usate in culinaria e in
farmacia.] ► [juniper, genévrier, enebro,
Wacholder] ► nìbaru (lat. IENIPERUS), nìberu,
nìburu, nìparu, tzinìbari, tzinìbaru, tzinìberu,
tzinnìbere, chinìberu, ghinìparu, ghinìperu,
zinìbiru, lìbanu, nìbanu L, chinìperu, cinnéberu,
ghenìperu, ghinépuru, ghinìperu, ghinìporo,
ghinnìporo, ghinnìperu, ginìporo, innìparu,
nìperu, sinniberu, tennìperu, tinìperu, tinnìberu,
tinnìperu, tzinnìberu, tzinnìbiri, tzinnìvuru,
tzinìperu, tziubénneru N, tzinìbiri, tzinnìbiri,
tzinibri,
tzinnébiri,
tzinnìbaru,
tzinnìpiri,
innìpiri, nìberu, sinnìbiri, sinébiri, sinnébiri,
sinnéberu, sinnéburu, tzrubénneru, trubénneru,
rulloni, licheri (ginepro lasciato prosperare
nell’orto di casa per le sue coccole aromatiche)
C, nìbbaru, nìbbanu, àiburu di lu badduroni,
ginèbaru
S, nìbbaru, ghjàccia f., giàcciu,
ajàccia f., jàccia f., ajàcciu Lm, sabina f. G
ginòcchio sm. [knee, genou, rodilla, Knie] benuju
(lat.
GENUC(U)LUM),
benugru,
brenugu,
bronùsciu, genugu, genuju, innujadorzu L,
benucru, brinucu, brenucu, fenucru, drenucu,
denucru, genuglu (Baunei), genugru, genugu,
grenucu, ghenucru, ‘enucru, ‘enugru, ‘enugu,
inùgliu, zenuju N, ‘enugu, genugu, ginugu,
gianugu, giunugu, xenùgiu C, ginócciu, ginocci S,
ghjnocchju, vinòcchju Lm G
giocare vt. vi. [to play, jouer, jugar, spielen]
ciogare, giogare, jogare (lat. IOCARE), zogare,
appentare L, giogae, giogare, jocare, iocare,
zocare N, giogai, jogai C, giuggà S, ghjucà G
giocàttolo sm. [toy, joujou, juguete, Spielzug]
giocàttulu, zogàttulu, appinnioccu, giggiu,
allériu, abbéngheru, appentu, bellei, belleu,
belleddu, bellu, giogarinu, giólvinu L, gioghittu,
zocàttulu, jocàttulu, zochittu, bellai, bellei,
ziziu, zizia f. N, bellei, anninnóiu, annonnóiu,
gioghittu, giocàttulu C, gioggu, appentu S,
ghjucàttulu, cicciubeddu G
gioco sm. [play, jeu, juego, Spiel] ciogu, giogu
(lat. IOCUS), jogu , zogu, appentu, lucura f. L,
zocadorzu, zoconzu, zocu, giogu, iocu, jocu,
gradazu N, giogu, giogarinu, jogu C, gioggu,
appentu S, ghjocu G
giocondo agg. [gay, joyeux, jocundo, heiter]
giocundu, allegru L, alligru, cuntentu, gosadore,
jucundu, zocundu N, allirgu, prexau, giocundu,
gioguanu, giogulanu C, allegru, cuntentu S,
ciaccundu, ghjacundu, ghjucundu, giocundu G
giogo sm. [yoke, joug, yugo, Joch] giù, iù, jù ,
zu’, zua f., zuu (lat. IUGUM), iugu (ant.), giuale
(lat. IUGALIS), iuvale (ant.), juale, laristu,
laristru (g. dell’asino; lat. CANISTRUM), loba f.
(lat. *CLOPA x COP(U)LA) L, giù, giubu, giuo,
jubu, jugu, juvu, zubu, zuvu, giale, giubale,
juale, jubale, juvale, zu’, zuo, zubale, zuvale,
crabica f., cropa de voes f., galistru N, giù, giuu,
jù, giuabi, giuali, giali, iabi, iali, jali, juali,
pariga f. (lat. PARIC(U)LA), loba de bois f. C,
giubu, giobbu, ciobbu, giuari, giubari S, ghjuu,
ghjuali G
giòia sf. [joy, joie, alegría, Freude] recreu m.
(sp. recreo), allegria, cuntentesa, consolu m.,
ispaju m. (cat. espai), ajubore m., gosu m. (sp.
gozo), dillìriu m. (g. immensa), iscascinu m. (g.
irrefrenabile), gautella, bibba, èlia, losania (sp.
lozanía); gioja, prenda (pietra preziosa; cat. sp.
prenda) L, recreu m., ipa, cussolu m., gosu m.,
cuntentesa, alligria., bresu m., gàudu m.,
ghippa; prenda, lallanu m., allo-alloi m., zoja N,
préssiu m., prexu m., gosu m., allirghia; prenda,
gioja C, gióia, alligria, cuntintèzia; prella,
prenda S, cióia, allegracori m.; ghjema, prenda
G gioire vi. [to rejoice, jouir, alegrarse, sich
freuen] gosare (sp. gozar), godire, bodire,
allegrare L, gusare, godire, gudire, ghippare,
bresare N, aggioiai, s’allirgai, gosai, si prexai C,
alligrassi, gudì, gusà SG
gioiello sm. [jewel, bijou, joya, Juwel] gioiellu,
gioja f., prenda f. (cat. sp. prenda), atziu,
richìllia f. L, prenda f., prenna f., arrechìllia f.,
lallanu, albanu, gioiellu, zoiellu N, arra f. (lat.
ARRA(E)), prenda f., gioja, joja f, .ghettau m.,
giunchìlliu C, prenda f., oru S, prenda f. alàsgiu,
bimbellu Lm, bibbellu Lm , cinciribrìdduli pl. G
gioire vi. [to rejoice, jouir, alegrarse, sich
freuen] gosare (sp. gozar), godire, bodire,
allegrare L, gusare, godire, gudire, ghippare,
bresare N, aggioiai, s’allirgai, gosai, si prexai C,
alligrassi, gudì, gusà SG
giornale sm. [newspaper, journal, diario,
Zeitung] giornale, zornale L, giornale, zornale,
zorronale N, giornali, giornalli C, gionnari S,
ghjulnali, ghjurnali Lm, giornali, giurnali Lm G
giorno sm. [day, jour, día, Tag] die mf. (lat.
DIES) LN, dì f., dia f., diri C, dì f. S, dì mf., dini
f., iornu Lm G
giostra sf. [roundabout, chevaux pl., justa,
Tjost] giostra, zostra LN, giostra, giradroxu m.
C, giosthra S, ghjostra, giostra G
gióvane agg. mf. [young, jeune, joven, jung]
gióvanu, zóvanu (tosc. ant. giovano), pitzinnu
(lat. PISINNUS), piseddu, bajanu, vajanu, nou
(lat. NOVUS) L, giòvono, gióvanu, zóvanu,
zóbanu, pitzoccu, pisinnu, piseddu, nobu N,
gióvunu, gióvanu, jóvunu, benustu, venustu,
piccioccu, piccinnu, tzaraccu, nou C, giòbanu,
pizzinnu S, ciòanu, giòanu Lm, piccinnu,
vagghjanu G
Giovanni sm. [John, Jean, Juan, Johannes]
Giuanne, Juanne, Zuanne, Nanneddu L, Guanne,
Juanne, Jubanne, Juvanne, Zuanne, Zubanne N,
Giuanni, Nanni; Giuannicu C, Giuanni S,
Ghjuanni, Nanneddu G
giovedì
sm.
[Thursday,
jeudi,
jueves,
Donnerstag] gioja f., giòbia f. (lat. JOVIA),
giòvia f., jòja, zòvia f., giògia f., zoja f., zògia
f. L, giòbia, f., jòvia f., joviale, zòvia f., zòbia
f., zoza f. N, giòbia f., giòvia f., jòbia C, giobi S,
ghjoi, ghjovi Lm G
giovinezza sf. [youth, jeunesse, juventud,
Jugend] giovanesa, gioventude, gioventura,
manzania, piseddia, bajania, vajania, zovania,
zovanesa, zoventude, zoventura L, zoventude,
zoventura, berania, vola N, giovania, giovunesa,
jovunesa, berania C, giobania, giubintura S,
ciuintù,
ciuintura,
uciuintura,
piccinnia,
piccinnitai G
girare vt. [to turn, tourner, girar, drehen]
girare, zirare, ghindare, chindare, ghindulare,
ghirare,
chindulare,
inghiriolare,
boltare,
rundare, durriare, furriare, birare, businare,
busare, murigare, musinare, rodiare, arrodiare
(sp. rodear), moliare (ant.) L, girae, girare,
zirare, furriare, urriare, ghirare (lat. GYRARE),
bortare, aggrucare, drillare, ghisciare, ghissare,
chinnulare, moliare, rebertìresi, torulare,
vorriare, fàere s’inghìriu N, girai, zirai, furriai,
arrollai, arrodiai, axroliai, gruxai, mobiai,
mobiettai C, ghindà, girà, inghirià S, ghjrà,
ghindà, chindà, chindulà, ghindulà, ghindulià Cs,
vultà, arrugghjà, ucciulà G
giro sm. [turn, tour, vuelta, Umdrehung] giru,
ziru, girada f., zirada f., fùrriu, furriada f.,
furriottu, rodeu, rudeu, ruedu (sp. rodeo,
ruedo), arroedu, arródiu, inghìriu L, ziru, zirada
f., drillada f., érridu, torchiette N, giru, fùrriu,
furriada f., roedu, ruedu, arrodeu, arroedu C,
giru, inghìriu S, ghjru, giru Lm, igniriata f.,
inghirieddu Cs, arrùgghjulu G
gita sf. [trip, excursion, excursión, Ausflug] gita,
zita, andada L, gita, zita, tuccada N, andada,
spùcciu m. C, gita, andadda S, gita, andata G
giùbilo agg. [jubilation, jubilation, júbilo, Jubel]
allegria f., gosu (sp. gozo), piaghere, ispaju (cat.
espaj), ajubore, giùbilu L, agiubore, azubore,
jùbilu, gosu, lusca f., alligria f., piachere, zurru
N, prexu, gosu, allerghia f. C, alligria f., gosu S,
ghjùbilu, alligria f. G
giudicare vt. [to judge, juger, juzgar,
beurteilen] giudicare, giuigare, zudigare,
zuigare, iudicare iuigare (ant;. lat. IUDICARE) L,
giudicae, giudicare, judicare, zudicare, zuicare
N, giudicai C, giudicà, giudiggà S, ghjudicà G
giùdice sm. [judge, juge, juez, Richter] giùighe,
giuighe, giùigu, zuighe, zùighe (lat. IUDEX),
donnu (ant.; lat. DOM(I)NUS), judike (ant.) L,
zuiche, zùdice, zùdiche, zuze, giùdiche, giùighe,
giuighe, giuge, giuji, juiche (cat. jutie),
jusgiussente (ant.) N, giugi, jugi, jùixi, donnu C,
giùdizi S, ghjùdici, rasgiunanti (ant.), omu di la
rasgioni (ant.) G
giudìzio sm. [judgement, jugement, juicio,
Urteil] giudicu, giudìssiu, giudìsciu, giùdigu,
tzudigu, zùdigu, zudìsciu, zudìssiu, zudu, pàrrere
(lat. PARERE), tinu (sp. tino), assentu (sp.
asiento), sinnu, sentidu, seru, suttaberritta
(fig.), zudìtziu,
bundu, cabia f., cabu,
cunsidériu L, giudìtziu, zudìssiu, pàrrere, istàssia
f., capia f., chìschiu, sentidu, zudicadura f. N,
giudìtziu, sentidu, discrutzu, tinu C, giudìziu,
cabbu, sintènzia f. S, ghjudìziu, giudìziu, tinnu,
attibbimentu G
giùngere vi. [to come, joindre, llegar,
ankommen] bènnere, lòmpere, giòmpere,
zòmpere (lat. COMPLERE), arrivare, fèrrere (lat.
FERRE), recuire (sp. recudir), accudire (sp.
acudir), imbàttere (it. imbattersi), imbattire,
irrancare (sp. arrancar), astare, impròdere,
revèrtere L, ciòmpere, cròmpere, lòmpere,
fèrrere, arribare, tzoccheare, tzocchiare,
tzucchiare N, arribai, erribai, benni, illompi,
lompi, giungi, jungi, inferri C, arribì, arribà,
accudì, giugnì, giumpì S, ghjugnì. ghjumpì, arrià
G
giuramento sm. [oath, serment, jura, Schwur]
giuramentu, giuronzu, giuru giura f., zura f. (it.
ant. giura), zuramentu, sagramentu (ant.) L,
giura f., zura f., juramentu, giuramentu,
zuramentu, zuronzu N, giuramentu, giura f., jura
m.C, giuramentu S, ghjuramentu, ghjura f. G
giurare vi. [to swear, jurer, jurar, schwören]
giurare, zurare, iurare (ant.), jurare
(lat.
IURARE) L, giurae, giurare, jurare, zurare,
azuramentare, fàere sa giura N, giurai, jurai C,
giurà S, ghjurà G
Giuseppe sm. [Joseph, Joseph, José, Joseph]
Zuseppe, Zoseppe L, Zoseppe N, Giuseppi,
Giseppu, Peppi C, Giuseppi S, Ghjaseppa,
Ghjuseppa, Giasè Lm, Ghjassè Lm, Peppi, Peppa
f., Sippinu G
giustificare vt. [to justify, justifier, justificar,
rechtfertigen], zustificare, iscundìresi
L,
giustificae,
zustificare N, giustificai C,
giusthifiggà S, ghjustivicà G
giustìzia
sf.
[justice,
justice,
justicia,
Gerechtigkeit] giustìssia, giustìscia, zustìssia,
dustìtzia L, giustìtzia, zustìssia, stìtzia
N,
dustìtzia, giustìssia, giustìtzia, giustidadi,
justìtzia, magistadi C, giusthìzia S, ghjustìzia,
spazzosa (ant.) G
giusto agg. [just, juste, justo, gerecht] giustu,
justu, zustu (lat. IUSTUS), lìtzitu, cabale (cat.
sp. cabal), fas (ant.) L, giustu, justu, zustu N,
giustu, justu C, giusthu S, ghjustu, galiu G
glòria sf. [glory, gloire, gloria, Ruhm] glòria,
gròria, gròlia, lòria, valòrdia, timbre m. (sp.
timbre) L, glòria, gròria N, gròria CS, glòria,
gròria G
gnocchetti sm. pl. [gnocchi, gnocchi, ñoqui,
Klösschen] cicciones, ciccioneddos, ciucciones,
ciusones, tzitzones, andarinos (sp. andarines),
iscàidos
L, maccarroneddos, maccarrones
cravaos, maccarrones de póddighe, malloreddos,
istrangulaus, strangulaus, tzitzones N, andarinus,
maglioreddus,
malladeddus,
mallureddus,
malloreddus (lat. MALLEOLUS), arribbieddus,
catzittus C, ciccioni, ciggioni, ciribòdduri S,
ciccioni, chjusoni, chjusunetti, chjusuneddi,
cisoni Cs, bistuccheddi, malurreddi, crusetti Lm,
pisticcioni pl. G
gobba sf. [hump, bosse, joroba, Buckel] gobba,
tzumba (probm. lat. GIMBUS x GIBBUS - Pittau),
zumba, tzurumba, rumba, ghibba, buncu m. L,
tzumba, tzumbu m., tzumbone m., zumba,
ciumbone m., gobbo m., corcobe m., gobba N,
tzùmburu m., gibba (probm. lat.GIBBUS), gobba
C, gobba, zurùmbura, zurùmburu m. S, gobba,
zemba Lm, zembu m., zurùmbura, muròttulu m.
G
góccia sf. [drop, goutte, gota, Tropfen] buttiu
m., bùttiu m., bùttia, lùttiu m. (lat. GLUTTA),
lùttria, gùttia, gutta (lat. GUTTA), gùtziu m.,
istìddigu m., istìddiu m., istidda (lat. STILLA),
làmbria (lat. LACRIMA), làmpia, pispia, ticcu m.,
tìlcia L, gùttia, gùttiu m., gutta, gutzu m.,
gùtzia, istidda, istìddiu m., istìddicu m., istìddia,
ticcu m. (dalla rad. CIK(K)-)
godimento sm. [enjoyment, jouissance, goce,
Genuss] godida f., godimentu, godinzu, gosa f.,
gosada f., gosamentu, gosu (sp. gozo), gosura f.,
reconsizu, recosinzu (cat. regosig; sp. regocijo),
regosizu, ispaborzu, allibiamentu, allìbiu,
ispraju, lobrada f., lobru, logru (sp. logro),
isciùscia f., gautella f., bodida, bodimentu,
ciucciada f., mena f. L, godimentu, godidura f.,
godinzu, gódiu, goddeju, gosonzu, gosu, gaju
(lat.GAUDIUM), galliggiadura f., gudimentu N,
godimentu, godu, gosu, gosamentu, logru,
arrenduda f. C, gosu, gudimentu S, gosu,
gudimentu, gudìzia f., sciòru Cs G
goloso agg. [greedy, gourmand, goloso,
gefrässig] alliccantzadu, gulosu (lat. GULOSUS),
bulàticu,
gulàtigu,
abbramidu,
làmbridu,
lambridu, làmbidu (lat.LANGUIDUS), liccanzu,
liccu,
licconarzu,
ingurdu,
ingolosinadu,
ingurdone, inguglione, mandigadore L, làmbidu,
làmpidu, bucchiurtze, gulàntzicu, gutturrosu,
liccanzu, petitu, pipitteri, lurcu, abbudu,
bùddari, durcaresu, gulosu, ingulau, tzuccareri
N,
golosu,
gulosu,
gullosu,
gutturrosu,
guttrunaxu, allurpiu, brentoni, bucconarxu,
lincuanceri, lincueri, todoneri C, ganosu,
ganósiggu, ingordhu, bocchidozzi, liccardhu S,
gulosu,
liccaldu,
liccardu
Cs,
bistelcu,
buccunciagghju G
gómito sm. [elbow, coude, codo, Ellenbogen]
cuidale, cùidu (lat. CUBITUS), cuidu, coidale
(lat. CUBITALIS), gùidu L, càbidu, coidale,
coitale, cubidale, cuidale, cuidu, cùidu, cuitale,
cuvidale, cùvidu N, cùidu, cùiddu Cs, gùmmiu
Lm, guidu, guiru C, cùiddu S, gùitu, ùitu G
gomma sf. [gum, gomme, goma, Gummi] gomma
LNCSG, goma, guma C, gumma Lm G
gónfio
agg.
[swollen,
gonflé,
hinchado,
aufgeblasen]
unfiadu,
uffiadu,
unfradu,
imburtzidu, intrusciadu, chìbberu, buscinu,
imbumbonadu,
imbrumbonadu,
accubadu,
abbruscinadu, abbuscicadu, buvuddu, chédaru,
córiu, abbimisonadu, attisiddu, attruncheddadu,
abburbuddadu,
foddattu,
imbussidu,
impubuladu, unfreddadu L, gónfiu, unflau,
uffrau, uffratu, uffreddau, unfrau, unfligau,
unfrigau, buloffo (cat. gallofo), bùffulu,
buffolinu, broffoddu, abbroffoddau, abbuddau,
abbusuddau, busucudu, intrusa(d)u, tisiddu,
attisiddu, balloroddo, bolloroddo, vubusonudu N,
unfrau, abbottau, abbumbau, abburrasciau,
abbucciucau,
abbuffulittau,
brentósicu,
chìbberu, scraffangiau, unfrigau C, unfiaddu,
infiaddu,
imbuffaddu,
intrusciaddu,
abbumbaggaddu, abbuvuddaddu, abbumbaddu,
abbuddaddu, inchibbaraddu S, unfiatu, gunfiatu,
abbuzatu, abbulvuddatu, imbuffatu, grògghjcu,
abbumbatu,
bùrfidu, buscicosu,
busciosu,
bùvvaru Cs, gùnfiu Lm, ònfiu, ùnfiu, imbuffunitu
Lm, imprumizzunitu Lm, intrippitu, truciddutu,
trusciddutu, trusciriddutu, turciddutu Lm G
gonnella sf. [skirt, petit jupon, refajo, Röcklein]
fardetta (cat. ant. faldeta), faldettedda,
fardettedda, bunnedda, gunnedda, munnedda,
punnedda, unnedda munneddutza, fàldula,
faldìglia (cat. ant. faldilla) L, fardettedda,
bardetta, vardetta, bardellina, fardellina,
tunichedda, unnedda, abbracceddu m., goddittu
m., sautzu m. N, fardetta, fodretta, gunnedda,
‘unnedda, bardetta, vardetta, barra C, faldhetta
S, faldetta, suncurinu m. G
governare vt. [to govern, gouverner, gobernar,
regieren] guverenare, guvernare, gruvenare,
contivizare, mirare (lat. MIRARE), miramentare
L, gruvennae (lat. GUBERNARE), gubernare,
guvernae, guvernare, cuberrare N, guvernai C,
gubennà, gubinnà S, guvilnà, guernà Lm, guvernà
Lm G
governo sm. [government, gouvernement,
gobierno, Regierung] guvernu (lat. GUBERNUM o
it.) L, gubernu, guvernu, gruvennu, cuberru N,
guvernu C, gubennu S, guvelnu, guernu Lm,
guvernu Lm G
gràcile agg. mf. [weak, grêle, grácil, zart]
levianu, siccadrinu, lanzu (lat. *LANIUS), romasu
(lat. REMANSU), cinu, fiàsculu, fiasculeddu,
iscantzinu, ispilliccidu, ispinniccidu, istrìgile L,
siccadinu, iscarrainzu, iscarraittu, fermesìlicu,
brintzilittu, gàlinu, sùttile, romasu, aurtitzu,
muntzurru N, ceghixeddu, langinu, piscillincu,
stingu, suttili, siccadrinu, siccarinu C, ischuntu,
ésiri, rumasu, runcinu S, istrimìgnulu, trìgghjli,
nècciu G
gradino sm. [step, degré, grada, Stufe] iscalina
f., gradinu L, gradinu, iscalina f., grata f., grada
f. (sp. grada), iscaleri, scaleri N, scalinu, grada
f., gradinu, iscaberi C, gradinu, ischarina f.,
scharina f., scharinu S, scalinu, scalina f.,
gradinu Lm G
gradire vt. [to like, agréer, agradar, gern
annehmen] aggradèssere (sp. agradecer),
aggradessire, aggradare (it. aggradare o sp.
agradar), aggradire, accarèssere, accaressire,
gradessire, appressiare, piàghere (lat. PLACERE)
L, aggradire, aggradèssere, aggradèschere,
aggraire, appitèssere, gradèschere, gradèssere,
piàchere, pràchere N, aggradai, aggradessi,
gradessi, gradiri, praxi C, gradì, aggradà,
aggradissì, piazì S, gradì, aggradì, aggradissì,
gradissì, ingrinà, apprizià, talintà (crs. talintà) G
graffiare vt. [to scratch, égratigner, rasguñar,
kratzen]
raffiare,
graffiare,
iscarraffare
iscarraffiare,
iscarasciare,
farrascare,
farraschiare, farrancare, frascare, arrascare (g.
del gatto; sp. rascar), arrasunzare, carasiare,
carasciare (lat. CHARAXARE), ungiare L,
affarrancae,
affarrancare,
affranchiare,
affrancare,
farrascare,
irfranchiare,
iscarranfiare,
scarranfiare,
scarraffiae,
iscraffire, iscràffere, iscarraffiare, abbranchiare,
arranculare, carasare N, scarraffiai, scraffiai,
sciarrancai, sgarraffiai, scraffi, carasai, caraxai,
dunghittai, farrascai
C, raffià, raippassi S,
graffià, granfià, griffà, raffià Lm, ranfià, arranfià
Lm, granfiagnà, sgranfià Lm G
gràffio sm. [scratch, égratignure, arañazo,
Kratzen] ràffiu, gràffiu, ràffia f., iscarràffiu,
arranca f., cinfru, farrancada f., ungiada f.,
frasca f., frascada f., raùgnulu, arrasunzu L,
arranca f., arrancada f., affarrancada f.,
affarruncu, farrancada f., farrasca f., farràschia
f., gràffiu, iscarrànfiu, iscarràffiu, iscarràffiu,
iscrabiada f., ràscia f. N, scarràffiu, farrancara
f., franca f., sciarrancu, scroxulu, arresigamentu
, dunghittadura C, ràffiu, ràippu S, grànfiu,
griffu, ràffiu, sgrànfiu, sghelza f. G
grammatica
sf.
[grammar,
grammaire,
gramática,
Grammatik]
grammàtica
LN,
grammàtica, gramàtiga,
grammàtiga C,
grammàtigga S, grammàttica G
grande agg. mf. [great, grand, grande, gross]
mannu (lat. MAGNUS), mannale, bette, bettoi,
grande, grende, matzoccu, madrigudu L, mannu,
grande, granne, bette, bèttedde, bettedde N,
mannu, grandu, grannu C, mannu, gran,
madduru S, mannu, grande, grandi Lm, gre,
gren, grende G
grandezza sf. [greatness, grandeur, grandeza,
Grösse] mannesa, mannària, mannura, grandesa
LNC, manniore m. N, grannesa N, manniori m. C,
mannària, mannèzia, manniddai S, mannesa,
mannària,
mannittù,
mannura,
grandesa,
grandura Lm G
gràndine sf. [hail, grêle, granizo, Hagel] ràndine
m. (lat. GRANDO, -INE), ranzola (it. gragnola) L,
gràndine m., gràndini m., gràndile m., grànnine,
granzola (g. minuta), rànnine m., ranzola N,
làndiri m., landireddu m., gràndili m., gràndini
m., ràndili m. C, gràndina, gragnora S, gràndina,
gragnola G
granello sm. [grain, grain, granillo, Korn] ranu
(lat. GRANUM), raneddu, ranigheddu, ranuzu,
ranutzu, ranza f. (lat. GRANIA), renza f., renzu,
istiza f., istizu (lat. STILLIA, -U), trighittu,
bùrgula f. (g. minutissimo) L, graneddu,
granicheddu,
granzutta
f.
N,
granittu,
granixeddu,
pimpirina
f.,
pitzialla
f.,
pimpirinalla f., nau C, granareddu, graneddu,
granittu S, graneddu, graneddùcciu, granareddu
G
granito sm. [granite, granit, granito, Granit]
granitu LNC, graniddu, granitu, predda sinarischa
f. S, granittu G
grano sm. (Triticum species) bot. [Pianta erbacea
delle Graminacee con infiorescenze a spiga. Dai
suoi frutti, detti cariossidi o chicchi, si ricava la
farina.] ► [wheat, blé, trigo, Weizen] ► trigu,
trìdigu (lat. TRIDICUM), laorzu, laore (lat.
LABOR, -ORE) L, trìdicu, tricu, trigu, labore,
granu (lat. GRANUM) N, trigu, loi, lori, liori,
leori C, triggu S, tricu, triggu Cs, granu G // vds.
anche frumento
gràppolo sm. [bunch, grappe, racimo, Traube]
brudone, budrone (lat. BOTRYONE), butrone
(ant.), gurdone, truone, ràttulu, iscala de ua f.
L, burdone, budrone, brutone, butrone,
buburustu,
ciccillone,
gurdone,
pradone,
prudone, prutone, pudrone, putrone, pubuleu,
scallone, trone, ‘urdone, vurdone N, gurdoni,
gudroni, brutoni, burdoni, budroni, purdoni,
pudroni, troni, gudrilloni, gurdilloni, curdoni,
drilloi, drilloni, cordigoni, scaboni, sroni, troi C,
budroni, ischabàzzuru S, brutoni, budroni,
rappu, crabbolu Cs,, graspu Lm, sciancu Lm G
grasso/1 agg. [fat, gras, grasa, fett] rassu, grassu
(lat.
GRASSUS),
arrunzonidu,
aurratzu,
accaddonadu, pacciottu, cartagone, castagone
(sp. cuártago), unzile, suminosu, buvuddu,
contomosu, contumosu (lat. CONTUMAX),
ammeuddadu, chìbberu, pinghinosu, màntzigu,
sagginosu, sagginu L, grassu, balloroddo, buloffo,
bolloroddo, matzutu, saghinatu, tzùrigu N,
grassu,
alleppucciu,
ammeuddau,
aurrau,
biddiconi, mattaraddoni, suminosu, trunconatzu
C, arrignunaddu, grassu, pacciottu S, grassu,
uciosu, buvvo’ Lm G
grasso/2 sm. [fat, graisse, grasa, Fett] grassu
(lat. GRASSUS x CRASSUS), ozu seu (g. di
montone), ozìmine, ozu porchinu (g. suino),
àbile (g. della gallina) L, grassu, ozu, ozìmene,
ozùmene, ischeddu, pingu (lat. PINGUIS),
seredda f. (g. della pancia) N, grassu, sceddu,
ollu (g. animale e vegetale), sebu C, grassu,
sugna f., sazzina f. (g. intestinale) S, grassu,
sciugna f. G
gratis avv. [gratis, gratis, gratis, gratis]
assindonu, cundebadas, de badas, indebadas,
indonu, gratis L, de badas, a mesa franca (fig.)
N, auffa, de badas (cat. debades), in debadas C,
indibbadda,
gràtisi
S,
dibbata,
gràtisi,
indibbadda Cs, auffu, acchenza G
grattùgia sf. [grater, râpe, rallo, Reibeisen]
rattacasu m., grattacasu m. L, frattacasu m.,
grattacasu m., teriacasu m.,
trattacasu,
trattagasu m., trettacasu m., vrattacasu m. N,
trattacasu m., trattera C, gràttura S, gràttula,
grattacàsgiu m., grattarina Lm G
grave agg. mf. [heavy, grave, grave, schwer]
grave (lat. GRAVIS), grae, greve, tronosu L,
grave N, gravi, grai C, grabi, grebu, grebi S, grai,
grei, greu G
gràzia sf. [grace, grâce, gracia, Anmut] gràtzia,
gràssia, gràscia, aggràssiu m., géniu m., messè
(sp. merced), dechidade, dechidesa, deghidesa,
galania (sp. galanía), ermosidade, ermosura (sp.
hermosura), piantesa, trattu m. (sp. trato),
cumpostura L, grassa, gràssia, gràtzia, piantesa
N, gràtzia, mertzei, ermosura C, gràzia, gàibbu
m. S, gràzia, galanura, dunositai, dunosura,
accansu m. G
gràzie escl. [thanks, merci, gracias, danke]
aggràssias, gràssias, ammessedes, messedes (sp.
mercedes) L, aggràssias, gràssias, gràtzias N,
gràtzias, a mertzedis, mertzedis C, gràzia S,
grazi G
gregge sm. [flock, troupeau, rebaño, Herde] ama
f., bama f., gama f., roba f., tazu, chedda f.
(lat. CELLA), masone (lat. MANSIO, -ONE),
masonada f., cumone (pis. ant. comone), rogru,
rettile, rettolu, rettilia f. (piccolo g.) L, gama f.,
cedda f., grustiolu, truma f., rugru, tàggiu, tazu,
roba f., rettolu, màndria f. N, ama f., gama f.,
gamada f., cedda f., xedda f., ceddoni, tallu,
arei f. (lat. GREX, -EGIS), cumoni, arbutzu,
stàgliu C, masoni, cumoni S, masoni, taddolu,
roba f. G
grembiule sm. [apron, tablier, delantal,
Schürze] antedda f. (lat. ANTELLA), pannu de
nanti, panneddu, pannedda f., pannellu (tosc.
pannello),
panniainnanti,
pinniainnanti,
peddenantu f., abbaloru, devantale, grimbiale,
falditta f., farda f., valda f., tzinta f. (lat.
CINCTA), tiazola f. L, grembiale, franda f.,
chinta f., bardellina f., antalea f., antaledda f.,
antalena f., antaredda f., antarella f., antedda
f., àntela f. (lat. ANTELA),
antalene f. (lat.
ANTELENA), antalera f., arda f., ardedda f.,
faldina f., farda f.
codale, davantale,
deventale, deventallu, saùcciu (g. di orbace),
pannu de nanti N, davantabi, davantali,
deventabi, devantali
deventali, deventàlliu,
divantai, diventali (cat. davantal; sp. devantal),
treventari,
antaleni,
pannu
de
ananti,
panniananti,
parenanti, peddiananti f.,
pannixeddu, fantalliccu, fantelliccu, fentalliccu,
vanteliccu,
ventaliccu,
fascadroxa
f.,
frascadroxa f., fasca f., farda f. (it. o cat. sp.
falda), franda f. (g. femminile), farditta f.,
fadretta f. C, panneddu, fardha f., susthìgliu S,
panneddu, tilittu, cudedda f., scusali Lm G
gridare vi. [to cry, crier, gritar, schreien]
abboghinare (lat. *VOCINARE), abboigare,
ticchirriare, isbirridare, abberriare (sp. berrear),
orchidare, orghidare, isgrigliare, isgrilliare,
iscramare
(lat. EXCLAMARE), giulare (lat.
GIUBILARE), granghidare, zuilare, terulare,
isbarabottare,
ispabarottare,
isbarabottare,
isbrionare, tzicchirriare L, bochiare, bochinare,
abbochinare,
giulare,
giagulare,
jubilare,
zubilare, zuilare, iscramare, iscramorare,
irbochidare, grariare, corruschiare, corrochinare,
ingargare, mattiare, tzerriare N, atzerriai,
intzerriai, itzerriai, tzerriai, cerriai, abboxinai,
berchidai, iscramiai, iscramorai, scramorai,
scramiai, scramai (lat. CLAMARE), sirriai C,
abbozià, abbozinà, buzià, zicchirrià S, gridà,
bucià, buggià Cs, urrulà, zicchirrià, cramà (g.
piangendo), accramà, affugassi Cs, briunà Lm,
sfucialassi, alzà la boci G
grido sm. [cry, cri, grito, Schrei] grida f., gridu,
ticchìrriu, tzicchìrriu, ùrulu, addorojada f.,
isperrulida f., toroju (g. di dolore), atzùrridu,
órchidu, órghidu, boghe f., borra f., crìbidu,
giuilada f., giùliu, giùilu, irghighìlliu, isbrione,
mamarida f., marmarida f., pabada f. L,
abbóchinu,
boche
f.,
tìrriu,
irbóchidu,
irbórchidu,
ispórchidu,
isporrónchiu,
ispórronchinu, crìbidu, corróchinu, giùbilu,
jùbilu, zùbilu, iscràmiu, scràmiu, ghighìliu,
gràliu, grària f., gràriu, ingargu, irgràliu,
irgràmiu, irgrighillu, tolozu, tzérriu N, gridu,
cérriu, intzérriu, itzérriu, tzérriu, scràmiu,
bérchidu, brécchidu, brécchiru, crìbidu, làmidu,
straullu, iscràmiu, scramori, scrìbiu, scrìvidu,
sìrriu, spobórgiu C, bozi f., zicchìrriu, atturoccu
S, gridu, zìrriu, zicchìrriu, zicchirru Lm, brionu
Lm, ùrrulu, sfucialata f., istarruta f. G
grìgio agg. [gray, gris, gris, grau] murru, mùrinu
(lat. MURINUS), murinattu, muresinu, moresinu,
chijinattu, ferulattu (lat. FERULACEUS), canu
(lat. CANUS), canudu (lat. CANUTUS), canosu L,
murru, mùrinu, mùrrinu, canu, canudu,
ghentoninu, ferulassu, trinatzu (grigiastro) N,
murru, murratzu, murrau, murru nieddu, grìgiu,
grisu (cat. gris), canu, canudu, fiurratzu,
feurratzu C, grìgiu, murru S, grìgiu, grìsgiu,
murru, murisginu, mùrinu G
groppa sf. [croupe, croupe, grupa, Kruppe]
groppa (it. o cat. gropa), groppera (cat.
gropera), cumarzu m., cùmeru m. L, goroppa,
goroppera, groppa, cùmmeru m. N, groppas pl.,
groppera , agroppa C, groppa, gruppa, gruppera
S, groppu m., gruppera, cùmbaru m., cùmmaru
m. G
grosso agg. [big, gros, grueso, gross] russu,
grussu (lat. GRUSSUS), maduru (lat. MATURUS),
barracocchinu,
macciocciudu,
maccioccu,
mattoccu, mattuccu, matzùtzulu, acchiadu,
intruddadu, istruddadu, fasciudu, fasciugu L,
grussu, maturu, matzutu, trutzu, baloffo (cat.
sp. gallofo), betterone, matzotzo, pataccone N,
grussu, macciùcciu, macciócciu (sp. machucho),
mannatzu, turuddu C, grossu, macciùcciu,
macciucciuddu S, grossu, bulumosu G
grotta sf. [cave, grotte, gruta, Grotte] grutta,
curutta, pèlcia (lat. *SPECULA), pèrcia, pèscia,
pelcione m., conca (lat. CONCHA), concale m. L,
grutta, rutta, grotta, gorutta, gurutta, lutta,
conca, conchedda, concale m., perca, preca,
grugno sm. [muzzle, groin, hocico, Rüssel]
mutzighile, murrighile, murru (lat. MURRU),
bruncu (lat. BRUNCHUS), ismurriada f., pirittu,
tiva f. L, murru, fruncu, tutturru, tuttùriche.
struveddu N, murru, bruncu, nuncu, pirìcia f.,
pirittu, stuveddu, trumba f. (g. del porco) C,
murru, runcu, muzzigghiri S, murru, bruncu,
muccichili, grugnu Lm G
gruppo sm. [group, groupe, grupo, Gruppe]
gruppu, tazu (probm. sp. tajo) , troppa f., grustu
(prerom.), fiottu (it. ant. fiotto), frùstiu, frustu,
tribizone, truma f. (lat. TURMA), trumada f.,
appubusonada f., cónduma f. (lat. *CONDOMA),
moloju L, gruppu, tazu, troppa f., muntone,
fiottu, grustu, grùstiu, vrustu, còndoma f.,
rettolu, trumbiolu N, gruppu, truma f., sciumada
f., sciurrumàglia f., cambarada f., trumulloni,
cedda f., cordigoni, pandeba f., troppera f.,
culdiolu, mattallonada f., mattalloni, pasina f.
C, gruppu, fiottu, trumadda f. S, gruppu,
trappeddu, drappeddu, masunata f., chedda f. G
guadagnare vt. [to gain gagner, ganar,
verdienen] badagnare, balangiare, balanzare,
gualanzare, ingognare, cadeliare (g. con sudore),
incoare, bìnchere (lat. VINCERE), cadoliare,
isgranzeare
L,
balanzare,
badagnare,
codangiare, codognare, godangiae, godangiare,
vadangiare, valangiare, valanzare, incugnare,
locrare, lucrare N, balantzai, gadangiai,
guadangiai, gorangiai, scruffi C, guadagnà, vinzì,
abbuzzà S, gadagnà, gagnà, guadagnà Lm,
acchittà, incoà G
guadagno sm. [earnings, gain, ganancia,
Verdienst] badagnu, balàngiu, balanzada f.,
balanzu, gualanzu, gagnu, ingogna f. (cat.
guany), ingognada f., profettu (it. ant.
profetto), lùcuru, conchistu, bìnchida f., cobru,
incoadura f. L, badagnu, balanzu, valanzu,
codàngiu, godàngiu, incugna f., incugnadura, f.,
lucradura f. N, balantzu, gadàngiu, guadàngiu,
goràngiu, grangeria f. (sp. granjería), moni C,
guadagnu, abbuzzu, vìnzidda f. S, gadagnu,
gagnu, gagnànzia f., guadagnu Lm, gàciu,
acchittu, ùcculu G
guado sm. [ford, gué, vado, Furt] badu (lat.
VADUM), giampadorzu, zumpadorzu, zumparzu,
brincadorzu, iumpatoriu (ant.), giampu L, badu,
bau,
gadu,
vadu,
brincatorju,
giampu,
giumpadórgiu,
giumpadorju,
giumpatógliu,
jumpadorju,
jumparju,
sarpadórgiu,
zampadorzu,
zamponzu,
zumpadorju,
zumpadorzu N, bau, au, badu, giumpadroxu,
giumpadura f., giùmpidu, pau C, badu,
passàggiu, giumpaddòggiu, giumpaddura f. S,
badu, vadu, ghjumpatogghju, ghjumpatura f.,
tragghjettu, brincatogghju G
guàio sm. [trouble, malheur, desdicha, Unglück]
raju, dannu, disgràssia f., oddeu, arguai, aziu L,
dirgràssia f., dannu, raju, guàiu N, agguai,
guàiu, arrori (sp. horror), arrulloni (fig.), scioncu
(it. cionco), axiu, travessura f., trevessua f.,
trevessura f. C, guàiu, digràzia f., traschuroni,
marasorthi f., doru S, gai, guàiu, guaju Lm,
isvàriu, intalvàriu, straviu, smarru G
guància sf. [cheek, joue, mejilla, Wange] càvana,
càvanu m., trempa (lat. TEMPULA), tutturru m.
(probm. basco tutu - DES II, 537), massidda (lat.
MAXILLA), massìglia, barra (cat. barra),
bucceddu m., canterzu m. (lat. CANTHERIUS),
bultzellu, butzellu (lat. *BUCELLA) L, càvanu m.,
barra, cantérgiu m., trempa, trempule m.,
massidda, tutturru m., carranu m., garramu m.
N, tempra, trempa, botta, cantérgiu m.,
cantrexu m., crantexu m., cantrixu m., C,
càvana, curàzzuru m., buzzeddi m. pl. S,
càvana, cantegghja, cavanili m. (g. delle bestie),
buccedda, masca (Lm). maschetta Lm G
guanciale sm. [pillow, oreiller, almohada,
Kopfkissen] cabidale (lat. CAPITALIS), cubidale,
cabidalera f. L, cabitzale, capittale, pumma f.,
pummedda f. N, cabidabi, cabidai, cabidali,
cabidoni, cabitzana f., cabittera f., coscinena f.,
cuscinu, trevessinu C, cabbiddari S, capitali
cabbiddali Cs G
guardare vt. [to look at, garder, mirar, ansehen]
abbaidare (it. ant. aguaitare), iscampiare,
isperelare (g. fisso), oggiare, ojare, appompiare,
pompiare, mirare (lat. MIRARE), remirare,
annotare (lat. ANNOTARE), castiare, imperiare,
isperiare, isperare, addoloire, ardare, bardare,
isojulare L, abbaidae, abbadiare, abbaitare,
badiare, baidae, baitare, cardiare, castiae,
castiare, vardiare, gardiare, bardare, bardiare,
badiare, pompiae, pompiare, annotare, mirae,
mirare, ampaniare, crobiare, guardae, guardare,
guardiare, vadiare, vaidare, dara cara N,
accastiai, castiai, castiari (lat. CASTIGARE),
guardai, pompiai, pumpiai, mirai, remirai,
sminciri, labai, ghiai (cat. sp. guiar), aggordai,
aggodrai, cadelai, cadebai (lat.*CAUTELARE) C,
figgiurà, abbaiddà, ammiriantà, mirà, urittà,
tintà S, abbaità, figghjulà, ghjulà, mirà, spirià,
aldià, galdassi, vilguà, valdassi, avvaldassi (g. da
qualcuno) G
guàrdia sf. [guard, garde, guardia, Bewachung]
guàrdia, bàrdia, àrdia (g. d’onore), tentonzu m.
L, guàrdia, vadianu m. N, guàrdia, guàdria,
castiadori m., feroni m., pùlima C, guàrdhia S,
gàldia, guàldia, guàrdia Lm, àldia, vàldia G
guarire vt. vi. [to recover, guérir, curarse,
heilen] sanare (lat. SANARE), guarire L, sanae,
sanare N, sanai C, guarì, sanà S, sanà, guarì Lm
G
guastare
vt.
[to
spoil,
gâter,
gastar,
beschhädigen] guastare, iscontzare, malograre
(sp. malograr), malobrare, iscariolare (g. il
viso), iscarenare, fàghere a bisera, dissantarare,
iscussertare, isempiare (it. scempiare), necciare,
annecciare,
nesigare,
bastare,
allaccare,
inchirrire, iscossiminzare, temiare L, guastae,
guastare, irguastare, solobrare, malocrare,
magunire, iscontzare, aggerae, alladarae,
ammattuttae, assorare, irguastae, irgurrire,
iscrompire, mittujire, nesicare N, guastai,
irguastai, scempiai, malograi, stressinai, sleggiai,
leggiai, sculai, ammagangiai, marcittai, attuffai,
trumbullai, insuriri, affrogongiai, scaganciai C,
guasthà, ischussalthà, ischuscimignà, arruinà S,
gastà, guastà, ammaccaticcià, passà G
guasto sm. [spoilt, gâté, gasto, Schaden] guastu,
gastu, guastada f., guastadura f., iscontzu,
iscussertu (sp. desconcierto), temiada f., témiu,
disaccattu
(sp.
desacato),
dissàntara
f.,
dissàntaru, nécciu L, guastadura f., guastu,
irguastu, ibbastu, iscontzada f., iscuncossu,
ladarosu N, guastadura f., guastamentu, guastu,
affragóngiu, sconciallu C, guasthu, dannu S,
gastu, guastu, dissàntaru, scòntriu, istróppiu G
guerra sf. [war, guerre, guerra, Krieg] gherra
(cat. sp. guerra) LNCS, guerra C, gherra, guerra
Lm G
guerriero sm. [warrior, guerrier, guerrero,
Krieger] gherradore, gherreri (cat. guerrer; sp.
guerrero), gherrianu,
gherrieri, gherriscu,
gherristu, gherrizeri, armaritzu L, gherreri,
gherrizante, gherradore, gherratore, guerrieri,
gherrilleri N, gherreri, gherrieri, gherriscu,
gherristu, guerrieri C, ghirreri, gherradori SG
guida sf. [guide, guide, guía, Führer] ghia (cat.
sp. guía), guida (= it.), cuviu m., dugone m. (it.
ducone), decadu m. (ant.), norte (sp. norte) L,
guida, annadore m., juchidore m. N, ghia C,
ghia, guida SG
guidare vt. [to guide, guider, guiar, führen]
ghiare (sp. guiar), ghidare, guidare (= it.),
cuviare, truvare (g. gli animali; lat. TURBARE) L,
guidae,
guidare, ighiare, zùchere N, ghiai,
guidai, agliai C, guidà, trubà S, ghià, ghidà,
guidà, truvà G
gùscio sm. [shell, cosse, cáscara, Schale] bùccia
f., iscorza f., tega f. (g. delle leguminose; lat.
THECA), therga (ant.) f., poppoine (g. del grano)
L, corjolu, corjola f., gurguddu, teca f. N, croxu,
scroxu, cogócciu, afforru, tega f., pillu de s’ou
(g. dell’uovo) C, bùccia f., tribba f. S, bùcchja
f., chjoccotta f. G
gusto sm. [taste, goût, gusto, Geschmack] gustu
(lat. GUSTUS), tastu (sp. tasto), alliccu, sabore,
denghe, dènghere, dengo, dengu (sp. dengue),
saliette, saniette (sp. sainete) L, gustu, alliccu,
saniette N, gustu, sabori, tastu, denghi, sainettu
C, gusthu, attasthu, sainettu, alliccu, saori S,
gustu, saori, géniu G
gustoso agg. [savoury, savoureux, gustoso,
schmackhaft] gustìvile, gustosu, gustìulu,
saboridu, licchisittu, licchittosu, licchittu,
liccosu L, lìcchitu, gustosu N, gustosu, saboriu,
aggradosu C, gusthosu, sauriddu, sainettu S,
gustosu, bunittu G
I
icona sf. [icon, icône, imagen sagrada, Ikone] cona (lat. EICONA), ilmàzina, immàgine, màgine, màgina, màzine L,
màzine, màgina N, màgini, màgina C, icona, cona, immàgina S, màgghjna G
idea sf. [idea, idée, idea, Idee] idea, bidea, oriolu m., arriolu m., ùniga, pidinu m., assuntu m., abbicchizada,
arbitriada, arbritiada, berinizu m., berrinzu m. (i. fissa), determinu m., avrinzada, avvrinzada L, idea, bidea, fidea,
videa, arbisu m. N, bidea, idea, idei, irea, irei C, idea, gidea, pensu m., pinsadda S, idea, adea, mindea, videa,
pinsadda Cs, pinsatu m. G
idèntico agg. [identical, identique, idéntico, identisch] matessi. própriu, parinale, che pare, cheppare, pretzisu,
pintellintu, pintu e lintu L, idénticu, parinale, pentifilau, pintefilau, pèrpere (lat. PERPERE), santepintu N,
edénticu, idénticu, matésciu, própiu, pentifilau, pintefattu (pintu e fattu), tottunu, ténticu C, idéntiggu, prizzisu,
pintu e lintu S, gali, punt’e pilu, idènticu, lintu e pintu Cs, spiccicatu G
idioma sm. [language, idiome, idioma, Mundart] limbazu L, fabeddu, foeddada f., limbazu N, linguàggiu, idioma C,
lingàggiu, linga f., fabiddadda f., diarettu S, faiddata f., lingagghju G
idiota agg. mf. [idiot, idiot, idiota, Idiot] ballalloi, mengu (it. menico), colpadu, furesadu, bijoncu, conchebotte,
menghittu L, baccocco, baccheo, balioddo, ballalloi, drangalloi, drangallone, galloffo, gallullu, idiota, lollore,
micaelle, mengro, tódinu, toleatzu, tolondro N, balossu, bicchillocu, scimpru (cat. ximple), tontu, bovu (sp. bobo),
furesau C, idiotu, maccu, barengu, bisgioncu S, idiotu, alvanti, scimpru, bialottu, biarottu, bicchilloccu, bibilloccu,
bambisgioni, alluazzatu Lm, scuntriatu G
ìdolo sm. [idol, idole, ídolo, Idol] ìdolu, addoru, bultu L ìdolu, burtu N, ìdolu, ìdulu C, ìdoru, ìduru S, ìdulu G
idòneo agg. [fit, apte, idóneo, fähig] idóneu, àbile, capatze, adattu LN, àcciu (tosc. accio), affattenti C, idòneu,
capazzi, àbiri, abiritaddu S, affattenti, isgàsgiu, sgàsciu, àbbili, addighenti, illìntari G
iella sf. [bad luck, malchance, mala pata, Pech] disdìccia (sp. desdicha), malastru m., malasorte, ojipuntu m.,
iscuria L, sagura, dirditza, malasorte, piddinzu m. N, disdìccia, malasorti C, disdhìccia, disaura, diffurthuna,
maravadda, pindacciumu m. S, disdìccia, malafata, malastru m., malasolti, pustura d’occhj, aucchjatura,
scumìnigga Cs G
ieri avv. [yesterday, hier, ayer, gestern] eris, deris (lat. HERI) LN, irisero N, eriseru, ariseru, ariseo, ariseu, aiseu C,
arimani S, arimani, arrimani Lm G
iettatura sf. [evil-eye, jettature, mel de ojo, Unheil] pindacciadura, ispinzadura, ispinzamentu m., lellojinzu m.,
oggiuladura, ojipuntu m. L, ocrumalu m., ispinzadura. ispinzamentu m., ocriadura, corfu de ocru m., piddinzu m. N,
sciaccu m. (sp. achaque), cugurradura, pindacciamentu m. C, pindacciumu m., pindacceria S, colpu d’occhj m.,
pustura d’occhj G
ignòbile agg. mf. [ignoble, ignoble, innoble, verwerflich] vile, bàsciu, affrentosu (sp. afrentoso) L, tzascosu,
caricottu, bile, isputziadore N, vili, bàsciu, spreosu, affrentosu C, viri, infami S, indignu, strumpu, infami G
ignorante agg. mf. [ignorant, ignorant, ignorante, unwissend] ignorante, mengu (it. menico), rùstigu, abrione,
camurru (tosc. camorro), tonteri L, ignorante, innorante N, ignoranti, innioranti, zorbu, tontixeddu, pabani,
abarrau, gamurru, tontigeddu C, ignoranti, camurru S, ignuranti, alvanti, buzali G
ilarità sf. [hilarity, hilarité, hilaridad, Heiterkeit] allegria, ispaju m., aggaju m., luccura (sp. locura) L, alligria,
alligronesa, irbarju m. N, allirghia, ispàssiu m., prexu m. C, alligria, ciaccarunadda, risadda S, alligria, allegracori
m., ghjacunditai G
illegìttimo agg. [illegitimate, illégitime, ilegítimo, unrechtmässig] illezìttimu, mustrengu, mostrengu (sp.
mostrenco) L, illegìttimu, illezìttimu, illicìttimu N, illegìttimu, foras de lei C, illegìttimu S, illegìttimu, illigghjttimu
G
illògico agg. [illogical, illogique, irracional, unlogisch] illógicu, disattinadu L, illógicu, illózicu N, disattinau,
sderrexonau, sfundamentau, sfundoriau C, illògicu S, cuntràriu a la rasgioni G
illuminare vt. [to illuminate, illuminer, alumbrar, beleuchten] illuminare, allùghere, allughire, allugare, allugorare,
lughèschere L, illuminae, illuminare, lùchere (lat. LUCERE), allucorare, lucherare, illucherare N, allummai,
allumiai, allui, illuminai, donai luxi, lugerrai, lumiai C, illuminà, allughizà, alluzià S, illuminà, alluminà, irrisplindì G
illusione sf. [illusion, illusion, ilusión, Täuschung] illusione LN, alluinu m., illudidura, illuididura, bisu m., illusioni
C, illusioni SG
illustrare vt. [to illustrate, illustrer, ilustrar, bebildern] illustrare, giarire, ilgiarire amprare, incrarire L, illustrae,
illustrare N, illustrai C, illusthrà, figurà S, illustrà, fiurà G
illustre agg. mf. [illustrious, illustre, ilustre, berühmt] famadu, famosu, nódidu L, illustru, nódiu, nodiu, famosu N,
grandu, famau, nomenau C, funtumaddu, famosu S, famatu, nòtitu, mannu G
imbalsamare vt. [to embalm, embaumer, embalsamar, einbalsamieren] imbaltzamare, baltzamare L, imbalsamae,
imbarsamare, imbrassamare N, imbalsamai, imbartzamai, imbartzimai, imbratzimai C, imbazzamà, imbalsamà,
impaglià S, imbalzamà, imbarzamà Lm G
imbambolato pp. agg. [dull, extasié, aturrullado, verträumt] abbabbaluccadu, abbabbalogadu, abbabbauccadu,
abbebbeleccadu, abbebbelleccadu, abbengaladu, imbebbeleccadu, abbengadu, abbenguladu, ammaccoccadu,
appantasiadu, bisónchinu, isfartadu, ojammeladu, imbevelidu, attrauccadu L, abbabbaluccau, abbabbaloccau,
abbabbaleau, ammincau, appipieddau, labrioddu, illabrioddau, illabrionau N, abbambucciau, alluau, atturdiu,
attontau, imbambullau,
imbaullau, imbaullaru, sbentiau, mauddoni C, imbambucciaddu, abbangaraddu,
attrauccaddu, abbuccaruttaddu, accaramaiaddu, aggiugguraddu, ammaccaccaddu, ammaccuccaddu, impinniccaddu
S, allunatu, attrauccatu, ammuinatu, imbivutu, intumbitu, muzziggoni Cs G
imbandire vt. [to lay, dresser la table, disponer una comida, festlich herrichten] apparitzare, pònnere sa mesa L,
apparitzare, ammaniare, pònnere sa mesa N, apparicciai, approntai sa mesa, allistiri, attiallai C, appariccià, priparà
la mesa S, apparicchjà, parà, apparà, punì la banca, impruntà G
imbarazzo sm. [embarrassment, embarras, embarazo, Verlegenheit] imbarratzu, impìcciu, iscollocu, affissura f.,
apporia (gr. aporía) f. L, imbaratzu, imbarratzu, imbargu, affuscu, barrancu, malóstiu N, imbaratzu, impacciadura
f., impacciamentu, indrollu, arroccu, arresciu, barrancu (sp. barranco) C, imbarrazzu, impìcciu S, imbarazzu,
imbarrazzu, imarrazzu Lm, impacchju, imbilgu, barrancu, infraustu, infaltu G
imbarcare vt. [to take on board, embarquer, embarcar, verladen] imbarcare, abbarcare L, imbarcae, imbarcare N,
imbarcai C, imbarchà S, imbalcà, imbarcà Lm G
imbarcazione sf. [boat, embarcation, embarque, Boot] imbarcassione, barca, intinna L, imbarcassione N,
imbarcatzioni C, barcha S, imbalcazioni, balca, orza Lm G
imbastire vt. [to baste, bâtir, embastar, heften] imbastire, infirtzire, infertzire (tosc. infilzare), infretzire,
irfretzire, isfretzire, infrissare, frissare L, affritzire, iffertzire, iffirtzire, infrissire, iffritzire, imbastie, insaggiare N,
imbastiri, appuntorgiai, infrissai, frissai, infritziri, infrissiri C, infizzì, imbasthì, isgiamprà, sciamprà, sisthà S,
imbastì, infilzì, infirzì Lm, imbastì, appuntià, impastuccià G
imbecille agg. mf. [imbecile, imbécile, imbécil, dumm] imbecille, ballalloi, colpadu, isimpre (cat. ximple),
accovardadu (sp. acobardado), mentzu (it. mencio), mentzosu, grinci L, ballaloi, tolondro (sp. tolondro), drangalloi,
pappaluffrone, marcantoni, laiddone, tzula, imbecille, imbetzille N, scimpru, balossu, buttilloni, babbasoni,
coccoda C, imbecilli, isgimpri, ciulla, buccarottu, buccigrossu S, biarottu, bialottu, capu d’òpara, bambisgioni G
imbiancare vt. [to whiten, blanchir, blanquear, weiss färben] imbianchire, imbiancare, imbanchinare, albinare,
arbiare, arvare, inalbinare, illattare, illattinare, dare su latte a sos muros L, imbiancae, imbiancare, imbianchire,
imbranchinae, arbiare, illattare, incartzinare, intonicare, tunicare N, imbiancai, imbianchiri, imbarchinai,
imbrachinai, (cat. emblanquinar), spanigai, candéssiri, scandéssiri (sp. ant. candecer), accirdinai (i. in volto),
arcidai, argiddai, immurrai (incanutire), intunicai, iscruai, scovittai C, imbianchì, imbiancà, imbianchinà S, sbiancà,
imbiancà, incalcinà (i. le pareti), incarcinà Lm, incanì (i. dei capelli) G
imbizzarrirsi vt. rifl. [to frisk, s’emballer, encrabitarse, scheu werden] inchimeràresi, inchietàresi, abbuppare,
suberiàresi L, s’inchimerare, si birbilliare, bribigliare, si bribillare, s’imbischizare, refressare N, accricchiddaisì (it.
cricchio), s’aiscai C, arrabbiassi, imbizarrissi S, imbizzarrissi G
imboscare vt. [to hide (in a wood), cacher dans un bois, emboscar, in Wald verbegen] imbuscare, imbusare,
allittare, ammattare, impelciare, impesciare, intuppare, intuppinare, ingiassare, intuvonare L, imboscae,
imbuscare, ammagrare, ingarghilare N, imboscai C, imbuschà S, imbuscà, imbuschissi, immacchjà, imperchjà Lm,
impirchjà Lm, intuppicunà, intavunà G
imbottire vt. [to stuff embourer, acolchar, polstern] imbuttire, assacchettare L, imbuttie, imbuttire, immoddigare
N, imbuttiri, impréniri, corciai C, imbuttì, intuzzà, tuzzà S, imbuttì, intuvugnà G
imbrattare vt. [to soil, barbouiller, ensuciar, beschmutzen] imbruttare (cat. embrutar), bruttare, mistuddare,
abbunzare, abbaunzare, baunzare, azinare, affeare (sp. afear), ingrastiare, musuccare, imburtzinare, imbudulare,
imbudrulare, illinire (lat. LINIRE), impastulare, allicchire, interratzare, fàghere a bisera L, imbrattare, imbruttare,
leruttare, lurinzare, inghisire, imbubulare, imprastulare, intruzare, intzoddinare, lorire N, imbruttai, accadrangiai,
imporcai, allodrigai, allordigai, alludrosciai, ammatzamurrai, ammustiai, ammusungiai, affeai, imbudrugai,
imburdugai (lomb. bordegá), mumungiai, sordigai C, imbruttà, abbaunzà S, imbrattà, imbruttà, imbrastacà,
impiastrà, impanacià, cascasginà, inzabattà, imbulcinà, immustanà G
imbròglio sm. [cheat, embrouillement, enredo, Betrug] imbrogliada, imbrógliu, imbóligu, futtidura f., coglionadura
f., imbusterada f., imbusteria f. (sp. embustería), imbronzumu, imbrózumu, imbrunzumu, friga f., ordinzu,
inghènia f. (sp. ingenio), incalamistru, tramoja f., tremoja f. (sp. tramoya), inzomu, imbroglieria f., mistudddu (it.
miscuglio), manganella f., manghinella f. (cat. manganella), cadràpula f., mandruffa f., impastuffu, pilinga f.,
trapassa f. (sp. trapaza), trapasseria f. (sp. trapacería), ingaraglia f., ingagliaria f. (i. al giuoco), panettera f.,
abberintu, ammàttulu, frascària f., imbróttulu, ingestru, intraugliada f., intraùgliu, malingannia f., trappulada f.,
trappuladura f. L, imbróddiu, imbroddu, imbrólliu, imbrollu, imbólicu, immóddigu, frigadura f., futtidura f.,
affroddu, affróddiu, cobaddiconzu, collunu, collonadura f., improddu, impróddiu, gàbula f., gasoneria f.,
impeddutzonzu, intzicchida f., lamione manduffu, marruffa f., prestrampu, traccanzeria f.,truntzedderia f. N,
imboddiameddu, imboddicu, imbrógliu, imbrollu, imbusticu, carraxu, tréulu, matzambóddiu (it. guazzabuglio),
arretrogadura f., matzapani, avvolottu (cat. avalot), mangiuccu, marghinesa f., matracca f., trancu, tràppula f.,
trobedda f., troga f. (sp. droga), tramòglia f., camorria f., cogliunadura f., farrassa f., impirigu, pinnica f., paccu,
caràmbula f. (sp. carámbola), casambra f., coccoiellada f. C, imbrógliu, trampa f. (cat. sp. trampa), futtiddura f.,
appizu, bidunadda f., cuglionaddura f., imbóriggu, màgura f. S, imbrògliu, imbrogghju Lm, imbùliu, imbólicu,
trampa f., futtitura f., imbilgu, catràpula f., abberintu G
imbrunire/2 vi. (annottare) [to brown, s’assombrir, oscurecer, dunkel werden] iscurigare (lat. OBSCURICARE),
interighinare, interinigare, interinare, interrighinare, intirighinare, intirinare (lat. INTERIM o lat. TIGRINUS - Wolf),
trinare, iscurèssere (sp. obscurecer), irmurinare, ismurinare, murinare L, iscuricare, intrighinare, intrisinare,
trighinare, intrighinicare brunare, irmurrinae, irmurinare, irmurruinare N, scurigai, scuressi, oscuréssiri, abbruriai,
ammericeddai, murrinai C, imbrunì, ischuriggà, fà notti S, intrinà, insirà, imbrunì, imbugghjà, imburinà G
imbuto sm. [funnel, entonnoir, embudo, Trichter] imbudu (lat. IMBUTUM), umpialire, brambalire L, imbudu,
imbutu, barbarile, brambarile, imprebarile, imprigupedde, improbarile, probarile N, imbudu, umbudu, umpidroxu,
umpridórgiu, umpricuba, umpricubedda, unfridroxu C, imbuddu S, imbutu, imbuddu Cs G
imitare vt. [to imitate, imiter, imitar, nachahmen] imitare, fàgher su ‘essu, copiare, istròcchere, istrocchire L,
imitae, imitare, copiare, stròccere N, imitai, stórciri, strocci, stroccillai, copiai C, imità, cupià S, imità, cuppià, fà
lu ‘essu G
Immacolata sf. [Immaculate Conception, Immaculée Conception, Inmaculada, Unbefleckte Jungfrau Maria]
Immaculada LN, Imaculada, Immaculada, Purissima C, Immacuradda S, Immaculata G
immaturo agg. [unripe, non mûr, immaturo, unreif] aghervu, chervu (lat. ACERBUS), cruu (lat. CRUDUS), cruonzu,
cruanzu, corrintolu, isgiòmpidu, lidru, ridu L, cherfu, cruànciu, crudu, crudonzu, cruo, altanau, galu a còchere,
iscrómpiu, iscumpriu, melàngiu N, cruànciu, cruàngiu, crudànciu, cruìxini, cruu, arbau, birdigrogu, cabudraxu C,
crudu, zèivu, apprimiddu, accrabiunaddu S, crudu, crudognu, chi no è ancora cumpritu G
immediatamente avv. [immediately, immédiatement, inmediatamente, unmittelbar] luegamente, subitamente,
fattu-fattu, in su momentu, de sighida (sp. de seguida), ora pro ora L, tott’in d’unu, derettu, in derettura, in su
momentu, ora pro ora, a balla bolada, incontinente, subitura N, luegus (sp. luego), illuegus, de sighida,
mediatamenti C, innuna, prontamenti, immediatamenti S, subbitamenti, prontamenti, di prontu G
immerso pp. agg. [immersed, immergé, sumergido, getaucht] imbérghidu, imbertu, immérghidu, affungadu,
isprefundadu, attuffadu, cabussadu, inciuppidu, inciuppadu, missu a modde L, imbertu, affundau, affungau N,
acciuffau, acciuvau, accabussau, attuffau, tottu pigau C, affungaddu, a mógliu S, abbulvatu, imbulvatu, affundatu,
capucciatu, subbaccatu, a moddu G
immodesto agg. [immodest, immodeste, inmodesto, unbescheiden] pazosu, barrosu, bragheri (piem. blagué),
presumidu (sp. presumido), magnosu (it. ant. magno) L, pazosu, pazeri, banosu, barrosu N, presumiu, tzaulosu,
bragheri, barrosu C, pagliosu, barrosu, vanésiu S, prisumitu, vantarìcciu, vanareddu G
immondezza sf. [dirtiness, immondice, inmundicia, Kehricht] alga, arga (lat. ALGA), àrgia, mundadura, mundìtzia,
argamile m., bascaràmine m., aligarzu m., ischivu m. L, arga, argaria, àlica, àliga, bascaràmine m., mundadura,
immundìssias pl. N, àiga, àliga, abighìngiu m., basciura, bruttori m., cardàngiu m., mundìtzia, schivu m. C, algha,
argha S, alga, algumi m., algùmini m. G
impacciato pp. agg. [awhward, embarrassé, embarazado, gehindert] impacciadu, impatzadu, guvardu (sp.
cobarde), isgadólciu (it. catorcio), aggovadu, iscampianadu, isdrugnu, istruddadu L, impatzau, imbarratzau,
bèbbere, drollone, drollatzu, palangosu, tragadórgiu N, impacciau, accappiau, disaggiudau, imbaratzau,
impampinau, trógulu C, impacciaddu, impicciaddu, dasgianu S, impacchjatu, impacchjaddu Cs, imbilgutu,
abbauccatu, impidutu, stràmpiu G
impallidire vi. [to turn pale, pâlir, palidecer, erbleichen] inghelare, incherare, imbianchire, illivrinire, istramudire,
istremuntire, fàghersi biancu in cara L, incherare, irbisurie, isarbiare, isarbolire, isarbulire, isumbrullire, illessiare,
illisiare (sp. lisiar), annennericare, abballizare, si fàchere biancu che tela, issamentire N, s’incerai, s’accirdinai,
s’irmortiginai, si stramudiri, si stramuttiri, si stramudiai, scinisai C, impallidì, fassi biancu S, sbiancassi, ismarinà,
marià, fassi biancu, malciauddì, scarisgnà G
imparare vt. [to learn, apprendre, aprender, lernen] imparare, impareddare L, imparare, iscramentare,
iscrementare N, imparai C, imparà SG
imparzialità sf. [impartiality, impartialité, imparcialidad, Unparteilichkeit] impartzialidade LN, impartzialidadi
C, imparziariddai S, imparzialitai, ghjustesa G
impasto sm. [dough, pétrissement, amasadura, Kneten] impastu, impastonzu, cum(m)assu, cum(m)assadura f.,
imbaltzu (i. di calce) L, impastu, cumassa f., cumassu, cumassadura f., carionzu, cariadura f., subighidura f.,
imbratzu N, impastu, ammesturu, cumassu, cum(m)ossadura f., cum(m)ossu, pan f. (i. d’argilla) C, impasthu,
cumassu, cummassu, buiacca f., multhizu (i. molliccio) S, impastu, aggrumu, siata f., accummassu, cummassu G
impaurire vt. vi. [to frighten, épouvanter, asustar, einschüchtern] assustare (sp. asustar), assucconare,
alleventare, allaventare, attremenare, apporare, ispasimare, intimire, appantariare (probm. sp. espantar - DES I,
99), appantaviare, impaurire, impaurizire, ispaurire L, assustrare, assucconare, impagurire, affrinculare,
appuppare, fàcher tìmere, abbuare, appantamare, spaurdie N, fai atziccai, assustai, spraudiai, impauriri, isprauriri,
spaurai, spauriri, spraudiri C, assusthà, fà timì S, impaurì, impaurizì, fà (punì) paura, assustà, assuccunà G
impazzito pp. agg. [mad, (devenu) fou, enloquecido, verrückt] iscasciadu, foressidu, ammacchiadu, fogliadu,
vogliadu, iscassiadu, ischissiadu, dischissiadu, isvariadu, fariadu, variadu, fogliettadu, iscassolettadu, isolocadu,
dilliriadu, baddinosu, burratzu (cat. borratxo), appippionadu, dementadu, forasdisse, regiradu, reziradu L,
dischissiau, ammacchiau, iscassiau, ispiccoccau, boliau, fariau, voliatu, irdillariau, irmenteriatu, regiratu, zirau de
cherbeddu, móviu a conca N, ammacchiau, avrariau, burràcciu, ingaddinau, irdarrelogiau, pretoccau, schisciau,
schissiau, scatulau, trallarau, trastoccau C, maccu, pigliaddu a cabbu, ivvulthaddu di zaibeddu (di tinàgliuru) S,
immaccutu, scasciatu, scasciaddu Cs, iscasciatu, scaltulatu, scattulatu, irrisaltatu, fugliatu, cialbeddilenu, ghjratu
di capu, senza tinu, vultatu di cialbeddu G
impegno sm. [engagement, engagement, empeño, Verbindlichkeit] impignu, impitzu, impatzu, incuru, indeossu,
infiligristu, irmermeddu, irmeru, ismeru (sp. esmero), assuntu, puntìlliu, remenu L, impegnu, impennu, impignu,
impìnniu, impinnu, impéngiu, distentu, irmeru N, impénniu, impìnniu, impignu, smeru, empleu, coidau, scimbrigu
C, impegnu S, impegnu, impignu, appentu Cs, smeru G
impermeàbile sm. agg. mf. [waterprof, imperméable, impermeable, Regenmantel] impermeàbile, trence, trèncio
sm. L, impermeàbile, trence, trentze N, impermeàbili, contràcua C, impimmiàbiri, impermiàbiri, trence, trenci S,
impalmiàbbili, impilmiàbbili G
impertinente agg. mf. [impertinent, impertinent, impertinente, frech] impertinente, segalatrangas, iscontriarzu,
forasdómine, lebriscu, liberincu, librìsculu, trasuleri L, impertinente, fachistante, malicheddu, tzuntzulleri N,
impertinenti, sciaccìu, tzaccarreddu C, imperthinenti, impirthinenti S, impaltinenti, vettiosu G
ìmpeto sm. [impetus, impétuosité, impetuosidad, Ungestüm] ìmpedu, ìmpetu, ìmpitu, fua f., fùrria f., foa f.,
bólidu, bóliu, ólidu, franchìddula f., isborroccu, ilborroccu, leu L, ìmpetu, fùria f., borbore, corfu, incorfadura f.,
atzócchiu, impinnada f., ischittiada f., ischìttiu, ischittonzu N, impéllida f., infrusada f. C, ìmpidu, impitta f. (i.
d’ira) S, ìmpita f., ìmpitu, ìmpiddu Cs, unza f., fùrria f., trìmini G
impiastro sm. [plaster, emplâtre, emplasto, Breiumschlag] impriastu, imprastu, impiastrada f., imbrastiada f.,
imbrastiadura f., appappinada f., appappinadura f., imbravùcciu, maltitzu, cippi-ciappa, pìttima f. (i. d’erbe
aromatiche da applicare sullo stomaco) L, impiastru, imprapàstulu, imprastuladura f., impràstulu, imbrastiada f.,
imbrastiadura f., imbràstiu, imbrastu, imbrastulada f., imbrastuladura f., imbràstulu, inciappuddu, inturtonzu,
inturtu, lia f., morgoddu, martu (cat. ant. almàrtec), pappinu N, impiastu, empiastru, impriastu, mistrèllia f.,
piccapani C, impiasthru, impriasthu, pappinu (i. di semi di lino) S, impriastu, impiastru, impiastrìcciulu,
impiastrùcciulu, pìttima f., imbrùmacu G
impiccare vt. [to hang, pendre, ahorcar, erhängen] impiccare, affurcare L, appiccare, impiccae, impiccare,
affurcare N, impiccai, infrucai, infurcai C, impiccà SG
impiegato sm. agg. [employed, employé,empleado. Angestellte] impiegadu, impleadu, impreadu, impittadu,
umperau L, impiegau, impreau, impittau N, impiegau, impreau, impleau, umperau, maniggiau C, impiegaddu,
impittaddu S, impiegatu, impliatu, impriatu, impigatu Lm G
implorare vt. [to implore, implorer, implorar, erflehen] implorare, pregare (lat. PRECARE), supplicare,
ingramessàresi, ingremessiare (sp. merced), cannijare, incarèschere L, improrare, precare, suppricare N, implorai,
avvocai (lat. ADVOCARE) C, imprurà, ingramissà, ingrammassà S, implurà, cramà (lat. CLAMARE), scrammà Lm G
imponenza sf. [grandeur, air imposant, grandiosidad, Grossartigkeit] imponènscia, imponèntzia, mannesa,
àrchida L, imponènsia N, imponèntzia, mannesa NC, impunènzia, mannària SG
importanza sf. [importance, importance, importancia, Wichtigkeit] impoltànscia, impoltàntzia, importàntzia,
importu m., toccu m., bundu m. L, importànsia, importàntzia, importu m., gabbale m., gaudale m., vicassa N,
importàntzia C, impurthànzia S, impultànzia, impurtanza Lm, impoltu m. G
importare vt. [to import, importer, importar, ankommen] importare, battire dae foras LN, importae N, importai
C, impurthà S, impultà, intusgià Cs G
impoverire vt. vi. [to impoverish, appauvrir, empobrecer, arm machen] impoberire, impoverare, impoverire,
impoberare, impovertare L, impoberie impoberire, impoverire N, impoberire, impobirai, impoborai, impoburai,
impoboréssiri, impoberittai, impoburessi, impoberai, impoberéssiri, impoboriri, accarestiai C, impobarì, impubarì S,
impuarà, impoarà, impuarì, G
imprecazione sf. [curse, imprécation, imprecación, Verwünschung] frastimu m., frastima, irroccu m., istrósciu m.,
isclamu m., iscramu m., alloju m., maleiscione L, frastimadura, frastimu m., frastinzu, irroccu m., addeleu m.,
bobbìsculu m., orroccada, orrocconzu m., orroccu m., maleichidura N, frastimadura, frastimu m. C, frasthemma,
giasthemma S, impricazioni, ghjastima; ira di Deu! G
impressione sf. [impression, impression, impresión, Eindrücken] impressione, timidura, timòria, mèglia (sp.
mella); imprimidura L, impressione, timidura, mella N, impressioni, imprimidura, casìglia, mella, mèglia C,
impressioni, imprissioni S, imprissioni, tulbamentu m. G
imprigionare vt. [to imprison, emprisonner, encarcelar, einkeken] imprejonare, impresonare, presonare, bettare in
presone, ingiabbulare (sp. enjabular), assangiare, asserrare, incassarare, ingalerare L, impresonae, impresonare,
ghettare a galera, ingribbiare N, impresonai, poni in presoni, ingalerai, ingribbiai, inserrai, incassillai (sp.
encasellar) C, imprisgiunà SG
improvvisamente avv. [suddenly, soudain, improvisadamente, plötzlich] improvvisamente, a s’improvvisu, de
repente (sp. de repente o it.), de isprómpiu , repentemente, a s’ispessada, tottinduna, tott’in una -unu, de
imbottu, de bottu, in d’una, induna-induna, in d’unu in d’unu, indunu-indunu, in d’un’iscutta, a rattu (sp. rato),
setzi, de un’improntu, de un’improntùitu, a s’approntu de un’improntu, a trinchittu, appuntu a s’ora, de assaccheu,
de soncume, de suncunis, de un’assùbidu, in grundu in grundu, a s’inghina, de insoluta, de un’insolutu, printa cru L,
d’irbottu, d’improvvisu, improvvisamente, de repente, de bottu, de ùbitu, in d’una, induna-induna, indunu-indunu,
in d’un’iscutta, de suncuna, a s’ispessada, a s’impensà, de suncuna, inarboradas, a rattu, tott’a un’ora, tottu in
una N, de repenti, arrepentinamenti, de rondoni, de rundoni (sp. de rondón), tott’in d’unu, tott’indua, de suncuna,
desuncuna, de succunas, de suncunas, de is incuas, a s’olvidada, a s’orvidadi, de suppettoni (sp. de sopetón), de
bottu, de ùbitu C, imprubbisamenti, a l’imprubbisu, d’imprubbisu, atutt’a una, tott’a un’ora S, impruisamenti, a
l’impruisa, a l’imbrusettu Lm, allisumbrettu Lm, innuna, innuna-innuna, inn’una inn’una, tuttu in una, di ripenti, di
trattu, a intìbitu, a irrùbitu, a un succonu, abbrettu, di runcu Cs, subitamenti G
imprudente agg. mf. [imprudent, imprudent, imprudente, unvorsichtig] imprudente, iscabadu, iscabuladu,
arriscadu L, imprudente, arriscosu, arroddinu N, imprudenti, attriviu, arriscau, bratzicacau, sconcau C, imprudenti,
diprudenti, attribiddu, arrischaddu, ippubiddaddu S, imprudenti, arriscosu, avvintatu G
imputare vt. [to impute, imputer, imputar, anrechnen] imputare, inculpare, accajonare, articulare (sp. articular)
L, imputae, imputare, ingurpare, accusare N, imputai, incausai, incurpai, ghettai sa curpa, articulai C,
imputà,apputtà, accusà SG
inacidire, -irsi vi. [to sour, aigrir, agriarse, säuern] agriare, agrieddare, agritzare, imbischidare, imbischidire,
inagrire, asseare L, agedare, aghedare, ajedae, acriare, aspriolare, imbaccinae, imbischidare, tastire N, agedai,
agriai, si fai argu, argai, aspriai, aspiai C, agrazzà (i. della frutta), azzibbì, invischiddà, ivvischiddà S, agrià, agrassi
Cs, acitinà, acitinì G
inaridire, -irsi vt. [to dry, sécher, secar, austrocknen] arridare (lat. *ARRIDUS), asciuttare, abbortijare, areddare
(lat. *ARELLARE), agheddare, appighinzonare, trajare L, arridare, arritare, assuttare, avrare, ospoare N, siccai (lat.
SICCARE), asciuttai, arridai, siccorrai, turronai C, insigurì, siccà S, infruscà, siccacinà, siccà, aucciassi, ingaspà G
inattivo agg. [inactive, inactif, inactivo, untätig] preittiosu, mandrone, isfainadu, arressu, istantaradu L, preittiosu,
mandrone, dróbbicu N, sfainau, accocchinau, mandroni, preitzosu C, mandrùsgiu, ibbàiddu, mandroni S, prizzosu,
mandroni, arressu G
inaugurazione sf. [inauguration, inauguration, inauguración, Eröffnung] inaugurassione, istrinNadura L,
inaugurassione istrinu m. N, inauguratzioni, incingiada, incingiadura, intrinniadura C, inagurazioni, inaugurazioni S,
inaugurazioni, innagurazioni Lm G
incantare, -arsi vt. [to enchant, enchanter, encantar, verzaubern] incantare, ammajare, ammacchiare, accisare,
eccisare (cat. etxisar; sp. hechizar), attrauccare, abbaraddare, alleriare, abbovare, abbauccare, abbabbaluccare,
abbanghelare, abbelare, addoràresi, imbelèschere (lat. VILESCERE), accandelottare, imbicconire, imbivire L,
incantae, incantare, artzisare, abbebbereccare, ammaghiare, ammagunare, s’ispantarinare, abbuccalottare,
alleriare, abbaraddare, s’abbabbaruncare N, eccisai, accisai, abbovai, alluccai, ammainai, incantai, abbarboddai,
abbrebebai, incrabai C, incantà, accisà, ammacchià, abbangarà S, incantà, eccisà, abbiralà, abbauccà, abbivaliggià,
incialamassi, incialmanassi, impaluncassi Lm G
incantésimo sm. [enchantment, enchantement, encanto, Zauber] incantésimu, accisu, eccisu (sp. hechizo),
ammàcchiu, abbaraddu, allériu, majia f. (lat. MAGIA), ammaju, imbentu, affadamentu, affatturamentu, fadadura
f., fattuzu L, incantésimu, maghia f., istriadura f., abbaraddu, abberbonzu, allerju, conjuru, conjura f. N,
incantésimu, ammàiu, mazina f., maia f., eccisu, accisu, incantu, spantu, foghìggiu C, incantésimu, maia f., accisu,
affatturamentu, ammàcchiu, maiagliaduria f. S, maia f., maiagliaduria f., accisu, eccisu, ecciseria f., abbéddulu G
incapacità sf. [incapacity, incapacité, incapacidad, Unfähigkeit] incapatzidade, discapassidade, isentùmine m. L,
incapatzidade, nurtilesa N, incapacidadi, atzegùmini m., fardughìmini m., managhèntzia C, incapazziddai S,
incapazzitai, svalitugghjni G
incàrico sm. [charge, charge, encargo, Verkörpern] incàrriga f., incàrrigu, ingàrriga f., ingàrrigu (sp. encargo),
incartu, incumanda f., impreu (sp. empleo), accollu (it. accollo), accollamentu (it. accollamento), legassia f. (ant.;
sp. legacía) L, incàrriga f., incàrrigu, ingàrrigu, incadessimentu, imperzu N, incàrriga f., incàrrigu, cummessioni f.
C, incàrriggu S, ingàrrigu, impleu, impleada f., impostu, assunta f., incumandìzia f., preu G
incarcerare vt. [to imprison, incarcérer, encarcelar, einkerkern] impresonare L, impresonare, ingalerare,
ingribbiare, pònnere in tzippu N, impresonai, ghettai a presoni C, imprisgiunà SG
incatenare vt. [to chain, enchaîner, encadenar, anketten] incadenare, incadenittare, allorare, ammusare,
ingulliare, intenaghittare, pònnere in gùllios L, incadenae, incadenare, incatenare, accatzolare (i. un maiale) N,
accadenai, incadenai, incadinai, incarenai, incannaccai, inferrai, ingribbiai, ingriglionai, ingrillionai C, incaddinà S,
incatinà G
incèndio sm. [fire, incendie, incendio, Feuer] incéndiu, intzéndiu, fogu (lat. FOCUS), tzaccaballa L, incéndiu,
inchéndiu, focu, focarza f., ‘ocarza f., dova f. N, incéndiu, fogu, affoghiggiamentu, passada de fogu f. C, incèndiu,
foggu, chema f. S, incéndiu, focu G
incerto agg. [uncertain, incertain, dudoso, unsicher] intzertu, dudosu (sp. dudoso), durittosu, massimosu,
meledosu, trallaradu L, incertu, intzertu, disintzertu, dudosu, pagu seguru N, incertu, arreduttosu, dudosu C,
inzerthu, indizzisu, dubbiosu S, inceltu, dudosu, dubbicosu G
inchino sm. [bow, révérence, reverencia, Verneigung] grusciada f., gusciadura f., ingrunada de conca f.,
conchinada f., inchinu L, inchinu, incurbiadura f. N, inchinu, incrubada f., incruada f., rendevù (franc. rendezvous), sconchiada f. C, inchinu, incinadda f. S, inchinu G
inchiostro sm. [ink, encre, tinta, Tinte] tinta f. (cat. sp. tinta), trumentu (lat. ATRAMENTUM) L, tinta f.,
attrumentu, attramentu N, tinta f. CS, tinta f., inchjostru, trimentu, trumentu G
inchiostro sm. [ink, encre, tinta, Tinte] tinta f. (cat. sp. tinta), trumentu (lat. ATRAMENTUM) L, tinta f.,
attrumentu, attramentu N, tinta f. CS, tinta f., inchjostru, trimentu, trumentu G
incolpare vt. [to inculpate, inculper, inculpar, beschuldigen] acculpare, inculpare, culpare, gulpare, accajonare,
cagionare L, crupare, curpare, incurpae, incurpare, ingurpare, bettare is crupas N, accrupai, accurpai, crupai,
curpai, incrupai, incurpai, anexiai, ghettai curpa , ghettai crupa C, incuipà S, inculpà, incalugnà, incausà G
incominciare vt. vi. [to begin, commencer, comenzar, anfangen] comintzare, incomintzare, iscomintzare,
printzipiare, attelare, inghettare (ant.; lat. INCEPTARE), imbuccare L, incomintzare, incumentzare, cumintzare,
imbuccare, printzipiare, iscappare, scappare N, comentzari, cumenciai, cumentzai (cat. comensar), cuminciai (=
it.), intzimiai, inghitzai, sprimitziai C, inschuminzà, ischuminzà S, incumincià, cumincià, scumincià G
incontro/1 sm. [meeting, rencontre, encuentro, Begegnung] incontru, abboja f., abbojada f., abbojadura f.,
abboju, abbojadorzu, abbojamentu, bojada f., bojamentu, attób(b)iu, attobiada f., attobiadura f., attoppadura f.,
attóppida f., attóppidu, attopponzu attoppu, attuppu, intoppu, intuppu, coviada f., imbiccada f., incocciada f.,
posta f. L, addóbbiu, addóviu, addoppu, attòppiu, azóviu, jóviu, obiadura f., acattu, aggorru (convegno), obiada f.,
obiata f., óbiu, zóbiu, sortidura f. N, incóntriu, incontru, addobbiadura f., attóbiu, attoppada f., intoppamentu,
intoppu, òbia f., obiada f. C, incontru, attoppu S, incontru, attoppu, imbiccu, incucciata f., intoppu, tuppata f.,
intuppata f., abbóiu, abbuccamentu, avvia f., avia f. (lat. OBVIAM) G
incozzo sm. fig. (raccomandazione) [recommendation, coinçage, recomendación, Empfehlung] incotzada f.,
incotzadura f., incotzu, ingottu, ingottadura f., incumandadura f., cotta f. (lat. *COCIA), impignu L, incotzada f.,
incotzadura f., incotzu, accumentadura f. N, incotzu, accotzu, incumenda f., arregumandu C, incozzu S, incozzu,
accozzu, incumenda f. G
incrociare vt. [to cross, croiser, cruzar, kreuzen] aggrugare, inrugare, irrugare, rujare (lat. *CRUCULARE),
incaicciare (it. incavicchiare), ingiaire, incrusare L, incrotzare, addoppare, addobbiare, aggrucare N, incroai (cat.
ant. encroar), incrociai, ingrugiai, ingruxai, aggruxai, gruxai (lat. CRUX, -UCE) C, ingruzià S, incrucià, ingrucià,
incrugià Cs, acculcuddà, accuccurrà G
ìncubo sm. [nightmare, cauchemar, íncubo, Alpdruck] ammantadore, ammuttadore, ammuttu, ammuttadura f.,
ammurtorzu, muntadore, avriu, carrigadore, imbuddàcciu, moscatzu, mascatzu (crs. mascacci), pesàdighe L,
ammuntu, ammantadore, ammuntadore, ammuntadura f., ammuntamentu, ammuttadura f., ammuttu, bisu malu,
pesadìglia f., pesadilla f. (cat. sp. pesadilla), ispràsimu, mascatzu, carriatore, carrigadore, garriatore, pantama f.
N, ammurtadori, ammuttadori, ammuttadura f., ammuttamentu, muttadori, muttarolla f., pesadìglia f., pesarìglia
f., surtora f., avarionis pl. C, traigòggiu, pindàcciu S, affàsciu, pindàcciu, pundacchju, pundàcciu, puntacchju,
spàsimu G
indàgine sf. [inquiry, investigation, indagación, Forschung] chirca, cherta, indagu m., averiguada L, abberguadura,
abberguonzu m., aggrucadura, chircadura, chirca, cherta, indàgini, isormicheddonzu m. N, averiguadura, scruccullu
m. (cat. escorcoll), scubìglia (sp. escobilla), scudrignadura, spriculittu m. C, ischudrugnaddura, ischudrugnu m.,
indàgina, indàgini S, avvilguametu m., avvìlgulu m., indagu m., intalgu m., spèlciula G
indeciso agg. [undecided, indécis, indeciso, unentschlossen] indetzisu, dudosu (sp. dudoso), a su tzotzi-tzotzi, in
ballàllara, in cancalleu, in pensus, intrenebbos, in treneddos L, indecìdiu, indetzisu, dudosu, in imbarallas, in
pentzos N, indetzidiu, dudosu, arreduttosu C, indizzisu, dubbiosu S, indeccisu, indiccisu, indizzisu, irrisgioltu,
dudosu, in cancalleu G
indemoniato pp. agg. [possessed, possédé du démon, endemoniado, besessen] indemoniadu, indiaminadu,
indimoniadu, indiauladu, incoglidu, ispiridadu, cispru, forasdómine L, indemoniau, indiaulau, antzillatu N,
indimoniau, intiaulau, spiridau C, indimuniaddu, indiauraddu, ippuzzaddu, ippuzziniddu S, indimuniatu, indiaulatu,
assaltanatu, insaltanatu, saltanatu, fuglittatu G
indicare vt. [to indicate, indiquer, indicar, zeigen auf] ammustrare, mustrare (lat. MONSTRARE), issinzare,
insinzare (it. insegnare o sp. enseñar), indettare, indittare (lat. INDICTARE), indicare, inzittare L, indittare,
ingittare, ammustrare, mustrare, indicare N, addidai, indidai, indittai, ingittai, ammostai indicai, arregulliai C,
indicà, ammusthrà S, ignittà, inghjttà, indicà G
indietro avv. [back, en arrière, atrás, zurück] ainsegus, indaesegus, indasegus (lat. SECUS), addaesegus, assaccoa,
persegus, insegus, issegus, a palas, a culinsegus, in coa, a palipissegus, pissegus, infattu L, indaesecus, addaesecus,
indissecus, insecus, insegus, issecus, isculis-isculis, pussecus, a palas, a culinsesus N, a coa, agoa, a palas,
culassegus, incuadas C, addareddu, indareddu S, indaretu G
indignazione sf. [indignation, indignation, indignación, Entrüstung] arràbbiu m., inchietadura, arrealia, realia (it.
rivale + suff. -ia) L, nechidadura, nechidonzu m. N, desdeni m. (sp. desdén), indinniatzioni, spreu m., inchietadura
C, indignazioni SG
indìzio sm [indication, indice, indicio, Zeichen] indìscia f., indìssiu, indìsciu, indittu, seru, berevicu, innéttiu,
innettu, annotu, filada f., significu, arràsciu L, indìssiu, indìtziu N, indittu, indìtziu, àrviu, arviadura f. C, indìzziu S,
indìziu, signu, signali, signafficu, ignittu G
ìndole sf. [nature, naturel, índole, Wesen] ìndula, ìndule, naturale m., iscarpentu m., utta (lat. DUCTA), zenia,
cadramància, cadramissa L, ìndula, isterca, lia, meletu m., naturale m. N, ìndula, aregoni m., ghigna, intena,
lighettadi, naturali m., brei m., bre’ m., breu m. C, ìnduri, naturari m. S, ìndula, miletru m., miletu m., ingrinu m.,
ingrina, istibbita G
indossare vt. [to put un, endosser, vestir, anziehen] bestire (lat. VESTIRE), inchingiare (i. per la prima volta; lat.
ENCAENIARE), ingentzare (ant.) L, bestire N, si poni, portai, incingiai C, indussà, punissi in dossu S, indussà G
indovinare vt. [to divine, deviner, adivinar, erraten] addeinare, addevinare, addivinare (cat. endevinar; sp.
adevinar), indevinare, indovinare, devinare, indevinzare, indivinare, induvinzare, inzevinare, inzenvinzare,
intzertare (cat. encertar), atzertare (sp. acertar), attinare (sp. atinar), intzicchire (it. azzeccare), intzuddare,
abbisare, bettare in francu, atzoeddare, istifinzare, azeccare L, indeinare, indivinare, indovinae, indovinare,
addeinare, addevinae, deinare, divinare, incertare, ingevinae, insertare, intzertare, intzoccare N, addivinai,
divinai, indivinai, indovinai, intinnai, attinai, ingertai, intzertai, intretzai, intzoccai, intzoddai, intzuddai C,
indubinà, induvinà, inzirthà S, induinà, induvinà, abbisà, inciltà, azziccà G
indùgio sm. [delay, retard, demora, Zögern] bistentu, istentu (it. ant. bistento), bistentada f., istentada f.,
istentonzu, tardàntzia f., attregu, accocciada f., isténiu, imbaru, attostonu, accodiada f., canzolada f.,
canzoladura f., illóriu, induramentu, isviolada f. L, istentada f., istentu, allonghionzu m., duda f., ritardu, tardada
f. N, stentu, addàsiu, imbaradura f. C, isthèniu, isthentu, ritardhu S, stentu, bistentu, stintata f., stiniatura f.,
disabrigu, littranga f. (fig), trattesa f. G
indumento sm. [garment, vêtement, indumento, Kleidungsstück] bestire, pinzu, pignu (lat. PIGNUS), pannamenta
f. (lat. PANNUS), trastu (cat. traste; sp. trasto) L, beste f. (lat. VESTIS), bestire (lat. VESTIRE), pintzu, pinzu N,
bistimenta f., bistiri, arroba f. (i. in generale) C, roba di dossu f., visthiri, pegnu, affiagnu S, roba di dossu f.,
vistimenta f. G
indùstria sf. [industry, industrie, industria, Industrie] indùstria, indrùstia L, indùstria N, indùstria, paru m. C,
indùsthria S, indùstria G
industrioso agg. [indutrious, industrieux, industrioso, betriebsam] indrustiosu, industriosu, inzeniosu,
trabagliadore, faineri (cat. fainer) L, inzeniosu, intillieri, intilliosu, traballadore N, industriosu, inginnosu, faineri,
traballadori C, inzignosu, industhriosu, fazzindinu S, industriosu G
ineducato agg. [impolite, impoli, ineducado, unerzogen] maleducadu, malalluttrinidu, malalluttrinadu,
malammodidu L, maleducau, malechischiau, malincrinau, isprotzediu N, scurréggiu, majolu (lat. MAIALIS) C,
ineducaddu, maraducaddu S, maladuccatu, malammannatu G
là avv. [there, là, allà, dort] addae, addane, addàeche (lat. ILLAC), cuddàeche, cuddane (lat. ECCU + ILLAC), cughe,
incuddae, incuddane, incuddóriche, avinche, inie (lat. INIBI), iguddoru, ingoi, be, bei, ibi (ant. lat. IBI) L, acuddae,
acuddane, acue, cue, incue, incuche, cuche (lat. ECCU + HUC), in cuddae, cuddàniche, cuddei, cuddeni, cuddoru,
cui, incuddoru, addane, indaddai, ineo, inibe, inie, innie, inedda (lat. IN + ILLA), inelonde, ive, ddue, N, innì, innia,
innias, innixi, incui, cuddei, cuddeni, cuddia, incuddeni, incuddéniche, inicuddei, iguddei, igui, iniguddei, inguni,
inguna, ingunis, aiguddei, guddani, inguddeni, addaddai, addei, addeni, deinnì, diguddei, meingui C, inchiddà,
inghiddà, inchibi S, culandi, chindi, chii, chini G
labbro/1 sm. anat. [lip, lèvre, labio, Lippe] lara f. (lat. LABRA), lavra f., murros pl. (sp. morro), labbiu (ant.; it.
ant. labbio), falada de nare f. L, labra f.. lavra f., larva f. N, làbbiu, làbbura f., lavra f., lara f., larba f., lava f.,
làvara f., lau (lat. LABRUM), murru C, labbru S, labbru, lapru, lerfa f. (Lm) G
laborioso agg. [laborious, laborieux, laborioso, arbeitsam] fadigosu, cuidadosu (sp. cuidadoso), contivizosu, faineri
(cat. fainer) L, traballosu, triballosu, fadicosu, operosu N, traballosu, fatigosu, fraccóngiu, faineri C, cuidaddosu,
fadiggosu, fazzindinu S, trabaddosu, faticosu, oparosu G
làccio sm. [lace, lien, lazo, Schlange] accàppiu, lobu, crobu, giobe, giobu (lat. *CLOPUM x COPULUM), alattu,
allatzu, latzu (= it.), lattu (lat. LAQUEUS), ligatzu, ligàtzulu (it. legaccio, -olo), infogu, presorzu (lat.
PREHENSORIU), prendìgulu, cadiana f., peja f., péiga f. (lat. PEDICA), soga f. (lat. SOCA), dogale, dugale (l. per la
forca; lat. ant. DUCALE o cat. sp. dogal ), corria f. (l. per le scarpe; lat. CORRIGIA), cordonera f. (cat. cordonera)
L, ciopu, cropu, lassu, lattu, latzu, lobu, soca f., issocu, issogu, lantu, péica f., peana f., peanna f., cadiana f. (it.
centr. càpito - DES I, 290) N, latzu, lasu (sp. lazo), laseddu, assoga f., soga f., ligóngiu, lióngiu, cordonera f. (l. per
le scarpe), dugali, péiga f., peigoni, pengoi, lobu, loru (lat. LORUM), sciampetta f., trintzilleri C, ciobbu S, chjopu,
chjabbu, infocu, infucatogghja f., affunatogghja f., fucatogghja f, làcciu Lm, liàcciula f. (l. per le scarpe),
ghjunghjtogghju, G
làcero agg. [lacerated, lacéré, rasgado, zerrissen] istratzadu, istratzuladu, iscorrioladu, illatzadu, frattosu,
ispenduladu L, istratzau, iscorriau, iscorriolau, irbinarjau, immurdulau N, scorriau, scorriolau, losingiosu,
appedditzonau C, isthrazzaddu, isthrazzuraddu, iffriazzuraddu S, sfradappatu, schilivratu, sdrisgiutu, scorriatu G
làcrima sf. [tear, larme, lágrima, Träne] làgrima (lat. LACRIMA), làmbriga, ràlchima L, làcrima, làgrima, làmbiga,
làmbria, làmbriga N, làgrima, làmbriga C, làgrima SG
ladro sm. [thieving, voleur, ladrón, Dieb] ladru, furone (lat. FURO, -ONE), mostrengheri (sp. mostrenco),
furàntzulu, furànciu, furànciulu, furùnciu, frunci, frùnciu, bertuleri, frautzu, iscaranosu, ungresu, dannarzu,
arrobatore (ant.), orrobadore, robadore (ant.) L, ladru, cattanzu, furone, tascaresu, aschinzu, tropejale, tropperi,
mustrencheri, saccajale, stergiàrgiu N, ladroni, furoni, furoi, furuncu, furùnculu, furànciulu, arpiadori,
arrespigliosu, alarxu, covrori, irdorroberi, scabecceri, scabecciadori, aggrancidori, arraffadori, vunoi, gattu de
magasinu C, ladru, laddru S, latru, laddru Cs, arrubbadori, furànciu, furoni, ugnilongu, trampignonu Lm G
lagnarsi vi. rifl. [to complain, se lamenter, quejarse, jammern] lamentàresi, chesciàresi, chensciàresi, chessàresi
(cat. queixar; sp. quejar), chiriare, murrunzare, pibiàresi (lat. PIPILIARE), tunciare, musciare, nitzulare (crs.
nizzulà) L, si lamentare, si chessiare, si ghessare, torojare, torunzare, torrunzare, tunchiare, murrunzare N, si
chesciai, aggemenai C, lagnassi, lamintassi, chisciassi, chischinnassi S, lagnassi, chisciassi, zuniassi G
lago sm. [lake, lac, lago, See] lagu (lat. LACUS), lacu (ant.) LNCS, lacu, lagu G
lama sf. [blade, lame, hoja de cuchillo, Klinge] lama, latta L, lama, làmmia N, lama, latta, ciappa (sp. chapa) C,
lama, lamma SG
lambrusca sf. bot. (Vitis lambrusca) [Specie di vite americana dall’uva nera, piccola e aspra.] ► [wild grapes,
lambrusque, lambrusca, lambrusca Trauben] ► tzìmpina, tzimprina, zàmpina, zimpina, agratzu m., bide areste,
ispórula, ispùrula (lat. *SPURULA), ispurra, ispórulu m., ua de aves L, ispórula, ispùrula, àchina agreste, tzimpina N,
spurra, sporra, spùrula, spéurra, ispurràrgiu m., àxina aresti, àxina de cugutzua, sarmentu aresti m. C, zìmpina, uba
arestha S, ua aresta, ua lambrusca, zimpina G // vds. anche abròstine, agresto, uva fràgola
lamento sm. [lament, lamentation, lamento, Klage] lamentu, lamenta f., chèscia f. (sp. queja), chènscia f.,
chènsciu, ghémida f., mémula f., mìmula f., tùnchiu, tùnciu, addólimu, dolimànscia f., chiriella f. (tosc. chirielle),
pidinu, melmeccu, nìtzulu, órchidu, órghidu, inchesta f., pibiu, mùsciu, assàghidu, raspu, teroju, toroju (l.
prolungato), attilloju, attittu, teju, teu (l. funebre; lat. TAEDIUM), raunzu, ràulu (l. di animali), acchìgulu,
ammùttidu, chischinnu, clamu, gramu, iscrama f., iscramore, iscràmiu, tùddiu, tùniu L, lamentu, coroju, toroju,
torunzu, murrunzu, órchidu, pìsinu, pìssinu, tzìliu, chèssia f., irbéulu, tìrriu, tùnchiu, teju, attittu (l. funebre),
carela f., isclama f., sumuschionzu, sumùschiu, tùniu N, lamentu, chèscia f., picciada f., pibinu, chiriella f.,
scramiada f., tzùnchiu, intzùnchiu, addolimadura f., aggémenu, agùriu, teju, teu, gùriu (l. del cane) C, lamentu,
pibbiu, chìscia f., lagna f., chischinnu, chirella f. S, lamentu, lamenta f., cramu, scramu, lagna f., lagnu, tùnchju,
tùnciu, raspu (l. funebre), puspugnu, mugugnu, scramori, spurrunchju, carella f., tàgnulu, ghjagnu, ghjàgnulu (l. di
animali), zùniu G lampo sm. [lightning, éclair, relámpago, Blitz] biju marinu, sainette L, lampu, raju (sp. rayo)
LN, lampu, arràciu, culumari C, lampu S, lampu, accinnu, accesa f. G
làmpada sf. [lamp, lampe, lámpara. Lampe] làmpana (it. lampana), làmpara, làntia (l. di argilla; cat. llantia),
làmpada (lat. LAMPAS, -ADA) LNC, làntria N, làntzia C, làmpana, làmpada, bironi m. (piccola l. ad olio) S, làmpana,
làmpada, lampa Lm G
lampo sm. [lightning, éclair, relámpago, Blitz] biju marinu, sainette L, lampu, raju (sp. rayo) LN, lampu, arràciu,
culumari C, lampu S, lampu, accinnu, accesa f. G
lana sf. [wool, laine, lana, Wolle] lana (lat. LANA)
lància sf. [lance, lance, lanza, Lanze] lantza (sp. lanza) L, lància, lantza, lanta N, lantza, lància C, lanza S, lància G
lanciare vt. [to throw, lancer, lanzar, werfen] lansare, bettare (lat. *JECTARE x IACTARE), imbolare (lat.
INVOLARE), lantzare, iscùdere (lat. EXCUTERE), bottiare (sp. ant. botar), tirare, frundire, lampare, fèrrere (lat.
FERRE), imbàttere, atzurire, atzurrire (l. con rabbia), abbuttare, imperiare, iscumbattire L, iscùdere, tirare,
infrusae, ischèndere, ghettare N, tirai, ghettai, fraccai, affraccai, imbrillai, spóndiri, spundi, spùndiri C, lampà,
lancià, lanzà, imburà, gittà. tirà, ischudì, imbattì S, lancià, lampà (probm. crs. lampà), frappà, frumbulà,
sfrumbulà, scutì, iscutì, frundià G
languore sm. [languor, langueur, languidez, Schwäche] allaccanada f., allaccanadura f., allaccanamentu, allàccanu,
allaccaninzu, isaminamentu, isvambuliamentu, affinu (l. di stomaco), irghilinida f., irghilimentu L, falamentu,
allaccanonzu, allagorjadura f., limbrischesa f., allimbriscadura f., francusina f., abbeddérigu, isanimamentu,
issilicamentu N, affinamentu, affinu, iscinigu, scinigu, langhidori, langhidesa f., languidesa f., sfinighimentu,
sfinigu, urrendidura f. C, languori S, laacori, langori, sghìscia f., disania f., mal di cori G
lardo sm. [(bacon-) fat, lard, tocino, Speck] lardu (lat. LARDUM) LN, lardu, ladru, tziniri C, lardhu S, laldu, lardu
Cs, misìscia f., cadigghja f., caddìgghja f. (l. fuso), caddìgghjna f. G
largo agg. [broad, large, ancho, breit] largu (lat. LARGUS), ampru (lat. AMPLUS), amprosu, ladu (lat. LADUS), lascu
(lat *LASCUS), camposu, galeu L, largu, latu, iscampaniau N, largu, lascu, ladu, ampru, sciampru, scampiosu, scragu
C, larghu S, lalgu, largu Cs, Lm, ladu G
laringe sf. anat. [larynx, larynx, laringe, Larynx] arguena, arguene, irguene, nughe de s’arguene, arghentolu,
irgutzu m., gorgoena (probm. sardz. sp. gargüero - DES I, 584), canna de sa ‘ula, cannighina, cabu de sos pumones
m. L, angale m., gorgobena, ganga (dalla rad. GANG-), gargarasta, gargarista, gargarju m., gagaju m. N, nuxi de su
gùtturu, nuxis pl., buttoni m., orguzu m., scannadroxu m., càbidu de sa canna de is pulmonis m. C, aora,
arghasthoru, aghasthoru, arghuena, isghuena S, gulguena, ganga, buciali m. G
larva sf. [larva, larve, oruga, Larve] berme m. (lat. VERMIS), coscos m. pl. (lat. *COSSICUS - DES I, 390),
mammaruga, sorde m. (lat. SORDES), puddu m. (l. delle api; lat. PULLUS) L, ferme m., buddu m., pupa, cuscusone
m. (l. d’estro bovino), cosche m., gugui m., mamma de sonnu, tzerrica N, bremi m., abbruddu m., abbuddu m.,
mramedda, pantuma, pintus m. C, vèimmu m., puddu m., buddu m. S, ghjalmu m., ghjalmu sarroni m. (l. delle
piante), puddu m., saliscioni m. (l. di insetti), tampa Lm G
lasagna sf. [lasagne, lasagne, fideos pl., Bandnudel] lasanza, lisandra, lisanza (sardz. dell’it.), alisanza, alizanza,
lasagna, lisagna, lisandros m. pl. L, alisagna, alisàngia, alisanza, alisansa, lisanza, lisàndia, lisanna, lisogna N,
lisagna, lisàngia, lisantza C, arisagna S, lasagna G
lasciare vt. [to leave, laisser, dejar, lassen] lassare (it. o lat. LAXARE), dassare, adassare (ant.; lat. *DAXARE),
codiare (probm. it. codiare), accodiare, ammellare L, lassae, lassare, dassare, sessare, accodiare, codiare, arrimare
(cat. sp. arrimar) N, lassai C, lassà, dassà, dagà, lagà S, lassà, lacà, lagà Lm G
lassù avv. [up there, là-*haut, allá arriba, dort oben] in susu (lat. SURSUM), cuddae subra, incue susu L, in susu,
cuddae susu, cuddae supra, cuddeni a susu, incue supra N, innia in susu, innia in pitzus C, inchiddà sobbra, in althu
S, chindi subbra G
latitante p. pres. agg. mf. [absconding, contumace, latitante, Flüchtige] bandidu, a sa matta, a sa màccia L,
bandiu, bandidocce, dogau, latitante N, latitanti, bandiu, irbandiu, a sa matta C, bandiddu, a la màccia S, banditu,
a la macchja G
latrare vi. [to bark, aboyer, ladrar, kläffen] appeddare (lat. APPELLARE), appeddigare, baulare (lat. *BAUBULARE),
abbaggiare, attoccare L, appeddare, baulare, lardae, zannire N, appeddai, appeddiai, arrulliai, baulai, canischiai,
gianittai, tzabbai, tzaulai C, baulà, abbaggià, ururà S, abbagghjà, ghjannì, irrilutà G
latrina sf. [closet, latrines pl., letrina, Abtritt] cómodu m., comuna (cat. comuna), latrina, letrina, letrinu m.,
litrina, cagadorzu m., bassa, privada L, cómudu m., códumu m., letrina, belledda, bassa (cat. bassa), merdàrgiu m.,
secreta N, cagadòrgia, cómodu m., latrina, latarina, bassa C, latrina, bassa, còmudu m. S, littrina, lattrina Lm,
còmudu m., cumuna, bassa, cacatogghju m. G
latte sm. [milk, lait, leche, Milch] latte (lat. LAC, LACTIS) LN, bebè (infant.), lallai (infant.) N, latti C, latti SG
lattuga sf. bot. (Lactuca sativa) [Pianta erbacea delle Composite con foglie dentellate commestibili, con capolini
giallini, coltivata in numerose varietà.] ► [lettuce, laitue, lechuga, Lattich] ► lattucca (lat. LACTUCA o sardz.
dell’it.), cuppettone m. L, alattucca, lattucca, lantucca, làttua N, làttua, làttia, corbatta C, lattucca S, lattucca,
lattugga Cs, lattuga Lm G
launeddas sf. pl. [bagpipe, cornemuse, cornamusa, Dudelsack] launeddas (gr. monàulos + suff. -edda, o, segundu
G. Paulis, dae su lat. *LIGULELLA), liuneddas, bisonas (lat. BISONAS), aenas, enas, benas (lat. AVENA), nodas,
truveddas, trobeddas (probm. dal lat. *TROPELLA) L, launeddas, trubeddas, trueddas, truéddulas, traveddas,
trieddas, itrieddas, benas, bìdulas, vìdulas (dalla base lat. VITULA) N, launeddas, liuneddas, leoneddas, benas,
bisonas, bisosas, bisunas, bisones m. pl., disonas, pìsonas, sonus de canna m. pl. C, launeddas, trubeddi, trubédduri
S, launeddi, trueddi G
laureato pp. agg. [graduate, docteur, doctorado, akademisch ausgebildet] laureadu, graduadu L, laureau N,
laureau, graduau C, laureaddu S, lauriatu, addutturatu G
lavagna sf. [black-board, ardoise, pizarra, Schiefertafel] bizarra, bisarra, pisarra (sp. pizarra), bàina, pedrabàina,
lavagna L, lavagna, lavana, lavanna N, bizarra, bitzarra, pitzarra, lavagna C, labagna, preddabàina, preddabainizza
S, lavagna G
lavare vt. [to wash, laver, lavar, waschen] samunare, sabunare, sapunare, lare, labare (lat. LAVARE), làere (lat.
LAVERE), ijambarare (ant.), illoddiare L, labare, lavare, sampunare, samunae, samunare, sapunare (lat. SAPO, ONE), illurinzare, illurtziare N, sciacuai, samunai, paulai, scagai, scagatzai, scroai C, labà S, laà, lavà Lm G
lavorare vt. vi. [to work, travailler, trabajar, arbeiten] trabagliare, traballare, tribagliare, triballare, triballiare
(cat. traballar o it. ant. travagliare), trivagliare, fainare L, lavorare, traballae, traballare, travagliare travallare,
triballare, trivagliare, trivallare, manuzare, massarizare N, trabagliai, trabalgiai, traballai, affatteriai, scaldai C,
trabaglià S, trabaddà, trabaglià Cs, travaddà Lm G
lavoro sm. [work, travail, trabajo, Arbeit] trabàgliu, traballu, tribàgliu, triballu (it. travaglio), faina f. (cat. faina),
fattorzu, fattoria f., itefàghere L, labore, lavore, traballada f., trabàlliu, traballu, travàgliu, travallu, triballu,
trivàgliu, trivallu, itefàchere, faina f. N, trabàgliu, traballu, treballu, faina f., mùngia (l. domestico), aggiàgaru (l.
eccessivo) C, trabàgliu, faina f. S, trabaddu, trabàgliu Cs, travaddu Lm, faina f., laoru Lm, ramattu (l. assiduo e
continuo) G
leccapiedi smf. [toady, peloteur, adulador, Speichellecker] basapes, isterzari, linghepès L, leccapedes, linghepedes
N, lingipeis, pappasoru, spinniapeis C, linghipedi S, liccapedi, lingadori, allisgiadori G
leccare vt. [to lick, lécher, lamer, lecken] liccare, lìnghere (lat. LINGERE), lingare, dare una linta, làmbere (lat.
LAMBERE) L, lìgnere, lìngere, lìnghere, giare una linta N, lingi. lincuai, musungiai C, linghì, leccà S, lingà, liccà,
alliccà Lm, licchì Cs G
legame sm. [tie, lien, ligamiento, Bindung] ligàmene, ligadura f., lighinzu, ligonzu, lionzu, presura f., presorzu (lat.
PREHENSORIU), abbuttonadorzu, allatzu, attrotzu L, ligadura f., ligàmene, appìzicu, imbrùnculu N, lióngiu,
allióngiu, ligóngiu, accàppiu, accappióngiu C, liaddura f., liammu, alliazzaddura f. S, liamu, lianza f., avvincu,
annessu G
legare vt. [to tie, lier, ligar, binden] ligare (lat. LIGARE), liare (l. con incantesimi), prèndere (lat. PREHENDERE),
allorare, presurare, accappiare (it. accappiare), inlassare (ant.) L, liae, ligare, prèndere, presurare, accappiae,
accappiare, accorriare, annoiccare, imbrunculare, trabare, troboire N, liai, accappiai, accappai, attrocciai,
alliongiai, liongiai, presurai C, lià, alliazzurà, affunà (l. con funi), abbuzzà, accurdhunà (l. con spago), ciubbà (l. in
coppia) S, lià, ligà Lm, prindì, alliacciulà, uià, allià, infunà, affunà, insogà G
legge sf. [law, loi, ley, Gesetz] lege (lat. LEX), leze, le’, leghe (ant.) L, legge, lee, leze, lè N, lei (sp. ley) C, leggi S,
legghj G
leggero agg. [light, léger, ligero, leicht] lebianu, lezeri, lizeri (it. ant. ligiero), lizeru, lébiu (lat. *LEVIUS), lìbide,
aniscu, leitanu, brócchinu, volàsticu L, lépiu, leggeri, leggeru, lezeru, liggeri, lijeri, lizeri, lecco-lecco N, lébiu,
leggeru, lépidu, liggeri, liggériu, lixeri, bolanderu (cat. volander; sp. volandero) C, lizeri, lébiu, grebu S, liceri,
liciatu, liggeru Lm, lébbiu Lm, lépiu Lm, sbrattu, isbrattu G
leggiadro agg. [pretty, charmant, hermoso, anmutig] bellu, galanu (sp. galano), ermosu (sp. hermoso), déchidu
(lat. DECERE), dechile, donosu (sp. donoso), lizadru, muggianu L, galanu, grassiosu, dechiu, gianile, bellu N,
ermosu, donosu, galanu, gratziosu C, graziosu, garanu, dunosu S, elmosu, almosu, graziosu, donosu G
legìttimo agg. [legitimate, légitime, legítimo, legitim] legìttimu, lezìttimu (= it.), lizìttimu, leìttimu (ant:, lat.
LEGITIMUS), pobiddare L, legìttimu, lezìttimu, licìttimu, lizìttimu N, legìttimu, leìttimu, sintzillu, pobiddari C,
legìttimu, ligìttimu S, ligghjttimu G
legna sf. [wood, bois, leña, Holz] linna (lat. LIGNA), linda L, linna NC, legna S, ligna, legna Lm G
lentamente avv. [slowly, lentement, lentamente, langsam] lentamente, a lenu a lenu, allente-allente, a lente,
allentu, a pianu a pianu, appianu, a cadansu, addajamente, addaju, dajamente, a priu a priu, a retentu, a discassu,
accòdia-accòdia, impei-impei, istéliga-istéliga, passittu-passittu L, abbellu-abbellu, lenu-lenu, allentu (a lentu),
lentamente, a bela a bela, a conau (lat. CONATUS), pasas-pasa, perlongos, secce-secce, teu-teu N, lentamenti,
lemi-lemi, leni-leni, piccu-piccu, asiadamenti, addasiadamenti, a dàsiu, addàsiu-addàsiu, abbàmbiu, a bellu a bellu,
a passu de pudda, poddi-poddi, sei-sei C, lentamenti, lentu-lentu, a lentu, allenu-allenu, a lenu-lenu, appianu,
pianu-pianu, mori-mori, braca-braca S, appianu-appianu, lentamenti G
lento agg. [slow, lent, lento, langsam] lentu, lenu (lat. *LENUS x LENIS), leju, lerinarzu, prigu, priu (lat. PIGER,
PIGRU), addajadu, illanadu, bistentosu, istantariosu, istentaju, istentosu, impeighinu, tronosu, cojanu, coilongu,
guttadu, sulenu, selenu, assulenu, isandaladu, mìnghinu, tràidu, tràsidu L, lentu, lenu, allattuau, làsinu, codianu
(lat. CODA), prieddu, prigu, drùsinu, paiddosu, pedicottu, tràsidu N, lentu, asiau, istentosu, poddosu, sullenu
(probm. it. ant. sollenare), priu, coàinu, coanu, drolu C, lentu, lenu, litrangosu, isthantariosu, dasgianu, trasgengu,
trasgianu S, lentu, lenu, lèsgiu, stintosu, taldu, fiaccosu, cacallenu, muddiconi Lm, pedi pisutu, smaniatu, traianu G
lenza sf. [fishing-line, ligne à pêcher, sedal de la caña de pescar, Angelschnur] lentza, bolentinu m., bullentinu m.
(tosc. bollentino) L, lentza, lensa N, lentza, bullentinu m. C, lenza, burantinu m. S, lenza, peludisedda m. Cs,
puddentinu m. Cs G
lenzuolo sm. [sheet, drap de lit, sábana, Bettuch] lentolu (lat. LINTEOLUM), lettolu, lentzolu, telu L, lentolu,
lentzolu, lettolu, letzolu, lentzou, lensolu, nentzolu N, lenciou, lencioru, lentzoru, lentzolu, lantzoru, nentzolu C,
linzoru, sabana f. (sp. sabanita) S, linzolu G
leone sm. zool. (Felis leo) [Grosso carnivoro dei Felidi con criniera sul collo, robusto ed agile, col corpo ricoperto da
un pelo liscio e raso color giallo-fulvo, coda lunga con ciuffo terminale, che vive in branchi nelle savane.] ► [lion,
lion, león, Löwe] ► leone L, leone, lioni N, lioni, liori C, lioni S, lioni, lionu Lm G
lepre sf. zool. (Lepus europaeus, L. capensis mediterraneus) [Mammifero roditore dei Leporidi duplicedentato
(lagomorfo) con testa un po’ allungata, lungo e slanciato, occhi grandi, orecchie lunghe, coda corta, pelliccia color
grigio-fulvo, zampe posteriori adatte al salto.] ► [hare, lièvre, liebre, Hase] ► lèppere m. (lat. LEPUS, -ORE),
brincis m. (termine scherzoso; probm. prerom.), peldelana m., brisi m. L, lèppere m., lèppore m., lèpporo m.,
culepedde (culu ‘e pedde) m., perdelana (pes de lana) N, léppuri m., léppori m., léppiri m., lepri m., efis m., peis
de lana C, lèpparu m. S, lèpparu m., leppri m., -u m., léppuru m. Lm, lepri Lm, codibiancu G
lesione sf. [lesion, lésion, lesión, Beschädigung] filadura, ispaccadura, lesa, tzaccadura L, crannucadura, filadura,
ispaccadura, ferta, stragadura N, lesiadura, filadura, schinnidura, tzaccadura C, piraddura, zinniaddura S, finditura,
spaccatura, filatura G
letamàio sm. [dung-heap, fumier, basurero, Dunghaufen] muntonarzu (it. ant. montone), argùmene (lat. ALGA) L,
ledamenarzu, letamanitzu, muntonarju, muntìgliu, aligurru, agrile, arghile, beranile N, muntonàrgiu, muntronàrgiu,
muntronaxu, aligadroxu, aligàggiu (it. ant. o tosc. áliga), streccórgiu (lat. STERCUS) C, muntinàggiu, lidaminàggiu S,
muntinagghju, stilcagghju G
letame sm. [dung, fumier, estiércol, Dünger] ladàmine, ledàmene, ledàmine (lat. LAETAMEN), ledaminzu L,
ladàmene, ledàmene, letàmene, ladamizu, ladamignu, ladamìngiu, ladaminzu, veranile, ambruttadorju N, ladàmini,
laràmini, ledàmini, lodàmini, talàmini, onia f. C, lidàmini S, litamu, litàmini, litammu Lm , liammu Lm G
lèttera sf. [letter, lettre, letra, Buchstabe] lìttara, lìttera (lat. LITTERA), epìstula L, lìttera N, lìttara, lìttera, littra
C, léttara S, lìttara, lèttara Cs, lettra Lm G
letteratura sf. [literature, littérature, literatura, Literatur] litteradura LNC, letteraddura S, littaratura G
letto/1 sm. [bed, lit, lecho, Bett] lettu (lat. LECTUS), giacchidorzu, battortàmpulos, catre (cat. sp. catre) L, lettu N,
lettu, catri, càttiri (ant.), arrapaciolla C, lettu S, lettu, littu Lm G
lezioso agg. [affected, mignard, melindroso, geziert] dengosu (sp. dengoso), dengheri (sp. denguero), bìschidu,
milindrosu, melindrosu (sp. melindroso), itzosu, fattittarzu, anfaneri, isamancadu, isamanchiadu, isamanchiosu L,
addengau, dengosu, uffanu (sp. ufano), affrodderi, affroddieri, chischiosu, melindrosu, milindrosu, stremosu N,
dengosu, dengheri, milindrosu, melindrosu, minghengu, mirringhengu, saboneri, trancheri, trancosu, creccosu,
spiscincosu, iscanceriosu, scanceriosu, schenceriosu, schencheriosu, schenceriau, schenciosu, schinceriosu,
schinciddosu C, vischiddu, vischiddoni, fattittàggiu, migni-migni S, liccatu, vizzosu, chjàcculu, imbirriatu,
sdinnugghjosu Lm G
libéccio sm. [libeccio, libeccio, ábrego, Südwestwind] libécciu, limbaresu, bentu bosincu, bentu bosanu, osanu L,
bentu africanu, bentu de mare, bentu maurreddinu, bentu ozastresu, ventu arastanesu, libetzu, traessarju, ventu
traessarju N, bentu de mari, bentu maurreddu, libécciu C, libécciu S, libécciu, ventu libecciali G
liberare vt. [to free, libérer, liberar, befreien] liberare (lat. LIBERARE), illiberare, illierare, libertare, illibertare,
libertare (sp. libertar), iscappare (l. gli animali), iscoitzare, isfrascare, affranchire (it. ant. affranchire), francare,
ispiiare (ant.; l. dalle altrui pretese), vacare (ant.) L, liberae, liberare, illibertare, illierare, libertare, lierare,
disponzare, iscappare, isciappare, illanare, istoicare, iscampulire (cat. escapolir) N, liberai, alliberai, allibertai,
illibertai, libertai, lixerai, sbuggiarrai, scabulli (cat. sp. escabullir), scartevidai, scottiai, scugurrai, strobiri, strebiri,
affranchiri C, libarà, ischappà S, libbarà, scappà, livrà, francà, affrancà G
lìbero agg. [free, libre, libre, frei] lìberu, lieru, lìeru (lat. LIBER), iscàppiu, iscappu (detto del bestiame; it. ant.
scappo), istóigu, frìgulu, imbroccu, iscoitzu, studicu (ant.) L, lìberu, lìeru, lìuru, lìveru, dusianu lìchidu, irgaitzu,
istóicu, iscappu, scappu N, lìberu, lìeru, libettu, scappu C, lìbaru, ischappu S, lìbbaru, sbrattu, sbroccu, isbroccu,
spìcciu G
libreria sf. [book-seller’s shop, librairie, librería, Buchhandlung] libreria LNC, libreria, libraria S, libbraria G
libro sm. [book, livre, libro, Buch] lìberu, lìbaru, libru L, libru N, libru, lìburu C, libru S, libbru G
licenza sf. [licence, licence, licencia, Erlaubnis] lescènscia, lescèscia, lessèntzia, lissènsia, lissèntzia, licentza,
litzèntzia, deda L, licentza, licèntzia, lissèntzia, lissèssia N, licèntzia, lissèntzia C, licenza, licènzia S, licènzia G
lieto agg. [happy, joyeux, alegre, fröhlich] allegru, cuntentu (lat. CONTENTUS), frùzidu. uffanu (sp. ufano) L,
leddu, cuntentu, aggosau, additzau, ghippau, uffanu N, allirgu, pragerosu, prexau C, allegru, cuntentu S, allegru,
cuntentu, grigliulinu G
lièvito sm. [leaven, levain, levadura, Hefe] madrighe f. (lat. MATRIX), màdria f., madriga f., madrija f., fermentu,
frementarzu, frementu (lat. FERMENTUM), fermentarzu, fremmentarzu, frammentarzu, chimentarzu, bimisone (l.
per il pane d’orzo), bermisone, erminzone, ghimisone, misone L, madriche f., mardiche f., màrdiche f., matrighe
f., matriche f., màtriche f., amentarzu, ammentarzu, emmentarzu, fermentarzu, framentu, frammentu,
premmentu, ghimisone, irmentàggiu, missone, chimisone, imisone, liévitu
N, framentu, fromentu, formentu,
frommentu, frumentu, furmentu, liévitu, mardighe f., màsala f. C, maddrigga f., lébiddu S, matrica f., càgghju (l.
del latte), livatu Lm, ribimbu Lm G
lima sf. [file, lime, lima, Feile] lima (lat. LIMA), limma L, lima N, lima, limma C, lima S, lima, limma Cs, ringa G
lìmite sm. [limit, limite, límite, Grenze] lìmite (= it.), lìbide, lìmide, lìmbide (lat. LIMES, -ITE), làccana f.
(prerom.), trèmena f., trèmene, trèmmene (lat. TERMEN), sinza f. (lat. SIGNA), affrontascione f., affrontatzione f.
(sp. afrontación), iscabulada f., mullone, pinnone, giuros pl. (sp. juro) L, lìmine, lìmite, lìmiti, làccana f.,
laccanera f., trèmene, pistiddu (lat. PISTILLUM), mullone (cat. molló), accabbatorju, sinna f. N, lìmidi, lìmiti,
làccana f., làccara f., trémini, mulloni, affrontatzioni f., affrontadura f., mraxi, sìngia f. C, lìmiti, cunfini, làccana
f., mulloni S, lìmiti, lìmitu Lm, làccana f., tèlmini, mulloni, chintorra f., ariggi Cs, triminili G
limone sm. bot. (Citrus limon) [Albero sempreverde delle Rutacee con foglie coriacee e seghettate, fiori bianchi,
frutto ad esperidio giallo dal sapore aspro-acidulo. Allo stato selvatico è munito di grosse spine.] ► [lemon,
limon, limón, Zitrone] ► limone LN, limoni CS, citronu, limoni, limonu Lm, limmoni Lm G
lìmpido agg. [limpid, limpide, claro, klar] lìmpidu, lìmpiu (lat. LIMPIDUS), giaru (lat. CLARUS), iscogliadu L, lìmpiu,
lìmpidu, craru N, lìmpidu, lìmpiu, craru, làtinu C, limpidu, lìmpiu, ciaru S, lìmpidu, chjaru G
lingua sf. [tongue, langue, lengua, Zunge] limba (lat. LINGUA); limbazu m. LN, lima (Tonara) N, lìngua, limba;
fueddu m. C, linga; lingàggiu m. S, linga, lingua Lm; lingagghju m. G
linguacciuto agg. [chatty, babillard, lenguaz, klatschhaft] limbàcciu, limbacutzu, limbimalu, limbimannu,
limbilongu, limbipùdidu, limbone, limbori, limbudu, limburi, buccàcciu, buccatzu, trobeddosu, allepputzadu,
barrupès, malalimba, arreboccadu L, buccatzu, bucchimannu, coaresu, irbuccau, irbuccatzau, limbante,
limbiacutzu, limbilongu, limbimannu, limbutatzu, limbudu, limbutu, limilongu N, limbori, limbudu, limburi, lingudu,
linguru, lingua acutza, illimbau, illingau, spuntu de lìngua, allegosu, imbuccau, pitzudu, cràstulu, buccàcciu,
sbuccaccioni, slinguacciau, bucca de tzàppulu, pidànciulu, tragalleri C, linghimannu, linghilongu, linga di cani, linga
di foggu, ibbuccaddu S, lingacciutu, lingutu, lingosu, linghilongu, lingamala, lingoni, dilingatu, dislingatu,
isdilingatu, sdilingatu, buccaccioni, ciattuloni, poltearreca, culipunziutu G
lìquido agg. sm. [liquid, liquide, líquido, flüssig] lìchidu, lìcuidu; lìcchidu, iscuntu, isoltu L, lìcuidu; isortu,
abbroddosinau N, lìcuidu; sciólliu C, lìquidu; isciolthu S, lìcuidu; scioltu G
liquore sm. [liqueur, liqueur, licor, Likör] licore (cat. sp. licor) LN, licori, lucori, orrosóliu C, licori S, liccori G
lìscio agg. [smooth, lisse, liso, glatt] lìgiu, liju, lisadu, lìsgiu, lisu (sp. liso), lìssiu, lìsciu, càdriu, ispianiscadu L,
lìsciu, lìsiu, lissu, lisu, liseddu, candelatu, planu N, lisu, liudu C, lìsgiu SG
lite sf. [law-suit, litige, disputa, Streit] lite, briga (it. briga), prettada, prettu m. (cat. plet; sp. pleito), chertu m.,
ragaddia, ragàglia, murrunzu m., realia, rialia, arrealia, arrialia, cuntierra, contierra, concierra, condierra (sp.
contienda + it. guerra), gundierra, disania, piaittu m. (ant.; tosc. ant. piaito), prima, primma, disbattu m. (ant.),
tribùgliu m., trìsinu m. L, lite, briga, brionzu m., prettu m., chertu m., pirma, ghirta, rebecchina, zema N, certu
m., cettu m,.briga, abbéttiu m., prettu m., contienda (sp. contienda), iscorrùnciu m., masatzu m. C, liti, prettu
m., brea, ragàglia, cuntierra S, liti, lita (crs. lita), brea, barrabedda, disania, cuntierra, ragàddia, prettu m.,
gherrapica, tiffittanu m. G
litigare vi. [to litigate, se quereller, altercar, streiten] brigare (it. brigare), prettare, plettare (sp. pletear),
chertare (lat. CERTARE), cuntierrare, accuntierrare, chestare, iscorronciare, pettenàresi, pittighinare, pitzigorrare,
gherrare, mattanare, attreccare (sard. it. altercare), chistionare (tosc. quistionare), iscorrunciare, reottare,
arreliare, realiare, regalare, regagliare, ragagliare (cat. reganyar; sp. regañar), barattare (ant.) L, brigare,
batticollae, prettae, prettare, certae, chertare, chideriare, gherrare, tzuntzuddare, fàchere su derre, briare,
riottare, arrodire, rebecchinare, tiristratzare, èssere a turruté N, certai, brigai, brigociai, prettai, gherrai,
chistionai, pitzicorrai, iscurrunciai, strusulai C, brià, prittà, cuntiarrà, cuntierrà S, brià, prittà, esse a barrabedda,
apparaulassi, raugnà, riscià, chistiunà, picà, inghirriassi, liticà Lm G
livello sm. [level, niveau, nivel, Niveau] livellu LN, nivellu N, livellu, arrasu C, libellu S, livellu, aggalu G
località sf. [locality, localité, localidad, Ort ] localidade LN, localidadi C, lucariddai S, localitai G
locanda sf. [inn, hôtellerie, posada, Gasthaus] locanda, posada (cat. sp. posada) L, locanda, posada, ostera N,
locanda, posada, canova (lat. CANABA), piola (franc. piaule) C, usthera, lucanda S, lucanda, ustera, posada G
lodare vt. [to praise, louer, alabar, loben] laudare, landrare, bantare, alabare (sp. alabar), alavare, alabansare,
abballassare L, bantare, laudae, laudare, lautare, lodae N, alabai, alabantzai, lodai, laudai, lavantzai, bantai,
spallerai C, ludà, laudà, vantà S, laudà, ludà, alabà G
lode sf. [praise, louange, alabanza, Lob] làude (lat. LAUS), lode, loda, bantu m., bàntidu m., alabada, alabànscia,
alabàntzia, alabansa (sp. alabanza), alabu m., alavanzu m., landra L, alabansa, lode, làude, bantu m. N, alabantza,
làudi, lodi, allabu m., cógius m. pl., abbàntidu m., vàntidu m. C, lodi, vàntiddu m. S, làuda, lodi, alabanza G
logorare vt. [to wear user, desgastar, abnutzen] consumire (sp. consumir), consumare (= it.), frazare (genov.
frazzà), guastare, illaniare, istratzulare, ismiddire, burrusciare (sardz. it. sfrusciare) L, cossumire, cussumire,
guastare, ispinniare, isoricheddare, ispittire N, allosingiai, consumai, contzumiri, sprabaxai, stracciulai, C, frazà,
cunsumì, lizinì S, lizzinà, illizzinà, maluvrà, sfradappà, frazà G
lombo sm. anat. [loin, lombes pl., lomo, Lende] lumbu (lat. LUMBUS), cùmaru, cùmbaru, cùmburu, cùmeru,
cùmmeru, cùmmaru, cùmberu, cùrumu (lat. CUMULARE), carruga f. (lat. CARRUGA), crogas f. pl., crocas f. pl.
(regione lombare) L, lumbu, lummu, lumu, cùmberu, cùmeru, cùmmeru, croca f., croga f., carrucca f. N, lumbu,
illumbu, cùmburu, croga f., carruga f., arrigus pl., arrigali (l. del maiale) C, lumbu, cùmmaru, garrugghi pl.,
carrucca f., carrugghi f. pl. S, lumbu, cùmbaru, cùmmaru, carrucca f. G
lontano/1 agg. [far, éloigné, lejano, fern] lontanu, luntanu, larganu, langagnu, longagnu, laganu (sp. lejano),
tejanu, distante L, lontanu, luntanu, distante, alienu N, lontanu, aillargu, aillagru, attesu, stésiu C, luntanu,
disthanti S, luntanu, lungagnu, distanti, ausenti G
loquace agg. mf. [loquacious, loquace, locuaz, gesprächig] ciarrone (it. ciarlone), badaceri (sp. ant. badaciar),
faeddadore, ciarratanu (it. ant. cerretano), affabuleri, allepruadeddu, arrejonadittu, lereddosu, limbiisortu,
prelettosu L, tzarrone, paralettadore, ribu bocau (fig.), gargale N, ciacciarroni, arrexoniu, fueddadori, argioleri C,
ciarroni, ciacciarroni, aglianu, lingallisthriddu, matraccheri S, lingutu, ciavanagghju, cètara, ciarroni G
lordura sf. [dirt, saleté, suciedad, Schmutzigkeit] loroddu m., loroddùmine m., lea, bruttura, musinzu m., molma
(it. melma), mustuddu m., sorde m. (lat. SORDES) L, loroddu m., aragaddu m., bruttura, tittulia N, sodri m., sordi
m., cadràngiu m., caldìngiu m., cardagnu m., cardàngiu m., caddotzìmini m., incardassamentu m., lurdàmini m. C,
bruttura, bruttori m., pingu m. S, bruttura, imbruttatura, spulchìzia, levra, molma G
lotta sf. [struggle, lutte, lucha, Kampf] lotta, lutta, disputa, cuntierra, cuntrastu m., cumbatta (sp. combate),
batturellu m., battaria, affiu m., gherrada, gherrizu m., irgrima L, lotta, istrumpa (l. libera), ischèrria, gherrada,
mattighérriu m., irgrima (sp. esgrima) N, lutta, cumbatta, cuntienda (sp. contienda), sgrima, garrìggiu m., gherru
m., lotta C, lotta, cumbatta, luttadda S, lotta, cumbatta G
lucchetto sm. [padlock, cadenas pl., candado, Vorhängeschloss] frìsciu moriscu (muriscu), moriscu, lucchette,
lucchettu, lucchetto, lucchittu L, lucchette, lucchetto, lucchittu N, lucchettu, frìsciu moriscu, tancadura morisca f.
C, frìsciu mureschu, lucchettu S, frìsciu moriscu, frìsciu moreschu Cs, lucchettu G
luce sf. [light, lumière, luz, Licht] lughe (lat. LUX, -UCE) L, luche luge, allàmpiu f., luma N, lugi, luxi C, luzi S, luci,
lugi Cs, luzi G
lucentezza sf. [brightness, éclat, esplendor, Glanz] clarura, lughentesa, lughia, lughidore m., lutzidesa,
lutzigadura, illuinore, lugore m. (lat. LUCOR, -ORE) L, luchentesa, luchidesa, lucore m., luchidore m. , lutzidore m.
N, luxentori m., lugori m., lustrori m. C, luggori m., luziggori m. S, lucintura, luciura, luciori m., lucciggori m. Cs G
lucerna sf. [oil-lamp, lampe, linterna, Öllampe] lucerna (= it.), lutzerra, lugerra, lughera, lugherra (lat. LUCERNA),
candile m. (sp. candil), felone m., vellone m., velone m. (l. di ottone a quattro becchi; sp. velón) L, lucherra,
lumerra, làntia (l. di argilla ad olio; cat. llantia), velone m. N, luxerra, candela de lusìngiu, candìliu m., veloni m.,
candili m., làntia C, lanterna, làmpana, luzera, bironi m. S, làntia, lucerna, làmpana, lummu m. G
lùcido/2 agg. [bright, luisant, lúcido, glänzend] lùghidu (lat. LUCIDUS), lùcidu, lùtzidu (= it.), lùtzigu, lughente,
lustrosu, drillùchidu, lùdigu L, lùchidu, lùcidu, lùtzidu, lìtzicu, lùchiu, lìmpiu (lat. LIMPIDUS), illimpiau N, lùxidu,
luxenti, lìmpiu, fulghesu C, lùciddu, luzenti, ippicenti, craccaddu S, lùccicu, lùzzicu, lùzzigu, luccichenti G
lùglio sm. [July, juillet, julio, Juli] trìulas f. pl. L, trégulas f. pl., tréulas f.. pl., trìbulas f. pl., trìgulas f. pl., trìulas
f. pl., trìvulas f. pl., mesargiolas (mese ‘e argiolas), mesi ‘e orgiolas N, mesi de argiolas, mesi de orgiolas, mesi de
tréulas, mesi de su cramu, mesi de carmu, trébua f., tréulas C, trìura f. S, trìula f., agliola f., alghjola f., mesi
d’agliola, lùgliu Lm G
lui pr. pers. [Him/he, lui, él, ihm/ ihn/ seiner] isse, issu (lat. IPSE), ille, illu (ant.; lat. ILLE) L, isce, issu, ddu, eddu
N, issu, iddu C, eddu S, iddu G
lumaca sf. zool. (Limax agrestis) [Mollusco gasteropode polmonato dei Limacidi con corpo allungato e viscido,
munito di conchiglia, nascosta sotto il mantello, cosmopolita e onnivoro, simile alla chiocciola, che vive nei luoghi
umidi.] ► [snail, limace, babosa, Schnecke] ► gioga (lat. *CLOCHEA), joga, monzu m. (cat. monjo), coccoi pintu
m., pasculinu m. L, croca, gioga, corchedda, corrobacca, baccacorru, babbacorra, buccacorra, batticorri m.,
tappacorra, portamincorras, corru de vacca m., vacca de corru, vaccacorru, pintzigrogu m., pottamincorras,
talacruca, tappada, tzintzigorru m. N, cincigorru m., pitzigorru m., sintzigorru m., sitzigorru m., tzitzigorru m.,
tzintzigorru m., titzigorru m., barbodda, saccaja, baccàrgia, arranali m., coli-coli m., gingella C, ciogga S, chjocca,
chjogga Cs G, lummazza Lm, barraccoccu m. G
lumaca sf. zool. (Limax agrestis) [Mollusco gasteropode polmonato dei Limacidi con corpo allungato e viscido,
munito di conchiglia, nascosta sotto il mantello, cosmopolita e onnivoro, simile alla chiocciola, che vive nei luoghi
umidi.] ► [snail, limace, babosa, Schnecke] ► gioga (lat. *CLOCHEA), joga, monzu m. (cat. monjo), coccoi pintu
m., pasculinu m. L, croca, gioga, corchedda, corrobacca, baccacorru, babbacorra, buccacorra, batticorri m.,
tappacorra, portamincorras, corru de vacca m., vacca de corru, vaccacorru, pintzigrogu m., pottamincorras,
talacruca, tappada, tzintzigorru m. N, cincigorru m., pitzigorru m., sintzigorru m., sitzigorru m., tzitzigorru m.,
tzintzigorru m., titzigorru m., barbodda, saccaja, baccàrgia, arranali m., coli-coli m., gingella C, ciogga S, chjocca,
chjogga Cs G, lummazza Lm, barraccoccu m. G
luna sf. [moon, lune, luna, Mond] luna (lat. LUNA)
lunedì sm. [Monday, lundi, lunes, Montag] lunis (lat. (DIES) LUNIS) LNC, luni SG
lunghezza sf. [length, longueur, largueza, Länge] longhesa, longària, longhia, longura L, longhesa, longària,
longhia, longhiore m. N, longària, longhiori m. C, longhèzia, lungària S, lunghesa, longura Lm, lungura G
luogo sm. [place, lieu, lugar, Ort] logu (lat. LOCUS), giàssidu, giassu (it. chiasso), trettu (cat. tret), chirru L, locu,
logu, desu, zuru (sp. ant. juro – DES I, 713), giassu, zassu N, logu, trettu, sìtiu (sp. sitio) C, loggu, sìtiu S, locu,
loggu Cs G
lusinga sf. [allurement, flatterie, lisonja, Lockung] allusingu m., losinga, lusinga, lusingu m., anfania (it. anfania),
solinga (tosc. solenga), ameddu m., carignu m., carinnu m. (sp. cariño), imbìmbinu m., imbellecu m. (sp.
embeleco), tentojada L, lusinga, accasazu m., alloddionzu m., milindru m., tettemeche m., fiacca, muffiacca N,
allisinga, lisòngia, losinga, losìngia, losingu m., lusingu m., anfania, brimbillu m., coccoilledda, imbrìmbinu m.,
imbràmbulu m., frandigu m., marietta, minghenga, ranguitzu m. C, lusinga, alliccu m. S, lisinga, allisinga, allisingu
m., lisingu m., lusinga, alliccu m. Lm, allìsgiuli pl., improsamentu m. G
lusso sm. [luxury, luxe, lujo, Luxus] lussu, pompa f.
lustrare vt. [to polish, cirer, lustrar, polieren] lustrare (lat. LUSTRARE), allustrare, illustrare, lutzidare, limpiare
(lat. LIMPIDUS) L, illustrare, lutzidare, illutzidare N, lustrai, allustrai, allustriai, limpiai, alluxentai, brillantai C,
lusthrà, lucidà S, lustrà, alluccicà, alluccichintà G
lutto sm. [mourning, deuil, duelo, Trauer] luttu (lat. LUCTUS), corruttu, curruttu (lat. CORRUPTUM), corroju, dolu
(lat. DOLUS), connou, accornou (probm. it. cordoglio), atteju (lat. TAEDIUM) L, luttu, luttura f., corruttada f.,
corruttadura f., corruttu, curruttu, dolu N luttu, dolu, corruttu, curruttu C, luttu, riddosthu (segno di l. al braccio)
S, luttu, curruttu G
maccheroni sm. pl. [macaroni, macaronis, macarrones, Makkaroni] maccarrones LN, mancarrones, marraccones N,
maccarronis, marracconis, marraccois C, maccarroni, biddènnari S, maccaroni G
màcchia/2 sf. (cespuglio) [maquis, buisson, bosque, Niederwald] matta, màccia, màggia, maja, magra, macra (lat.
MACULA), marga, majone m., tuppa (dalla rad. TUPP-), tuvu m. (lat. *TUFUS), uppa, grisaione m. (gr. biz.
kleisoûra), tràgia, traja (m. folta ed intricata), calavoju m., interzu m. (m. mediterranea) L, matta, marga, macra,
magra, tuppa, tupparju m., istuppu m. N, magra, marga, tuppa, tuppili m.,cràcchili m., cràcchiri m., grisaioni m.,
struvina, strovilla (prerom.) C, màccia S, macchja, macchjoni m., sgriddoni m. G
macchiare vt. [to stain, tacher, manchar, beflecken] manciare (sp. manchar), magulare (lat. MACULA), margulare,
neare, taccare (cat. tacar), macchiare, mantzare, masciare, iscaccare, navrare, necciare, chentriare L, mantzare,
macchiare, macrare, ammacciare, ammacrare, maculare, ischeccare, navrare, traschiare, crentiare, lapare N,
amacciai, ammacciai, ammanciai, ammarciai, manciai, maculai, anniai, taccai C, mancià, nizià, taccà S, mancià,
macchjà, maculà, taccà, scandilà (m. un abito), candilà G
màcchina sf. [machine, machine, máquina, Maschine] andoletta L, màcchina LNCSG
macellare vt. [to butcher, abattre, matar (reses), schlachten] masellare, magheddare (lat. MACELLARE),
matzellare, bocchire (lat. OCCIDERE) L, maceddae, macellae, macellare, masellare, macheddare, bangalare,
abbangae, bangare, occhìdere, fàere petza N, ammaceddai, maceddai, macellai, bocciri, pangai, sbangai, spangai
C, mazziddà, ammazzà S, macciddà, ispinà (m. un maiale) G
macello sm. [slaughter-house, abattoir, matadero, Schlachthaus] masellu, matzellu, magheddu (lat. MACELLUM),
bocchidorzu, caitzu, caitza f., mattantza f. (fig.; sp. matanza) L, maceddu, macellu, masellu, matzellu, macheddu,
banga f., bangu, bocchidorju, corrarju N, maceddu, macellu, masellu, carnitzeria f., carnatzeria f. (cat. sp.
carnicería), boccidórgiu, boccidroxu (lat. OCCIDORIUM), pranga f., mattantza f., carraxu (lat. CARNARIUM) C,
mazzeddu, magheddu, mazzaddòggiu, ammazzaddòggiu, ammazzatóiu S, macceddu G
màcina sf. [grindstone, meule, muela de molino, Mühle] mola (lat. MOLA) LN, moba, mola C, mora S, mola, màcina
G
macinino sm. [grinder, moulin à café, molinillo, Kaffeemühle] maghineddu, molineddu, molinette, molitta f. L,
moledda f., moligedda f., molineddu, molichedda f., molinetto, franassu N, molinettu, moliscedda f., molixedda
f., carracca f. C, mazininu S, mulineddu, mulinettu Lm), murinettu Lm, macineddu, mazininu G
Madonna sf. [Madonna, Vierge, Virgen, Muttergottes] Madonna, Nostra Segnora, Nonnora L, Madonna, Nostra
Sennora, Nostra Sinnora, Nonnora N, Nostra Sennora, Maronna C, Madonna, Nosthra Signora S, Madonna, Nostra
Signora, Nonnora G
madre sf. [mother, mère, madre, Mutter] mama (lat. *MAMA x MAMMA), mamma, matre (ant.; lat. MATER) L,
mama, matre N, mama, mardi (ant.) C, mamma SG
madrina sf. [godmother, marraine, madrina, Patin] nonna (lat. NONNA), padrina (cat. padrina) L, nonna, nonnedda
N, pardina, padrina, mardina, marrina, nonna, nonnoi, nunna C, padrina S, nonna, madrina, mairina Lm G
maestrale sm. [mistal, norois, maestral, Mistral] maestrale, maistrale, mastrale, bentu maestru, bentu saligheresu,
bentu de Salighera, bentu cossu (vento che spira dalla Corsica), bentu erettu, foga oristanesa f. L, tramuntana
bassa f., trapuntana bassa f., trapuntana orunesa f., bentu lussurjesu, bentu macumeresu, bentu cossu, bentu estu,
bentu de corte, bentu de campu, bentu campinu, bentu caju, maistrale, maestru, maestu, bentu traessarzu,
trabessarju, traissarju N, bentu maistu, maestrali, maistrali, maistali, bentu estu, bentu de Saliguera, bentu mannu
C, maisthrari, ventu sariddu S, maistrali, ventu maistrali, ventu di maistru, imbattu Cs G
magari escl. [even, plût à Dieu, acaso, wollte Got] maccari, mancari (= it.), mancarri, a gàlia, aggàlia (cat. agaliu),
accabonu, assumancus, tambene L, mancari, macari, accabonu, accabonusantu, accapore, assalumancu, attamore,
tambene (cat. tambè), a su mancu N, mancai, maccai, a su mancu, ancumai, ancumannu, accabonu mannu,
ancabonumannu, cabonu, misia, ancudéssisti, baixica, chinnicoi C, mancarri, magarri, arumancu fùssia, arumancu
sia, ancu chi, abbonu, Deu lu fòzzia S, maccari, macarri Cs, magari Lm, ancu, cancu, ch’ancu, simmaimmai G
magazzino sm. [warehouse, magasin, almacén, Magazin] magasinu, camasinu, comasinu, fundaju, intica f. (ant.;
tosc. ant. entica), peddente (Luras) L, macasinu, magasinu, mangasinu, gamasinu N, magasinu, magasenu,
mangasinu C, magasinu, gamasinu S, macasinu, camasinu, cammasinu, gamasinu, gammasinu, magasinu Cs,
casgiagghja f. (m. per formaggio) G
maggio sm. [May, mai, mayo, Mai] maju (lat. MAJUS), mese de sos burriccos (fig.) L, maju, màggiu, mau N, màiu,
maju, mau C, màggiu, màiu, mesi di Maria S, magghju G
maggiore/1 agg. comp. sm. [greater, plus grand, mayor, grösser] mazorale, mezorale, mazore (= it.), majore,
maiore (ant.; lat. MAJOR), prus mannu LN, prus mannu, maggiori, majorali C, maggiori S, magghjori, maggiori,
maiori, mannarioccu Cs G
màglia sf. [stitch, maille, malla, Masche] màglia L, màllia N, màglia, màllia C, màglia SG
mago sm. [magician, magicien, mago, Zauberer] majarzu (lat. MAGIA), brùsciu (cat. bru(i)xa; sp. bruja), istróligu L,
maghiarju, maghiarzu, magliàlgiu, majàgliu, majarzu, mauàrgiu, magu N, brùsciu, bruxu, cogu (lat. COCUS x
COQUUS), ecciseri (sp. hechicero), mazineri, mainàrgiu, mainarxu, stróligu, magu C, magliàgliu, maiàgliu S,
maiàgliu, maialghju, magu G
magro agg. [lean, maigre, flaco, mager] lanzu (lat. *LANIUS), romasu, rumasu (lat. REMANSUS), istasidu, iscarridu,
iscarrainzu, ispìdinu, cagancinu, cagantzinu, roncinu, ossirasu, trìzile, istrìzile, appedduncadu, fadigadu, cadanzu,
iscantzette, istrinzidu, lingrone, renusciadu, carrichérvinu, iscarroncadu, iscantzinu, isgrinzidu, magridu, nicciosu L,
lagnu, làngiu, lanzu, lagninu, romasu, istasiu, iscarritu, iscarrainzu, appedduncau, arganittu, iscantzinu, leccheddu,
piurtiu, presuttiu, calivu, istìnchiu, istincu, stincu, muntzurru, sinicurtzis N, làngiu, marriu, smarriu (cat. marrit; sp.
marrido), arramasidu, finigosu, scalaxiu, scalixiu, affésiu (sp. adefesio), scantzinu (sp. cansino), iscariu,
nicheleddu, scariau, scariatzu, pioncu, suspiu C, lagnu, rimusu, runcinu, ischuntu, cagganzinu, carrizèivinu,
ischarriddu, ischuippuriddu S, lagnu, magru Lm, arrumasu, rumasu, nècciu, scurriatu, scarinatu, scaringinitu, luritu
Lm G
maiale sm. zool. (Sus domestica) [Mammifero artiodattilo dei Suiformi con la testa a cuneo, muso con corta
proboscide terminante nel grugno, orifizi nasali, munito di canini che crescono continuamente, allevato anche
domesticamente per la carne e il lardo che produce.] ► [pig, cochon, cerdo, Schwein] ► porcu, mannale (m. di
allevamento; lat. MANUALIS), majale ( m. castrato e ingrassato in casa), tzotzu, tzotzoi, ciòccio, cioccu L, porcu,
magiale, majale, mannale, acchisógliu, atzisórgiu, cioccioi, tzotzo, tzotzò, rebedustu (m. di oltre tre anni) N,
porcu, procu, mannali, maiali, cioncu, coccu (infant.), ischisórgiu, isórgiu, porchittu C, porchu, mannari S, pòlciu,
porcu Cs Lm, ciànciu, mannali, majali Lm, zerru (m. da ingrassare) G
maiùscolo agg. [capital, majuscule, mayúsculo, gross] mannu, majuscolu, maiùsculu LN, mannu, grandu, mauschinu
C, maiuschuru, maiuschinu, maùschinu, mannu S, mannu G
malanno sm. [misfortune, malheur, enfermedad, Unheil] malannu, malas pascas f. pl. LN, malannu, sciaccu,
puntori, mabagràbiu C, marannu S, malannu, flatta f., acciacca f., acciottu G
malato agg. [sick, malade, enfermo, krank] malàidu (lat. MALEHABITUS), malàbitu, cumbessu (lat. CONVERSUS),
desvàlidu (sp. desvalido), àntzulu, ànzulu (m. cronico), trichinadu L, malàbiu, malàdiu, malàvidu, malàidu, malàviu,
demau, bregadinu, tzémiu N, malàdiu, ammaledau, malàidu, maràriu, moàdiu, mobàdiu, mouàdiu, appuntorau,
scónciu, ferosu C, maraddu S, malatu G
malattia sf. [sickness, maladie, enfermedad, Krankheit] maladia, male m. (lat. MALE), ciacca (sp. achaque), nésiga
(m. ereditaria), cadaletta (it. catalettico), buatta, bua (infant.), dema, antzulia, anzulia (m. cronica) L, maladia,
male m., dema, temma, unta N, badia, mobadia, maladia, malladia, mali m., infermedadi (sp. enfermedad) C,
maraddia, mari m. S, maladdia Cs, malattia, mali m. G
maldicenza sf. [slander, médisance, maldicencia, Lästersucht] limba de fogu, limbizu m., disfama, leurdu m.,
giudicu m., crìtica, crìticu m., illimbamentu m., buddeu m., giùigu m., malunàrrere m., protzebbos m. pl. L,
malallega, malenàrrere m., limba de focu, iadda, illabróriu m., illimbonzu m., ispràlliu m. N, malinai m., tragallu
m. (cat. atracallar), sfamamentu m., sciagumeu m., foghìggiu m., afferrittadura , micìdiu m., traghillu m.C,
marignazioni, crìtiggu m. S, maldicènzia, buddeu m., trapoltu m. G
male sm. avv. [evil/badly, mal/mal, mal/mal, Böse/schlecht] male (lat. MALE) LN, mabi, mali, mumua C, mari S,
mali, mal G
maledetto agg. [cursed, maudit, maldito, verdammt] malaittu (lat. MALE + DICTUS), maledittu, maleittu L,
maladittu, malaittu, malittu, maleittu, maledittu, maleìchiu, atzoau, issadiu N, mabadittu, maladittu, malladittu,
malaìgiu, malaìju, maledittu, maledìxiu, maradittu, mauadittu, malasiccu, malassiccu, mabasiccu, malipérdiu,
mincidissu, murrungiau, arrevidiu C, maradittu S, maladittu, maladettu Lm, malugratu G
maleducato agg. [impolite, mal élevé, malcriado, ungezogen] maleducadu, malalluttrinadu, malalluttrinidu,
malammodidu, malinduladu, malepesadu, iscurreggidu L, maleducau, malechischiau, malincreniu, malincriniu,
malaveddau, malindustriau, iscurreziu N, maleducau, scurréggiu, maiolu (lat. MAJALIS), malicrésciu, malifueddau,
sgruvenau, dispulìtigu C, maraducaddu S, maladuccatu, malammannatu, malaccrianzatu Lm, scurrigghjutu G
malèssere sm. [malaise, malaise, malestar, Übelkeit] malistare, malesa f. (cat. malesa; sp. maleza), pistighinzu,
issiminzu, attruppellu, malistadu L, malesa f., malistare, pistichinzu, tema f. N, malesa f., imbrùciu C, marannu,
indipusizioni f., caldhafriosa f. (sp. calofrío) S, stulbu, passérica f. G
malia sf. [witchcraft, charme, hechicería, Zauber] majia (lat. MAGIA), abbaraddu m., allériu m., accisu m., ecchisu
m., (sp. hechizo), brusceria (cat. bru(i)xería; sp. brujería), fattuzu m., appungadura, fadadura, imbentu m. L,
abbaraddu m., allerju m., incantu m., ammaghionzu m., ammàghiu m., appungadura, maghia, malia, ocru
fastizu m., ghelea, suerzu m., suélgiu m. (fig.) N, maia, maina, ammainu m., mazina, matzina (cat. matzina),
maionetta, accisa, accisu m., eccisu m., brusceria C, maia, maglia S, maia, maiagliaduria, maialghjaduria G
maligno agg. [malicious, malin, maligno, boshaft] malignu, malu (lat. MALUS), malincragnadu, malinzu,
malintrancadu, malintragnadu (sp. malentrañado), intraniadu, malésigu, maléstigu, malosu, cumprubosu (sp.
comprobar), gaglioffu (cat. gallof; sp. gallofo) L, malìnniu, malinnu, malìngiu, malinnosu, malésicu, malintepretau,
malosu, malastrassas N, malignu, malìngiu, malìnniu, malinnu, malintragnau, malintrignau, malinditziau, malaccoi,
mau, gaglioffu, arrabugiu, arrebugiu, arribugiu, sangiosu, sangunimalu C, marignu, marésiggu, maréficu S, malignu,
immalignitu Lm, malu, palfidiosu, impìssimu G
malizioso agg. [sly, malicieux, malicioso, boshaft] malissiosu, maltariosu, malignu, mantzosu, fraitzu, muitzu,
trancheri, transosu, trassosu, transeri, tramposu, travoneri, androgheri (sp. droguero), codiarzu, mattaresu,
macciaresu, gaglioffu (cat. gallof; sp. gallofo) L, malissiosu, malinnu, malioccu, intrassiu, istrussiau, loddittu, Predu
malìssia, Predu palitta N, malissïosu, malitziosu, trassamala, trasseri, trassadori (cat. trassador; sp. trazador),
trassosu (cat trassós), trancheri, magangiosu, gaglioffu, pinnicosu C, mariziosu, trasseri S, maltariosu, maliziosu,
trassosu G
malvàgio agg. [wicked, méchant, malvado, böse] malu (lat. MALUS), malésigu, malintragnadu, malvadu (cat.
malvat; sp. malvado), malacarre, marranu, metzanu, incruvu, animicottu, animinieddu, ruinu L, malu, malésicu,
malintragnau, malintrannau, malioccu, intrancuitu, de coro malu, malu péssimu N, malu, malintragnau, malvau,
malinditziau, mravasoni C, maivvàggiu, marésiggu, cori maru, maru S, malintragnatu, mattagnu, malvàgiu, tizzoni
d’infarru G
malvasia sf. [malmsey, malvoisie, malvasia, Malvasier] malvasia, marvasia L, malvasia, marvasia, marmasia N,
malvasia, marvasia C, maivvasia S, malvasia, marvasia Lm G
mamma sf. [mummy, maman, mamá, Mutter] mama (lat.
*MAMA x MAMMA), mammai, matre (ant.; lat. MATER) L, mama, immamma, mamai, mammai N, immamma, mama,
mamai, mammai, mardi (ant.) C, mamma SG
mammella sf. anat. [breast, mamelle, teta, Brust] titta (it. zizza), mamidda (lat. MAMILLA), mela de pettus, mela
de sinu, ismanada L, titta, mamidda, ùberu m., ùbaru m., ùvaru m. (m. degli animali; lat. UBER), pisturra, pisturru
m. (m. delle scrofe) N, titta, mustosa C, titta SG
mancare vi. [to be lacking, manquer, faltar, fehlen] mancare, ammancare, faddire (lat. *FALLIRE x FALLERE),
fartare, faltare (cat. sp. faltar), disfaltare, diffaltare, troppesare L, ammancare, mancae, mancare, affartare,
faltare, fartare, fàere farta, mellire N, mancai, ammancai, fartai, faddiri, sballiai C, mancà, falthà S, mancà,
ammancà Lm, faltà, ausintassi, esse ausenti, trigà G
mandarino sm. bot. (Citrus nobilis) [Albero delle Rutacee, coltivato nelle regioni calde, con frutti dolci e succosi,
con buccia aranciata.] ► [mandarine, mandarine, naranja, Mandarine] ► mandarinu LNCSG, limmia f. Lm G
mandìbola sf. anat. [mandible, mandibule, mandíbula, Unterkiefer] barra (cat. barra), ossu de sa barra m., ossu de
sa ‘ucca m., cantalire m., masudda, masuddale m. L, barra, ossu de sa barra m., càbanu m. N, barra, masudda C,
barra, ossu di la barra m. S, masticatogghja, casciala G
mandriano sm. [herdsman, pâtre, rabadán, Viehhüter] boinarzu, mandrarzu, mandraresu L, tazaresu, cheddaresu,
gamaresu, gameddare, abbrentatore, appastatore N, boinàrgiu, boinarxu, brebegàrgiu, basoni, baccàrgiu, baccarxu,
mandriali C, mandrianu, boinàggiu, porchàggiu, crabbàggiu S, mandrianu G
mangiare vt. [to eat, manger, comer, essen] mandigare (lat. MANDICARE x MANDUCARE), mandicare (ant.),
manigare, pappare (lat. PAPPARE), mastulare, còmere, comire (sp. comer), ingomare (m. frettolosamente),
ispasterare (m. a crepapelle), ingioddàresi (m. molto), ammossare (m. con avidità), arrocciare (m. avidamente),
allimbrire, limbrire, allimbrare, allimire, lambrire (m. con ingordigia), irgeunare, magnare, pastorire L, mandicare,
manicare, mannicare, magnicare (ant.), pappare, ingomare, attèrghere, addribbare, allintzare, cibbire, cumire,
tzibbire, tzelevrare N, mandigai, mandiai, mandiari (ant.), manducai, pappai, pappari, mangiuffai, mangiustai,
arramigai, gomiri, scantusciai, scatuscinai, scatusciai (lat. SCATESCERE), ismurfiri, smurfiri, sgallubbai, sgagliubbai,
alluffiai, attaffiai (it. taffiare) C, magnà, alluppà, inguvunà, ischartuffà S, magnà, intalpà, pappà, ticchjà G
manifestare vt. [to manifest, manifester, manifestar, zeigen] mustrare, dare a bìdere, acclarire, accrarire,
iscampiare L, manifestae, mustrare, acclarare, dare a bìere, làdere, dispintare (sp. despintar), accrarare N,
espressai (sp. expresar), manifestai C, manifisthà, ippricà S, manifestà, manifistà, mustrà, dassi a vidé, spalisà,
palisà, acclarà G
mano sf. [hand, main, mano, Hand] manu (lat. MANUS) LNCSG, mau C
manrovèscio sm. [back-handed slap, revers de main, torniscón, Ohrfeige] manimbesse, istutturrada f., iscavanada
f., iscattulada f., isbattulada f., iscanterzada f., iscancarada f., ispappamuccada f., ispubusada f., immanottada f.,
immanuncada f., iscaffiottu -o L, manimbesse, manuimbesse, manurevessa f., iscavanada f., iscambessu, iscabessu,
scabessu, iscartulada f., iscaffiottu, iscantulada f. scantulada f. N, manottada f. (cat. manotada), mantuada f.,
mantulada f., mantulara f., mantuara f., manimprèssia f., cabessu, cantrexada f., iscantulada f., iscarigada f.,
pappamuccu, scarigada f., spappamuccu, sprappamuccada f. (Dolianova) C, isthutturradda f., ciaffottu S,
stutturradda f. Cs, stutturrata f., scantigghjoni, scantigghjata f., buffittata f., buffittoni, mani riessa f., ciaffu a
mani riessa, colpu a manu (-i) riessa, scavanadda f., G
mansueto agg. [meek, paisible, manso, zahm] masedu (lat. MANSUETUS), chéssinu, minninnu, sode, majuccu, bonu
che su pane L, masedu, masonzu, ammasessau, tómiu N, masedu, paxosu, pàsidu, manaritzu, aresu, acceddau C,
masedu, maseru, ammasidaddu, ammasittaddu, immasidaddu S, masedu, maseddu Cs, mansu, mansuetu,
masciuccu, maciuccu, càsticu G
mantello sm. [cloak, mnateau, capa, Mantel] manteddu, cappa f. (cat. sp. capa) L, mantella f., parapillìssiu (m.
corto) N, manteddu, cappa f., manteu (m. dei religiosi; cat. manteu) C, mantellu, mantella f., cappa f. S,
manteddu, mantellu Lm, cappa f. G
marcare vt. [to mark, marquer, marcar, zeichnen] marcare, tzinfrare L, marcae, marcare N, marcai, annoditzai C,
marchà S, malcà, marcà Lm G
marchiatura sf. [stamping, marquage, marcación, Markierung] afferrittadura, istrinigada, istrinigadura, sinnada L,
marcadura, sinnadura LNC, irbìrghiu N, marchaddura S, affocatogghja, affocatogghju m., fucatogghju m.,
affucatogghju m., malcatura G
màrcio agg. [bad, pourri, podrido, faul] martzidu, martzu, mertzu (crs. merzu), pudrigadu, purdiadu, solovradu,
giampagadu, fràzigu, fattittu (lat. FACTICIUS), allaccadu, pattittu L, martzu, marsu, mertzu, martzolu, prodicau,
prùdicu, fràzicu, abbudau, sanziu, prude, prudicatone, prute (lat. PUTER), sortu, issortu N, marciu, martzu,
fràtzigu, matzimoddi, matzinieddu (detto della frutta), pudésciu, purdiau C, fraziggu, mézziggu, mazziddu S,
malciddu, màlciu, màrciu Lm, fràcicu, fràgiggu CS, ciaccatu, melzu, mèrciu Lm G
mare sm. [sea, mer, mar, Meer] mare (lat. MARE) LN, mari CSG
maresciallo sm. [marshal, maréchal, mariscal, Feldwebwl] maresciallu, maressallu L, marisciallu, marissallu,
merisciallu, marascu (Tonara) N, manisciali, maresciallu, marisciallu C, marisciallu S, marisciallu, marasciallu Cs
Lm, maniscialdu (ant.) G
marinàio sm. [sailor, marin, marinero, Matrose] marineri (cat. mariner: sp. marinero), marinaju, marinaru L,
marineri NC, marineri, marinaru S, marinàiu, marineri G
marito sm. [husband, mari, marido, Ehemann] maridu (lat. MARITUS), pobiddu, pubiddu (lat. PUPILLUS) L, maritu,
maridu N, maridu, madiru, mairu, mariru, pobiddu, pubiddu C, mariddu S, maritu, mariddu Cs G
marmellata sf. [jam, marmelade, mermelada, Marmelade] marmellada LN, marmellada, mermelada (sp.
mermelada), cunfettura C, maimmelladda S, malmellata, marmellata, marmillata Lm G
martello sm. [hammer, marteau, martillo, Hammer] marteddu, martzeddu (lat. MARTELLUM) L, marteddu,
martzeddu, marceddu N, marteddu, matteddu, martzeddu C, martheddu S, malteddu, marteddu Cs G
marzo sm. [March, mars, marzo, März] martu (lat. MARTIUS) L, martu, martzu, marsu N, martzu, matzu, mratzu C,
mazzu S, malzu, marzu Cs Lm G
maschera sf. [mask, masque, máscara, Maske] màscara (sp. máscara), mascarìglia (sp. mascarilla), caratza, coratza
(cat. carassa), carile m., carrafaltza, bisura, fracchile m., corotta (m. per l’asino alla mola; cat. corota), carotta
(cat. carota), buattone m. (m. di carnevale), arvuddile m., trusa, trusu m. L, màschera, màscara, caratza, carotta,
carotza, fatzola, maimone m., bisera, visera N, màscara, màschera, carotta, caratza, garotta, gorotta visera,
frangili m., faccili m., facciola, faccioa, fucibi m., bistru m. (it. bistro) C, màschara, carazza, mascharìglia,
mammuttoni S, màscara, mascarìglia, carazza, cavanili m. G
maschile agg. mf. [male, masculin, masculino, männlich] mascolinu, mascinu, omininu L, màscrinu, mascrinu, de
mascros N, masculinu, maschili C, maschurinu S, masciulinu, màsciu G
màschio sm. [male, mâle, masculino, Knabe] màsciu (lat. MASCULUS), màsculu, barone (ant.; sp. varón) L, mascu,
màsculu, mascru N, mascru, mascu, màsculu, màscuru, baroni (ant.) C, màsciu SG
massacro sm. [massacre, massacre, estrago, Gemetzel] massacru, macrassu, magrassu, bisestru, abbasattu,
mattantza f. (sp. matanza), istragore, istragu (sp. estrago), santatzida f. L, massacru, bisestru, magunidura f.,
iscumentadura f. N, massacru, boccidroxu, degollu, strossa f., mattantza f. C, massacru, sagrasthu, santazzidda f.,
magheddu, mazzeddu, isthragu S, massacru, stragu, stragghju, macceddu, bisestru G
massàggio sm. [massage, massage, masaje, Massage] frigadura, appàlpidu, appalpadura f., appalpuzadura f., cària
f., cariada f., cariadura f., cariamentu, carionzu L, massazu, parpadura, cària, cariamentu, cariata f., fricadura f.,
fricamentu, iscarionzu N, apprappada f., appràppidu, appoddigada f., frigatzioni f., carasiadura f., càriu, strigadura
f. C, massàggiu, friadda f. S, cariata f., massagghju Lm G
masticare vt. [to masticate, mâcher, mascar, kauen] mastigare (lat. MASTICARE), mastighinzare, mastulare (m.
lentamente), matzigare, mastucciare, mastugliare, matzulare, marrulare, addortigare, palpazare, rusuzare
ammarrare, ciccare (m. tabacco) L, masticare, mastricare, massulare, mattulare, matziare, matzigare, macciulare,
matzulae, travazare N, matziai, massiai, macciai, maistai, massulai, mattulai, matzulai, itzaccarrai, tzaccarrai,
arronchinai, ciccai, scascialai (m. con difficoltà), stoddincai C, masthiggà, ciccà S, masticà, mastiggà Cs, mastuccià,
ciccà, rumulà (m. rumorosamente) G
mastruca sf. [leather coat, veston de bergers, pile de carnero, langer Überrock] mastruca (it. o lat. MASTRUCA),
beste de pedde, estepedde (lat. VESTIS + PELLIS), istepedde L, mastruca, pedde longa, bervechina, berveghina,
ervechina, istepedde, crotze, talanassu m. N, besti de peddi, astepeddi, bestepeddi, estepeddi, istabeddi, istibeddu
m., estieddi, stabeddi, mastruca C, masthruca S, mastruca G
matemàtica sf. [mathematics, mathématiques pl., matemática, Mathematik] matemàtica LNC, matemàtigga S,
matemàtica G
materasso sm. [attress, matelas, colchón, Matratze] tramatta f., trematta f, trematza f. (it. ant. stramazzo),
saccone (m. fatto con foglie secche, crine o altro), mattalaffu, mantalassu (cat. matalás), sabanitta f., banitta f.
(cat. vanoeta) L, tramatta f., tramatza f., mantalaffu, mattalaffu, mantelaffu N, mattalaffu, mantalaffu,
mantabaffu, mantelaffu, mattalatzu, strapuntu (it. strapunto) C, tramazza f. S, stramazza f., istramazza f.,
tramazza f. Cs G
matrimònio sm. [marriage, mriage, matrimonio, Ehe] cógiu, coju, cojuia f., cojuviu, cojuinzu, cojonzu, cojuonzu,
cojera f., cojànscia f., cojubantza f., isposóriu (cat. esposori), isposonzu, nuntas f. pl. (lat. NUPTIAE), affidu
(cerimonia del m.; it. affidare), isposancia f. (ant.), dimandunzu L, cojubantza f., cojubiu, cójuba f., cojuonzu,
cójuva f., cojuviu, cujubiu, còia f., cojuju, coju, coja f., cóua f., cóuba f., cozu, cózuba f., cozubiu, cozu(v)iu,
accódumu (m. vantaggioso), isposorju, istatu, matrimóniu N, còia f., coja f., coiantza f., cojóngiu, cojantza f.,
nùtzias f. pl., sposóriu, isposàntzia f., sposantza f., matrimóniu C, matrimóniu, cuiubera f., cuiubugnu S, cóiu,
cuiugnu, mundu, affidu, matrimóniu, maritegghju Lm G
mattina sf. [morning, matin, mañana, Morgen] manzanu m. (lat. *MANEANUS), manzana, manzanile m. LN,
mangianu m., mengianu m., mangianeddu m., mengianeddu m. C, manzanu m., manzaniri m. S, mani, mattina,
manzanu m. G
matto agg. [mad, fou, loco, verrückt] maccu (lat. MACCUS), maccoccu, maccottu, maccallone, maccareu, castigadu,
brócchinu, burratzu (cat. borratxo), pertoccadu (sp. tocado), pertoccu, mentósigu, loccu (sp. loco), irzodduladu,
perra de conca (fig.) L, maccu, maccoccu, concorrone, dischissiau, intolatu, istelembrau, toccau a zuale N, maccu,
burràcciu, steulau, staulau, càdamu, pertoccau, prestoccau, pretoccau, médiu, mériu, trantziu, loccu, iscresurau,
conchiballau, tallocau C, maccu, mangalloi, lantaddu, barengu S, maccu, lisiatu, acciuttatu, abbilastratu, dèffici di
menti G
maturo agg. [ripe, mûr, maduro, reif] maduru (lat. MATURUS), cottu, fattu, giómpidu, barracocchinu L, crompiu,
cottu, fattu, drempiu, lómpiu N, maduru, maturu, cumpriu, fattu, cottu, ingraniu, drimpiu, trimpiu, cabutzu,
barraccoccu C, madduru, cottu, fattu, giumpesthu, mézziggu S, maturu, cumpritu, cottu, fattu, aggraniddatu,
intrugnatu, trugnu Lm, mizzu (molto m.) G
mazzo sm. [bunch, bouquet, mazo, Strauss] mattu, màttule, màttulu, màtzulu L, màtzule, mattu, màttule,
màtzulu, morótzulu, cabiddada f. N, matzu, arramalettu (sp. ramillete), baràggia f. (m. di carte da giuoco; cat.
baraja), pubùsulu (m. di pannocchie) C, màzzuru, mazzu S, màzzulu, mazzu Lm G
meccànico agg. sm. [mechanical, mécanique, mecánico, mechanisch] meccànicu LNC, meccànicu, meccàniggu S,
meccànicu, miccànicu G
medàglia sf. [medal, médaille, medalla, Medaille] medàglia, dómina, dómmina (it. dial. domini), patena L,
medàglia, medalla, medàllia, dómina, patena N, medàglia, medàllia, patena (m. benedetta; cat. sp.patena), nudeu
m. C, midàglia S, midadda, midàglia Lm G
medicare vt. [to doctor, panser, curar, behandeln] meigare (lat. MEDICARE), meighinare (m. le piante irrorando
antiparassitari), mighinare, L, medicare, meicare, meigare N, ammexinai, meigai, medicai C, midiggà S, midicà,
midicinà G
mèdico sm. [doctor, médecin, médico, Arzt] méigu (lat. MEDICUS), duttore L, médicu, méicu, méigu, duttore N,
médicu, méigu, megu, dottori C, médiggu, duttori S, mèdicu, duttori G
mèglio avv. [better, mieux, mejor, besser] mezus (lat. MELIUS), menzus L, mellus, mezus, menzus, megnus,
méngius, mentzur, mentzus N, méglius, megnus, mélgius, mellus, méngius C, mégliu S, meddu G
mela sf. [apple, pomme, manzana, Appel] mela (lat. MELA) LN, mela, meba, melera C, mera S, mela G
melacotogna sf. [quince, coing, membrillo, Quitte] melachidonza (lat. MELA CYTONEA), chidonza, melalidonza,
pirachidonza L, melachidonza, meladidòngia, tidòngia N, melaghidòngia, melabidòngia, melatidòngia, mela
tidòngia, mela piròngia C, meraghidogna S, melacatogna, melachitogna Cs, melacutogna G
melagrana sf. [pomegranate, grenade, granad, Granatappel] melagranada, melagrenada (lat. MELA GRANATA) LN,
arenada, melarenada, tanada C, meragranadda S, melagranata, meligranata Lm G
melanzana sf. bot. (Solanum melongena) [Pianta erbacea delle Solanacee, di origine persiana, coltivata per i suoi
grossi frutti violacei e tondeggianti, commestibili, soprattutto cotti. È anche detta “petonciano“.] ► [egg-plant,
mélongène, berenjena, Aubergine] ► malinzana, melingiana, melinzana, milinzana, perdingiana (it. petronciano)
L, perdingianu m., pedringianu m., predinzanu m., perdinzanu m., predingianu m. N, perdingianu m., pedringianu
m., pidringianu m. C, mirinzana S, melinzanu m., milanzana, mirinzana, mirizzana Lm, milinzana Cs, milinzanu m.,
milinziana, milinzianu m., pirinzana, pirinzanu m. G
melodia sf. [melody, mélodie, melodía, Melodie] melodia LNC, meruria, merudia, miruria S, meludia, miludia G
memòria sf. [memory, mémoire, memoria, Gedächtnis] memòria, mimòria, mente (lat. MENS), ammentu m.,
retentiva, ritentiva, nodu m. L, memòria, mimòria,ammentu m., retentiva, ritentiva N, mamòria, memòria,
arretentiva, arritentiva, conchidroxu m. C, mimória, ritintiba, ammentu m. S, mimória, ritintiva, menti, ammentu
m. G
mendicante smf. [mendicant, mendiant, mendigante, Bettler] pedidore (sp. pedidor), pidore, pedulianu, mìndigu,
mendigu (sp. mendigo), mindigu, dimandaiolu, dimandone, cherchidore, limosinaju, tziu (Luras) L, pidore,
pedidore, petitore, pedule, pedulianu, petulianu, pilingrinu N, limosinanti, mindigheri, mindigu, mendigu, pedidori,
pedditzoni, peduleu, peduncheu, perduleu, pillingronaxu, pillingronàrgiu, pillingroneri C, chiridàggiu, dumandoni S,
dimandoni, dimmandoni, dummandoni Cs, dumandonu Lm, dummandonu Lm, limosinagghju, limusinagghju,
chiritagghju G
mensa sf. [table, table, mesa, Tafel] mesa (lat. MENSA), rebustu m. L, banca NCSG, meza G
mente sf. [mind, esprit, mente, Geist] mente (lat. MENS, -ENTE) LN, menti CSG
mentire vi. [to lie, mentir, mentir, lügen] nàrrere fàulas, mentire (ant. lat. MENTIRE o it.) L, contare fàvulas,
nàrrere fàulas N, nai fàulas (mincìdius), minciri, trogai C, mintì, dì fauri S, mintì, dì fàuli G
menzogna sf. [lie, mensogne, mentira, Lüge] fàula (lat. FABULA), imbusteria (sp. embustería), mincìdiu m.,
mintzìdiu m., pastòccia (sp. patochada), catròccia, càriga (lat. CARICA) L, fàvula, àvula, àbula, imbuddonzu m.,
mentou m. N, mincìdiu m., mintzìdia, fàula, lorea, patòccia, castàngia (lat. CASTANEA) C, fàura, patòccia,
impusthura S, fàula, pastocchju m., cuatteddi m. pl. G
meraviglioso agg. [wonderful, merveilleux, maravilloso, wunderbar] maravizosu, meravizosu, ispantosu (sp.
espantoso), mirìficu L, maravilliosu, maravillosu, meraitzosu, meravilliosu N, maravigliosu, meravilliosu, spantosu,
spantamentosu, stravanau, mirìficu C, marabigliosu, tamanti S, maraigliosu, maraviddosu Lm, spantosu G
mercato sm. [market, marché, mercado, Markt] marcadu, mercadu (lat. MERCATUS) L, mercau, mercatu N,
mercau, marcau, mracau C, marchaddu S, malcatu, marcatu Lm G
merenda sf. [afternoon snack, goûter, merienda, Vesperbrot] merenda (lat. MERENDA) LN, mmerenna N,
merenda, marenda, picchettu m. (sp. piquete) C, mirenda S, mirenda, magnùzzulu m. G
mèrito sm. [merit, mérite, mérito, Verdienst] meressida f., mereschimentu, meressimentu, merìssiu, merèssere,
milischimentu, landra f., méritu L, meressu, méritu, meleschimentu, meletu N, méritu, meritu, merescimentu,
meréscida f., minescimentu, minescida f. C, mirésciu, méritu S, mèritu, miriscimentu, mirèsciu Cs, miretu G
merlo sm. orn. (Turdus merula) [Uccello dei Passeriformi di taglia medio-piccola, completamente nero, dalla testa
rotonda, becco giallo intenso, piccolo ed appuntito, occhi scuri con anello oculare giallo, ali lunghe e triangolari,
coda lunghetta e squadrata, zampe rossastre.] ► [blackbird, merle, mirlo, Amsel] ► mérula f. (lat. MERULA),
merulócciu L, meulla f., méurra f., mérula f., mélura f., marella f. N, meurra f., méurra f., miurra f., maurra f.,
meulla f. C, mèrura f. S, mèrrula f., mèrrulu, mèrulu, merlu (Lm G
mese sm. [month, mois, mes, Monat] mese (lat. MENSIS) LN, mesi CSG
messa sf. [mass, messe, misa, Messe] missa (lat. MISSA); poninzu m. L, missa, mìscia, minsa N, missa C, messa S,
missa G
messàggio sm. [message, message, mensaje, Botschaft] ambasciada f., imbassada f., giàmidu, recadu (sp. recado),
messàggiu L, imbassiada f., messazu, punta de billette f. N, ambasciada f., recadu, arrecadu, massàggiu, missada f.
C, imbasciadda f. S, imbasciata f., imposta f. G
mestiere sm. [trade, métier, oficio, Handwerk] mestieri, misteri (ant.), mistiere, arte f. (lat. ARS), belza f. , berza
f. (gr. érga), facultade f. (sp. facultad) L, mestieri, mistieri, arte f. N, mestieri, arti f., ati f. C, misthieri, arthi f.,
faculthai f. S, misteri, mistieri, faccultai f. G
metà sf. [half, moitié, mitad, Hälfte] meidade, mesidade, mesitate (ant.), mesari, midade, mesu m. (lat. MESUS),
mesu pro mesu m., perra (lat. PERNA), ladu m. (lat. LATUS) L, meitate, metade, metate, midade, mesu m., mesumesu m., mesania, ammesada, perra, ladu m. N, metadi (cat. meytat; sp. mitad), mitadi, mesidadi, mesu m., perra
C, middai, mezu m. S, mitai, middai Cs mezu m., mità Lm, ammezzu-ammezzu m., laddu m., perra G
metro sm. [metre, mètre, metro, Meter] metru, metre L, metro, mètere N, metru, méturu C, metru SG
méttere vt. [to put, mettre, meter, stellen] pònnere (lat. PONERE), mìntere, mìttere (lat. MITTERE) L, pònnere,
remenare (m. assieme), traccare N, poni, pónniri, mìntiri, mìssiri C, punì, pusà, cullucà S, punì, mittì G
mezzo/1 sm. [means, milieu, medio, Mittel] mesu (lat. MESUS), mesuia f., médiu (sp. medio), meiu (ant.; lat.
MEDIUS), aviu (sp. avío) L, mesu N, mesu, médiu, méiu C, mezu S, mezu, médiu G
mezzo/1 sm. [means, milieu, medio, Mittel] mesu (lat. MESUS), mesuia f., médiu (sp. medio), meiu (ant.; lat.
MEDIUS), aviu (sp. avío) L, mesu N, mesu, médiu, méiu C, mezu S, mezu, médiu G
miagolare vi. [to mew, miauler, maullar, miauen] ismiaulare, miaulare, miulare, maulare, raulare, rutzare L,
maulae, maulare, miaulare N, miaulai, maulai, mebai, meulai, miulai, scramiai C, miaurà S, miaulà, gnaulà Lm G
miele sm. [honey, miel, miel, Honig] mele (lat. MEL) LN, meli, mebi C, meri S, meli G
miele sm. [honey, miel, miel, Honig] mele (lat. MEL) LN, meli, mebi C, meri S, meli G
migliore agg. mf. [better, meilleur, mejor, besser] mezus, menzus (lat. MELIUS) LN, mellus N, mellus, mìliu,
potziori C, migliori, mégliu S, meddu G
milione agg. num. card. [million, million, millón, Million] miglione, milione, millione L, milione, millione N, milioni,
millioni, miglioni C, mirioni S, milioni, miglioni Lm G
militare/1 sm. agg. mf. [soldier/military, militaire /militaire, miliciano/militar, Militär/militärisch] militare LN,
militari C, miritari S, militari G
minacciare vt. [to menace, menacer, amenazar, drohen mit] minettare, amminattare, minattare, ammenetzare,
amminettare, sinettare, ponner sas trevas L, minettae, minettare, melessare, meletzare, menentare, menettare,
menetzare, minetzare, melettare, iscrasumare N, amabetzai, ameletzai, am(m)elessai, melessai, am(m)aletzai
(probm. cat. amenassar o sp. amenazar), abbruncai, streullai C, minazzà S, minaccià, ghjabbà, ghjappà G
minestra sf. [soup, potage, sopa, Suppe] minestra, suppa, bidanda (it. ant. vidanda) L, menestra, minestra,
ministru m., suppa N, minestra, minestu m., manestu m., vidanda coxinau m. C, minesthra S, minestra, suppa G
miniera sf. [mine, mine, mina, Mine] miniera, mina (cat. sp. mina) L, miniera N, minera, miniera, minniera, mina,
mena (sp. mena) C, minera, miniera S, minera, miniera G
mìnimo agg. sup. ass. [least, minime, mínimo, mindest] mìnimu, mìminu L, mìnimu N, mìnimu, minguu C, mìnimu,
mìminu, mìrimu S, minimu, miminu G
minore agg. comp. agg. mf. [smaller, plus petit, menor, minder] minore (lat. MINOR, -ORE) LN, prus pitiu N,
minori, prus piticu C, minori SG
mio agg. poss. [my, mon, mío, mein] meu (lat. MEUS) L, meu, miu N, miu C, méiu, me’, meu, miu S, meu, me’ G
mìope agg. mf. [myope, myope, miope, kurzsichtig] luscu, gliuscu (cat. llusc), bisunchinu, cibiu, tzeghittu, lùnfiu,
visticurtzu, bisticurtzu, bajoccu, (tosc. baiocco), notàriu (scherz.) L, bisticurtzu, ocrigherzu, ocrimodde, bajoccu,
cónchinu,miopo N, liuscu, luscu, gliuscu, de vistacurtza C, mìopi, biosu, cigorru, ceggoni, cibiu, occi biosu,
ippiccittu, settippiccitti, visthicorthu S, visticultu, mìopu, mìupi, cibrònchinu Cs G
miràcolo sm. [miracle, miracle, milagro, Wunder] maràculu, meràculu, miràculu L, meràculu, miràculu N, miràculu,
miràcullu, maràculu, miragula f. (ant.; lat. MIRACULA), miràgulu C, miràgguru S, miràculu G
mischiare vt. [to mix, mêler, mezclar, mischen] ammeschiare, ammilciare, ammesciare, ammischiare, ammisciare,
ammiscrare, immisciare, battigogliare, melciare, milciare, meschiare, misciare, mesciare, mischiare, mesturare (sp.
mesturar), afforrottulare L, ammeschiare, ammischiare, ammesturare, meschiare, mischiae, mischiare,
istroffoddiare, istroffoddire, bettare a una N, mesturai, ammesturai, entreverai (sp. entreverar), imbestiri,
imbesturai, sbarraccai C, miscià, immiscià S, miscià, ammiscià, imbulià G
miseràbile agg. mf. [miserable, misérable, miserable, arm] miseràbile, malancinu, roncinu, cinu (genov. cin),
iscurecinu (iscuru e cinu), pilurtzu, abrutzesu (it. abruzzese), isterzeri, inculvu, incruvu, incurvu, biottu, tzippulosu,
cumbessu (lat. CONVERSUS) L, miseràbile, -i, framicosu, mortojale, carracca, iscàrranu, rimitanu N, miseràbili,
bìcchiri, scarciopinu, scarciupinu (probm. it. ant. calzoppo), bertulàiu, smiortzu, spatigliau C, miseràbiri,
misaràbiri S, misaràbbili, miseràbbili, pindariccioni, scalzèppulu, strumpu G
mìsero agg. [poor, misérable, mísero, arm] mìseru (lat. MISER), mischinu, iscuru, cinu (genov. cin), malefadadu,
coltzu, battigone, trabatzone (it. trapazzone), pellitzone, bucciacciogu, ispossedidu, pianghepiogu, traccagnadu,
tzicchignosu L, mìseru, miseru, pacubenes, debusciau, iscartzabiu, iscartzaffinu, beccosu, irbrissu, pallizone,
lidreddu (fig.) N, mìseru, miserinu, miserandu, mischinu, poberinu, scarciopinu, spatigliau, spatilgiau, spiligamba,
pedditzoni, malafadu, sciadau, sciadrau, scedau, sciodau, sbaucciau, xedau C, mìsaru, cinu, ischanciuniddu,
ischuntu, ischuru, mischinu, cozzu, piddizzoni S, mìsaru, còlciu, colcittu, cùlciu, cùrciu Lm, minguanti Cs, bàcchiri,
bàcciri, bìcchiri, iscuru, mischinu, spilulcitu G
misura sf. [measure, mesure, medida, Mass] misura, mesura (lat. MENSURA), medida (sp. medida), deda, addeda,
sestu m. (it. sesto), umpeddu m. L, misura, medida medidura N, mesura, medida, sestu m. C, misura S, misura,
midita, miduta G
mitràglia sf. [grape-shot, mitraille, metralla, Maschinengewehrfeuer] mitràglia, mitragliatritze L, mitralla,
mitràllia, mitrallatritze N, mitràglia, mitràllia C, mitràglia SG
mobìlia sf., -ìlio sm. [furniture, mobilier, moblaje, Hausrat] mobìlia, mobìglia, mobìliu m. L, mobìllia N, mobìglia,
mobìlia, alàscias pl. (sp. alhaja), arrobas de domu pl. C, mubìria, mubìglia S, mobbìgliu m., mubbìgliu m.,
mubbìglia, mubbìlia, trasti m. pl. (sp. trasto) G
modernizzare vt. [to modernize, moderniser, modernizar, modernisieren] modernizare, ammodernare L,
modernizare, ammodernizare N, modernai, ammodernai C, modernizà, mudernizà, mudennizà, ammudirnà S,
ammudernà, fà mudernu G
modesto agg. [modest, modeste, modesto, bescheiden] modestu, médrinu, frionzeddu, móduru, pardu (ant.) L,
modestu N, modestu, ammodau C, mudesthu S, modestu, mudestu G
modo sm. [way, manière, modo, Weise] modu, manera f. (cat. sp. manera), médiu (sp. medio), versu, bessu, essu,
ésciu, istìtiga f. L, modu, ghettu, manera f., istibba f., tamanu N, modu, manera f., médiu C, modu, manera f. S,
modu, manera f., vessu G
móglie sf. [wife, femme, mujer, Frau] muzere (lat. MULIER), pobidda, pubidda (lat. PUPILLA), fémina (lat. FEMINA),
matrona (ant.; lat. MATRONA), cojube (ant.; lat. CONJUGE) L, mutzere, muzere, popidda, pubidda, pupidda,
fémina N, muglieri, mulleri, pobidda, pubidda C, muglieri S, mudderi, muglieri Cs G
molèstia sf. [nuisance, tourment, molestia, Lästigkeit] molèstia, pibinca, infadu m. (sp. enfado), mattana (it.
mattana), candraja, candonga (sp. candonga), battaria, tambeddada, tambeddu m., istragu m. (sp. estrago),
suffratta (it. ant. soffratta), appuria, appuru m., attoccadura, chirioladura, incruescu m., infestu m., intzégulu m.,
isabéschida, istragada, modestida, aziu m., aggheju m., cansidade, cantzidade (ant.; sp. cansedad), isbéntiumine
m. (m. continuata) L, molèstia, atzegatzione, iffestu m., imbéliu m., irbéliu m., irfadu m., abbituperju m.,
molostia (ant.), molóstiu m. N, molèstia, accausioni, infadu m., gena, genadura, pibinca, sciringa, scingra, infestu
m., tzaganea, arroscimentu m., scrabionada C, murèsthia, infaddu m., mattana, disthùibu m. S, mulèstia, pretta,
infadu m. G
molle ag. mf. [soft, mou, mojado, weich] modde (lat. MOLLIS), móddine, moddonzu, modditzosu, pudre
(lat.PUTER), ledre, frale, ténneru (lat. TENER) L, modde, lótriu, lóttiu, martaddu N, moddi, moddianu mustiu C,
moddu, muddizzosu, muddizzu, muddioncu, leccu S, moddu, ùmbulu G
molto agg. avv. [much, beaucoup de, mucho, viel] meda (lat. META), assas (sp. asaz), unubbene (unu bene) L, meda
-as, meta N, meda C, assai, airi, umbè S, umbè, be’, abbeddu, iganti Cs, monda Lm G
momento sm. [moment, moment, momento, Moment] mamentu, momentu, iscutta f., ora f., istunda f. (ant.; tosc.
stonda) L, mamentu, mementu, momentu N, momentu, rattu (sp. rato), scutta f., grei, istunda f. C, mamentu,
ischutta f. S, mamentu, mumentu, fria f., scuta f. , stanti, istanti G
mondezza sf. [dirtiness, saleté, inmundicia, Unsauberkeit] mundetza, mundadura, alga, arga (lat. ALGA), argamile
m., aligarzu m. L, mundadura, arga, musina, àliga (ant.), àlica (ant.) N, àliga, burrumballa C, algha S, alga,
algùmini m., mundìzia, mundulatura G
monello agg. [little rascal, gamin, chicuelo, Schlingel] birbante, impertinente, pitzinnu pizone, brisca (cat. sp.
brisca), ispiligamba, tzaccarrette (nap. záccaro - Pittau), contriarzu, corroeddu, iscontriarzu, pigliette, perdulàriu
L, birbante, ispilicambas, digollieddu, digólliu, dìsculu, fattériu, iscavanau, predauleri, irmìssidu, pilette (cat.
pillet; sp. pillete), tzerpittu zulivardanu N, birbanti, petziottu (sic. picciottu), bazariottu (it. bazzariotto), dillóriu,
pruaxu, scundiu, briscàiu, serpellucu, tribulettu, tzerpellucu C, bibanti, brisca pizzinnu pizoni S, bilbanti, battosu,
bazariottu, pilandra f. Cs, sbirru, sgambirru Lm G
monte sm. [mount, mont, monte, Berg] monte (lat. MONS), montera f. (sp. montera) LN, monti CSG
monumento sm. [monument, monument, monumento, Monument] monimentu (ant.), monumentu, munimentu,
murimentu, L, monumentu, molimentu, molumentu (lat. MOLIMENTUM), millone N, monumentu, monimentu,
munimentu C, monumentu, munimentu, munumentu S, monumentu, munumentu G
mòrbido agg. [soft, doux, mórbido, weich] modde (lat. MOLLIS), modditzosu, moddittosu, moddianu, modditzu,
ammodditzadu, moddiattu, ùmbile (probm. it. umile – DES II, 519), blandu (sp. blando), ledre, lenu (lat. *LENUS x
LENIS), lentu (lat. LENTUS) L, moddatzu, moddinau, moddittonosu, modditzosu, modde, lentu N, moddi, mórbidu
C, moddu, muddizzosu, muddizzu, muddioncu, ùmuru S, moddu, muddizzosu, ùmbulu G
morire vi. [to die, mourir, morir, sterben] mòrrere (lat. *MORERE), morre (ant.), affusigare, fàghere s’affusa,
affusigonare, ispeigare (fig.) L, mòrrere, accabbare (sp, acabar), iffindichire, ispeunchire, ispiunchire, fàere is alas
N, morri, mróxiri, spioccai C, murì SG
morsicare vt. [to bite, mordre, mordicar, anbeissen] ammossigare, mossigare (lat. MORSICARE), monsiare,
motzigare, mussigare, mòrdere (lat. MORDERE), ammossare L, mòssere, mossicare, mossicrare, mossigare,
ammonsiare N, mùrdiri, murriri, irmórdiri, ismussiai, mussiai, mossiai, smussiai, marrucciai C, mussiggà S, ammussà,
mussicà, muldì murzicà Lm, muzzicà Lm, piddà a mossi G
morso sm. [bite, morsure, mordisco, Biss] mossu (lat. MORSUS), móssigu, bardìgliu (m. di pulci, di pidocchi); camu
(m. del cavallo; lat. CAMUS), accamu, caminzone, camusone, imbuccadorzu, mossone L, monsa f., mossa f.,
morsura f., móssicru, móssicu, móssigu; pèttene de sa brìglia, imbuccada f. (m. della briglia) N, móssiu, mùssiu,
mussiada f.; accamu, bucchera f., cabussoni, cabessoni, imbuccadura f. C, mossu S, mossu, mòssicu; camu,
accamu, acchemu, brunchili, morzu Lm, mòzzicu Lm G
morte sf. [death, mort, muerte, Tod] morte (lat. MORS), colpu e ista m. (fig.), diesilla, affusigada, affusigonada,
óbitu m. (ant.), limba de frullana, male de Deus m. L, morte, accabbada, ghènere, ghènese (it. ant. chinese Pittau), isérghida, tiliconera N, morti, motti C, morthi, diesilla S, molti, morti Lm G
mosca sf. orn. (Musca domestica) [Insetto dittero cosmopolita, molto prolifico, tipico dei luoghi caldi, con un paio di
ali atte al volo e un altro trasformato in bilanciere, corpo tozzo ricoperto di peli sensoriali, apparato boccale
pungente e adatto a suggere.] ► [fly, mouche, mosca, Fliege] ► musca (lat. MUSCA) LNC, moscha S, musca G
moscato/1 sm. [muscatel, muscat, vino (uva) moscatel, Muskatellerwein] muscadeddu L, muscadellu (it. o cat.
moscatell) LN, nuscadellu N, muscadeddu, muscareddu, muscau C, muschaddeddu S, muscateddu, muscaddeddu Cs
G
mosto sm. [must, moût, mosto de uvas, Most] mustu (lat. MUSTUM), mùstiu L, mustu, mùstiu, mustaffà (fig.) N,
mustu C, vinu nobu, musthu S, mustu, mostu Lm G
mostrare vt. [to show, montrer, mostrar, zeigen] mustrare (lat. MONSTRARE), ammustrare, ostèndere (ant.) L,
mostrae, mustrare, ammostare, ammostrare, ammustrare, ammoae, ammoare, fàere a bìere, istabaccare,
stabaccae N, mostrai, mustrai, mostai, ammostai, abbisurai, espressai, fai biri C, musthrà, ammusthrà S, mustrà,
ammuscià Lm, moscià Lm, muscià Lm, dà a vidè, inghjttà G
mostro sm. [monster, monstre, monstruo, Ungeheuer] monstru, mostre, mostru, sùrvile f., irribiu, forasdómine L,
mostro, mustru, irmustru, sùrbile f., maschingannu (sp. mas que engaño), marrangoi, managu (sp. monago) N,
monstru, mostru, arrori, musca macedda f. C, mosthru S, mostru, mustru Lm, mommotti (m. immaginario),
babbollu, mustrengu (sp. mostrenco) G
motivo sm. [motive, motif, motivo, Grund] motivu, mutiu (Luras), movitiva f., muffittia f., cajone f., importu,
imperò, zanga f. L, motivu N, motivu, arrexoni f., intzimia f., tzimia f. (biz. zemía - Paulis), tecoi C, mutibu S,
muttiu, casgioni f. G
motore sm. [motor, moteur, motor, Motor] motore LN, motori C, motori, mutori S, mutori G
mozzare vt. [to cut off, couper, cortar, abhauen] mutzare, segare (lat. SECARE), truncare (lat. TRUNCARE),
ismurratzare, ismutzurrare, mutzurrare L, irmutzare, irmutzeddare, ismutzeddare, irmutzurrare, irmuruddare,
irmutziae, ismutzare, murtziare, mutzare, mutzeddare, mutzurrare, muccinare (ant.), secare, truncare N, truncai,
segai, sculacciai, smucciurrai, stutturai C, muzzà, truncà SG
mùcchio sm. [heap, tas, montón, Haufen] muntone (it. ant. montone o sp. montón), ammuntonada f., muntonada
f., afforrottulada f., appirada f., piru, barone (piem. barón), cabiddada f. (sp. capillada), tidarzu, casana f., frotta
f., massa f., ammoderinada f., isgadaria f., pìpiri, trumunzone L, ammuntonada f., ammuntoneddada f.,
istrimpanada f., montu, muntone, atzoccu, ballùmene, mullone, morócculu, mulimentu, grumustone, pira f. (lat.
gr. PYRA), carràggiu, carrarzu, cùmbulu, cùmbula f., mamutzone N, muntoni, mumulloni, mulloni, muturoni,
ammuntu, barrigada f., chedda f., codroxa f., cambarada f., cuccu, nurra f. (m. di pietra), surra f., cabiddada f. C,
muntoni, massadda f., misciammuntoni, rimiàgliu S, muntoni, muntonu Lm, mucchju Lm, aggrumu, mulloni, passata
f. G
muggito sm. [bellow, mugissement, mugido, Muhen] mùilu, mugghjida f., corrighinada f., corrighinu, corróghinu,
currighinu, borre, bórriu, bórridu, borrighinu, borróghinu, abborrighinu, borrada f., bórrida f., borróilu, borro,
irrùilu, isburrida f., ischémiu, mùila f., muilada f., rùzida f. L, mùilu, mùliu, mùghilu, muinada f., mummuzu,
muggitu, abborróchinu, barruinu, borrochinada f., borróchinu, borróschiu, corróchinu, corrónchinu, irbéulu, orróulu
N, muinu, corrinu, currinu, curruxinu, currùxinu, corrinamentu, aggróniu, aggrùmiu C, abboinamentu S, mùgghjta
f., mògghita f., mogghju, smòsgidda f. Cs, rùnita f. G
mulino sm. [mill, moulin, molino, Mühle] molinu (lat. MOLINUM), mólinu, mulinu LN, molinu, mulinu C, murinu S,
mulinu G
mùngere vt. [to milk, traire, ordeñar, melken] mùlghere (lat. MULGERE), mùrghere, mùnghere, iscabijare,
ispittigare L, mùjere, mùlgere, mùrgere, mùrghere, iscrapicare, iscrebigare N, mugi, mùgliri, mùlliri, mulli, mùxiri,
scabiggiai C, mugnì SG
muratore sm. [mason, maçon, albañil, Maurer] mastru de muru, fraigamuru, muraiolu (ant.), muradore,
fravuicatore (ant.) L, maistu de muru, mastru de muru, mureri (m. di muri a secco) N, maistu de muru, maistu in
pedra (in calcina, in ludu), fraigamurus, piccaperderi piccaparderi (sp. picaperder), maccioni, muradori, murarori,
lardineri C, frabbiggamuru, muraccinu S, mastru di muru, frabbicamuru, fraicamuru, muradori, bòccia (apprendista
m.) G
muro sm. [wall, mur, muro, Mauer] muru (lat. MURUS), mura f. (ant.) L, muru NCSG
mùscolo1 sm. [muscle, muscle, músculo, Muskel] mùsculu LNC, mùschuru S, mùsculu, malzolu, pulpa di carri f. G
museo sm. [museum, musée, museo, Museum] museu, moisè, moiseu L, moisé, muisè, museo, museu N, museu,
moiseu C, museu S, muisè, museu G
mùsica sf. [music, musique, música, Musik] mùsica LNC, mùsigga S, mùsiga G
musicista smf. [musician, musicien, músico, Komponist] musicista, filarmónicu L, musitzista N, musicista, musicheri
C, musigganti, masthru di mùsigga S, musicista, musigadori G
muso sm. [muzzle, museau, hocico, Schnauze] mutzighile (crs. muccighile, muccighili – DES II, 153), murridura f.,
murrighile, murru (lat. MURRU), bruncu (lat. BRUNCHUS), tiva f. L, murru, tuttùriche N, murru, bruncu, carighili C,
murru, muzzighiri, runcu S, murru, bruncu, muccichili, muccighili Cs, runca f. G
mutamento sm. [change, changement, mudanza, Veränderung] mudada f., mudadura f., mudonzu, cambiamentu,
giambu, giambamentu L, muda f., mudada f., mudadura f., mudonzu, cambiamentu N, mudada f., mudadura f.,
mudàntzia f., cambiamentu C, ciambamentu, muddaddura f. S, mutamentu, mutanza f., mutazioni f., cambiamentu
G
mutare vt. [to change, changer, mudar, wechseln] mudare (lat. MUTARE), cambiare, giambare, mutare (ant.) L,
mudae, mudare, tramudare, cambiare N, mudai, cambiai C, muddà, ciambà, cambià S, mutà, cambià G
muto agg. [dumb, muet, mudo, stumm] mudu (lat. MUTUS), mùdulu, mudulone, muttulone, murmuttone, cagliadu,
illimbadu L, mudu, mutricau, mùtricu, mutricone, mùtriu, mùdulu, barricosiu N, mudu, cittiu, cagliau C, muddu,
mùzziggu, cagliaddu S, mutu, muddu Cs, pittotu Cs G
mùtria sf. [stand-offishness, morgue, cara acontecida, eisige Miene] mùtria (it. mutria), annuzu m., mudìmine m.,
murru m. L, mùdria, mùtria, porcandria m., abbróddiu m., corcone m., ichìrrida N, mùtria, prima, annùggiu m.,
bùstica, strugnu m. C, mùtria, mutroni m., muzziggumu m. S, mùtria, mùstria, ammusciatura, zirrioni m. G
nababbo sm. [nabob, nabab, nabab, Nabob] nababbu, riccone LN, arricconi, nababbu C, nababbu, ricconi, ommu di fànfiu S,
nababbu, ricconi, riccu sbaldaratu G
nano sm. [dwarf, nain, enano, Zwerg] nanu (lat. NANUS), bagattu (it. ant. bigatto), bagarinu, cuccu (fig.), curtzette, carchette,
barrinu, muccujone, coccoeddu (n. molto brutto) L, nanu, bàrrinu N, nanu CS, nannu, nanu G
narciso sm. bot. (Narcissus tazetta) [Pianta erbacea bulbosa, perenne, delle Amarillidacee con foglie basali scanalate, infiorescenze
ad ombrella con scapo fiorale, fiori bianchi con corolla gialla.] ► [narcissus, narcisse, narciso, Narzisse] ► nartzisu, fiore
de maju, giunchìgliu (sp. junquillo), giunchìglia f. L, narcisu, nartzisu, nartzicu, frore de maj, campanedda de santu Giuanne f N,
nartzisu, narcisu, giunchìgliu, zunchillu, cagasaboni, cavalere de tassa C, naicisu, narzisu, accisu S, coddicultu, nalcisu, giunchìgliu
Lm G
narici sf. pl. anat. [nostril, narines, ventanillas de la nariz, Nasenloch sing.] pedde de nares f. sing., pinnas de
nare, pinnas de nasu, pinnas de nare, bucu de su nare m. sing,, nares m. pl (lat. NARIS), càrigas (lat. CARICA),
tivas, tiveddas, toveddas, troveddas, tuveddos m. pl., nàstulas (n. del bue), mesmos m. pl., tzilimbros m. pl. L,
nares m. pl., narilcu m. sing., naricros m. pl. (lat. NARICULUS), trivas, tìvios m. pl., càricas, càrigas N, alas de
nasu, càrigas, mentis C, pinna sing., pinni di lu nasu, pinna di nari sing., tibi, tubeddi m. pl. S, narici, nari Lm,
nàstuli, tivi, taeddi m. pl., canìcchjuli m. pl. Lm, gannicchju m. sing. Lm G
narratore sm. [narrator, narrateur, narrador, Erzähler] narradore, naradore, contadore LN, naradori, contadori,
foxileri, fuxileri C, cuntadori, raccuntadori S, cuntadori G
nàscere vi. [to be born, naître, nacer, geboren werden] nàschere (lat. NASCERE), naschire L, nàschere, naschire,
nassire, nàscere N, nasci C, nascì SG
nàscita sf. [birth, naissance, nacida, Geburt] nàschida, nadia, nada, naschimentu m., naschidonzu m., nassione,
anzamenta, anzamentu m. L, nàschida, nàschita, naschimenta, naschimentu m., nàscia, natia N, nàscida, nàscita,
naschidorju m., nascimentu m., nascioni C, nàscidda, nascimentu m. S, nàscita, nascimentu m., allumata G
nascóndere, -ersi vt. [to hide, cacher, esconder, verstecken] cuare (lat. CUBARE), cuerrare, cuarrare (lat.
CAVERNARE), buare, abbuare, affuffare, intuveddare, accusciàresi (it. accosciarsi), accuccuare, attragare,
attregare, ammagare (cat. amagar), culvenare, cuvrenare, arremonire, remunire, codiare, intanàresi, ospilare,
incumbrare, accubbare, aggubbare, gubbare, occubbare, coizare, cuizare, cuguzare, cuzare, inciavonare,
incuzonare, piattàresi (it. piattare), impentumare, impentusimare, impertusare, ammattiare, ascòndere (ant.),
cuareddare, cuccuare, guerrare, imbusare, intuvonare, intuzare, istuzare L, accuare, cuae, cuare, cubare, cuvare,
aggroddare, imbèrghere, isticchire, ammattare, intuveddare, istuggiare, attaccare, attraccare, s’acconcolare,
s’accalare, chistire, appupponare, isticchire, sticchie, s’incolobrinare, orbidare N, cuai, accuai, cuerrai, chirdai,
stupponai, stumponai, tudai, intanai, attanai, affuffai (sp. afufar), attaccai, accamuffai, accorruncai, calamistai,
incresurai, si sticchiri, olirdai C, cuà, incuizà cuizà, ammagà, accuccà, impintumà, impirrumà, ammacciassi S, cuà,
zilà, piattà, appiattà, accuccassi, ammacassi, cudià, ingalà, intuvugnà, intuvucugnà, intuvunà, intuvvunà Lm,
intavunà (n. in un anfratto), inducantà Lm G
nascosto pp. agg. [hidden, caché, escondido, versteckt] cuadu, accuattadu, cuerradu, affuffadu, imbertu,
remunidu, ammagadu (cat. amagat), abbuadu, attragadu, cuguzadu, fultu, impertusadu, incumbradu, intuveddadu,
intuvonadu L, cuatu, cubau, aggorrau, imbérghiu, imbertu, isticchiu, ammattau, chistiu, accalau, incolobrinau,
inculumberau, irfregorau, iscóndiu N, cuau, accuau, affuffau, cuerrau, stupponau, stumponau, tudau C, cuaddu,
cuizaddu, ammagaddu, accorruncau, accuccaddu, ammacciaddu, impintumaddu, impirrunaddu S, cuatu, zilatu,
appiattatu, accuccatu, ammacatu, cudiatu, ingalatu, incatagnunatu, intuvucugnatu, intuvugnatu, intuvunatu,
intuvunaddu Cs, intavunatu, intuvvunatu Lm, inducantatu Lm, abbalbattatu, abburratu, surrunatu G
naso sm. anat. [nose, nez, nariz, Nase] nasu (lat. NASUS), nare (lat. NARIS), naju, naris L, naju, nasu, nare N, nasu
CSG
nassa sf. [bow-net, nasse, nasa, Reuse] nassa (lat. NASSA, annassarzu m., annessarzu m., mezardu m., óbiga.
óbighe, cóvinu m. (n. per anguille; lat. COPHINUS) L, nassa, nassale m. (n. per anguille), mezardu m., óbiga, ópica,
ópiche, ópicu m. N, nassa, natza, nassarxu m., natzàrgiu m., pertiali m., vivau m., filau m. (cat. filat), anciusa (n.
per murene; sic. nchiusera), óbiga, cóvinu m., marruffu m. (crs. maruffu) C, nassa, nansa S, nassa, nansa,
pischedda, marruffu m. Lm G
Natale/1 sm. [Christmas, Noël, Navidad, Weihnachten] Nadale (lat. NATALIS), pasca de Nadale f., pasca minore f.,
pascua de sa Natiuidadi (ant.), die su Naschimentu f. L, Nadale, Natale, Pasca de Nadale f., die su Naschimentu f.,
Paschijedda f. N, Nadabi, Nadali, Natali, Pasca de Natali f., Paschixedda f. C, Naddari, pascha di Naddari f. S,
Naddali Cs, Natali, pasca di Natali f. G
nàusea sf. [nausea, nausée, náusea, Übelkeit] ganamala, buliada, buliadura, buliamentu m., buriedda, conos m.
pl., cascàviu m., cascavégliu m., colóvriu m, collòvia, colloviada, collóviu m., colòvia, coloviada, colóviu m.,
malaoza, ischivesa (it. ant. schivezza), isvilidura, aschèmia, baùgina,
cóntomu m., goloppoju m., ruppiedda,
isvilimentu m. (it. svilimento) L, ganamala, colóbiu m., coloviadura, colóvju, collochionzu m., collóchiu, cóniu m.,
ascru m., ascu m. (sp. asco), oscoma, fantizas pl., ghelèstia, abbolottadura, avvolottu m., affastiada, affastiadura,
affàstiu m., cosconada, cosconu m., malaògia. N, ganamaba, gamabedda, ganamala, affàstiu m., affastiadura,
affastiamentu m., ascu m., schivu m., aggrùngiu m., intuxu m., ostìngiu m. C, ganamara, buriamentu m., buriedda,
àschamu m., làschamu m. S, ganamala, irriaddu m., riaddu m., ascu m., àscamu m., finìciu m., buliamentu m.,
buliatura, buliùgghjni, bulitogghju m., bucca mala, gana mala, alcògghjta, ziracu m., zaccamurru m., nàusia G
nave sf. [ship, navire, nave, Schiff] nae, nave, naviu m. (sp. navío), navile m. (it ant. navile) L, nae, nave, nabia,
nabiu m., nabile m., naviu m. N, nai, navi, naviu m. C, nabi S, nai, bastimentu m. Cs G
navigare vi. [to sail, naviguer, navegar, fahren] navigare naigare, navighettare L, nabigare, navigae, navigare N,
navigai C, nabiggà, naiggà, navigà S, naicà, navigà G
nazione sf. [nation, nation, nación, Nation] nassione, natzione LN, natzioni C, nazioni SG
nébbia/1 sf. [fog, brouillard, niebla, Nebel] néula (lat. NEBULA), buera, abbuera (cat. boyra), àrtana (n. nociva;
prerom.), torpore m. (n. fitta), frujone m. (n. maligna), fumantza, fumantzina, fumatza, prumatza L, néula,
nébida, nébide, népide, àrtana, bòera, buore m., bòrona N, nébida, nébira, nébidi, nàbida, bòrea, bóira, boiratzu
m. (cat. boyrassa), àrtzana C, néura, fumazza, fumizza S, fumàccia, fumaccina fummìccia Cs, brumma Lm G
necessità sf. [necessity, nécessité, necesidad, Notwendigkeit] netzessidade, bisonzu m., apprentu m., apprettu m.
(sp. aprieto), occurrèntzia, accassu m. (it. ant. casso), rega, isbrenùsciu m., isbrunùsciu, basca, balga, sia L,
necessidade, necessitu m., netzessidade, netzessitu m. N, necessidadi, netzessidadi, abbisóngiu m., apprettu m.,
arrechidadura, ministeri m. (sp. menester), ministériu m., sia, marolla C, nezzessiddai, prizzisaddu m. S, necessitai,
nicissitai, nississitu m., nizissitai, accurrenza, uccurrenza, apprettu m., bisognu m., bisonghju m., barrancu m. G
negazione sf. [denial, négation, negación, Verneinung]
negassione, negada, dennegu m., dennega, nega LN,
negatzione, negamenta N, negatzioni, dennega, dennegada, dennegu m., arreusa, reusa, arrecusa, onnighera C,
negazioni, nigazioni S, neca, dinecu m., rineca G
negligente agg. mf. [negligent, négligent, negligente, nachlässig] discodiadu, discoidadu, discuidadu (sp.
descuidado), iscuidadu, mandrone, trascuradu, nocuru, preittiosu L, innegrigente, negrigente, preitzosu, mandrone,
trascurau, discodiau, discoidau, sinniga N, discoidosu, discuidau, discoidau, scoidau, sciambregu, scimbregu C,
ischuidaddu, traschuraddu S, nigligenti, discuidatu, discuidatosu, trascuratu G
negoziante smf. [merchant, négociant, negociante, Kaufmann] negossiante, negusciante, negussiante, buttegaju,
buttegheri L, negossiante, buttecheri, buttegheri N, negotzianti, buttegheri C, niguzzianti, buttigheri, bittureri S,
niguzzianti, buttreagghju Cs, bruttiàiu G
negòzio sm. [shop, magasin, negocio, Geschäft] negóssiu, negónsciu, negùsciu, buttega f., ispatzu L, negóssiu,
negùtziu, butteca f., ispatzu N, negótziu, buttega f. C, nigózziu, buttrea f. S, nigòzziu, bruttea f., buttrea f.,
scagnu G
nemico sm. [enemy, ennemi, enemigo, Feind] enemigu, inimigu (lat. INIMICUS), inimigante (ant.), nemigu, nimigu,
disinimigu L, enemigu, inimicu, nemicu, nimicu, nemigu N, nimigu, inimigu, enemigu, ennemigu, inimigu, anemigu,
eremigu, erimigu, arimigu, arrimigu, arramigu, arremigu, nemigu C, nimiggu, inimiggu S, innimmicu, nimicu,
nimmicu, innummicu, nummicu G
nero agg. [black, noir, negro, schwarz] nieddu (lat. NIGELLUS), trementu L, nigheddu, nieddu N, nieddu C, nieddu,
attura f. S, nieddu, tintu, neru Lm G
nervoso agg. [nervous, nerveux, nervioso, nervös] annerviadu, nebriosu, nervosu, nervudu, tzerrimosu, solóigu,
finitzu L, nerbiosu, nerbosu, nervosu, nevrosu N, nerbiosu, nervosu, nerviosu, nevrosu, spaxiau, tzegosu C,
neivvosu, nivviosu, isthipposu S, nelvosu, nilvosu, nalbicosu, incriscosu, attidiànciulu G
nessuno agg. pr. indef. [no, aucun, ninguno, kein] nensunu, nesciune, nesciunu, neune, neunu, nisciune, nisciunu,
niune, niunu, nemos (lat. NEMO), nessiunu (ant.), nensiunu (ant.), perunu, nuddu (ant.; lat. NULLUS) L, nemmos,
nemos, nisciunu, niunu, nessune, nessunu, mancunu N, nisciunu, nisciunus, nemus, niunu, nincoi, nixunu, perunu,
verunu C, nisciunu S, nisciunu, mancunu, parunu G
netturbino sm. [road-sweeper, balayeur, barrendero, Strassenkehrer] mundadore, algaju, barramaju L,
mundadore N, munnadore, scovadori, scoveri, aligàrgiu, aligheri, boddidori de àliga C, mundadori, mondacarreri S,
mundadori, algàiu, lu di l’alga, scupinu G
neve sf. [snow, neige, nieve, Schnee] nie m. (lat. NIX) L, nibe m., nie m., nive m. N, nì, nii, nia C, nebi S, nevi Cs,
nii G nidificare vi. [to nest, nidifier, nidificar, ein Nest bauen] fàghere su nidu, nidare L, annidicare, fàchere su
nidu, nidare N, anniai, fai su niu C, fà lu nidu SG
nido sm. [nest, nid, nido, Nest] nidu (lat. NIDUS), niu, isfriorzu L, nidu, niu N, niu C, nidu SG
niente pr. indef. [nothing, rien, nada, nichts] niente, nudda (lat. NULLA) ununudda (unu nudda), aliddu, rapiolu L,
nudda, ette, nibis, nìchis, niente, gagaja (Lodè) N, nudda, nienti, adda, aresu, pìpara C, nudda, nienti, nìchisi S,
nienti, gnenti Lm, nudda, nìcchisi G
ninnananna sf. [lullaby, berceuse, canción de cuna, Wiegenlied] anninnia, ninnia, ninna, nìnnidu m., ninnu,
innìjidu m., ammuttadura, ammuttu m. L, anninia, anninnionzu m., anninnì-anninnò m., ninia, ninnia, nìnniu m. N,
anninnia, anninniadura, anninniu m., ninnia C, ninna, ninnia S, anninnia, ninnia, annìnniu m., anninnu m. G
nipote smf. [nephew, neveu, sobrino, Neffe] nebode (lat. NEPOS), nibode, netta f. (lat. NEPTA) L, nebode, nepode,
nepote, netta f., nietta f. (sp. nieta) N, nebodi, nabodi, netta f. C, niboddi S, nipoti, niboddi Cs G
nitrire vi. [to neigh, *hennir, relinchar, wiehern] anniciare, annigrare, anniggiare, annijare (lat. *HINNICLARE),
annigridare, innighidare, anninnijare, inninnijare, ninnijare, innigrare, innijare, inninniare, innirghidare,
corrighinare L, annicrare, innicrare, inniglare, sinnicrare, annirghidare, annirgidare, arrincrare, innigrae,
innigridare, zarridare, zarritare, garrizare, garraspidare, giarraspidare N, annirgai, annigrai, allirgai C, anniggià S,
annigghjà, nigghjà, ninnigghjà, anninnigghjà, rontanà, runtanà G
nòbile agg. mf. [noble, noble, noble, adelig] nóbile LN, nóbili NC, nóbiri S, nòbbili G
nocciola sf. [hazel-nut, noisette, avellana, Haselnuss] lentzola, lintzola, nintzola, nitzola, nuntzola, nutzola,
nantzola, nentzola, nuggiola (Luras), lantzola, rintzola, nizola, ninzola L, nutzola, nuzola, nentzola, nonciola,
lentzola, linciola, lintzola, oddana (lat. AVELLANA) N, nuxedda, nugedda (sardz. it. nocella), nucciola, nunciola,
ninciolla, oddana C, nizora S, naciola, niggiola Cs, nuciola Lm, nucedda G
nocivo agg. [noxious, nuisible, nocivo, schädlich] noghile, dannificante, dannosu, noghidore L, nochente, nochidore,
nogente, nogidore, dannosu N, noxili, noxu, dannificanti, dannosu C, dannosu S, dannéficu, dannosu, catalzu G
nodo sm. [knot, noeud, nudo, Knoten] nodu (lat. NODUS), nou, offu (lat. *OFFUS), offeddu, giobu, incroccu, trostu
L, nodu, nù, nudu, nuu, noddule, loddune, botzu, gropu, offu N, nu, nuu (cat. nu), annou, nodu, accàppiu,
allióngiu, ligóngiu, offeddu, budduca f., buddunca f. C, nodu S, nodu, chjobbu G
nòia sf. [ennui, ennui, aburrimiento, Langeweile] anneu m., infadu m. (sp. enfado), fastizu m. (lat. FASTIDIUM),
impizu m., impatzu m., némula, cascàviu m., cascariu m., coloviamentu m., coscoviada, coscoviadura, coscóviu m.,
annaentu m., innaentu m., aziu m., infestu m., lólluru m., innénneru m., impeleu m., tambeddu m., trummentina,
ammóniu m., distragu m., isabéschida, pertoja, tzaccarredda, tzorobeddu m., rechinta (cat. requinta), isbéntiu m.,
istécculu m., làntara, càntara, gena (piem. gena), impéltinu m., impértinu m., muina (sp. mohina), candraja,
ammuinu m. L, nòia, anneu m., annóiu m., aziu m., fastìdiu m., infadu m., imbéliu m., pistulia, leréddia N,
nischitzu m., pibinca, arroscèntzia, arroscidura, arroscimentu m., arrósciu m., arruscimentu m., orroscèntzia,
orroscidura, allolliu m., annuzu m., pigoni m., incrésciu m., lassamistai m., infadu m., infestu m., axiu m., gena,
appèddia, muina, scringa, segamentus m. pl. (fig.) pibigliuda, strunfuddu m. C, nóia, infaddu m., muina, incrésciu
m., pinduriu m.S, infadu m., anneu m., annéulu m., svilimentu m., svilùgghjni G
noioso agg. [boring, ennuyeux, aburrido, langweilig] anneosu, infadosu (sp. enfadoso), latrangosu, letrangosu,
fastizosu, imbeléschidu, addeledau, isvilidu, iscantaradu, appìtzigu, rechintosu, cadragulu, iscantaradu,
isambrulidu, agghejosu, farrasédiu, istrantzagone, increscosu, letrangosu, segapes, serraccosu L, fastidiosu,
anneosu, letrancosu, letrancheri, zunzu N, noiosu, nischitzosu (it. schizzinoso), menguosu, piàttula, pibincosu,
pibincu, pibigosu, infadosu, ladedda (fig.), sfasolau, spintzecu C, noiosu, fasthizosu, infaddosu, mimmurosu,
tràddara S, infadosu, nuiosu, nujosu Lm, catracula G
nominare vt. [to name, nommer, nombrar, nennen] nomenare, nominare, nominzare, numenare (lat. NOMINARE),
allumenare, lumenare, fentomare, fontomare, mantovare, mentoare, mentomare, mentovare (it. ant. mentovare),
mentuare, montovare L, lumenare, fentomare, montoare, nomenare, nominae, numenae, bocare sa boche, zùchere
in bucca (fig.) N, nomenai, nominai, nomonai, arrenomenai (cat. renomenar), arranomonai, arremonai ,arrimonai,
tzerimoniai, tzirimoniai C, nominà, numinà, funtumà S, numinà, mintuà, muntià, muntuà Lm, funtumà G
nonno sm., -a sf. [grandfather, grand-père, abuelo, Grossvater] donnumannu -a f., onnumannu -a f., mannu,
minnannu -a f., mannoi, manneddu -a f., nonnoi, jaju -a f., giaju -a f., giàgiu -a f., auju, aiàiu, aviu (ant.) L, nonnu
-a f., manneddu -a f., mannenna f., mannoi, mannai f. (nonna), nannai f., nonnoi, zaju -a f., onnamanna f., jaju -a
f., aiàiu, -a f., padrinu N, donnumannu -a f., mannoi, mannai f., nannaioi f., nannau, nonnoi, giàgiu -a, iàiu, -a,
jaju -a f., ajaju -a f., nannai f., nonnai f., nonnu, -a f., aba f., abai f., babbai, tia-tia f. C, giàiu -a f. S, minnannu a f., àiu -a f., babbonu Lm, mammona f. Lm, nonnu Cs G
nord sm. [north, nord, norte, Nord] nord, norte (sp. norte), tramuntana f., travuntana f. L, nord, norte, tramuntana
f. N, nordi, norti, culassoli, tramuntana f. C, nord, tramuntana f. SG
normale agg. mf. [normal, normal, normal, normal] normale LN, normali C, noimmali S, regulari, a filu, sìncaru G
nostàlgico agg. [nostalgic, nostalgique, nostálgico, heimwehkrank] nostàlgicu, ganosu (cat. ganós; sp. ganoso),
ganósigu L, nostàlzicu, imboziu, agganiu N, nostàlgicu, ganosu, disigiosu C, nosthàlgicu, ganosu, ganósiggu S,
nostàlgicu, friziosu, ganosu, inganitu G
notare vt. [to note, noter, notar, notieren] notare, annotare, sebestare, abbibbiare, annodittare L, notae, notare,
allampiare, semodare, abbrembicare, sejare N, notai, appubai C, nutà, assibisthà S, nutà, aucchjà, sibbaltà,
inchittissi G
notìzia sf. [news pl., nouvelle, noticia, Nachricht] notìssia, notìscia, notissa, novìscia, novìssia, novìtzia, nova, noa,
noedda, novedda, moventu m., noventu m., assunta, assuntu m., lenda (it. ant. lienda o lat. LEGENDA), dittada,
ischeda, filuga, insonada, narera, segurtànsia, segurtàntzia, appolta, recadu m. (sp. recado) L, notìssia, notìtzia,
noa, noba, nova, nutiu m., issonu m., ischeda, assunta, intesone, noventu m., moventu m. N, nova, incionnu m.,
isceda, sceda (it. ant. sceda), àrviu m., recadu m., arrecadu m. C, nutìzia, noba S, noa, nutìzia, nuitai, infolmu m.
G
notte sf. [night, nuit, noche, Nachtzeit] notte (lat. NOX, NOCTE) LN, notti CSG
nove agg. num. card. [nine, neuf, nueve, neun] noe (lat. NOVEM) L, nobe, nove N, noi C, nobi S, noi G
novembre sm. [November, novembre, noviembre, November] sant’Andria L, sant’Andria, dognassantu N,
sant’Andria, mesi de Sant’Andria, mesi de santu Sadurru, dognassantu, donniassanti, donniasantu, donniasantu,
tottussantus C, sant’Andria S, Sant’Andria, Li Santi pl., novi Lm, nuembri Lm G
novità sf. [newness, nouveauté, novedad, Neuheit] nova (cat. o it. nova), noa, noedda, novidade, novedade (sp.
novedad), novimentu m., noidesa L, noa, nobas pl., nobedda, nobidade, nova, novas pl., novedade, novidade,
novitate N, novidadi, novedadi, nova, noba, noedda, isceda C, nobiddai, noba S, noa, noitai, nuitai, nuità Lm G
nozze sf. pl. [wedding sing., noces, bodas, Trauung] cojua sing., coja sing., cojànscia sing., coju m. sing., cojuonzu
m. sing., nuntas, nunsas, nutzas, nùtzias (lat. NUPTIAE), bodas (sp. bodas), isposóriu m. sing., affidu m. sing.
(cerimonia di n.) L, còia sing., cojubiu m. sing., cojujiu m. sing., cojuju m. sing. (lat. CONJUGIUM), coju m. sing.,
coja sing., cójuba sing., nùtzias N, coja sing., cojantza sing., nùtzias (sp. nupcias), nunsas, bodas, sposóriu m.
sing., sposantza sing. C, cuiubugnu m. sing., cuiubera sing., ipposarìziu m.sing., affidu m. sing. S, cóiu m. sing.,
cuianza sing., cuiugnu m. sing., mundu m. sing., affidu m. sing. G
nuca sf. anat. [nape of the neck, nuque, nuca, Genick] attile m., battile m., atzile m., gatzile m. (lat. *COCIA - DES
1, 321), cherveddos de aissegus m. pl., chervija (lat. CERVICULA), pistiddu m. (lat. PISTILLUM), tubetzu m., tubitzu
m. (it. centr. copezza) L, attile m., atzile m., cattile m., catzile m., gattile m., gatzile m., chervicra, cucca,
pistiddu m., cherbeddos de daisecus m. pl., cherveddos de daisecus m. pl., cerbeddos de fattu m. pl., ispettuddu
m. N, nua, assili m., atzibi m., atzili m., otzili m., gatzili m., otzibi m., otziu m., cucca, tidìngiu m., pistiddu m. C,
tubezzu m., mora di lu coddu S, tubizzu m., tupizzu m., tugghja, chjucca, pistiddu m., cùccara, cuccurili m., noci
di lu coddu, ossu di lu coddu m. G
nudo agg. [naked, nu, desnudo, nackt] nudu (= it.), in pedde de mama L, nudu, nuo, nutu, spollincu N, nudu, nuu,
spollau C, nuddu, nudu S, nudu G
nulla pr. indef. [nothing, rien, nada, nichts] nudda (lat. NULLA), nulla (ant.), aliddu, cadògiu m., codoju m.,
munga, mungos (Osilo), cioccò (fig.) L, nudda, nibis, ette m., gagaja (Lodè) N, nudda, nienti, nichis C, nudda,
nienti SG
nùmero sm. [number, nombre, número, Zahl] nùmeru (lat. NUMERUS), nùmaru, nùmmaru, lùmmaru, lùm(m)eru L,
nùmeru, lùmeru, lùmmeru N, nùmeru, nùmiru, nùmuru C, nùmaru, innùmaru S, nùmmaru, innùmmaru, nùmmuru Lm
G
nuòcere vi. [to damage, nuire, hacer daño, schaden] nòghere (lat. NOCERE), affaltzare (n. moralmente) L, nòcere,
nòchere, nògere, disgranzare N, nóciri, nógiri, noxi C, danniggià, fà dannu S, dannigghjà, fà dannu G
nuotare vi. [to swim, nager, nadar, schwimmen] anadare, nadare (lat. NATARE), annadare, annodare L, nadae,
nadare, nadrare, nodare, annatare, natare, giubbare, impozare N, annadai, nadai, narai, nedai, abrutzai C, nadà,
anadà, annudà, nudà S, natà, nutà, nudà Cs G
nuoto sm. [swimming, nage, natación, Schwimmen] nadu, nàdidu, nadonzu L, nàdidu, nadru, natu, nodu, impozonzu
N, nàdidu, nàdinu C, nadu S, natu, notu Lm G
nuovo agg. [new, nouveau, nuevo, neu] nou (lat. NOVUS), noale (lat. NOVALIS), noentu, noittolu (lat. NOVICIUS) L,
noale, nobale, nobu, nou, novu N, nou C, nobu S, nou, novu Lm, suffiu G
nutrimento sm. [nourishing, nourriture, nutrimento, Ernährung] notrigu, nudrimentu, nùdrigu, nutrimentu,
alimentu, recattu (sp. recato) L, nutrimentu, nurdiconzu, alimentu, recattu, addesconzu, addescu, gruvennu N,
nudriament,u nudrimentu, nurdimentu, nutrimentu, sustentu, arracattu, arrecattu C, nutrimentu, arimentu S,
nutrimentu, alimentu, riccattu, pastura f. G
nutrire vt. [to nourish, nourrir, nutrir, nähren] nudrire (probm. lat. NUTRIRE), nutrire (= it.), nudrigare, nurdigare,
nutricare (ant.; lat. NUTRICARE), alimentare, tattare (lat. SATIARE), addescare, allivrinzare, pastorire L, nudricare,
nutricare, nordigare, nurdicare, nutrire, abbibilitare, addescare, tattare, attattamacare, giare a pappare N,
nodriai, nudriri, , nudriai, nutriri C, nutrì SG
nùvola sf. [cloud, nuage, nube, Wolke] nue (lat. NUBES), nùilu m. L, nua, nue, nughe, tzaffa N, nui, mantu m. (fig.)
C, nui, nua S, néula, nìula Lm, nùvula Lm G
nuvoloso agg. [overcast, nuageux, nubloso, bewölkt] annuadu, nuadu, buriele, arrugadu, cuguladu L, annoau,
annuau, nuau, nùilu, affronterau, boerosu, buriele N, nuirosu, nuosu, annuau, annuilau, cruccuriatzu, cruccuriosu,
cugurrosu, inturriau C, annuaddu, nuaddu, abbaffagnaddu, niurosu S, anniulatu, anneulatu, abburracciatu,
abburrianatu Lm, casaratu G
obbedire vi. [to obey, obéir, obedecer, gehorchen] ubbidire, pònnere mente L, obbedire, ubbidire N, obbedessi (sp.
obedecer), obbediri, obbidiri , poni menti C, ubbidì, punì menti SG
obbligare vt. [to oblige, obliger, obligar, verpflichten] obbligare, obbrigare, custrìnghere, apprettare, appremiare,
compèllere, impatzare, affiansare L, obbricare, obbrigae, obbrigare, sottare N, obbrigai, obbligai, custringi, sottai
C, obbrigà, ubbrigà S, obblicà, obbricà, ubblicà, ubbricà, obbrigà Lm, ubbrigà Lm G
òbbligo sm. [obligation, obligation, obligación, Pflicht] óbbligu, óbbrigu, obbrìgu, apprémiu, fortzu, impatzu,
pretzisadu, apprettu (sp. aprieto) L, óbbricu, óbbrigu, obbrigu N, óbbrigu, obbrigu, óbbligu C, óbbrigu S, óbblicu,
òbbligu, òbbricu, ubbricu, òbbrigu Lm, duveri G
obeso agg. [obese, obèse, obeso, fettleibig] rassu, ammattigaronadu, mattimannu, mattiuddone, matta de laccu,
pantzicottu, pantzigheddadu, pantzone, assacconadu, poroddosu, buddone L, grassu, abbuddonau, broffoddu,
mattudu, brentimannu, brentudu, appantzigheddau, strofoddo, trofoddu, matta de sacchetta N, grassoni, buddoni,
imbiddigau, trodolassu, matzudu, brentudu, brenturu, buddudu, turuddu, saccu de póddini (fig.) C, panzimannu,
panzosu, panza di fùiffaru, abbuddaddu, abbuvuddaddu S, mattaraddoni, mazzaròddulu, mazzimannu, mazzoni,
mazzutu, vintroni, buzutu, buzoni, biddiconi, isbullaratu G
oblio sm. [oblivion, oubli, olvido, Vergessenheit] isméntigu, olvidu (sp. olvido) L, irménticu, orbidu, orvidu, órvidu
N, orvidu, olvidu, scarescimentu, schescidura f., isméntigu C, dimintiggànzia f., immintiggànzia f. S, ismènticu,
ismìnticu, sminticànzia f., smìnticu, olvidu, òlvidu G
obliquo agg. [oblique, oblique, oblicuo, schräg] incurvadu, tortu, piliesse, isconchinadu, isgretzi, biasu L, culembru,
obricu, accorcobeddau, unchinau N, trottu, sbiàsciu, biàsciu (cat. biaix), accoveccau, colembrau, corru sghìsciu C,
torthu, barritorthu, bigorru, immuggiaddu S, oblicu, cacelfu, chivessu, scacelfu, isbascinu, sbascinu, sbasginu,
scacelfu (crs. squacerpiu), traessu, ghelzu, griffu Cs G
obriere sm. [feaster, fêteur, festejador, Festordner] obrieri (cat. obrer; sp. obrero), obreri, oberaju, bionarzu L,
obreri, paraju, operazu N, obreri, orberi, oberaju C, ubreri, obreri, paràiu S, obreri, paràiu Cs, suprastanti,
subbrastanti G
occasione sf. [occasion, occasion, ocasión, Gelegenheit] occasione, occajone, occurrèntzia, accadida, congiuntura,
finitesa, baga, bettu m., bettada L, occasione, casione, selente m., sellente m. N, occasioni, accasioni, tzimia,
intzimia, congittura, motta (probm. it. muta x moda) C, occasioni S, occasioni, accausioni, picata, chjocca Cs,
uccasioni Lm, cugnuntura G
occhiali sm. pl. [glasses, lunettes, anteojos, Brille] ispigittos, ispicittos, ispijittos (genov. speggetti), occiales,
occhiales, atzales, ogheras f. pl., oglieras f. pl., uglieras f. pl. (cat. ulleras) L, olleras f. pl., ulleras f. pl.,
occhiales, atzales, ortzales, otzales, otzeras f. pl., uggeras f. pl., occeras f. pl., orcieras f. pl., ucceras f. pl.,
ulieras f. pl., urtzeras f. pl., ismicciantes (Tonara), ispichittos, ispijittos, barrìculas f. pl. (o. da vista; piem.
baricule) N, ulleras f. pl., ullieras f. pl., ulieras f. pl., uglieras f. pl., ollieras f. pl., tiglieras f. pl., occhialis (o. da
naso) C, ippiccitti S, speccetti, spiccetti, spicchjetti Lm, spicchjtti, ispicchjtti, ucchjali (o. da sole) G
òcchio sm. anat. [eye, oeil, ojo, Auge] oju, ógiu, ogru, ogu (lat. OCULUS), lùmina f., lùmminu L, oclu (ant), ocru,
orcu, ogu, ógliu, oglu (Baunei), ogru, óciu N, ogu, oglu C, occi S, occhj, occhju Lm G
occluso pp. agg. [occluded, obstrué, ocluido, verstopft] tancadu, serradu, tappadu, imballadu L, tancau, serrau,
tappau, imballau (NC), tancaddu, sarraddu, tappaddu, imballaddu S, tancatu, sarratu, occruitu, occrusu G
occórrere vi. [to be necessary, falloir, necesitar, brauchen] occùrrere, bisonzare, abbisonzare L, occùrrere,
bisonzare, chèllere, soffèrrere N, occurri, arrechedi, arrachedi C, occurrì, sivvì S, occurrì, uccurrì, bisugnà G
occultamento sm. [concealment, dissimulation, ocultación, Verbergung] cua f., cuada f., cuamentu, cuadura f.,
agubbadura f., agubbamentu L, cuba f., cuva f., cubadura f., cubonzu, aggroddonzu N, cuamentu, accuamentu,
cuada f., stumponamentu, affuffamentu, affuffada f., imboscadura f. C, cua f., cuamentu, cuizamentu S,
cuamentu, cuatura f., coa f. G
occupare vt., -arsi rifl. [to occupy, occuper, ocupar, besetzen] occupare, accupare, incuràresi, impatzare,
impenzare, indelleccàresi, indelettàresi (lat. DELECTARE) L, occupae, occupare, s’incurare, pònnere mau N,
occupai C, occupà, accupà S, accupà, occupà, uccupà G
occupazione sf. [occupation, occupation, ocupación, Besetzung] accupassione, occupassione, occupamentu m.,
occupu m., berza, faina (cat. faina), impreu m. (sp. empleo), filienzu m., indelittu m., impitta, impenza L,
occupamentu m., occupassione, occupatzione, occupu m., berza N, occupatzioni, empleu m. C, occupazioni,
accupazioni S, accupazioni, occupazioni, uccupazioni, occupagghju m., ramattu m. (o. faticosa) G
oculato agg. [cautious, circonspect, circunspecto, vorsichtig] abbistu, attentu, a ojos abbertos L, abbistu, attentu,
abbizósicu, a ocros apertos N, abbistu, assentau, cautelosu, coidadosu C, attentu, avvisthu, prudenti S,
attinziunatu, attinziunosu, prudenti G
odiare vt. [to hate, *haïr, odiar, hassen] odiare, aorcare, addongare, ostiare (sp. hostigar), àere in buddu, leare de
lantza e de punta, leare a disania L, odiae, odiare, astiare, saghinare, tènnere òdia N, odiai, tirriai (sp. tirriar) C,
odià, udià, abé in nivra, piglià a sangu S, odià, udià, auncà G
òdio sm. [hate, *haine, odio, Hass] ódiu, astiada f., gelu, corconu, primma f., unca f., uncu, fremmàisa de mente f.,
male ti cherzo, zinzonia f. L, ódiu, òdia f., àschiu, gelu, gromore, tìrria f. (sp. tirria), ùntzia f. N, ódiu, ódia f.,
fenga f., tìrria f., ticca (probm. it. ticchio), fèngia f., venga f. (sp. vengar), f., bibba f, .sàngia f. C, ódiu, nivra f.,
rancori, uncu S, òdiu, unca f., malsangu, picundia f. G
odorare vt. vi. [to smell, sentir, oler, beriechen] fiagare, fragare (lat. FRAGARE), annasare, annajare (it. ant.
annasare), abbentare, nuscare, arrastare L, fracare, fragare, nuscare, annasare, simare N, fragai, fraghiggiai,
odorai, annasai, arrancai, arrastai, nuscai C, odorà, fiaggà, annasà S, odorà, udurà, fiacà, nuscà, annasà G
odore sm. [smell, odeur, olor, Geruch] fiagu, flagu (ant.), fragu, nuscu (lat. MUSCUS), nuschera f., olore (sp. olor),
istuffu, arrastu (o. della selvaggina), appompada f., arrancu (o. sgradevole), intuvu (o. di chiuso) L, fracu, fragu,
nuscu, alore N, fragu, odori, olori, àrviu, bàffidu (o. sgradevole), antori, arrancu, arrastu, rastu, rastru C, odori,
adori, fiaggu, fiagghina f., tuvu, sintiniddu (o. rancido), arrasthu S, odori, adori, addori Lm, nuscu, fiacu, fiachina
f., tuvu, ascu, àscamu G
offèndere, -ersi vt. rifl. [to offend, offenser, ofender, beleidigen] offèndere, offensare, anniccàresi (probm.
dall’it. nicchiare), atzantarare, neghidare, tzaccottare (sp. chacota), affrentare, lesiare, agghejare, disgraunzare,
aggraviare, iscretziare, apprimmàresi, mascare (ant.), fagher turpe (ant.) L, offèndere, offènnere, nichidare,
nechidare, disgranzare, ingraviare N, offendi, offensai, aggraviai, lesiai (cat. lesiar; sp. lisiar), si piccai (sp.
picarse), annichidai C, offendì, affindì, inchighiristhassi S, offindì, uffindì, ammusciassi, impulmunassi,
ammurriunassi, apparaulassi, spruzzedì G
offerta sf. [offer, offre, ofrecimiento, Angebot] afferta, offerta, offerida L, offerta, anferta N, offeressimentu m.,
offerta, appurrimentu m., ditta (maggior offerta; cat. dita) C, assortha, offertha S, infelta, offelta, ufferta Lm,
offerimentu m. G
offesa sf. [offence, offense, ofensa, Beleidigung] offesa, offensa (cat. sp. ofensa), affrentu m., malevaldia, aggheju
m., aggrau m., ispómpiu m., lesa, iscrétziu m. (it. screzio), piccada L, offesa, innorju m. N, offensa, offentza,
offéndida, affrenta, aggràviu m., primadura C, affesa, offesa, arrànzia S, offesa, offènzia, offensa, uffesa,
ammùsciu m., ignùria, stridu m., istridu m. G
offeso pp. agg. [offended, offensé, ofendido, beleidgt] offesu, offéndidu, offésidu, anniccadu, aggraviadu,
tzaccottadu, abbuvuladu, lesiadu, mascadu, mutzighiladu, neghidadu, agghejadu L, offéndiu, offénniu, offesu,
sentiu, nichidau, ammurriau, unflau N, offensau, offéndiu, aggraviau, lesiau, apprimau, primau, appuntziau C,
offesu, affesu S, offesu, uffesu, offendutu, offindutu, ammusciatu, ammurriunatu, imbumbunatu G
offrire vt. [to offer, offrire, ofrecer, anbieten] offèrrere (lat. OFFERRERE), offerre (ant.), afferre (ant.), offerire,
offrire, apparare (it. parare) L, offèrrere, offrie N, offerri, offréssiri, apparai, appórriri, giai C, offrì S, offerì,
afferì, offirì, offrì, uffrì G
oggetto sm. [thing, objet, objetivo, objektiv] oggettu, ogghjettu (Luras), traste, trastu (cat. traste; sp. trasto),
tilibizu (o. di valore) L, oggettu, ojettu, ozettu, impìnnicu, traste N, oggettu CS, ogghjettu, ugghjettu, pegnu Cs G
oggi avv. sm. [to-day, aujourd’hui, hoy, heute] oe (lat. HODIE) L, oe, ogge, oje, oze N, oi C, oggi S, ogghj G
ogni agg. indef. [every, chaque, cada, jeder] ogni, dogni, onzi, donzi, cada (lat. CATA), onni, ònzia, onnia (ant.;
lat. OMNIA) L, cada, cata, dogna, donni, dònnia, donzi, dònzia, onni, ònnia, onzi, ònzia, cadamassestat, cadamasta
N, dogna, dònnia, dònzia, ogna, ògnia, ònnia, cada, cadaunu C, dugna, ugna S, dugna, dugni Lm, ghjugna,
ghjunghja, ugna, ugni Lm G Ognissanti sm. [All Saint Day, Toussaint, Todos los Santos, Allerheiligen] die de sos
Santos f., Dognassantu, Dogniasantu, die de Onzasantu f. sos Santos pl. L, Donniasantu, Onniasantu, Tottu sos
Santos pl., Tottussantos, die de onzasantu f. N, Dognassantu, Onniassanti, Tott’is Santus pl. C, tutti li Santi pl., li
Santi pl. S, Ugnassanti, Ognasanti, Li santi pl. G
ognuno pr. indef. [everybody, chacun, cada uno, jeder] ognunu, dognunu, onzune, onzunu, donzunu L, cadaunu,
cadómine, donniunu, donz(i)unu, donzunu, dontzunu, onneunu, onniunu, onziunu, onzunu N, dognunu, donniunu
onniunu C, ognunu, dugnunu S, ugnunu, dugnunu, ghjugnunu, ghiunghjunu, ugnidunu Lm G
ohimè escl. [alas, hélas, ay de mí, weh mir] ohi de me, coltz’a mie, iscur’a mie L, ohimene, póveru de mene N,
ohimè, mìseru de mei C, ischuru a me S, còlciu di me, la me’ solti, uahi, uhai G
oleoso agg. [oily, huileux, oleoso, ölhaltig] ozosu LN, oggiosu, ojosu N, ogliosu, ollosu C, uzosu, untosu S, uciosu,
oggiosu Cs, ogliosu Lm, ugliosu Lm, untosu G
olezzo sm. [sweet smell, bonne odeur, buen olor, Duft] fiagu ‘onu, fiagu malu, nuscu, uppore, nuschera f.,
musinzu, fragràntzia f. L, fracu bonu, fracu malu, coscone N, arrancu, àschidu, bellu fracu, cadràngiu, malu fracu,
gragu, ledori C, fiaggu bonu S, fiacazzina f., fiacu bonu, fiagu Cs, tuvu, abburata f. G
oliera sf. [cruets pl., huilier, vinagreras pl., Ölflasche] vinagrera, binagrera (sp. vinagrera), oliera L, vinagrega,
vinagrera, ampolledda de s’ozu (e de s’achedu), ozarolu m., ozera N vinagrera, oliera C, vinagrera S, ucera,
ucialoru m., vinagrega G
òlio sm. [oil, huile, aceite, Öl] ozu (lat. OLEUM) L, óggiu, oju, ollu, otzu, ozu N, ógliu, ollu, óbiu C, ozu S, óciu,
óggiu Cs, oglju Lm G
oliva sf. [olive, olive, aceituna, Olive] olia (lat. OLIVA), ulia, oliva (ant.) L, olia, oliba, ulia, uliba, uliva, oliva N,
olia, obia, oria C, ariba S, ulia, alia Lm, aliva Cs Lm G
oliveto sm. [olive-grove, oliveraie, olivar, Olivenhain] oliàriu, livàriu, oliarzu, olivàriu (cat. olivar; sp. olivario) L,
olibarju, olibare, ulibare, olivarju, olivarzu, ulibarju, olivare, ulivare N, oliàrgiu, olivàriu, livàriu C, aribari S,
uliàriu, ulivàriu, olivàriu, ulietu, uliagghju G
oltràggio sm. [outrage, outrage, ultraje, Schmähung] inzulzu, inzunzu, inzenzu, offesa f., disattinu (sp. desatino),
iszenzada f., iszunzu, cavanile L, inzurjadura f., inzurju, disattinu, offesa f., oltràggiu N, affrenta f., aggràbiu,
aggràviu (sp. agravio), attroppéliu, oltràggiu C, ingiùria f., insulthu, offesa f., affesa f. S, stridu, istridu, ultràciu G
oltre avv. [further, outre, más allá de, weiter] a cudd’ala, pius addaenanti, ultres, a s’infache, a pius de, a pius
chi, passa (it. passa), pus (ant.; lat. POST), avvinche (ant.), oltra (ant.), ulta (ant.) L, a cudd’ala, prus
addainnantis, prus, a prus de, a prus chi N, a s’atra parti de, a palas de, a innantis, passa de, e passa, addia, a prus,
in prus, prus de C, ainchiddà, a chidd’ara, più addananzi, più a luntanu, più a inchiddà, più a sobbra, più a sottu, a
più S, acchiddala, a chidd’ala, a più, appiù G
omàggio sm. [homage, hommage, homenje, Huldigung] regalu, donu (lat. DONUM), dàdiva (cat. sp. dádiva),
grangeria f. (sp. granjería), porretta f., omenàggiu (sp. homenaje), sittiada f. L, donu, regalu, presente N,
omàggiu, donu, arregalu, grangeria f., dàdiva f. C, donu, rigaru, grangeu, omàggiu S, rigalu, donu, incumenda f. G
ombelico sm. anat. [umbilicus, ombilic, ombligo, Nabel] imbìligu (lat. UMBILICUS), bìddiu, pìddigu, gianna de
s’ànima f. L, bìddigu, imbìliche, imbìlicu, immìligu, nudu N, bìddiu, bìddigu, ìddigu, enna f. C, imbìriggu S, biddicu
(it. bellico) G
ombra sf. [shade, ombre, sombra, Schatten] umbra (lat. UMBRA), umbrera, uppa, auppa, puppa (o. di persona; lat.
PUPPA), assumbru m. (sp. asombro) L, umbra, ùmbara, urma, umra, impuppa, uppa, puppa, pappàntule m. N,
umbra, assùmbridu m. C, ombra, umbra S, umbra, spera G
ombrello sm. [umbrella, parapluie, paraguas, Schirm] paraccu, paràcculu, paràcua (it. paracqua), peraccu,
parabba L, paraccu, paràcua N, paràcua, peraccu, paraccu, paràcculu, peràcculu C, paracqua, paraccu, umbrella S,
parea, paràcqua Cs, umbrella f., paraccu Lm G
ombroso agg. [shady, ombragé, sombroso, schattig] umbradittu, umbrosu (lat. UMBROSUS), assumbradittu,
aumbrosu, aumbradittu, palumbrinu, umbrinu, umbritzu, umbràdile (lat. UMBRATILIS), addojadittu, addrojanu,
drojanu, drojadittu, addrojadinu, addojadu, addrojadu, appuppadittu, appuppadore, ammagadittu, culassole,
rebeccu, rebuccu, grisosu, palas a sole L, umbrosu, umbràdiche, umbràdicu, umbranu, umbràtile, umrosu, urmosu,
appuppatu, appuppadittu, appuppajolu, subiddu, subiddosu, sùbbidu, sùbidu, grisulanu, culassole (culu a sole) N,
umbrosu, grisosu, culassoli, culassobi C, umbrinu, umbrizzu, umbrosu S, umbrosu, umbrìcciu Cs, bugghjosu,
augghjànciu, augghjànculu G
omertà sf. [silence, complicité tacite, complicidad del silencio, Gesetz] mudesa, mudine m., mudulea L, mudesa
NC, muddèzia S, cagliamentu m., suciarru m. G
ométtere vt. [to omit, omettre, omitir, auslassen] omìttere, omittire, trasèndere, lassare a un’ala, ismentigare L,
pònnere a banda, lassare a un’ala, irmenticare N, om(m)itti, scaresci C, omittì, punì a un’ara S, omittì, umittì,
cudià, brincà G
omicìdio sm. [homicide, homicide, homicidio, Mord] bocchimentu, bocchidura f., morte f., michidiu (ant.),
omichidiu (ant.) L, ispettuddu, micìdiu, omitzìdiu, morte f., mortorju, mortina f., omicìdiu N, boccidroxu,
boccimentu, boccidura f. C, omicìdiu, morthi f., assassìniu S, omicìdiu, molti f., ammazzamentu G
omùncolo sm. dispr. [little nobody, homuncule, homúnculo, Menschlein] ómine de pagu contu, ómine de nudda ,
iscatzépolu L, ómine de pagu gabbale, ómine de nudda N, omineddu, ómini de nudda, tapparottu C, ommareddu,
ischabuettu, ischazzépuru, buffaminuzi, caggaittu S, omareddu, chjarabàttula f., fragnòcculu, bagattu,
mammuzzoni G
onda sf. [wave, flot, ola, Welle] unda (lat. UNDA) LCSG, unda, unna N
ònere sm. [burden, charge, carga, Last] càrrigu, gàrrigu, pesu L, gàrrigu, ingàrriga f., incàrriga f. , pesu N, càrrigu,
pesu C, aggràbiu, pesu, bàrriu S, pesu, calcu, gàrrigu, bàrriu, traccura f. G
onestà sf. [honesty, honnêteté, honradez, Ehrlichkeit] onestade, onestesa, onestidade L, onestade N, onestadi,
onestidadi C, onesthai, unesthai, unisthai S, onestai, unestai, unistai. unistà Lm G
onesto agg. [honest, honnête, honrado, ehrlich] onestu, lìtzitu L, onestu NC, onesthu, unesthu S, unestu, onestu,
unistivu G
onoranza sf. [honour, honneur, honra, Ehrungen pl.] onoràntzia, ondra (sp. honra), ondrada, alabansa (sp.
alabanza), onores m. pl., unores m. pl. L, ondramentu m., onores m. pl., onoràntzia N, onra, alabantza, onoris m.
pl. C, onorànzia, onori m. pl. SG
onorare vt. [to honour, honorer, honrar, ehren] onorare, onorificare, unorare, diosare, ondrare (sp. honrar),
alabare (sp. alabar), amprare L, onorae, onorare, ondrare N, onorai, ondrai, onrai, alabai, accattai (sp. acatar) C,
onorà S, anurà, onorà, unurà G
onore sm. [honour, honneur, honor, Ehre] onore, unore, ondra f., onra f. (sp. honra) L, onore, ondra f. N, onori,
unori, ondra f. C, onori, anori S, onori, unori, ondra f. G
onta sf. [shame, *honte, insulto, Schande] birgonza (sardz. it. vergogna), tzàntara, affrontu m., affrentu m., disdoro
m. (it. ant. disdoro o sp. desdoro), cavanile m., affrenta (sp. afrenta), deleu m., diegnu m., dienzu m. (it.
disdegno), abbùmbinu m., tzàntera, onta L, brigonza, tzascu (sp. chasco), tzàntara, affrontu m., cavanile m.,
abbómbinu m., affronta N, bregùngia, disdoru m., affrenta, offensa (cat. sp. ofensa), aggràviu m. (sp. agravio) C,
affesa, offesa, vaghogna, zàntara, disonori m., affrontu m., diegnu m. S, disdoru m., disonori m., cavanili m.,
menga G
opaco agg. [opaque, opaque, opaco, opak] impannadu, annappadu, incheladu, bùliu, iscurigadu L, impannau,
annappau, inchelau, trùbbulu (lat. TURBULUS), iscuru N, annappau, appannau, trùvulu C, appannaddu, viraddu,
buriaddu S, appannatu, impannatu, annappatu, buliatu G
òpera sf. [work, ouvrage, obra, Werk] òpera, òbera, obus m., opus m. (ant.; lat. OPUS), faina (cat. faina), velza
(gr. érga) L, òbera, òpera, obrada, faina, opus m. N, òbera, obra (sp. obra), òpera, opus m., faina , cerga C, óbara,
ópara, faina S, òpara, faina G
operàio sm. [worker, ouvrier, obrero, Arbeiter] operaju, trabagliante, obreri (cat. obrer) L, operaju, traballadore
N, oberarju, obreri, obrarju, operaju, traballadori C, operaju, trabagliadori S, oparàiu, uparàiu, trabaddadori G
operazione sf. [operation, opération, operación, Operation] operassione, operada, òpera L, operassione, óperu m.
N, operatzioni C, operazioni S, oparazioni, uparazioni G
opinione sf. [opinion, opinion, opinión, Meinung] pàrrere m., pensu m., pensamentu m., opinione L, opinione,
pàrrere m., abbisu m., istrólogu m. N, apinioni, opinioni, crièntzia, parri m., pensu m., pensada, C, opinioni,
pensamentu m. S, opinioni, upinioni, pareri m., ditta, cridènzia G
opporre vt. [to oppose, opposer, oponer, entgegenstellen] oppònnere, appònnere (lat. APPONERE), contrariare,
contraìghere (lat. CONTRADICERE), parare, resistìresi (sp. resistirse) L, oppònnere, contrariare N, oppóniri,
opponni, poni contras C, oppunì, uppunì S, oppunì, uppunissi, afficcassi, cuntistà G
opposizione sf. [opposition, opposition, oposición, Entgegenstellung] opponimentu m., opposissione,
contrariedade LN, opponidura, oppositzioni, contrariedadi C, opposizioni, cuntrarieddai S, opposizioni, uppusizioni,
cuntrarietai, cumbatta G
oppresso pp. agg. [oppressed, opprimé, oprimido, erdrückt] oppressu, apprimidu, oppremidu, opprimidu, anneadu,
angustiadu, addongadu, abbarriadu, barriadu, accadidu, frissuradu, pressuradu L, oppressu, opprimiu, opprìmiu,
anneau, angustiau N, opprimiu, appettigau C, opprimiddu, apprimiddu, isthragaddu S, oppressu, uppressu,
opprimutu, upprimutu, accannaatu, assuppritu G
opprìmere vt. [to oppresse, opprimer, oprimir, erdrücken] oppremire, opprìmere, anneare, angustiare, mattanare,
abbarriare, barriare, accadire, addongare, istragare, frissurare, pressurare L, anneare, angustiare, affologare,
opprìmere, fàchere su tirannu N, opprimi, appettigai, accaccigai, attravai, batticollai C, opprimì, apprimì, mattanà,
ipputiggà, isthragà, tiranniggià S, opprimì, upprimì, assupprì, assaccarrà, suciarrà, accannaà, accamà G
ora/1 sf. [hour, heure, hora, Stunde] ora (lat. HORA)
ora/2 avv. [now, maintenent, ahora, jetzt] como (lat. ECCU - MODO), comonai, nunche L, como, commo N, immoi,
oria C, abà, abari, aora S, abà, abali, avà, avali Cs Lm G
oratore sm. [orator, orateur, orador, Redner] oradore, preigadore, faeddadore L, oradore, faveddadore, preicadore
N, oradori, predicadori C, oradori, pridiggadori S, oradori, oratori, uratori, pridicadori G
orazione sf. [prayer, oraison, oración, Gebet] orascione, orassione, pregada, pregadoria, pregheria (it. ant.
pregheria), resu m. (sp. rezo), assoltas pl. (o. funebri), oremus m. (lat.), ispressóriu m., L, orassione, precadoria,
precatoria, prechera, pregadoria, preicadoria N, oratzioni, pregaria (sp. plegaria), pregadoria, arresu m., resu m.
C, orazioni, arresu m., prigadoria S, orazioni, urazioni, pricaduria, risponsu m., rispunsóriu m. G
orbace sm. [coarse woollen fabric, laine de brebis, herbaje, Schafwolle] fresu, fresi, furesi (lat. FORENSIS), froesi,
tzillone, albache (ant.; it. ant. albagio), arvatze, foresi, freseddu, oressi L, abbratze, furesi, furesu, fresi, fresu,
oresi, uresi, urese, guresi, gurese, resi, arbaci, arvatze, obrache, orbace, orbaci, oressi, urvessu N, orbaxi, obraci,
obraxi, orbraxi, arbaci, abraci, foresi, furesi, furesu, goresi, lanasarda C, furesi S, fresi, albàciu, ulbaci G
orbo agg. [blind, aveugle, ciego, blind] tzegu, turpu (prerom.) L, tzecu, turpu, tzurpu, tzónchinu, bajoncu, codrogu,
cordogu, mancoglu N, itzurpu, surpu, tzurpu, tzrupu, tzegu C, ceggu S, olbu, zulpu, baioccu G
orchestra sf. [orchestra, orchestre, orquesta, Orchester] orchestra LNC, orchesthra S, ulchestra G
orchidea sf. bot. (Orchis species) [Pianta delle Orchidacee con radici tuberose, foglie basali lanceolate, caule con
foglie guainanti, fiori eretti grandi e variopinti, labello a ventaglio dal margine ondulato, con sperone allungato e
filiforme.] ► [orchid, orchidée, orquídea, Orchidee] ► orchidea LNCS, mangaliana N, sennorica C, olcadea G
orinare vi. [to urinate, uriner, orinar, harnen] orinare, urinare, pisciare, mejare, mejire, meare (lat. MEJARE),
istallare (o. delle bestie; it. ant. stallare), istellare L, orinare, pissiare, istrillare, luttare (o. del cavallo) N, orinai,
pisciai, slantziri, stillai, lussai C, urinà, piscià S, urinà, piscià, schizzinà Lm G
orizzonte sm. [horizon, horizon, horizonte, Horizont] orisonte, orizonte, fundales pl., lóriga de s’aera f. L, orizonte
N, orizonti, fundali de su celi C, orizonti SG
orlo sm. [hem, bord, borde, Rand] oru (lat. ORUM), órulu, orizolu, orizu, orivettu (lat. ORUM + cat. voreta), chiju,
chirru, chìrriu, pittu L, orrollu, órulu, oru, uru, orivettu, rovettu, orovettu, chìmula f., fiu, viu N, oru, orrollu,
orivettu, vora f., voretta f., avvoretta f. (cat. voreta), ruedu, roedu (o. di un tessuto; sp. ruedo), brofiadura f.,
pòia f. (o. della veste) C, oru, arizi, uriza f., urizi, orusisia f., nimizzi, bordhu, ribattiddura f. S, oru, azza f.,
azzaredda f., arici, arìcia f., ariggi, larici Lm, innìmici, nìmmiggi Cs, boldu G
orma sf. [footprint, trace, pisada, Spur] sémida (lat. SEMITA), ormina, orminadura, irmina, urmina, immina, istiga
(lat. VESTIGARE o crs. bistiga), tratta (lat. TRACTA), attràvigu m., dromu m., peada, peduttu m., peottada, peitta,
peutta, peuttu m., piutta, piuttu m. (lat. PES, PEDE), fratta, rasta (cat. rastre), rastra, tràstama, tràstuma L,
ormina, urmina, tratta, rastu m., rastru m., arrasta, arràstiu m., arrastu m., addromu m., frusa, frusadura, istiga,
peduttu m. N, arrasta, arrastu m., rasta, rastru m., rastu m., arrestallu m., imbroccu m., peada, postura, trapiccu
m., trastillu m., omrina (o. di lepre) C, tratta, piutta, peotta, piotta, aìmminu m., pidùggiu m., rastha S, olma,
tratta, rasta, arrasta, semu m., bistiga Lm, vistica, pidiata, ormai avv. [by now, désormais, ahora, jetzt]
comaggiummai L, oramai, orammai LNC, ormai N, oramai, abarabà S, agghjummai, ogghjmà Lm, ogghjmmai Lm,
oramai G
ornamento sm. [ornament, ornement, ornamento, Verzierung] ornamentu, frunimentu (= it. ant.),
ondramentu, indoru, bellei, arreu (sp. arreo), attaviu (ant.; sp. atavío), corónzulos pl., frorolia f. L, arrechìlliu,
ornamentu, fronidura f., fronimentu N, ornamentu, cumpostura f., alaxu, trinnittamentu C, ornamentu, foglitta f.
S, olnamentu, alàsgiu, adornu, frunimentu, frunugnu, fréciu, cumpustura f. G
orològio sm. [watch, horloge, reloj, Uhr] orolozu, orrelozu, rolozu, lorozu, orellozu, relozu, rellozu, lellozu (Luras),
lelolzu, lerógiu L, arrellórgiu, arrelloju, arrellozu, errelógiu, orolozu, orollozu, rellozu N, arrellógiu, arrelógiu (cat.
rellotge; sp. reloj), arrológiu, errelógiu, relógiu, orológiu, bintinu C, ridozu, rilozu, rirozu S, rilóciu, irrilóciu,
rilogghju Lm, rilógiu Cs, rulogghju Lm G
orrendo agg. [horrible, horrible, horrendo, entsetzlich] orrendu, orrorosu (sp. horroroso) L, orrendu, léggiu abberu,
lezu N, orrendu, arrorosu C, orrendu, orrorosu, orrosu S, orrendu, orrorosu, strimintosu G
orrore sm. [horror, horreur, horror, Schauder] orrore, arrorizu, assustu (sp. susto) L, orrore, ispreu (cat.
menyspreu), pore (probm. lat. PAVORE o cat. por), poru, isporu, isporonzu, isporósile N, arrori, orrori, spreu,
atzìcchidu C, orrori S, orrori, spreu G
orto sm. [kitchen garden, potager, huerto, Garten] ortu (lat. HORTUS), ortale, isciolu (o. irriguo) L, ortu, orsale N,
ortu, ottu, pratza f. (lat. PLATEA) C, orthu, curiazza f. (o. vicino alla fattoria), biddazza f. (o. vicino al paese) S,
oltu, ortu Lm G
orzo sm. bot. (Hordeum vulgare) [Pianta erbacea annua delle Graminacee, cespitosa con culmi ramificati alla base,
foglie ruvide e spighette disposte in quattro file verticali, con resta molto lunga, utile per biada,
nell’alimentazione e nella fabbricazione della birra.] ► [barley, orge, cebada, Gerste] ► orzu (lat. HORDEUM),
fae pomposa f. L, ógliu, orju, óriu, órgiu, orzu N, órgiu, orxu, oxru, oxu, roxu, sroxu, ferrani, forranu, ghilingioni C,
ozu, ozu di cabaddu, farràina f. S, olzu, orzu Cs, ulzali G
osare vt. vi. [to dare, oser, osar, wagen] osare (it. o sp. osar), arriscare (cat. arriscar), attrivire, attrevire (cat.
atrevir; sp. atrever), istrivire, abbingare, arrotzare (sp. arrojarse), azardare, acconcare, gusare (ant.; cat. gosar),
affidutzare, appelpassare, tzampare L, arriscare, azardare, ardire, mascare, si tremesare N, attreviri, attriviri,
arriscai, ammescai, approntai (sp. pronto), accùrriri, gosai, gusai (ant.), infiri, sprontziai C, azardhà, arrischà,
attribissi, inzuddissi, abé l’azza S, attriissi, attrivissi, azaldà, accuncà, abbingà, micchizassi, azzampà Cs, aè l’àccia
G
oscurare, -arsi vt. [to obscure, obscurcir, obscurecer, verdunkeln] iscurigare, iscuriare, iscurare, iscurèssere,
oscurèssere (sp. obscurecer), oscuressire, ischinzire, immurinare, impannare (sp. empañar), imbujare, incrisare,
grisàresi (o. in volto) L, iscurare, iscuricare, oscurae, brunare, incrisare, irmurruinare N, scurigai, scuressi,
oscuressi, oscurai, annurrai, intirinniai, tirinniai C, oschurà, ischurì, ischuriggà, imbuggià S, oscurà, uscurà, oscurì,
accrisà, abbugghjà, intrinà, abburracciassi, fumaccinà, acciggà Cs, ammacarrà G
ospedale sm. [hospital, hôpital, hospital, Krankenhaus] ispidale L, ispidale, ispitale, ospidale, spidale, uspidale N,
spidali, uspidali, ospedali C, ippidari S, spidali, ospidali, uspidali G
òspite smf. [host, hôte, huésped, Gastgeber] cogliente, istincheri, ospederi L, istragnu, istranzu (lat. EXTRANEUS),
istràngiu LN, istràngiu, stràngiu, óspiti N, stràngiu, allai, óspidi, óspiti C, isthragnu S, stragnu, istragnu, stranghju G
ossèquio sm. [homage, respect, obsequio, Ehrfurcht] saludu, rispettu, riverèntzia f. LN, accaju, sittiada f. L,
ossécuiu N, arrecadu, recadu (sp. recado), accattu (sp. acato), accattamentu (sp. acatamiento) C, rippettu,
ribirènzia f. S, rispettu, rigualdu, incumenda f. (cat. encomenda; sp. encomienda) G
osservazione sf. [observation, observation, observación, Beobachtung] asserva, osserva, osservamentu m.,
osservassione, crarizada, isperiada, pompiadura L, osserbassione, osservatzione N, osservatzioni, castiada, cadelu
m., annotu m., labadura C, osseivvazioni S, osselvazioni, ussilvazioni, avvilguazioni (sp. averiguación) G
osso sm. [bone, os, hueso, Knochen] ossu (lat. OSSUM)
ostàcolo sm. [obstacle, obstacle, obstáculo, Hindernis] istàculu, istécculu, impéigu, impéligu, intoppu, iscameddu,
isvoltu, impidimentu, impizu, abberru, incàrgiu, iscolombru, sadis L, ostàculu, ghirrisone (fig.), addoppu, intzecu,
irmùrriu, istrubu, preda de rucadis f., trambuccadorzu, vértiche N, arroccu, arrescimentu, arresciu, barrancu,
imbrùcchinu, impedimentu, impiricu, ostàculu, stècculu, tressa f., truessa f. (lat. TRANSVERSA) C, osthàcuru,
ischameddu, litranga f., intoppu, impidimentu S, impindeu, impidimentu, imbarrazzu, impidu, imbilgu, imbóiu,
istèccula f., ostàculu, ustàculu, strobbu, barrancu, scoddu, scalacozza f. G
oste sm. [host, cabaretier, hostelero, Wirt] isteriarzu, osteriarzu, osterarzu, osteri, isterarzu, buttighinaju,
tzilleraju L, cillerarzu, tzilleràrgiu, tzillerarju, ostariarju, posadinu N, stariàrgiu, steriàrgiu, osteriàrgiu, osteriarxu,
tzilleri (cat. celler; sp. cillero), osti C, ustheràggiu, lucanderi S, usteri, ustiràiu, cidderàiu, vinacceru Lm G
osteria sf. [tavern, cabaret, hostería, Wirtshaus] osteria, isteria, istera, ostera, posada (cat. sp. posada), tzilleri
m. (cat. celler, sp. cillero) L, ostera, ostaria, posada, tzilleri m. N, staria, steria, osteria, posada, canova (lat.
CANABA), piola (franc. piaule o piem. piola) C, ostheria, usthera, lucanda, vindioru m. S, ustera, ostaria, ziddera,
cidderi m. G
ostètrica sf. [midwife, accoucheuse, obstétrica, Hebamme] mastra de partu, mama de partu, levatrice L, mastra de
partu N, maista de partus, livadora, levadora (cat. llevadora) C, mamma di parthu, masthra di parthu, masthra di
l’imbìriggu, mammana S, mastra di paltu, ustréttica G
òstia sf. [host, hostie, hostia, Hostie] òstia, partìcula LN, òstia, pani de òstia m. C, òsthia S, òstia, paltìcula G
ostilità sf. [hostility, hostilité, hostilidad, Feindseligkeit] contrariedade, disamistade (sp. amistad + dis privativo),
unca, rezelu m., contrappiccu m., malaparada, disania, tìrria (sp. tirria) L, contrariedade, disamistade, malaparada
N, disamistadi, inimistadi, inimigàntzia (cat. enimigancia), contrariedadi, grisu m., noscu m. C, nimigànzia,
animosiddai, cuntrarieddai S, ostilitai, ustilitai, nimistai, malsangu m., unca G
ostinazione sf. [obstinacy, obstination, obstinación, Beharren] ostina, ostinadesa, ostinassione, ostinèntzia, ostinu
m., bèttia, impuntadura, tìrria (sp. tirria), porfia, apputta, bicca, reghentia, reghentiada, reghèntzia, resinnu m.,
tencinada, tostorrìmine m. L, ostina, ostinu m., ustinu m., bèttia, impuntadura, impuntonzu m., intestu m.,
testurrudesa, tìrria, reghentia, arrepeddonzu m., arrogantada, incrudinonzu m., intostinonzu m., intostorada,
perricchia, rebecca, tortìghine m., tortìmine m., tostoinàmene N, ostinatzioni, abbèttia, accuccadura,
accunnotadura, accunotu m., birdighina, tìrria C, usthinazioni, intigna, intisthaddura, intirriaddura, tirria,
ridosthumu m., prisisthumu m. S, ostinazioni, ustinazioni, tència, perra, lega, rifega, irrifega, ustinatura, tuldiò m.,
tirria G
otre sm. [wineskin, outre, odre, Schlauch] bùgia f., buza f. (lat. *BULGEA), urde (lat. UTER, UTRIS) L, buza f., burza
f., bùgia f., ghirba f., trighe (Tonara), udre, urde, utre (ant.) N, urdu, udru, urdi mf., udredda f., udri mf., gribba
f. (it. ghirba), pilàggiu (fig.) C, buzu, buza f. S, buza f., ghibba f. G
ottava sf. [octave, octave, octava, Oktave] ottava, ottada LN, ottava C, ottaba S, ottava, uttava (crs. uttava) G
ottenere vt. [to obtain, obtenir, obtener, erreichen] ottènnere, lograre (sp. lograr), lobrare, lòmpere, accansare,
accassare, arcansare, alcansare (sp. alcanzar), iscurpire, iscrùffere (lat. EXSCULPERE) L, ottènnere, lobrare,
locrare, lograre, iscùrpere, iscrùffere, accansare, accantzare, arcansare N, ottenNi, lograi, recabai, arrecabai (cat.
recabar), accantzai, alcantzai, arcantzai, iscruffi, scrùffiri C, uttinì, lugrà, accansà S, uttiné, ottiné, uttinì,
accansà, cunsighì G
ottobre sm. [October, octobre, octubre, Oktober] santuaine, santu Aine, santigaini (Luras), santu Gavinu, santu
Miali L, santu Gabinu, santu Gavinu, santu Gabinzu, santuaine, santugabini, , santu Avini, santu Miale N, ladàmini,
mesi de ladàminis, mesi de ledàmini, mesi de talàmini, mesi di santu Sadurru, santu Sadurru, sant’Aii, santu Aini,
santuaini, ottobri C, santuaini, santaini, sant’Aini S, santigaini, santugainu Cs, ottob(b)ri Lm, uttobri Lm G
ottuso agg. [obtuse, obtus, obtuso, stumpf] ottusu, tontu (sp. tonto), duru, mudurrone, allampanadu, tundurinu,
cónchinu, perricónchinu, conchecraba, peddecraba, puntitundu (fig.), tintinnone L, ottusu, cónchinu, conchecapra,
gaddinosu, ingurdu, tontu N, ottusu, tontu, sgurdu, sgudru (lat. GURDUS), angurdu, angudru, cónchinu,
conchixedda, spiricciolau C, ottusu, tontu, tunturroni S, ottusu, uttusu, tontu, tumbuloni, taldu G
ovino agg. [ovine, ovin, ovejuno, Schaf(] berveghinu L, berbechinu, vervechinu, memeche, pegorinu N, brebescinu,
brebexinu, seu C, di péggura S, di pécura G
ovunque avv. cong. [every where, partout, por doquiera, wo auch] uesisiat, in tottue, perue, pe(r)tottu L, a ube si
siat, eubecasiat, inuecoe, inuvesisiat, tottube, tottue, tottuve, tuttube pe(r)tottu N, aundisisiat, aundisiollat, in
tottui, attressu C, undisisia, in dugna loggu S, aundisisia, undisisia, paltuttu, in dugna locu, a dugn’ala, a dugna latu
G
òzio sm. [idleness, oisiveté, ocio, Müssiggang] mandronia f., mandronùmine, preìttia f. (lat. PIGRITIA), isora f.,
isóriu, isorionzu, isfaiu, cilindrùmine, cilindramentu, asseu, attostonada f., attostonadura f., attostonu, desìdia f.
(ant.) L, àsiu, bantzillu, mandronia f., preìttia f. N, strùscia f., pàusu. mandronia f., calamàndria f., ótziu, preitzu
C, ózziu, mandrunia f. S, òziu, mandrunia f., turzu Lm G
ozioso agg. [idle, oisif, ocioso, müssig] mandrone, mandronatzu, preittiosu, pirastràriu, isgioddadu, dondiegu (sp.
dondiego), isfainadu (cat. desfeinat), chijinarzu, chijineri, chijineddu, chizoneri, affoghiladu, foghilarzu, chijinaju,
chighineri, isbaidu, oreri, ammassuladu, miracantones, assesujadu, margone, curremundu, disajadu, isdajadu,
iscabanneddadu, ismasionadu, isoriadu L, asiau, asiosu, mandrone, preittiosu, preittosu, pasau, baillanu, chinisari,
chisinarju,
chinisarzu, faghineri N, oreri, isfainau, sfainau, impreissau, preitzosu, carasoleri, mandroni,
mandronatzu, arréndiu, cinisàrgiu, cinixàrgiu, C, mandroni, mandrùsgiu, ibbàiddu, perdhurari, oreri, cirundroni,
chisginàggiu, ozziozu S, oziosu, uziosu, mandroni, laldoni, fiaccosu, prizzosu, ammuzzicunatu, pirastràiu,
sfraddasciatu G
pacato pp. agg. [calm, paisible, pacato, ruhig] appaghiadu, appasigadu, appasiguadu, pàsidu, abblandadu,
asseliadu, ajadu, apponsciadu L, appachiau, pàsidu N, appaxau, appasiguau, asseliau, assussegau C, pasaddu,
appazaddu, appasiggaddu, pàsiddu, càimmu S, appasigatu, pàsigu, abbunacciatu G
pacco sm. [parcel, paquet, paquete, Packen] paccu, imbóligu L, paccu, imbólicu N, paccu, imbóddicu C, paccu,
imbóriggu, bamballoni S, paccu, imbólicu G
pace sf. [peace, paix, paz, Frieden] paghe (lat. PAX, -ACIS), avvéniu m., pasu m. (lat. PAUSUM), arresettu m.,
assébiu m., assentu m. (sp. asiento), asséliu m., sussegu m., assussegu m. (cat. sossego; sp. sosiego) L, pache,
page, pàgiu m., asséliu m., pasu m., sussegu m. N, paxi, paghi, pagi, appógliu m., assussegu m., asséliu m. C, pazi,
pasu m., assentu m. S, paci, assentu m., assussegu m., risettu m. G
padella sf. [frying-pan, poêle, sartén, Pfanne] padedda (lat. PATELLA), sartàina, sestàina (lat. SARTAGO), frijolu
m., caldera, cardera (sp. caldera), isciscionera, ischissionera L, padedda, sartàene, sartàghine, sartàghina,
sartàina, sartàine, friscionera, frissonera (lat. *FRIXORIA), grassonera, grassanera (p. di terracotta; cat.
greixonera), ischissonera N, padedda, pingiada (lat. *PINEATA), sartàina, sartàini, sartagna, sartània, sattània,
sattàini, serriscu m., padina, càccana (lat. CACCABUS), friscionera, ischiscionera C, sarthàina, sarthània, frisgioru
m. S, padedda, saltàina, òglia, frigghjtogghja, frissogghja Cs G
padre sm. [father, père, padre, Vater] babbu, patre (ant.; lat. PATER) L, babbu NCSG
padrone sm. [master, maître, dueño, Herr] mere (lat. MAJOR – DES II, 108 o it. ant. messere -= Pittau), padronu,
pobiddu, pupiddu, pupillu (p. di casa; ant.; lat. PUPILLUS), cuncu L, mere N, meri, mérculu C, paddronu, re e roccu
(p. dispotico) S, patronu, pupiddu G
paese sm. [country, pays, país, Land] bidda f. (lat. VILLA), paese, paesu, paisu (sp. país), trighinzu (p. piccolo; lat.
*TRICINIUS), pobuladu (ant.) L, bidda f., vidda f. N, bidda f., paisu C, bidda f., paesi S, paesi, bidda f., vidda f. G
pagamento sm. [payment, payement, pagamento, Zahlung] pagada f., pagadura, pagamenta f., pagamentu,
pagatziu, chittadura f., datura f. (ant.) L, pacadura f., pacamentu, paconzu, pagamenta f., pagamentu, goddetta
f. (p. di imposte; lat. COLLECTA) N, pagadura f., pagamentu, pagamenta f. C, pagamentu S, pacamentu,
pagamentu Lm G
pagare vt. [to pay, payer, pagar, zahlen] pagare (lat. PACARE), chittare, conare, issaltzire L, pacare, pagae, pagare
N, pagai, marigai, smarigai C, pagà, chittì S, pacà, pagà Lm G
pagella sf. [school-report, bulletin scolaire, libro escolar, Zeugnis] pagella L, pagella, pazella N, pagella CSG
pàgina sf. [page, page, página, Seite] pàgina, pàzina, pàzine L, pàgina, pàzina, paperi m. N, pàgina CS, pàgghjna G
pàglia sf. [straw, paille, paja, Stroh] paza (lat. PALEA) L, paza, pàgia, pàlgia, patza, tippi m. N, pàglia, palla C,
pàglia S, padda G
pàia sf., -o sm. [pair, paire, par, Paar] paja, paju m., pariga, parina, pariza (it. pariglia), pazu, gioba, cloba (ant.),
croba, loba (lat. *CLOPPA) x COPULA L, paja, pariga, pàriga, cropa N, pariga (lat. *PARICULA), loba, croba C, pàggiu
m. S, pagghju m., chjobba G
palazzo sm. [palace, palais, palacio, Palast] palattu (lat. PALATIUM) LN, palatzu, palassu N, palattu, palatzu,
palàtziu (sp. palacio), poàtziu, pobàtziu C, palazzu SG
palla sf. [ball, balle, bola, Ball] balla (p. di munizioni; it. ant. balla), pilotta (p. da giuoco; it. ant. pillotta), bocce,
bòccia (cat. botxa), bócciga, bótziga (p. di carta o di straccio di cui si servono le massaie per iniziare il gomitolo di
un filato), lódduru m. L, balla, bòccia, botza N, balla, bòccia, coccorroni m. C, balla, bòccia, pirotta S, badda,
palla, pilotta G
pàllido agg. [pale, pâle, pálido, blass] pàllidu, incheradu, atteladu, aozadu, livastrinu, ammitalladu, illijighinidu,
lijighinu, biancu che nie (che chera), caribiancu, tziccanu L, pàllidu, malincariu, irbisuriu, isarbiau, isarboliu,
isumbrulliu, caribiancu, illessiau, incherentinau N, pàllidu, irmortiginau, malaccariu, sbianculliu, sbisuriu, scalixiu,
scinisau, spiunchiu, spriuliu, inceriu, ispanàcciu C, pàllidu, faccibiancu, ammitalladdu, barrinchizaddu,
barrinchiziddu S, pàllidu, bianchisginu, di mala cara, di mala cera, sturratu, smultisginu, smultisginitu, scarinatu,
scaringinitu, malciaudditu G
pallone sm. [balloon, ballon, balón, Ball] pallone, ballone, bocce f., bòccia f (cat. botxa), fùbalu (ingl. football) L,
pallone, botza f., fùbalu N, balloni, palloni, bòccia f. C, balloni, palloni, bòccia f., fuba S, palloni, fuba, fubal G
pallòttola sf. [bullet, balle, bolita, Kügelchen] balla, pilotta (sp. pelota), paddóttula L, balla N, balla, ballotta C,
balla S, badda, pilotta, paddòttula G
pàlpebra sf. anat. [eyelid, paupière, párpado, Lid] pibirista, pàlpeda, pinna de s’oju, pedde de s’oju, covaccu de
s’oju m., pìnnula, fodde de s’oju m., foddes pl. (lat. FOLLIS) L, pàrpala (probm. sp. párpado), pàrpara, copercu de
s’ocru m., pedde de s’ocru, pìggiu de s’ogu m., pupa N, pibirista, prabarista, proburista, pabarista, propedda,
prabedda, prappedda (cat. parpella), pràppala, pàrpala, peddi de s’ogu, croveccu de s’ogu m. C, pibiristha,
pibaristha, peddi di l’occi, pinna di l’occi, pizu di l’occi m. S, pipirista, papidda, pìnnula, parpéddula, parpella,
parpidda Lm, parpilla Lm G
pàlpito sm. [throb, battement de coeur, pulsación, Herzschlag] pàlpidu, pàlpitu, toccheddu, attàbida f., bàttimu
L, pàrpitu, toccheddu, bàttimu N, pàlpitu, bàttidu, tócchidu C, pàippitu, bàttitu S, pàlpitu, bàttimu G
panca sf. [bench, banc, banco, Bank] mesa (lat. MENSA), petza, cadrina, istrada, setzidorzu m. L, bancu m. N,
bangu m., maseddu m., panca C, banca, bancu m., pusaddòggiu m. S, bancu m., banconi m. G
pància sf. [tummy, ventre, vientre, Bauch] matta (lat. MATIA), bentre (lat. VENTER), budda (lat. BULLA), buddeca,
busériga (probm. it. busecchia), ippu m. (it. ant. epa), ulva, elca, poroddu m., porodda, borodda (lat. COROLLA),
èbede, èppere (lat. HEPAR), pantza, bizùffia, panciorra L, brente, matta, matza, pantza, buza (lat. *BULGEA - DES
I, 250), bréntule N, brenti, matza, scraxu m., pància C, panza, mazza, ventri, budda S, panza, mazza, buza,
bùddara Cs, ventri G
pancione sm. agg. accr. [big-bellied, bedon, panzón, grosser Bauch] bentrona f., trìmpanu; mattudu, pantzudu,
bentrimannu, brenteddu, mattauddone, abbobboroddadu, buserigudu, buzudu,
matzaróddulu, mattipesudu,
mattirassu, pantzicottu, pantzigheddadu, pantzimannu, pantzone, sacchettone, matta de laccu L, trìmpanu;
mattaroddu, mattimannu, mattudu, matziladu, brentezerda (brente ‘e zerda), brentimannu, abbumbau,
abbobboroddau, frentudu, frentule, mattatoi, pantzone , potzoroddu, trimpanale, trimpone N, matza manna f.;
panciudu, matzudu, brentoni, brentudu, buddari, buddaxu, buddoni, pruppudu C, panza di bùvaru f., panza di
fùiffaru f.; panzoni, panzimannu S, panzoni, panzonu Lm, panzaroni; mazzaròddulu, mazzimannu, mazzittoni, buzza
f. Lm, buzitta f., mazzoni, mazzutu, mazziddoni, biddiconi, bullaroni, tripponi, buzali, buzzonu Lm, buzutu G
pane sm. [bread, pain, pan, Brot] pane (lat. PANIS) LN, pani, caccoi C, pani SG
paniere sm. [basket, panier, cesto, Korb] paneri (cat. paner), panàriu L, paneri, crobedda f. N, paneri, scarteddu
(lat. CARTELLUS), scartina f., scartinna f., cadinu, cavagna f., crobedda f., crobaddedda f., pallina f., sporta f. C,
paneri S, paneri, panè Lm, panaru Lm, canistreddu G
panino sm. dimin. [roll, petit pain, panecillo, Brötchen] paninu, tziccheddu, agnulinu, gagnolinu L, cocconedda
lada f., issonco, panicheddu N, paninu, cocconeddu NC, paninu, cagnurinu, cagnurari S, paninu, pani a michetta
Lm, panitteddu, panittu, cucciuledda f. G
pantaloni sm. pl. [trousers, pantalon sing., pantalones, Hose] pantalones, caltzones, ragas f. pl. (p. del costume
sardo) L, pantalones, cartzones, ragas f. pl. N, cartzonis, cratzonis, pantalonis C, pantaroni, cazzoni S, calzoni,
carzoni Lm, brachi f. pl. G
papa sm. [Pope, pape, papa, Papst] paba L, papa, paba N, papa, paba C, pabba S, papa G
papàvero sm. bot. (Papaver species, P. rhoeas ) [Pianta erbacea annua delle Papaveracee con foglie dentate, fiori
grandi e solitari rossi a quattro petali e frutto a capsula.] ► [poppy, pavot, adormidera, Mohn] ► pabaile,
pabàule (lat. PAPAVER), pabaule, pappaule, pappàile, pappàiri, pappai, siria f., sisia f., zizia f., zizimaju, ziziu,
pubusa f., pabunza f., pabuza f., pubutza f., pubuza f., pubunza f., pupuza f., rosa de priucheddu f., anna de logu
f. L, attanda f., attanna f., tanda f., atzanda f., tzanza f., zanda f., frore de tanda, tzantza, tranda, pappàule,
pappaurru, parabàule, prabaule, papparre, preucheddu, anna de locu f. N, pabàiri, pabàiru, pabauli, pabauri,
babaoi, babbaboi, babbaboni, babbaui, birimboni, babbaui, babbaua, babbauli, babbaoli, bibbiribboi,
bibbiribbìbbili, bullau, pitzirilloi, pappai, pabàiru, pabàriu, pabaui, pabbaoi, papàveru, babbaoi, arrosa pisciacani f.
(cat. pixacans), orrosa de porcu f., óppiu C, pabùsgia f., puppùsgia f., puppusa f., pap(p)àbaru S, pappau,
pappàvaru, pappàuru G
paradiso sm. [paradise, paradis, paraíso, Paradies] paradisu LNCSG, chelu L, celu N
paragone sm. [comparison, comparaison, parangón, Vergleich] paragone, cumparèntzia f., cumparàntzia f. (sp.
comparanza), cumparassione f. L, paragone. paragonu N, paragoni, cumparàntzia f. C, paragoni SG
paràlisi sf. med. [paralysis, paralysie, parálisis, Paralyse] paràlisi, palaris, gutta (it. gotta), marturidade L, gutta,
palàrisi, paralis, ammarturatzone m., marturèntzia, marturidade, puntore m. (lat. PUNCTURA), santrecoro m.,
siccatzone m. N, parali, paralis, paràlisi, paralisia, parallis, marturèntzia, marturìmini m., bardori m., arresciu m.
(fig.), gutta sirena (p. fulminante) C, paràrisi, gutta, còipu m. S, palàrisi, paràlisi, anciulia G
parapìglia sm. [turmoil, bousculade, batahola, Getümmel] abbolottu (sp. alboroto), baràgliu, chertu, pelea f.,
ispàbulu L, barallu, bolluzu, abbolottu, abbulùttiu, supuzu N, arruffa f., arrunfa f., sciumbullu, battùliu C,
remetomba, remissàriu, remissóriu, chimentu, abburottu S, parapidda, strallattu, strallazzu, bizoffa f., bizóffia f.
(it. bazzoffia), òffulu, spapògliu, ispapògliu, ingàrriu G
parchéggio sm. [parking, parcage, aparcamiento, Parken] parchéggiu L, parchéggiu, parchezu N, allóggiu,
apparcadroxu, parchéggiu C, parchéggiu S, palchéggiu G
parécchio agg. [quite a lot of, beaucoup de, bastante, ziemlich] paritzu, meda, unos cantos pl. L, paritzu,
parìcciu, meda, medijeddu N, meda, paricci, parìcciu, unus cantus pl, unus medas, iscantus pl., scantu C, parècciu,
assai S, paricchju, uni tanti G
parèggio sm. [balance, égalité, pareo, Ausgleich] paris, patta f., apparizu, parizu, parizada f., parizadura f.,
appattada f., appattadura f., partiparis, chittada f., chittadura f., chittamentu, aggualada f., aggualadura f. L,
appattadura f., patta f., paréggiu, apparisamentu, partiparis, aggualadura f., chittadura f., acchittade f. N,
apparixadura f., apparixu, aggualadura f. C, paréggiu, patta f. S, patta f., pattata f., aggalatura f., impattu,
acchittu G
parente smf. [relative, parent, pariente, Verwandte] parente (lat. PARENS), parentile L, parente N, parenti,
cossàriu C, parenti S, parenti, cugnuntu, custrintu, carrali G
parere/1 sm. [opinion, avis, opinión, Ansicht] pàrrere, parre, abbisu L, pàrrere, parre, cussempru N, parri,
parrimentu, pàriri C, abbisu, pareri S, pareri G
parere/2 vi. [to seem, paraître, parecer, scheinen] pàrrere (lat. PARERE), pàrfere L, pàrrere N, parri, pàriri C, parì
S, parì, paré, apparì G
parlare vi. vt. [to speak, parler, hablar, sprechen] faeddare (lat. FABELLARE), foeddare, chistionare, nàrrere (lat.
NARRARE con cambio di desinenza), arrejonare, allegare, cuntrastare, tunciare, prelettare L, faveddare, foeddae,
foeddare, fueddare, vaeddare, chestionare, chistionare, allegae, allegare, allimbae, berbalare, negossiare,
arrollare, moventare, spriccae N, fueddai, fueddari, chistionai, cragallai, prallai, prallatai, raxonai, spoddiai C,
fabiddà, arrasgiunà, ippricà, ibbadraglià (p. a vanvera) S, faiddà, parlà Lm, cuntrastà, rasgiunà G
parlata sf. [speech, langage, discurso, Sprechweise] faeddada, faeddonzu m., faeddu m., foeddu m., allegada,
chistionada, chistionu m., arréjonu m., parlata, tzarrada L, faveddada, faveddu m., foeddada, faeddonzu m.,
vaeddu m., parlata, prallata, allegada, chistionada, chistionadura, chistionu m., berbalada, nada, tzarrada N,
fueddada, fueddadura, fueddu m., parlata, prallata, allegada, chistionadura, chistionu m., arrexonu m. C,
fabiddadda, arrasgiunadda, parlata S, faiddata, faiddadda Cs, cuntrastu m., tustùciu m. G parolàccia sf. dispr.
[bad word, gros mot, palabrota, derber Ausdruck] peraulàccia, peraulatza, malu faeddu m., perralia, perraria,
perreria (sp. perrería) L, malu faveddu m., foeddu malu m. N, fueddu malu m., perreria, cosa mala C, paràura fea,
paràuri grossi pl., parauràccia S, paraulàccia, èbbuli pl. G
parolàccia sf. dispr. [bad word, gros mot, palabrota, derber Ausdruck] peraulàccia, peraulatza, malu faeddu m.,
perralia, perraria, perreria (sp. perrería) L, malu faveddu m., foeddu malu m. N, fueddu malu m., perreria, cosa
mala C, paràura fea, paràuri grossi pl., parauràccia S, paraulàccia, èbbuli pl. G
parròcchia sf. [parish, paroisse, parroquia, Pfarre] parròcchia, perròcchia, cheja manna, filigresia (cat. sp.
feligresía) L, parròcchia, cresia mazore, sea (cat. seu) N, filigresia, arrettoria, parròcchia C, parròcchia S,
parrocchja, rittoria, cappellania (p. rurale) G
pàrroco sm. [parish priest, curé, párroco, Pfarrer] pàrrocu, pàrracu, rettore (cat. sp. rector), lettore, vicàriu (sp.
vicario) L, arrettore, pàrracu, pàrragu N, pàrrocu, arrattori, arrettori, domeri (p. ebdomadario; cat. domer), vicàriu
C, pàrracu, rittori SG, pàrraggu Cs G
parte sf. [part, partie, parte, Teil] parte (lat. PARS), ala, perra, banda, rugu m., cantu m., corriolu m., ispetzadura
L, parte, ala N, parti, partzida, pratzida, partesa, patti, ala, arressioni, solla (p. molto piccola) C, parthi, ara,
perra, purradda, bàttigga S, palti, parti Lm, ala, banda, latu m., gambella Cs G
partenza sf. [departure, départ, salida, Abreise] partèntzia, partènsia, tucca, tuccada, dispedida (cat. sp.
despedida) LN, isérghida, partida, tucconzu m., tzucca, tzuccada, tzuccata, tzucconzu m. N, partèntzia, partentza,
dispidida C, parthènzia, dipididda S, paltenza, paltènzia, partenza Lm, paltuta, dispidita G
partire vi. [to leave, partir, salir, abreisen] partire, tuccare, mòvere (lat. MOVERE), dispedire (cat. sp. despedir) L,
partire, tuccare, tugare, tzuccare, mòere (lat. MOERE) N, partiri, movi, dispediri, pratziri, spartziri, dispidiri,
tzuccai, intzuccai, appunnai, impunnai C, parthì, dipidissi S, paltì, partì Lm, dispidì G
partita sf. [game, partie, partida, Partie] partida L, partia, partzia, partzida N, partida C, parthidda S, paltita G
partorire vt. [to bear, accoucher de, parir, gebären] illierare, lierare (lat. LIBERARE), illiorare, parturire,
isfindigare, infindiare, infindigare (lat. *EXFINDICARE), issindigare, insinnigare, iscinnigare, illichidare, illibertare;
angiare, anzare (detto delle bestie), criare (detto delle bestie; lat. CREARE) L, partorie, parturire, illiberare,
illibertare, infindicare, iscinigare, issindicare, issinnicare, issinnigare, illitzire, illirtire (ant.); angiae, angiare,
anzare, criare N, allicchidiri, ascendiai, iscendiai, scendiai, scindiai, isciundiai, sciundiai, sfendiai, spendiai,
parturiri, partoriri, springiai, illibertai, illierai, cogai; angiai C, parthurì, illiarà, igliarà; agnà S, illiarassi, liarassi,
libbarassi, palturì; sgravà Lm, agnà G
pàscolo sm. [pasture, pâture, pastizal, Weide] pàsculu, paschinzu, pasculera f., pasciale (crs. pasciale, passiale,
favorile, pabarile, paborile (p. comunale), appàsciu (lat. PASTIO), appassiadorzu, cussorza f. (lat. CURSORIA),
minda f., erbàdigu, iscrocca f. L, pàsculu, passibale, passivale, amminda f., minda f., minna f., paperile, barrera
f., terru, atterru (p. per suini), pastura f. (lat. PASTURA), passiu, cussorja f. N, pàsculu, pascidroxu, pastura f.,
pabarili, paboribi, poborili, pobarili, pascili, passili, passiabi, passiali, appàssiu, appassiadroxu, amminda f., minda
f., musungili, cunzau, villara f., villada f., cussòrgia f., cussroxali C, pàschuru, pasciari S, pàsculu, pàsciu, pascitura
f., limpiddu (p. autunnale), pastricciali, avru (p. per maiali), branili (p. primaverile) G
Pasqua sf. eccl. [Easter, Pâque, Pascua, Ostern] Pasca (lat. PASCHA), Pasca manna, Pasca mazore, Pasca de abrile,
Pasca de resurretzione, Pasca de su resurrexi (ant.) L, Pasca, Pasca manna, Pasca de aprile N, Pasca, Pasca manna
C, Pascha, Pascha d’abbrili S, Pasca, Pasca d’abbrili, Pasqua Lm G
passàggio sm. [passage, passage, pasaje, Vorübergehen] passazu, passaritzu, passera f. (cat. passera), colada f.,
coladorzu, attràvigu, travigada f., tràvigu, àidu (p. per accedere in un podere; lat. ADITU) L, passadorju, passàggiu,
passazu, passadissu (cat. passadis), coladorju, coladorzu, colata f., colatorju, colonzu, àghidu, àitu, barigau (ant.),
rucadorzu N, passàggiu, passu, passada f. (sp. pasada), passarìcciu, passarissu, pau, coladroxu,, àndara f.,
infrusiada f. C, passàggiu, passu, àiddu S, passagghju, passu, passaghe, culatogghju, àitu, àiddu, passarìziu Cs G
passare vt. vi. [to pass, passer, pasar, gehen] passare (lat PASSARE), colare (lat. COLARE), istrassire, cabulare,
cambulare (p. oltre), travigare, attreminare, rugare, barigare (lat. VARICARE) L, passae, passare, colare, iscassare,
rucrare (lat. *CRUCCULARE), baricare, varicare N, passai, barigai, cobai, ipparigai, transiri (it. ant. transire),
trantziri, trentziri, trastiggiai (p. frequentemente; cat. trastejar) C, passà, bariggà S, passà, cabbulà, culà, summià
Cs G
passeggiare vi. [to walk, se promener, pasear, spazieren] passizare, ispassizare, travigare (sp. trafagar) L,
passillae, passillare, passizare, passitzare, fàere passos N, ispassillai, passillai, spassillai, passeggiai, travigai, andai
a ciùcciu (infant.) C, passiggià, ippassiggià S, passigghjà, passizà, spassizà, ispassizà G
pàssero sm. orn. (Passer domesticus, Passer montanus) [Uccello dei Passeriformi dal piumaggio grigio-bruno, becco
giallo, corto e conico, zampe rosa-giallastre, insettivoro e granivoro, che vive anche nei centri abitati.] ►
[sparrow, moineau, gorrión, Spatz] ► furfurarzu, furferarzu (lat. FURFURAREUS), fruverarzu, bufferarzu,
buffurarzu, burvuraju, furferinu, furfurinu, furferasu, frufferarzu, fruffurarzu, frùffure, peufuralzu, pofforinu,
puffurarzu, prùffure, proffurarzu, pruffurarzu, purfurarzu, bruffurarzu, furferasu, buffulàggiu, tziria f., murinàggiu,
pàssare (lat. PASSAR), trinitta f., biddisone L, furfuraju, affuràrgiu, affuarju, bruffuraju, bruffurarzu, buffuraju,
buffurarzu, burfurarju, burvuraju, curculeo, purferarzu, vruffuraju, purfurinu, piaresa f., puzone trinu, puzone
mùrinu, murinatzu, muntonargiari, muntonariari, muntonarzare, muntonarzari N, pàssari, crucculeu, crucculleu,
curculeu, trinedda f., gruccùcciu, cruccùcciu, cruccuittu C, biddisò, fuiffaràggiu S, palazzina f., cedda di palazzu f.,
pàsseru Lm, pàssula f. Lm, pàssuru Lm, perfuràggiu Cs, puffuràggiu Cs, pulfuragghju Cs, pulfulagghju Cs G
passione sf. [passion, passion, pasión, Passion] passione, passionu m., refrega, imbendeu m., indelettu m.,
indellettu m., intiriolu m., inzingùliu m., isgiru m., aggolottia, bendeu m. L), passione N, passioni, passioi C,
passioni S, passioni, accéculu m., zelu m. (p. amorosa), dillìcuiu m. G
pasta sf. [dough, pâte, pasta, Teig] pasta (lat. PASTA) LN, pastìccia L, pasta, fianda (gen. vianda) C, pastha S, pasta
G
pastasciutta sf. [macaroni, macaroni, macarrones, Nudelgericht] maccarrones m. pl. (it. maccheroni), pastasciutta
L, maccarrones m. pl. pastasciutta, pastassutta N, maccarronis m. pl., pastasciutta C, pasthasciutta S, maccarroni
m. pl. SG
pastìccio sm. [mess, pâté, pastelón, Pastete] pastìcciu, pastissu (cat. pastís), impastìcciu, impiastru, atzoroddu,
tzoroddu, cippi-ciappa, arguai, ciaffaretzu (cat. safareig), mattimurru, incalamistru, ciappùcciu, inciappùcciu,
inciappuddu, imbrastiada f., imbrastiadura f., imbrùnzumu, incioroddamentu, incioroddu L, pastìcciu, pastitzu,
pastitzonzu, ciappùcciu, tzoroddu, atzoroddu, intzuddu, intzoddu, intzudda f., imboroddu, imburdugu, murguddu,
mattimurru, matzigognu, matzimbróddiu, abbattu, intzoddinadura f., calamistru, incalamistru N, pastissu,
acciarollu, atzaroddu, impiastu, improddu, matzambóddiu, matzapani, macciugu, mangiuccu, pacciugu,
affarringiadura f., affarrìngiu, affrosceddu, ammangiuccadura f., coreddu, froddocu, froddoga m., improddadura f.,
spompiu, tzarpoddadura f. C, pasthìcciu, impasthìcciu, cianfùgliu, incianfùgliu, impriasthu, magnottu (cibo mal
confezionato), ciappinadda f., zancarroni S, pastìcciu, ziminu, chjappuzzu, imbrumacu, imbraùciulu, imbùlicu,
brumacchègghju Lm, pacciugu Lm, ziminegghju Lm G
pastore sm. [shepherd, berger, pastor, Hirt] pastore (lat. PASTOR), bamarzu L, pastore N, pastori, pascidori C,
pasthori S, pastori G
patata sf. bot. (Solanum tuberosum) [Pianta erbacea delle Solanacee, originaria dell’America meridionale, con foglie
verdi , lanceolate, fiori in corimbi, dal tubero polposo, commestibile e ricco di amido.] ► [potato, pomme de
terre, patata, Kartoffel] ► patata, patatu m., pumu de terra m., pumeterra m., pomuterra m., pumuterra m. L,
patata N, patata, patati C, patatu m., pomu di terra m. S, pomu m., pommu m. Lm, pomu di tarra m. G
Paternostro sm. eccl. [Paternoster, Pater, Padrenuestro, Paternoster] Padrenolte, Babbunostru L, Babbunostru N,
Babbunostu C, Babbunosthru S, Patrinostru, Patrinòsciu Lm G
patimento sm. [pain, peine, padecimiento, Leid] patida f., patimentu, patiscione f., appascione f., appascionu,
pascionu, pascionada f., pascione f., padissimentu, padu patènscia f., doloju, penòria f. L, padissimentu,
padimentu, patimentu, patinzu, penòria f. N, patimentu, passérica f., trumentu, tribulia f. C, padimentu,
padissimentu, suffrimentu S, patimentu, dolu G
patimento sm. [pain, peine, padecimiento, Leid] patida f., patimentu, patiscione f., appascione f., appascionu,
pascionu, pascionada f., pascione f., padissimentu, padu patènscia f., doloju, penòria f. L, padissimentu,
padimentu, patimentu, patinzu, penòria f. N, patimentu, passérica f., trumentu, tribulia f. C, padimentu,
padissimentu, suffrimentu S, patimentu, dolu G
patrono sm. [patron, patron, patrono, Schutzherr] patronu, padronu (lat.PATRONE(M)) L, patronu, priore,
amparadore N), amparadori, patronu C, patronu SG
patrono sm. [patron, patron, patrono, Schutzherr] patronu, padronu (lat.PATRONE(M)) L, patronu, priore,
amparadore N), amparadori, patronu C, patronu SG
patto sm. [pact, pacte, pacto, Vereinbarung] pattu, battu, cumbentu (ant.; lat. CONVENTUS) L, pattu, battu,
abbattu N, pattu, pattus C, battu, pattu S, pattu, accòldini G
paura sf. [fear, peur, miedo, Furcht] paura, parua, paguria (ant.), pauria, aura, timinzu m., timòria, timuria, frea
(lat. FEBRIS), pore m. (cat. por), apporu m., attréminu m., sudda, assiccu m., assucconada, assucconadura,
assucconu m., attreghentu m., ispramu m., isprammu m., rezelu m. (sp. recelo), abbentu m., disàura, guria, grisu
m. L, pagoria, paguria, pagura (it. ant. pagura), pauria , pore m., timentza, timinzu m., timoria, timuria, atziccu
m., atzìcchidu m., isporu m., isprama, appanteju m., pantea, grisu m., tremore m., umbradura N, paura, pauria,
timori m., sprama, grisu m., atzìcchidu m., atzìcchiru m., trémpiu m., tremura C, paura, parua, assulthu m.,
timòria, affabamentu m. S, paura, parua, ispraura, timuta, timènzia, timori m., spamentu m., bulia, assucconu m.,
cacadda Lm G
pavimento sm. [floor, carreau, pavimento, Fussboden] pamentu (lat. PAUMENTUM), pamenta f., paumentu,
panimentu, pavimentu, pisu (sp. piso), turiminzu L, pamentu, pammentu, pavimentu N, pamentu, pomentu,
pumentu, appomentu, fomentu, arregiolau (p. di mattonelle), arregiolamentu C, pabimentu, pamentu S, pamentu,
ammattunatu G
paziente agg. mf. [patient, patient, paciente, geduldig] appascensciadu, appassentziadu, appassientadu,
pasciesciosu, passentziosu, passessile, passiente, passientziadu, patzientziosu, pascenscile, pascenscìulu,
pascienscile, pascientile, pascescile, ispaborzile, palimannu (fig.) L, passensile, passiensile, passiente, passientosu,
passientziosu, passensiosu N, passientziosu C, pazienti, passinziosu S, pazenti, pazienti, pazinziosu, pazienziosu,
pacinzosu Lm, spaddilalgu (fig.), barrioni G
pazzo agg. [mad, fou, loco, verrückt] maccu (lat. MACCUS), mancante, istoladu, foressidu, ballolla, frenédigu, loccu
(sp. loco), carveddioltadu, abbengadu, abbengaladu, tangarione, tangallone, dangarone, dangallone, toncu,
tangalloi, isvariadu (sp. desvariado) L, maccu, dischissiau, caddighinosu, gaddighinosu, ammacchiau, istolatu,
istolau, tambau, alleriau, abbaraddau, pretoccau, pirìssiu, torronimóffiu N, maccu, steulau, staulau, stolau,
schissiau, loccu C, maccu, mancanti, cabbisciddu, dibaraddu, ivvulthaddu di tinàgliuru, giraddu di zaibeddu (di
cabbu) S, maccu, lisiatu, scasciulittatu G
peccare vi. [to sin, pécher, pecar, sündigen] peccare (lat. PECCARE), faltare (cat. sp. faltar), necciare (tosc.
nizzare) L, peccae, peccare, fartare, nesicare N, peccai, fartai C, piccà SG
peccato sm. [sin, péché, pecado, Sünde] peccadu (lat. PECCATUM), falta f. (cat. sp. falta), peccu (it. pecco), nèccia
f. L, peccadu, peccau, farta f., nésica f. N, peccau, peccu, màcua f., farta f. C, piccaddu S, piccatu G
pècora sf. (Ovis aries) [Mammifero ruminante degli Ovini (Bovidi) diffusa in molte razze nel mondo, allevato per la
produzione di lana, latte, carne e pelle.] ► [sheep, brebis, oveja, Schaf] ► alveghe, barveghe, arveghe (lat.
VERVEX), barbeghe, berbeghe, berveghe, erveghe, ilveghe, chessi mf., tzicca (p. vecchia), uerueke (ant.) L,
berbeche, berveche, ‘erbeche, ‘erveche, verveche, bebbeche (infant.), bebrè, berbé, ebreè, erbè, memeche
(infant.), bebbéchina, tzicca N, barbei, brabei, brebei, brobei, erbei, arbei, ebrei C, péggura S, pécura, pégura Cs
G
pedata sf. [kick, coup de pied, pisada, Fusstritt] punta de pe’ (sp. puntapié), peada, ispunta de pe’, ispuntaculu
m., puntaculu m., isfala de pe’, falada de pe’, iscarcanzada, càrchida, carchideddu m., càrchidu m., calche (lat.
CALX, -CE), isvalentada; ormina, sémida (lat. SEMITA), peduttu m., piutta, piuttu m., peuttu m., peitta L, appeada,
ficchia de pede, ficchida ‘e pe’, punta de pede, sticchida de pe’, pedada, peata, pédica, preada, càrchide m.;
tratta (lat. TRACTA), piuttu m., addromu m., iscoffada ‘e pe’, ispuntata de pede N, calada de pei, punta de pei,
scoffada de pei, sticchida de pei, peada, tabaccherra (tosc. lig. tabacchera), arrestallu m., spitturrada, cràccinu
m., crànciu m., càrcinu m.; vestìgiu m. C, faradda di pedi, ippuntadda di pedi S, pattata, pidata, pidiata, pedata
Lm, pattoni m., puntaculu m., spunzata di pedi G
pèggio avv. [worse, plus mal, peor, schlechter] peus (lat. PEJUS) L, peus, pejus N, peus C, péggiu S, pegghju G
peggiorare vt. vi. [to make worse, empirer, empeorar, verschlechtern] impeorare, peorare (sp. empeorar),
iscròmpere, revertire, reveltire (sp. revertir) L, peggiorae, pejorare,npeorare, pezorare, impeusare, imbalèschere,
torrare isculis-isculis(Tonara), fàere a peus N, peorai, peurai, impeorai, imbalésciri, impeuai, impiorai, impeurai,
malésciri, andai peus C, piggiurà, andà mara cadamari S, pigghjurà, pegghjurà Lm G
pelle sf. [skin, peau, piel, Haut] pedde (lat. PELLIS), corzu m. (p. di animale; lat. CORIUM), iscorzu m., cude (lat.
CUTIS), pizolu m. L, pedde, corju m., corzu m.,curriarju m., pizolu m., pedduncu m. N, peddi, croxu m., córgiu m.
C, peddi, cóggiu m., cuggioru m. S, peddi, cògghju m. G
pellegrino sm. [pilgrim, pèlerin, peregrino, Pilger] pellegrinu, peregrinu, piligrinu, pilingrinu, viadore (ant.) L,
pellegrinu, pelligrinu, prameri N, pellegrinu, peregrinu, pilligrinu C, pilligrinu, pirigrinu S, pilligrinu, pirigrinu G
pelo sm. [hair, poil, pelo, Haar] pilu (lat. PILUS), pilutzu L, pilu, biddu, iddu N, pilu C, peru S, pilu G
pena sf. [punishment, peine, pena, Strafe] pena (lat. POENA), pelea (sp. pelea), pistighinzu m., pretta (sp.
apretar), sudda, suddu m., toroju m., tròglia, refrega (cat. refrega), pesàriu m. (cat. pesar), transe m., trantze m.
(sp. trance), anneu m., margura, amargura (sp. amargura), suffratta (it. ant. soffratta), rancu m., ràngulu m. (it.
ant. rángolo), podda, impodda (genov. impotto), annógiu m., penòria, suppia L, pena, pelea, peleonzu m., peleu
m., arviu m., atzanu m. N, pena, pesari m., appenadura, dolidori m. C, pena, rànguru m., pinduriu m. S, pena,
làstima, lastimitai, pilea, anneu m., disciarra, disania G
penitenza sf. [penance, pénitence, penitencia, Reue] penitèntzia (cat. sp. penitencia), penetènscia, penetènsia,
penetéscia, penetèntzia, penitènscia, penitèssia, ilmenu m., impudonzu m. L, penetènsia, penetèssia, penetèntzia,
penitèntzia, penitèssia, ischittórgiu m. N, penetèntzia, penitèntzia C, piniddènzia S, pinitènzia G
penna/1 sf. [pen, plume, pluma, Feder] pinna (lat. PINNA) LNC, penna S, pinna G
penoso agg. [painful, pénible, penoso, schmerzlich] penosu, appenadu L, penosu, appenau N, penosu,
penitentziosu, traballosu C, pinosu S, pinosu, lastimosu G
pensare vt. vi. [to think, penser, pensar, denken] pensare (lat. PENSARE), pessare, pentzare, impessare, attuare,
desinire, trabare (sp. trabar) L, pessare, penciare, pensae, pensare, pentzare, pesciare, desinire N, pensai,
pentzai, pentzamentai C, pinsà S, pinsà, pinzà Lm G
pensiero sm. [thought, pensée, pensamiento, Denken] pensu (sp. ant. pienso), pentzu, pensamentu, penseri, pensapensa, pinniccu, prenettu, prenetta f. (p. fisso), suddu, ildinu, pedinu, pidinu (p. molesto), assuguzu, irmermeddu,
oriolu L, pessamentu, penciamentu, pesciamentu, pesseri, pensu, pessu, pedine, N, pensamentu, pentzamentu,
pentzu, scimbella f., spìnniu, iscimprigu, sciumìngiu (lat. EXFUMINIUM) C, pinsamentu, pensu, pinniccu, prinettu,
tasthabeddu (p. fisso) S, pinseri, pinzeri, pinzeru Lm, pensu, pinsamentu, cabbanneddu, pinniccu Cs, affeu,
cuidatu, timpilu, tambeddu, tarravinu (p. assillante), cuntivìciu, trienna f. (p. fisso), siccura f. Lm G
pensionato sm. pp. agg. [pensioner, pensionné, jubilado, Pensionär] pensionadu, pintzionadu, giubilladu, zubilladu,
zibilladu L, pensionau, pentzionau, pisionau, pessionau, bizilau, gibulau, zibilau, zubilau N, pensionau, pensionàriu
(sm.), pentzionau, giubilau C, pinsiunaddu, pinziunaddu, giubilladdu, giubiraddu S, pinsiunatu, ghjubilatu G
pensione sf. [pension, pension, jubilación, Pension] pensione, pentzione, pinsione, pintzione L, pensione, pentzione
N, pensioni, pentzioni C, pinsioni S pensioni, pinsioni G
Pentecoste sf. eccl. [Pentecost, Pentecôte, Pentecostés, Pfingsten] Pasca de fiores, Pascafiore, Pasca fiorida,
Pasca manna fiorida, Pasca de maju, Ispìridu Santu m., die de su Sennore L, Pasca de frores, Pascarosa, Pasca de
rosas, Pasca de s’Ispìridu Santu, Pasca rosada N, Pasca de is froris, Pasca de Spiridu Santu, Pasca de Sinnadroxu,
Spiridu Santu m., festa de Santu Spìridu, Pasca de is perdonus, Pasca antecosta, Antecosta, Pasca intecosta,
Pascancosta, Perdonu de maju m. C, Pascha di fiori S, Pasca di fiori, Penticosti Lm G
péntola sf. [pot, pot, olla, Topf] padedda (lat. PATELLA), cuccullia (lat. COCULUM), ulla L, padedda, patedda,
pingiada, olla (sp. olla), cocculia, cucculia, brùngia (p. di bronzo; cat. burnía) N, pingiada (lat. *PINEATA),
padedda, padina, balotza, brùnzia C, padedda, padizona (p. di terracotta) S, padedda, òglia, pignatta, crisciunera
Cs G
pera sf. [pear, poire, pera, Birne] pira (lat. PIRA) LNC, pera S, pera CS, piru m. G
perché cong. [why, pourquoi, porque, warum] proite, prite, priteu, poite, poiteu, proiteu, pruite, puite, ca, caite,
eaite, eite, aite, aiteu, ello proite, addite, additeu, laite, elleà, ellà, chiteu, iteu (ant.) (QUID DEU), prochiteu
(ant.) L, proite, ello poite, proite, pruite, puite, addite, agghite, dite, eaite (e aite), ghite, ca, eà, ello, eppoite (e
poite), promores chi, poachite (po a chite), iteu (ant.), po more N, ca, po chi, poita, puita, itei, iteu, iti, ita, aita,
eita, sciapotei C, pagosa, parchì, acchì S, palchì, parchì Lm, palcosa, parcosa Lm, ettandu G
percossa sf. [blow, coup, golpe, Schlag] assurrada, surra (cat. surra; sp. zurra), sussa, mazada, mazadina,
appoddada, podda, poddada, impodda (genov. impotto), trempa (lat.*TEMPULA), iscutta, isciutta, istuvada,
bóttida, cabossa, appionsa, appiossa, cabulada, carda (sp. carda), pista, arroppadura, anzu m., banzu m. (it.
bagno), munza (lat. MUNIA), isbattulada, addobbamentu m., addobbu m., attobbada, attobbadura, attobamentu
m., aggangastu m., attaigheddada, attrempada, attrempadura, berberada, berberadura, bultzonadura, carruba,
colpada, colpamentu m., iscrabigada, suluvrina, attrippada, gigotta, aggigotta, zigotta (sp. jigote) L, corfu m.,
surra, cadda, carda, bussu m., cariada, dobbo m., irbattilada, irdobbonzu m., irdobbu m., addobbonzu m.,
isdobbada, isdobbadura, isdobbonzu m., podda, poddantzu m., impodda, chischiada, iscumbessu m., capulada,
decumada, maggiada, maggiadura, mùngia, munza, banzu m., sarpa, vanzu m. N, corpidura, corpu m., cadra,
carda, surra, ghinga (cat. sp. guinda), bussinada (cat. bossinada), addobbadura, addobbu m., arroppadura, arroppu
m., isdobbu m, sdobbu m., iscutta, scuttulada, scuttulara, accioccada, accorpara, stobacciada, attrippada,
gnócculu m. (sp. ñoclos), sbertimentu m., sbertidura, sinistrada, trilla, zubbaria, zumba, zumbadura C, battudda,
ischutta, mazadda, surra, sussa, addubbadda, pisthadda, ibbiossa S, podda, surra, sussa, antua, battimentu f.,
mùngia, pista, addubbata, sbattulata, mazata, tramissa G
pèrdita sf. [loss, perte, pérdida, Verlust] pérdida, pérdua (cat. pèrdua) L, pérdida, perdimenta, perdidura, pérdua,
péirta, pérdita N, pérdida C, pérdhidda, pérdhua S, pàldua, pàldita, paldènzia, malprò m., scàpitu m. G
perdono sm. [pardon, pardon, perdón, Verzeihung] perdonu, ilmeneu L, perdonu, paddeu, paeddu N, perdonu C,
pardhonu S, paldonu, pardonu Lm G
perfetto agg. [perfect, parfait, perfecto, perfekt] perfettu, felteru L, perfettu N, perfettu, prefettu C, paiffettu S,
palfettu, pelfettu G
perìcolo sm. [danger, danger, peligro, Gefahr] perìgulu, allutta f., alliu, apprettone (sp. apretón), arriscu, appurida
f., ispabàiu L, perìculu, perìgulu, pirìculu, pirigulu N, perìgulu, perìgullu,
pirìgulu, pillìguru, pelìguru, prìgulu,
caràili, apprettoni C, pirìguru S, prìculu, pirìculu, pirìgulu Cs, arriscu G
perla sf. [pearl, perle, perla, Perle] isprella, prella, pèrela, perella, pérula, perla, prenda, contissìgliu m. L, pèrela,
pèrola, perla, prella, nàccara, nàccula N, perla, prella, margarida (cat. margarida) C, prella, perla, pérura S,
pérula, perla, malgarita, petra malgarita, nàccaru m. (vago di collana) gùlera Lm , gùllera Lm G
perméttere vt. [to permit, permettre, permitir, erlauben] permìttere, permittire, premmittire LN, pirmìttere,
premìttere N, permitti C, pimmittì, primmittì S, palmittì, pilmittì, primmittì, prisumissi G
pernice sf. orn. (Alectoris barbara barbara) [Uccello di media grandezza dei Galliformi con le ali un po’ corte e
arrotondate, becco robusto leggermente ricurvo, occhi scuri con anello oculare rossiccio, vertice, nuca e dorso
castani, picchiettati di bianco, faccia e petto grigio-chiari, ventre beige con striature, zampe rossastre, carne
prelibata.] ► [partridge, perdrix, perdiz, Rebhuhn] ► perdighe (lat. PERDIX, -ICE), perdiga, perdija, peldija,
pildija (lat. *PERDICULA), praniza, pudda de matta, puddighina de matta, pudda mudreghina, perdiche (ant.) L,
prédiche, pérdiche, perdighe, pérdisce, perige, predije, pudda areste, pudda de matta N, perdixi, pedrixi,
pardighi, padrixi, predixi, predighi, pudda de matta C, braniza, branizi, praniza, pranizi S, parrìcia, prannizi,
prannigi Cs, parnici Lm G
perplesso agg. [perplexed, perplexe, perplejo, betroffen] dudosu (sp. dudoso), intzertu LN, dudosu, arreduttosu C,
indizzisu, dubbiosu, transiddu S, indizzisu, inceltu, irrisgioltu, dubbicosu, abbaddatu G
perso pp. agg. [lost, perdu, perdido, verloren] pérdidu L, pérdiu, pertu N, impérdiu, pérdiu, pédriu C, pessu S,
paldutu G
persona sf. [person, personne, persona, Person] persone (tosc. ant. persone), pessone L, persone, pessona,
pessone, pressone, -a N, personi, pertzoni, pessoni, prassoni, pressoni, pressoi, prassoi, persona C, passona S,
passona, parzona Lm G
pertanto cong. [therefore, par conséquent, por tanto, deswegen] perintantu, peristantu, imperistantu, prestantu,
impertantu, ispestantu, ispettantu, siggiantu, trattantu, duncas, pro cussu (custu) L, perintantu, in s’ìnterim,
intirinti, duncas, pro commo, pro cussu (custu) N, po custu, duncas C, pairthantu, parthantu S, parintantu,
paristantu, paltantu, pa’ chissu G
pesante agg. mf. [heavy, pesant, pesante, schwer] pesante, pesudu, pesosu, tronosu, marraghe, fasciudu, fasciugu,
grae (lat. GRAVIS), greve (it. greve), grebu L, pesante, -i, pesosu, grae, graittu, grave, codulattu N, pesanti, grai,
greu (cat. greu) C, pisanti, pisosu, pisarosu, pisuddu, tròiu S, pisanti, pisutu, grei, greu, grau G
pèsca/1 sf. [peach, pêche, durazno, Pfirsich] pérsighe m. (lat. PERSICUS) L, péssiche m., pèssie m., pénsiu m.,
péssiu m., póssiche m. N, préssiu m., péssiu m., pénsiu m. C, péssigghi m. S, presca, pèlsica, pèssica, pèssigu m. G
pésca/2 sf. mar. [fishing, pêche, pesca, Fischen] pisca, piscadu m. (sp. pescado) L, pisca, piscadu m., piscau N,
pisca, piscau m. C, pescha S, pisca G
pescare vt. [to fish for, pêcher, pescar, fischen] piscare (lat. PISCARE) LN, piscae N, piscai C, pischà S, piscà G
pescatore sm. [fisher, pêcheur, pescador, Fischer] piscadore (lat. PISCATOR) LN, piscadori, pesàrgiu C, pischadori
S, piscadori, piscadò Lm G
pesce sm. itt. [fish, poisson, pez, Fisch] pische (lat. PISCIS) L, pische, pisce, pisci N, pisci, pixi C, pèsciu SG
pètalo sm. [petal, pétale, pétalo, Blütenblatt] pétalu LNC, pètaru, fòglia di lu fiori f. S, fronda di lu fiori f., pétalu
Lm G
petròlio sm. [oil, pétrole, petróleo, Erdöl] petróliu, pitróriu, ozu de pedra L, petrólliu, pretólicu, pretollu N,
petróliu, pedrollu, petrógliu, ollu de perda C, piddróriu S, petròliu, pitrògliu Lm, ocellina f., ucellina f., óciu
pitróliu, ociupitróliu G
pettegolezzo sm. [gossip, potin, chisme, Klatsch] badàcia f., badaloccu, loroddu, istrofa f., noedda f., iscrémiu,
camàndula f. (sp. camándula), ciaramedda f., ciarameddu, novedda f., trìsina f., istrìsina f., nara-nara, trobeddu,
ciaulellu, illóriu, illoróddiu, istrìsina f., loroddatzina f., naravégliu, nareju, tzaramedda f., tzarritta f. L, allegatza
f., iscrucullu, lollùghine, lollùine, ambuzu, predera f. (sp. pedrera), contulànsia f., contulàntzia f.,
contularjàmene, birbìllia f., lolluine, tropedda f., tzasca f., varbarustu N, crastulada f., foxilada f., ciacciarria f.,
crastulóngiu, boddetta f., colessu, pidanceria f., piscinu, speculadura f., troddiàmini C, ciarameddu, ciàcciara f.,
affesthu, ru-ru S, loreddu, loroddu, buddeu, ciattu Lm, ciàttulu, ciattulummu Lm, ciaramedda f., boci di riu f.,
carrugghju G
pettinare vt. [to comb, se peigner, peinarse, sich kämmen] pettenare (lat. PECTINARE), ispizare, istribigliare L,
pettenae, pettenare, teppenare, ispertare, ispertzare, ispirtzare (lat. *EX-PERTIARE) N, pettonai (cat. petonar),
pentonai, pettenai, pettinai, criniai (sp. crinar), cartilai, crabionai, iscriminai C, pittinà, ippiglià, ippirusciassi S,
pittinassi, spiddassi, ispiddassi, spizzicassi G
petto sm. [chest, poitrine, pecho, Brust] pettus (lat. PECTUS), appettorra f., pettorra f. (lat. PECTORA), pettorru
(p. degli animali) L, pettu, pettus, pettorra f., picciurra, zibbu (it. gibbo) N, pettus, pitturra f., petturra f., pittirra
f., pitzurra f. C, pettu, pittorra f. SG
pezzente agg. mf. [beggarly, gueux, harapiento, Hungerleider] petzente, pedulianu, appetteri, istratzone,
argamunza, argamunderi, iscurecinu (iscuru e cinu), mortegana (mortu ‘e gana) L, petzente, pedule, rimitanu,
istratzone, bertularju, cillipettos, collipettos N, pedditzoni, pedidori, istravàcciu C, pezzenti, piddizza, chiridàggiu,
ischraccioni S, pizzenti, pindariccionu Lm, pindilaccionu Lm, bàcchiri, pindariccioni, cinciaribìdduli, fammigosu Cs G
pezzo sm. [piece, morceau, pedazo, Stück] petzu, pìcculu, bìcculu (dalla rad. PIKK-), cantu (probm. sp. canto (de
pan)), ciàccaru, arrogu, rugru, rugu, ruju, rùggiu, ruggione, tutturru, debbe, dèbbere, dòbboro, dóbburu, loria f.,
sesta f., chirriolu, corriolu, micca f. (it. mica o tosc. micca), nicca f., cameddu, canneu, càpiu, dangarione figrinu,
frighinu, ispetzadura f., istrotzu, rujone, rustu, mutzùtzulu, bardone (ant.) L, petzu, cantu, cantzu, tzantzu,
tzantzi, runcu, arruncu, rucru, tùtturu, pedassu (sp. pedazo), cadalanu, farinu, ispittùlliu, morrocru, orrugu N,
petzu, arrogu (lat. ROTULUS), orrogu, orrugu, schésciu, tacca f., tancu (sp. taco), trónciu (sp. tronzar), strónciu,
strùnciu, pedassu, murgu, mrugu, cantrexu, cantrexali, cantrexabi C, pezzu, toccu, perra f., ruggioni S, pezzu,
aìciu, bìcculu, chjècculu G
piacere/1 sm. [pleasure, plaisir, gusto, Freude] piaghere (sardz. dell’it.), aggradu, galavera f., iscialu, gusale,
innóriu, recreu (sp. recreo), vòglia f. L, piachere, piaghere, plagere, pragere, prajere, gustu, galabera f., recreu,
gavisada f., gavisu N, plexeri, prageri, praxeri, prexeri, praxei, pregheri, prexei, prexu, recreu, arrecreu, piciurru,
paciurru, peciurru C, piazeri, gusthu, allicu, gosu, ingèniu S, piaceri, aggradu, gustu, pori, piasgè Lm G
piacere/2 vi. [to please, plaire, gustar, gefallen] piàghere (lat. PLACERE), pràghere, aggradessire (sp. agradecer),
aggradèssere, aggradèschere, aggradare (it. aggradare o sp. agradar), gradare, aggarbare, dongare, geniare,
accaressire, talentare L, piàchere, piàghere, plàgere, pràchere, pràgere, pràjere, aggradare, aggradire, rechèdere
(it. richiedere), appitèssere, gavisare, talentare, zeniare, ruer in zéniu N, pràgiri, praxi, plàxiri, plachiri (ant.),
aggradai C, piazì S, piacì, aggradà, incimbrà, piasgè Lm G
pian piano avv. [slowly, tout bas, pian pianito, sehr langsam] a pianu, pianu-pianu, pianareddu, a bellu a bellu, a
sàgamu-sàgamu, a fi(t)zionu, allente-allente L, abbelleddu, abbelleddeddu, addaju-addaju, a fi(t)zionu, palesipalesi, scótzina-scótzina N, a pranu, a bellu a bellu, abbellu-abbellu; sei-sei, àsiu-àsiu, addasiadamenti, lemmilemmi, pirodda-pirodda, piti-piti C, pianu-pianu, fraizza-fraizza S, steli-steli, appianu G
piàngere vi. [to cry, pleurer, llorar, weinen] piànghere (lat. PLANGERE), pràgnere, prànghere, addorojare (p.
urlando), attittare (p. un morto), rolare (sp. llorar con metatesi), arreboccare (p. stizzosamente; it. ant.
riboccare), iscramare L, plàngere, pràngere, prànghere, pràgnere N, plàngiri, prangi C, pignì, piagnì S, pignì,
pinghj’, cramà, iscramà, scrammà Lm arramassi, arraspassi, arraspà Lm, dirramassi, attittà G
pianta sf. [plant, plante, planta, Pflanze] pianta, piantone (sp. plantón), planta (ant.), fundu m. (lat. FUNDUS),
àrvure (lat. ARBOR), iscera, màccia (prerom.) L, pianta, planta, pranta (lat. PLANTA), prantone m., matta, fundu
m., unnu m.,àrbore N, pranta, planta (ant.), matta, àrburi mf. C, pianta, àiburu m., fondu m. S, pianta, alburi m.
G
piantare vt. [to plant, planter, plantar, pflanzen] piantare (lat. PLANTARE), pastinare (p. le viti) L, piantae,
piantare, plantare, piantonae, prantare, pastinare, pastinzare, apprantamonare, apprantonare N, prantai, plantai,
plantari (ant.) C, piantà SG
pianto sm. [crying, pleurs pl., llanto, Weinen] piantu, prantu, plantu (lat. PLANCTUS), piànghidu (pp.) L, prantu,
plantu, pranghinzu N, prantu, currinu C, pientu, pignidda f. S, pientu G
pianura sf. [plain, plaine, llanura, Ebene] pianura, pianu m. (lat. PLANUS), piana, paris (lat. PARI), campura f.,
pamida, pàrima, pàrina, parinzu m., pàdima, pàdimu m. (crs. patimu), nébida, chea, cheja (ant.) L, pianura, planu
m., pranu m., pranura, campura, littu m., logu paris N, pranura, planu m., pranu m., paris m., campura, campurra,
zèppara, tèppera, sèppera, sèbera, cèbera (p. sassosa; prerom.), campili m., séttili m., ega, vega (sp. vega),
loguparis (logu paris) m. C, pianura, pianu m. S, pianura, piana, pàtima, patenti m., lucu galu m. G
piatto/1 sm. [plate, asiette, plato, Teller] piattu (sp. plato), prattu L, plattu, prattu, pratteri, parteri N, prattu C,
piattu S, piattu, paddinu Lm G
piazza sf. [square, place, plaza, Platz] piatta, pratta (lat. PLATEA), piatza, pratza LN, peatza, plassa N, platza,
pràccia, prassa, pratza, amplassa (franc. place) C, piazza SG
picchiare vt. [to beat, battre, golpear, schlagen] iscùdere, addobbare (cat. sp. adobar), attobbare, isdobbare,
mazare, sudronare, roppare, cardare, brossare, accrivire, aggangastare, ammunzare, dae àttica, istaulare,
mattagurare, trippare, fàghere totò (infant.) L, iscùdere, scùdere, caddare, cardabussare, ischicchinare, berberare,
verberare (lat. VERBERARE), addobbare, addoboscare, addubbare, dare dobbo, dongare, isdobbare, ispadulare,
surrare (sp. zurrar), matzoccare, aggamassare, ammercorare, dubbussare, iscìndere, iscuccare, pistorzare, sisinare,
tzuntzuruddare N, scudi, donai una surra, addobbai, isdobbai, sdobbai, sbertiri, arroppai, orroppai, attrippai (sp.
trepa), azubbai (it. zombare), accraccai, accraccaxai, magliai, pisilliai, trumbai, zungai, fai totò C, ischudì, battì,
pisthà, mazà, zuccà, sagamà (fig.) S, battì, surrà, addubbà, antuà, sussà, arrucchjà, isciagà, sciagà, maciuccà,
mungià Cs, affraccà Lm G
piccolo, -ino, -etto agg. [little, petit, chico, klein] minore (lat. MINOR), minudu (lat. MINUTUS), minuncu, minusu,
pitzinnu (lat. PISINNUS), curtzette, curtzittu, piccioccu, piticu, piccoccu, piccirinu, picchiccu, piccoccheddu, pitiu,
ddeddu, nenneddu, pilighittu, pitzulinu, accoccoadu, mesulinu L, minudeddu, minuju, ninnittu, picciccu, piccoccu,
piticognu, piticu, pitiu, pipiu, ddeddu, piticheddeddu, pitichezone, pitirichinu, pitieddeddu, pitzinnu, curtzeddu,
pupurru (lat. PUPUS), tartanzu, tartanzeddu, bìttaru N, piticu, pitiu, picciu, pistirincu, pistirinchinu, piticheddu,
barracchieddu, minninnu, pirrichiniu, pitzirrinchinu C, minocchittu, minoreddu, minori, minuddu, piccinneddu,
ischazzèpuru, ischabuettu S, minori, minureddu, minninnu, migniuccheddu, migniuleddu, mignoccu, munureddu,
minutu, picculeddu Lm, pìcculu Lm, picchignu, picchigneddu, picchjrineddu, bagarineddu, chjurreddu G
piede sm. anat. [foot, pied, pie, Fuss] pe’ (lat. PES, -EDE), pes pl. L, pe’, pede, peo (ant.), pes pl., pedes pl., pepè
(infant.) N, pei C, pedi SG
piegare vt. [to fold, plier, plegar, falten] pinnigare, ancujare, incujare, immujare, mujare, muggiare (probm. sp.
mollear DES II, 135), muiare, musciare, apprigare, appiggiare, appijare, piggiare, pijare, piare, aùlghere, grusciare,
ingrusciare, grunare, indortigare, annujare, frittire, attrippoddire, trippoddire, attripuntzire, aùrghere (lat.
ADURGERE), innaigare, annaigare (lat. *NAVICARE), abbentare (p. degli alberi), attutturrare, aggionare, ajonare,
allancare, ancrucare, indrughire, nugrare, trippoddare L, cranucare, incrunare, piegae, pignicare, pinnicare,
pinnicheddare, pinnigae, pirchizonare, arrembare (p. le zampe in avanti), appiggiare, pricare, prigare, pizicare,
indrùghere, indrùgere, indùrghere, mucciare N, pinnicai, pinnigai, s’abbasciai, condulliri, croccai, avvrincai,
indùgliri, indulli (lat. INDULGERE), indùsiri (sp. inducir), undùxiri, allettiai, prestai (cat. prestar), accugullonai,
arruntzai (cat. arronsar), fléttiri (lat. FLECTERE), tróddiri, palangai, parangai (p. degli alberi sotto il soffio del
vento; sp. palanga) C, piggià, immuggià, immuià, muggià S, pigghjà, pigà Lm, mugghjà, ingrispì, cannuccassi G
pieno agg. [full, plein, lleno, voll] plenu, pienu, prenu (lat. PLENUS) L, cenu, plenu, prenu, eremattu N, prenu,
plenu, prenatu C, pienu SG
pietà sf. [pity, pitié, piedad, Mitleid] piedade (it. ant. pietade), piaidade, piedu m., làstima (sp. lástima),
lastimade, lastimidade, affriscione, dolu m (lat. DOLUS), alligu m., collozu m., feritza, fericia (ant.) L, piedade,
pietate, làstima, piedu m., piedu m.,pietu m. N, appiadamentu m., piedadi, làstima, làstimu m., dolixèntzia C,
pieddai, piaddai, làsthima S, pietai, pità Lm, pieddai Cs, làstima, frizioni, sgrizioni G
pietà sf. [pity, pitié, piedad, Mitleid] piedade (it. ant. pietade), piaidade, piedu m., làstima (sp. lástima),
lastimade, lastimidade, affriscione, dolu m (lat. DOLUS), alligu m., collozu m., feritza, fericia (ant.) L, piedade,
pietate, làstima, piedu m., piedu m.,pietu m. N, appiadamentu m., piedadi, làstima, làstimu m., dolixèntzia C,
pieddai, piaddai, làsthima S, pietai, pità Lm, pieddai Cs, làstima, frizioni, sgrizioni G
pietra sf. [stone, pierre, piedra, Stein] pedra, preda (lat. PETRA), crastu m. (lat. CASTRUM) L, perda, pedra, preda,
preta, petra, crastu m., monte m. N, perda, pedra C, peddra, predda, crasthu m. S, petra, monti m. G
pìffero sm. mus. [pipe, fifre, pífano, Pfeife] pìffaru, pìfferu, frùsciu, ischéliu, pipiolu, pipiriolu, pipariolu L, pìffaru,
pìfferu, pipiolu, pipaiolu, pipiajolu N, sulittu, pipajolu C, pìffaru SG
pigro agg. [lazy, paresseux, perezoso, faul] mandrone, preittosu, preittiosu, prittiosu, fattu e lassadu, illanadu,
trajanu, musengu, cagallenosu, cagallenu, chijinaju, chijinarzu, chijineri, chighineri, priu (lat. PIGER, PIGRU),
lésinu, foghilarzu, filósigu, filisigosu, latrangosu, ammandronadu, affainadu, lerinarzu, andapianu, asiadu, gattiu,
graddiosu, irmasionadu, isandaladu, isantaladu, ismajonadu, ismasionadu, isbaidu, assesujadu, tàsidu, traianu L,
mandrone, mandroneddu, preissosu, preittiosu, prittiosu, preitzosu, prigu, priu, letrancosu, letrancheri, retrancosu,
retrangosu, retrancheri, codianu, coinu, asiau, cacallenu, codianatzu, croccoddu, maddecru, nanneddu, nenneddu,
nènnere, pedes del lana, sinniga N, mandronassu, mandroni, preissosu, preitzosu, praitzosu, apposentau,
cagabratzolus, cinisàrgiu, cinixàrgiu, priu, codolatzu, managu (sp. monago), patacconi, preiciosu, présiru,
mutzigasurda C, mandroni, litrangosu, chisginàggiu, chisgineri, cucciumandroni, perdhurari S, mandroni, mandronu
Lm, milindoni, impiccundritu Lm, muddaconu Lm, prizzosu, laldoni, sdòrriu, sganatu, strascinu, sganatu, fiaccosu,
discuidatu, smaniatu, bugnoni G
piòggia sf. [rain, pluie, lluvia, Regen] abba (lat. AQUA), pioa, pióida, pióina, pióppida, proa, proja (lat. *PLOVIA),
pioza, próida, proidura L, abba pròghia, próghida, proghinzu m., proinzu m., proja, próita N, àcua (de celu), proja,
proidura, proimentu m., proina, prònia C, eba S, ea, eva Cs G
piòvere vi. [to rain, pleuvoir, llover, regnen] piòere, piòghere, pròere, pròghere (lat. PLOVERE) L, ciòere, plòere,
pròere, pròghere N, proi, proinai, prori C, piobì, fà eba, S, piuì, fà ea, dirrugghjà (p. a dirotto) G
piscina sf. [swimmimg-pool, piscine, piscina, Schwimmbad] pischina, peschina L, pischina, piscina N, piscina, foxa
(lat. *FODIUM) C, piscina S, piscina, pischina (p. naturale), iscina G
pisello sm. bot. (Pisum sativum) [Pianta erbacea annua rampicante delle Leguminose a fusto angoloso, foglie
composte con viticci, fiori grandi e bianchi, frutto a baccello con semi verdi.] ► [pea, pois, guisante, Erbse] ►
pisellu, piseddu (= it.), pisu dulche (lat. PISUM DULCE), pisùrciu, basolu pisi-pisi, pìsiri, pìsulu, pisu are L, pisellu,
pibisu, pisolu, pisurci, pisurtze, pisurtzi N, besudulci, pisuci, pisurci, pisu durci, prisuci, pisucre, presunci, pisolu,
piseddu, pisiseddu, olbeza f. (ant.; lig. arbeggia) C, biseddu, bisellu, pisellu S, pisu, pusu (Lm), pisudulci,
besudulci, biseddu, bisidolci Cs, fesudulci, visidulci G
pistola sf. [pistol, pistolet, pistola, Pistole] pistola, revórvaru m., cagafogu m., fogotto m., iscoppetta L, pistola,
revórvaru m., cacafocu m. N, pistola C, pisthora, rivòivvaru m. S, pistola, tilzetta, tilzittoni m. (p. ad avancarica),
fuconi m. (p. rudimentale), rivultella, rivòlvaru m. G
pittore sm. [painter, peintre, pintor, Maler] dipintore, pintore (cat. sp. pintor), pintadore, pinzelladore, L,
pintore, pintadore N, pintori ,pittori C, pintori, pittori S, pintori, pittori G
piuma sf. [feather, plume, pluma, Feder] piuma, puma, pinna (lat. PINNA) L, pinna, piuma, pruma N, pinna,
pinninnia, piuma, puma C, piuma S, piuma, pinna G
pizzicare vt. [to pinch, pincer, picar, kneifen] appittigare, pittigare (lat. PINCTIARE), pitzigare, picculare L,
pitticare, ispitzicare, pitziae, pitzicare, pittuliare, pittulare, pittulicare, pitzulae, ispicciulare, ispissulare N, pitziai,
ispitzulai, pitzulai, ispitzuai, spissulai, spitzuai, spitzulai, spitzuliai, spicciuai, spitzugai, spurtiri, sputtiri, orciai C,
pizziggà, pizzighinà, pisthiddà, pistiddì S, pizzicà G
plàcido agg. [placid, placide, plácido, still] assussegadu, selenu, pàghidu, pàsidu, asseliadu, abbrandadu L,
pràchidu, pràghidu (lat.PLACIDUS), assussegau, asseliau N, sullenu, paxosu, asseliau, abbrandau, acchietau, plàcidu
C, appasiggaddu,pàsiddu, pràcidu, pràcitu, chietaddu S, pràzzitu, pàsidu, pàsigu, paciorru, paciosu G
plàstica sf. [plastic material, plastique, plástica, Plastik] plàstica L, plàstica, pràstica N, plàstica, pràstica C,
pràsthica S, plàstica, plàstigga Cs G
poco agg. pr. indef. [little, peu de, poco, wenig] pagu (lat. PAUCUS), pegu, aizu, azigu, izu, accalaizu L, pacu, pagu,
azicu, azicubria, tzicu, eccantu, bria N, pagu, adìtziu C, poggu, aizu, accantu S, pocu, aìciu G
poesia sf. [poetry, poésie, poesía, Poesie] poesia, cantone (lat. CANTIO, -ONE) LN, poesia, cantzoni C, poesia,
puisia, canzona S, puisia, canzona G
poeta sm. [poet, poète, poeta, Dichter] poeta, poete, cantonarzu L, poeta, poete N, poeta C, poeta, poetu, pueta,
puetu S, poeta, pueta, canzonadori G
poiché cong. [as, puisque, ya que, weil] ca (lat. QUIA), pro ca, proite, prite, daghi, puès, pueschì (sp. pues que),
pusco (ant.) L, ca, dachi, daghi, giai ca, proite, po more, ruttes chi N, ca, puita, poita, poitachì, po chi, puès,
incantuchì C, daghì, dabboighì, parchì S, dacchì, dapoi chi, datu chi, tracchì G
polèmica sf. [polemics, polémique, polémica, Polemik] cuntierra (sp. contienda + gherra), cuntierrada, briga (= it.),
disputa (sp. disputa), bèttia, ragàglia, cuntrestu m., rialia, realia, arrivalia (ant.; it. rivale + -ia) L, polémica,
cuntierra, briga, tìrrias pl. (sp. tirria), disputa N, polémica, contienda (sp. contienda), abbèttia, abbéttiu m. C,
porèmica, cuntierra, ragàglia, brea, dischussioni S, cuntierra, barrabedda, ragàddia, brea G
polenta sf. [pudding of maize, polenta, polenta, Polenta] pulenta L, pulenta, pulensa, pulente, lussarja (p.
macinata grossa) N, pulenta, farra de trigulianu, farra americana C, purenta S, pulenta, farina di Tuscana G
polìtica sf. [politics, politique, política, Politik ] polìtica, pulìtiga, pulìtica LN, polìtiga, pulìtiga N, polìtica,
pulìtica, polìtiga C, purìtigga S, pulìttica G
pollàio sm. [poultry-pen, poulailler, gallinero, Hühnerstall] puddarzu (lat. PULLARIUM), puddile, domo de puddas
f., cannittu m. L, puddàgliu, puddarju, puddarzu, puddile, accoilatorju, corte de sas puddas f. N, puddàrgiu,
pruddaxu, puddarxu, domu de is puddas f., cabonera f., cannitzu, accóbiu, accujadroxu, accuju C, puddàggiu S,
puddagghju, gaddinaju Lm, taneddu Lm G
pollo sm. orn. (Gallus gallus) [Uccello domestico dei Galliformi di taglia media, cresta e bargigli carnosi e rossi, coda
lunga e falcata, dal piumaggio variamente colorato.] ► [chicken, poulet, pollo, Hunh] ► puddu (lat. PULLUS),
puddone L, puddu N, caboniscu, caboni (lat. CAPO, -ONE), puddu C, giaddu S, puddu, ghjaddu G
polmone sm. anat. [lung, poumon, pulmón, Lunge] primmone, prumone, prummone, pumone (lat. PULMO, -ONE),
pimone, primone, piumone, gimone, butzaris pl. L, purmone, prumone, prummone, plummone, ciumone N,
prumoni, leu (p. del bue; cat. lleu), cheu C, piumoni, pimoni, puimmoni S, pulmoni, purmonu Lm, buttacci pl. G
polpa sf. [pulp, chair, pulpa de carne, Fleisch] pulpa (lat. PULPA), pruppa, purpa, matta (lat. MATIA) L, pulpa,
purpa, purpùrgiu m., pruppa, pruppa de sa cama f., purpuzu m. N, pruppa C, pòipa S, pulpa, purpa Lm G
polpetta sf. [rissole, biulette, albóndiga, Frikadelle] bombas pl. (it. bomba), pulpuza de petta, pulpuzu m.,
pruppurzu m., pruppuzu m., cogliettos m. pl. (piem. quajete) L, boma (Tonara), bombedda, bomba de petta,
bombas f. pl., purpedda, purpetta N, bomba (de petza), cojettas pl., arrumbulloni m. C, poipetta, puipetta,
bomba S, pulpedda, purpetta Lm, bomba G
poltrone agg. sm. [lazy, fainéant, holgazán, Faulenzer] mandrone, mandronìgliu, preittiosu, preittosu,
preitzosatzu, priu (lat. PIGER, PIGRU), chijineddu, chiniseri, chinisarzu, chisineri, chisinarzu, chighineri,
chighinarzu, foghilarzu, innangaradu, ammadrigadu, tzancarrone (sp. zancarrón), margone, ciancarone,
abbareddadu, isfainadu (cat. desfeinat), cojanesu, penderitzone, cilindrone, butterigosu, dondiegu (sp. dondiego),
don passiza e casca, gattiu, graddiosu, irvangazadu, ischinitétteru, mattifràzigu, peisegadu, pirastraju L, mandrone,
preittiosu, prittiosu, preitzosu, fochilari, fochilarzu, fochineri, annanneddau, chisinarju, chisinarzu, pedes de lana
(fig.), pedisecau (fig.) N, ammandronatzau, mandroni, preitzosu, impreissau, présiru, isfainau, sfainau, cacciottu,
carasoleri, codolatzu (it. codola), accarigadori, arrelasciau, arremàsigu, cinisàrgiu, craccar(i)atzu, mamalloni C,
mandroni, ibbàiddu, mandrùsgiu, pirandroni, perdhurari, brazzifaraddu, cagnosu, cucciumandroni, ischinitèttaru S,
mandroni, prizzosu, ammultugghjatu, fiaccosu, pilandroni, laldoni, multogghju, sdórriu G
pomerìggio sm. [afetrnoon, après-midi, tarde, Nachmittag] merie (lat. MERIDIES), meriaju, meriagu (lat.
MERIDIARE + UMBRACULUM), isserighinada f., meriadorzu, pustispranzu, serantinu, serentina f., serina f., bortadie
(lat. *VOLTA + DIES), furriada de sole f. L, bortadie, vortadie, vortaedie, mericci, merie, merieddu, inchenadorzu
N, merì, meriu, meria f., meriali, merici, mericeddu (p. inoltrato), merimannu, pustispràngiu C, sera f., sirintina f.
S, sirintina f. G
pomodoro sm. bot. (Solanum lycopersicum) [Pianta annua delle Solanacee, di origine americana, rampicante,
coltivata per i suoi frutti rossi e carnosi, commestibili.] ► [tomato, tomate, tomate, Tomate] ► pumatta f. (lig.
pumate), tamatta f., tumatta f., tramatta f., tromatta f. L, tamatta f., tomatta f. (sp. tomate o genov. tumate),
tramatta f. N, tomatta f., tamatta f., tamàttiga f., temàttiga f., tomàttiga f. (cat. tomàtiga), tramàttiga f.,
tumàttiga f. C, pumatta f., pummatta f. S, tumatta f., pumatta f., pummatta f. G
ponte sm. [bridge, pont, puente, Brücke] ponte (lat. PONS, -ONTE) L, ponte, pontica f. N, ponti CSG
pòpolo sm. [people, peuple, pueblo,Volk] póbulu, pópulu (sardz. dell’it.) L, pópulu NC, póburu S, pòpulu G
porcetto, -hetto sm. dimin. [piglet, porcelet, cochinillo, Ferkelchen] porcheddu, occhisorzu (lat. OCCISORIUS) L,
porceddeddu, porceddu, porcheddu, porcheddeddu, porchittu, portzeddeddu, portzeddu, accisórgiu, occhisorju,
occhisorzu, chisorju, chisórgiu, chisógliu, chisorzu, isórgiu, cóppiu N, porceddu, porceddeddu, porchittu,
proceddeddu, ciocceddu, cocchixeddu, coppieddu, occisórgiu, accisórgiu, azisórgiu, accidroxu m., cóppiu,
coppieddu, schisórgiu, atzidroxu C, purcheddu, purchedduzzu S, pulceddu, pulcheddu, pulchittu, pulcittu,
polciareddu, polcareddu, purcheddu Cs, purchettu Lm G
pòrgere vt. [to offer, tendre, ofrecer, bieten] pòrrere (lat. PORRIGERE), appòrrere, apporrire, porrire, parare,
apparare (it. parare) L, porrire, appòrrere, apporrire, parare, apparare N, apporri, approxi, appurriri, porri,
apparai, giai C, appuglì, puglì, parà, apparà S, puglì, appuglì, pulghj’, purghj’ Lm G
porta sf. [door, porte, puerta, Tür] genna, gianna, ianna, janna, zanna (ant.; lat. IANUA), giànnaga, porta L, sanna,
zanna, janna, genna, enna, ghenna, jenna, zenna (lat. IENUA), porta N, genna, enna, xenna, porta, potta, ecca,
gecca, gianna, ianna, ercaxu m. C, gianna S, ghjanna, porta Lm G
portare vt. [to bring, porter, llevar, tragen] portare, gìghere, giùghere, jùghere (lat. DUCERE), zùghere, bìghere,
battire (lat. ADDUCERE - DES I, 189), carrare, fèrrere (lat. FERRE), battughere (ant.), duchere (ant.) L, portae,
ciùghere, gìchere, giùchere, jùchere, bùgere, buttu, ‘èrrere, fèrrere, ùgere, zùchere, picare, carrare, battire,
battuchere (ant.), battùghere, batture, baure, vattire, vatture, vaure N, portai, pottai, battiri, bettiri, bittiri, trairi
(sp. traer), fériri, carrai, ingolli C, purthà, carrà, arriggà S, pultà, purtà Lm, arricà, arriggà Cs, lucità (p. a buon
fine) G
porto sm. [port, port, porte, Hafen] portu (lat. PORTUS) LNC, porthu S, poltu G
portone sm. [main door, porte, portón, Tor] portone, portigale, portale, giànnaga f. L, portone, portale,
portaleddu N, portoni, portali C, purthari, purthoni S, pultoni, purtonu Lm G
possedere vt. [to possess, posséder, poseer, besitzen] possèdere, possedire, possidire, àere (lat. HABERE), tènnere
(lat. TENERE), imperare (ant.) L, possèdere, possedire, possidire, àere, portare N, possediri, possédiri, possidiri,
pussediri, pussidiri, tenni, ai, àiri, armai, stantzai C, pussidì, abé, tinì S, pussidì, pussidè, aé G
possesso sm. [possession, possession, posesión, Besitz] impossessu, possidèntzia f., possessu, podere (sp. poder),
poderiu (sp. poderío), padronia f., tenimentu, tenura f. L, possessu, possidèntzia f., podere, teninzu N, possessu,
pussessu, poderi, possidèntzia f. C, pussessu, pussissioni f. S, pussessu, pussissura f. G
posta sf. [post, poste, correo, Post] impostadorzu m. L, posta (= it.) LNC, postha S, posta, appostu m. G
postino sm. [postman, facteur, cartero, Postbote] postinu, posteri (it. ant. postiere) L, posteri, postinu, pustinu N,
posteri, pustinu C, pustheri, pusthinu, porthaléttara S, pustinu G
potare vt. [to prune, tailler, podar, stutzen] pudare (lat. PUTARE), ispurgare (p. leggermente), isferrittare (p.
togliendo solo i rami secchi) L, pudae, pudare, putare, larbonare lavronare N, pudai, pullai aggruxai, circinai,
scimai C, puddà, ippuggà, ippurghà, iffarrittà S, putà, puddà Cs, allistrì G
potente agg. mf. [powerful, puissant, potente, mächtig] potente, balidore, ùnfiu L, potente N, potenti C, putenti
SG
potenza sf. [power, puissance, potencia, Macht] poderada, potènscia, potèntzia, possa L, potènsia, potèntzia,
potèssia, possa N, poderesa, potèntzia, possa, possàntzia C, putènzia, possa S, possa, putènzia G
potere/1 sm. [power, pouvoir, poder, Können] podere (sp. poder), poderada f., pòggia f., pore, posse, possa f. (it.
ant. possa), àrchidu, poderiu (sp. poderío), padronia f. L, podere, potere, poderia f., podériu, poteriu, podinzu,
possa f. N, poderi C, puderi, puteri, ampramanu f. (pieni p.) S, puderi, puteri, balia f., spòtticu (p. assoluto) G
pòvero agg. [poor, pauvre, pobre, arm] póveru, póberu, póbaru, póvaru, paperu (ant.; lat. PAUPERU), pedulianu,
tzicchignosu L, menditu, póberu, pógheru, póveru N, póbiru, póbaru, póburu, pàburu, pàbaru, C, pòbaru, cozzu,
colzu, chiridàggiu S, pòaru, còlciu, scuru, mischinu, isbrìsgju G
pozzànghera sf. [puddle, flaque, charco, Pfütze] pischina (lat. PISCINA), pischinale m., pischinarza, bràina (tosc.
ant. braina), buccióccula, pajola, poja, poju m. (lat. *FODIUM), pojatzu m., ludrau m. (lat. VOLUTABRUM), ladrau
m., paula, lurdagu m., foghina, lacchedda, ladrina, lutzina, ludrina, ludrinzu m., tónchine m., tónchinu m.,
canatzada, puthancaru m. (ant.) L, pischina, pischinedda, poajola, pojola, pojoledda, potzonca,
paduledda,
paulatta, paulatza, portzeddana, poza, pùtzula, pérgula, pèrgola, prògola, praza, laccone m., lacconedda, bidile
m., idile m. (lat. *BIBIT -ILE), ludrina, ludacru m., lutrau m. N, lutzina, lotzina, lotzoina, lurtzina (lat. LOTIUM,
LUTEUM), lutzàia, piscina, piscinali m., piscinedda, pou m., potzonca, fogi, fòxia, foxina, fuxina, lacunedda,
maldangiada, arroja, sciadrixedda, potzanga C, fossu d’eba m., fossu di lozzu m. S, puzzàngara, pischina,
pischinàccia, puzzoni m., fangàiu m. Lm G
pozzo sm. [well, puits, pozo, Brunnen] puttu (lat. PUTEUS), buttu, poju (lat. *FODIUM) L, puttu, putzu, pussu N,
pussu, putzu, poettu, pou (cat. pou), zrubbu C, pozzu, puzzu S, puzzu, pozzu, palau G
pranzare vi. [to dine, dîner, comer, zu Mittag essen] bustare (lat. GUSTARE), pràndere (lat. PRANDERE) L,
pràndere, prànnere, gustare N, prandi C, gusthà S, gustà G
pranzo sm. [dinner, dîner, comida, Mittagessen] bultu, bustu (lat. GUSTUS), gustu, pranzu (lat. PRANDIUM) L,
pranzu, prantzu, pràngiu, pragnu, prandidura f., gustari, gustu N, pràngiu, prandidura f., scatùsciu ( C, gusthari,
gusthu, pranzu S, gustari, pranzu G
prato sm. [meadow, pré, prado, Wiese] padru, pradu, pardu (lat. PRATUM), fenarzu (lat. FENARIUS), ervenile,
segada f. (p. annuale; sp. segada) L, pradile, pradu, pratu, passibale N, pardu, padru, fenàrgiu C, padru, praddu S,
padru, patru, viratu G
precipìzio sm. [precipice, précipice, precipicio, Absturz] trabentu, ispéntumu (probm. prerom.), isperrumadorzu,
ispérrumu, istrùmbulu, istrumpu, iscameddu, trèmene (lat. TREMEN), iscadriadorzu, ischervigadorzu, valavoju,
calancone, raina f., pèlcia f. (lat.. SPECULA), ribba f., derroccu, irroccu, percossu, pretzipìssiu L, issùssiu, troccu,
borroccu, gorroppu (prerom.), istrumpu, iscameddadorju, iscameddu, tremenile, ischérbicu, gisterru (lat.
CISTERNUM), suluda f., suludra f., impercadorju , iscafa f., iscassiddadura f., isperrumadorju, iscolladorzu,
traventu, terrisecatu N, sperrumadórgiu, spérrumu, spantumu, spéntumu, spéntima f. spéntimu, barroccu,
garroppu, scabiossu, sperefundu, spéndula f., sciusciu, trémini, scafa f. (lat. SCAPHA), sciarroccu, sciorroccu,
derroccu, irdorroccu, sderroccu, sdorroccu C, prizzipìziu, ischameddu, trabentu, ischuddaddòggiu S, pricipìziu,
prizipitu, prizipìziu, troncacoddu, palcussu, spèntumu, scafa f., trapentu G
preciso agg. [careful, précis, preciso, genau] pertzisu, pretzisu, pritzisu, precisu, cheppare, parinale, parinzu,
impintu, linteppintu, lintu e pintu, pintellintu L, percisu, pertzisu, precisu, pressisu, pretzisu, paris, pèrpere,
pentifilau, pintefilau N, precisu, paris, pentifilau, uguali C, prizzisu, uguari S, prizzisu, precisu, pricisu, galiu, gàliu
G
prèdica sf. [sermon, sermon, sermón, Predigt] préiga, prédica, preigonzu m. L, prédica, pérdica, préica, préiga,
preca N, prédica, padrica C, prédigga S, prèdica, prèdigga Cs G
preferire vt. [to prefer, préférer, preferir, vorziehen] preferire, prefèrrere, punnare (lat. PUGNARE) L, preferire,
prefèrrere N, preferiri, preferri C, prifirì S, prefirì, prifirì, preffarì G
prèfica sf. [hired female mourner, pleureuse, plañidera, Klageweib ] attittadora, ammuttadora, dolidora,
dolimadora L, attittadora, cantadora a mortu N, attittadrixi, attittadora C, attittadora, accunurthadora S,
attittadora, tittadora, dolidora, dulidora, pignidora, piagnona Lm, baddatadora Lm G
preghiera sf. [prayer, prière, plegaria, Gebet] pregadoria, plegaria (ant.), pregaria (sp. plegaria), pregheria (it.
ant. pregheria), pregu m., preghiera, resu m. (sp. rezo), mizares (ant.) m. pl. L, arresa, preca, precadoria,
pregadoria, pregaria, preghiera, precatoria, prechera, preconzu m., preicadoria, precu m., resonzu m., resu m. N,
pregadoria, pregària, preghiera, resu m., arresu m., pìsparras pl., orotzionis pl. C, prighiera, prigadoria, arresu m.
S, precaduria, pricaduria, prichera, pricheria, precadura, prichiera, prighiera, prighera Lm, risponsóriu m., risponsu
m. G
prematuro agg. [premature, prématuré, prematuro, vorzeitig] primadiu (lat. PRIMITIVUS) L, primadibu N,
cabudraxu, cabudianu, primadiu, primarengu, autitzu C, antizzipaddu, primaddiu S, primatiu, primarincu, calàcciu,
antizzipaddu Cs, chi no è ancora cumpritu (cottu) G
prèmio sm. [prize, prix, premio, Prämie] prémiu, pannu, galardone (ant.; sp. galardón) L, prémiu, pannu, viellassa
(vie e lassa) N, prémiu, pannu C, prémiu SG
premura sf. [care, empressement, prisa, Eile] presse (lat. PRESSE), pressada, pressadura, pressighina, coidadu m.,
cuidadu m. (sp. cuidado), cóidu m., contivinzu m., contivizu m., incuru m., illistrida, indelleccu m., isvirgu m.,
isbrigu m., reminu m. (probm. cat. remenar), assagna (sp. saña), indelittu m., premura L, presse, premura, ardura,
coidau m., contipizu m. N, pressi, premura, coidu, cóidu m., coiru m., cura, incuru m., cuidau m., coidau m.,
imperò m., tecoi m. C, pressa, apprettu m. (sp. aprieto), cuidaddu m., primura S, primura, cuidatu m., apprettu
m., riminèria, riminu m., currintina, prèscia Lm, sprèscia Lm G
prèndere vt. [to take, prendre, tomar, nehmen] leare (lat. LEVARE), pigare (lat. PICARE), aggarrare, aggantzare,
tènnere, pinnigare, ciucciare, neare, affuntènnere, prischiar,e leuare (ant.) L, picare, pigae, aggantzare,
aggarrare, aggantzinare, chistie, leare, labae, lebare, pinnigare, prischiare, arbastare, avastare N, pigai, leai, liai,
tzappai, arrespigliai C, piglià, agganzà, aggaffà S piddà, prindì G
preoccupazione sf. [worry préoccupation, preocu-pación, Besorgnis] preoccupassione, pensamentu m., prenettu
m., pestighinzu m., pistighìngiu, pistighinzu m., insuddida, insuddimentu m., suddu m., pinnìcchiu m., pispinzu m.,
pispintzu m., oriolada, oriolu m., impatzu m., avriu m., anneu m., ùniga, pidina, pidinu m., pedinu m., pipinzu m.,
tambeddu m., frenédiga, pidighinu m., innàmbulu m., intabatzu m., isfànziu m., marasu m., finitzu m. L,
preoccupassione, anneu m., fasciugu m., fastizu m., pistichinzu m., oriolu m., affroscadura, iscreinzu m., ùniga,
arreppellu m., issuddu m., pennìtziu, pipiriche m. N, preoccupatzioni, appensamentu m., pensamentu m., brugaria,
annùggiu m., axiori m., cimbella, giambella, magoni m., scimbella, scimbrigu m., scrisciori m. C, preoccupazioni,
prioccupazioni, raioru m., prinettu m., pinniccu m., isthéniu m., pirea, subbaria, suddu m. S, preoccupazioni,
cuntivìciu m., cilevru m., cilévriu m., cuidatu m., frabeta (ant.). cuidaddu m. Cs, gruennu m., pricundia, riminu m.,
suddu m., camedda, capàgghjna, pinniccu m. Cs, siccura Lm, carùmini m. (p. cocente) G
prepotente agg. mf. [overbearing, violent, prepotente, gewalttätig] prepotente, atzudu, appoderadu, appoderidu,
iscoccorosu, angariosu, apprepotentziadu, iscogorosu, iscroccione, ominista, bottoi, ismagliatzu, immagliatzu (it.
smargiasso), trémpinu L, prepotente, attudu, errebeccu, frontudu, matticrudu, balentone, corjgrussu, cumandone
N, prepotenti, tzrepedderi, tzrapedderi, piliesu, rovarollu (it. Rivarolo) C, priputenti, bragheri (piem. blaghè),
ischórthiggu, riberò S, priputenti, preputenti, ribaldu, spiddottu G
presente agg. mf. [present, présent, presente, anwesend] presente LN, presenti C, prisenti S, presenti, prisenti G
presenza sf. [presence, présence, presencia, Anwesenheit] presèntzia, presènscia L, presèntzia, presènsia,
presèssia accaru m. N, presèntzia C, prisènzia S, prisènzia, presènzia G
prèside smf. [headmaster, proviseur, director de instituto, Schulleiter] préside LN, présidi NCS, prèsidi G
presidente sm. [president, président, presidente, Präsident] presidente LN, presidenti C, prisidenti S, presidenti,
prisidenti G
preso pp. agg. [caught, pris, prendido, genommen] leadu, tentu, aggarradu, affuntesu, pinnigadu L, picau, leau,
aggantzau, aggarrau, lebau N, pigau, leau, poderau C, presu, pigliaddu S, presu, piddatu, prindutu G
presso avv. prep. [near, près de, cerca, bei] affacca, in s’oru, issoru, isorisoros, accurtzu, approba, approbe,
accante, dae L, accurtzu, issoru, in s’oru, ad(d)oe, a doe, inche, inte, affacca, accante, a prope (lat. PROPE),
apprope N, accanta, approbi, bixinu, càdia, ande, appresu, a lada C; affaccu, vizinu, inné S, accultu, unde, und’è,
appizzu, approbba G
prestare vt. [to lend, prêter, prestar, leihen] prestare (lat. PRAESTARE o it.), imprestare LN, irfestare, prestae N,
prestai, imprestai C, pristhà, impristhà S, pristà, impristà, dà a imprestu G
presto avv. [soon, bientôt, pronto, bald] prestu, chitto (lat. CITIUS), luego (sp. luego) L, brestu, prestu, chittiles,
chitto, chitzo, luego, a coittu, a accoittu N, impresses, prestu, allestru, a sa lestra, abressi, luegus, appressi, chissi,
chitzi, coia, drabessi, gissu C, chizzu, chizzognu, presthu S, prestu, lestru, chizzu, di bon’ora G
presuntuoso agg. [presumptuous, présomptueux, presumido, anmassend] presumidu (sp. presumido), prejumidu,
prosumidu, barrosu, pazosu, unfiadu, imbicconidu, prìamu, volàsticu L, presumiu, presuntzionosu, presuntziosu,
prisintuosu, barrosu, culu de paza, pazosu, pazeri, arroddinu, alchionau, guapu, irgherau, uffrau N, presumiu,
presuntuosu, presuntziosu, bragheri (piem. blaghè), baggianu (it. baggiano), bantaxeri, brantaxeri, catzabùbbulu,
incodinau, palliosu, pallosu, vantaggiosu C, prisumiddu, prisuntuosu, caggafusu, pagliosu, bragheri S, prisuntuosu,
prisumitu, prisummiddu Cs, prisinziosu, paddosu, putriosu, barrosu, birroncu intruffatu, paddinosu Lm, mustardosu
Lm, pritinziosu Lm, imbizzigadditu Lm, impizzichidditu Lm, vantàstiggu G
prete sm. eccl. [priest, prêtre, cura, Priester] peìderu, pidru, preìderu (lat. PRAEBYTER), preìdaru, preidu,
prìdaru, préide (tosc. ant. preite), peidru, pìderu, prìdile, bendesantos, prebiteru (ant.) L, pride, prìteru, preide,
prede, predi, préidi (ant.), preìteru, pìsturu (Tonara), sutzampullittas N, predi, preri, preidi, preiti (ant.), angiamoi
C, preddi S, preti, dominuvobiscu (fig.) G
pretesto sm. [pretext, prétexte, pretexto, Vorwand] pretestu, cóntiga f., androga f., discuja f., iscuja f.,
imbóligu, istiacca f., istibba f., istibbu, còntia f., cóntiga f., filindrengu, filumestu, filùsiga f., filùsigu, fóliga f.,
filonzu, filistoccu, fóiga f., filienzu, troga f. (sp. droga), attreccu, letroga f., acché, còdia f. L, pretestu,
iscaràttile, iscótticu, isticca f., appiu, crobeccu, scusi f.,tema, trocca f. N, pretestu, atzimia f., tzimia f., intzimia
f., scusi f., appìccigu, anta f., arretzallu, arretzàliu, arretzallas f. pl., arrotzalla f., attilla f., istibba, ratzàgliu,
troga f., arrangàsciu, arrenghesciu, arrescega f., arrusciaga f., mappòglia f., pitzeddu, carròtzalas f. pl. C,
pritesthu, ischusa f., chè S, pretestu, picata f., scusa f., stivùciu, alcanittu, culcuveddu, discusa f. G
prezioso agg. [precious, précieux, precioso, kostbar] pressiosu, pretziosu, rimittidu L, pretziosu, pressiosu N,
pretziosu C, priziosu, preziosu SG
prezzo sm. [price, prix, precio, Preis] preju (tosc. ant. pregio), présciu (tosc. ant. prescio), présiu, prégiu, prethu
(ant.; lat. PRETIUM) L, préciu, preju, préssiu, présiu N, prétziu (sp. precio) C, présgiu SG
prigione sf. [prison, prison, prisión, Gefängnis] presone (lat. PREHENSIONE), prejone, presione (ant.), galera,
tzippu m., inserru m. (sp. encierro), bàlliu m., grìbbia, recrusione L, prejone, presone, galera, cippu m., tzippu m.
N, presoni m., prasoi, galera, inserru m., grìbbia, calafossu m. (p. sotterranea; sp. calabozo) C, prasoni, prisgioni,
garera S, prisgiona, prisgioni, prisgiò Lm, insarru m., birigotta Lm G
primavera sf. [spring, printemps, primavera, Frühling] beranu m. (lat. VERANUM), berania, primaera, primavera L,
beranu m., berania, veranu m. N, beranu m., baranu m., benau m., banau m., primavera C, branu m., primmabera
S, branu m., primaera, primmaera, tempu di frùia m. fig. (tempo di latticini) G
principiare vt. vi. [to begin, commencer, comenzar, anfangen] printzipiare, incomintzare, comintzare, intzeccare
L, printzipiare, comintzare N, printzipiai, principiai, cumentzai, inghitzai, intzimiai, sprimitziai, primitziai C,
prinzipià, ischuminzà S, prinzipià, principià, cumincià, scuminzà G
privilègio sm. [privilege, privilège, privilegio, Vorrecht] privilégiu, mandu (sp. mando) L, privilégiu, privilezu,
privilléziu, protzebbos pl. N, privilégiu C, pribiréggiu S, privilegghju, faori, avvantagghju G
processione sf. [procession, procession, procesión, Prozession] poltiscione, prefensone, profiscione, protzessione,
prutzessione, pulcescione, pultescione, pultascione, pultissione, portessione, prucissione, pultzessisone,
protisssione, portissone L, processione,
protzessione, prufessone, professone (cat. professó), profiscione,
pratessone, purfessone, purtessone, pripissione, crufessone N, prucessioni, prufessoni, prufassoni, prafassoni,
brufassoni, brufessioni, brufessoni, crufassoni C, pruzzissioni, prussizzioni S, prucissioni, pruzissioni, prussissioni G
processo sm. [trial, procès, debate, Verlauf] protzessu, debattimentu, dibattimentu L, processu, protzessu,
dibattimentu N, processu, prucessu, dibattimentu C, pruzzessu S, pruzessu, prucessu, dibattimentu G
procurare vt. [to procure, procurer, procurar, besorgen] procurare, pelcurare, percutzare, buscare (sp. buscar),
bruscare, buscacciare L, procurae, procurare, precurare, buscare, cuverare, perculare N, procurai, pricurai, buscai,
cuberai (sp. cobrar), corbai, stantaritzai C, buschà, procurà S, praccurà, pruccurà, prucurà Lm, buscà G
produrre vt. [to produce, produire, producir, erzeugen] prodùere, produire (cat. produhuir), pridùere L, prodùere,
produire, prodùchere N, produsi (sp. producir) C, produzì S, producì, pruducì, produì G
professore sm. [teacher, professeur, profesor, Lehrer] porfessore L, professore LN, professori C, prufissori S,
pruffissori, proffessori G
profondità sf. [profundity, profondeur, profundidad, Tiefe] profundidade, fuccu m., fungudesa, fungulesa, fundu
m. (lat. FUNDUS), fundale m., fùndigu m., isprofundu m., tuvuccaria, burguttu m., penetru m. L, profundidade,
prufundidade, funghesa, fundu m., fundale m., abissu m. N, profundidadi, fundesa, fundu m., parafundu m.,
perefundu m. C, prufundiddai S, profunditai, prufunditai, funditai, funghesa, scalummatu m. Lm (p. marina) G
profumo sm. [perfume, parfum, perfume, Duft] profumu, fiagu ‘onu, fumenta f., fumentu, timu L, prefumu,
profumu, nuscu (lat. MUSCUS) N, profumu, pofumu, fragu bonu, nuscu, àcua ‘e fragus f. C, prufumu, profumu,
fiaggu bonu S, profumu, prufumu, prufummu CS, nuschu S, nuscu, parfummu Lm, fiacu bonu, odori beddu G
progetto sm. [plan, projet, proyecto, Projekt] progettu, proghjettu (Luras), contu, dessignu, imminzu L, progettu,
projettu, prozettu, contu N, progettu C, prugettu S, prugghjettu G
promessa sf. [promise, promesse, promesa, Zusage] prominta, promissa, impromissa (it. ant. impromessa),
promitta, promittentza (cat. prometença), promittida, pruminta, prumissa, prumminta, platicu m. (ant.; lat.
PLACITUM) L, improminta, impromissa, impromitta, impromminsa, imprumissa, prominta, promissa, prumissa,
promitta, impinnassione N, promissa, impromintza, impromissa, promintza, promittentza, promittèntzia,
impromitténtzia C, prummissa, imprummissa S, prummissa, prumissa, imprumissa, imprummissa G
promosso pp. agg. [successful, promu, promovido, versetzt] promóvidu, promossu, approvadu L, approbau N,
promóviu, approvau NC, prumubiddu, approbaddu S, prummossu, prumuitu, appruatu G
pronto agg. [ready, prêt, pronto, bereit] prontu, prontudu, approntadu, ispìcciu, lestru, tzérrimu L, brontu, prontu,
lestru, paratu, parau (cat. parat) N, prontu, lestru, lestu, lésturu C, prontu, appruntaddu, lesthru, ivvesthu S,
prontu, appruntatu, lestru, sgaciatu, speltu G
proprietàrio sm. [proprietary, propriétaire, propietario, Eigentümer] propietàriu, proprietàriu, mere (lat. MAJOR
- DES II,108 o it. ant. messere - Pittau) L, propietarju, proprietarju, mere N, proprietàriu, meri C, propietàriu,
pussidenti S, proppietàriu, pruppietàriu, pruprietàriu, pruppitàriu Lm G
proseguire vt. vi. [to continue, continuer, proseguir, fortsetzen] prosighire, sighire (cat. sp. seguir) L, sichire N,
sighiri C, prusighì, segudai, sighì, cuntinuà S, sighì, tirà innanzi, prusighì G
protesta sf. [protest, protestation, protesta, Protest] protesta, chèscia, chènscia (sp. queja), lamentela, lamentu
m., càntara L, protesta, murrunzu m., lamentu m., coroju m., chèscia N, protesta, chèscia, lamentu m., morrùngiu
m. C, prutestha, ragàglia, lagnànzia S, prutesta, chèscia, lamenta G
protettore sm. [protector, protecteur, protector, Beschützer] protettore, amparadore, bardiadore, baldione,
impignadore, miramentadore L, protettore, santu in corte (fig.) N, protettori, amparadori, appojadori C,
bardhiadori, prutittori S, prutittori G
provocare vt. [to provoke, provoquer, provocar, hervorrufen] provocare, aunzare, inzerrare, tzitziare, alliare
(probm. lat. LIGARE), intriscare (it. ant. intrescare), atticcare, attittare (lat. *AD-TITIARE), mintzidiare, intziliare,
intzullire, inzunzare, inzenzare, inchestare, baltzigare, atziare, atzuare, dispettare, occasionare (ant.), battire a
battu malu L, provocae, provocare, tzuntzullare, untzare, fàchere su derre, intzugare, dare tzitas, occasionare,
pònnere ticcas, purruntzare, attittare, cenciae, tinghittare, tinghidare (lat. INCITARE - Pittau), infusticonare,
intziliare N, provocai, insullai, marrangai, incidai, atzitzai, causai, sintzirigai, fai su tirri-tirri, frobbocai C, pruvucà,
inzirrià, imburumà S, pravucà, pruvucà, pruucà, rinicà, casgiunà, dà locu, inzingà, inzirià, zirighittà Cs, ammarranà
G
prudente agg. [prudent, prudent, prudente, vorsichtig] prudente, prudentiosu, a ojos abbertos, sàbiu, discretu (sp.
discreto) L, prudente, attentzionosu, abbistu, a ocros apertos, attinau N, prudenti, prudentziosu, gudrebi,
mattacuau C, prudenti, cabbisanu S, prudenti, prudenziosu, attinziunatu, discriziunosu G
pubblicare vt. [to publish, publier, publicar, publizieren] pubblicare, pubbricare, imprentare (sp. ant. emprentar)
L, prubbicare, pubbricare, pubblicare N, pubblicai, pubbricai, imprentai C, prubbiggà, pubbriggà S, plubbicà,
pubblicà, pubbricà, prubbicà G
puerpera sf. [puerpery, accouchée, puérpera, Wöchnerin] partajola, partorza, pantorza, partonzana, partorzana,
partera (cat. partera), parturente L, partorja, pantòrgia, prantòrgia, partòglia, partorza, pana, paana (lat.
PAGANA), partera, porporella N, partera, partongiana, pattera, partoxa, partroxa, patroxa, prantoxa, prentoxa C,
parthòggia, parthuggiana S, paltogghja, paltugghjana, palturenti, puspera, liarata a friscu G
pugnale sm. [dagger, poignard, puñal, Dolch] pugnale (it. o sp. puñal), istillu, istilu, istile (it. stilo), brotzu (p.
sardo a lama ricurva; it. ant. broccio o cat. brotxa) L, pugnale, punnale, istillu, istoccu (it. stocco) N, pugnali,
punniali, istillu, stili, strillettu (p. di tipo tedesco) C, pugnari, isthirettu, isthillettu S, pugnali, stillu, studdu G
pugno sm. [fist, poing, puño, Faust] punzu (it. o sp. puño), bucciccone (sp. machicón), busciccone, burtzone,
isbrunzigone, burtzigone, buglione (sp. bollo) L, punzu, pugnu, pùinu, puinu, punnigosu N, pùngiu, bùngiu, pùinu,
puinu, pùini, puini, pùniu, pugnigosu, punnigosu, pinnigosu, pinnegosu, punnugosu, buccicconi C, pugnu, buccicconi,
cagnottu, magottu S, pugnu, bulcioni G
pulcino sm. [chick, poussin, polluelo, Küken] puddighinu (lat. *POLLICINUS), puzoneddu L, puddichinu, puzoneddu
de pudda, ciu-ciu N, pilloneddu de pudda, pilloni de pudda, chiu-chiu (infant.) C, puddigghinu S, puddichinu,
puciuneddu, prusginu, purisginu Lm G
puledro sm. [colt, poulain, potrillo, Füllen] puddedru (lat. *PULLETRU), puddérigu, puddeca f. (p. appena nata),
pulletru (ant.), redu, calarina f., tentorzu (p. di due anni) L, puddedru, puddetru, pruddedu, prudetu, puddéricu,
calavrina f., calabrina f., tentógliu, tentórgiu, tentorju, tentorzu N, purdeddu, pudreddu, puddedru, pruddecu,
prudderu, puddecu, burrincu de cuaddu C, puddréddiggu, puddreddu, annìggiu S, puddetru, puddreddu Cs,
puddéricu, tintògliu G
pulire vt. [to clean, nettoyer, limpiar, reinigen] pulire (lat. POLIRE), annettare, innettare, innettiare, innettijare,
nettare, nettiare, illertare, frobbire (it. forbire), isfrobbire, robbire, allimpiare, limpiare (sp. limpiar), illicchidire,
purgare (lat. PURGARE), mundare (lat. MUNDARE), isbrattare, ispattare, illittire, illitzire, isconiare, ispuligare (lat.
*POLICARE) L, pulie, pulire, innettare, prugare, allicchidire, illicchidire, illitzire, irliurie, istrattaddare, illimpidare,
brobbire, brovire, drobbire, illororzare, illortrare. irdussare, trusulare N, puliri, limpiri, limpiai, illimpiai, spuligai,
scardangiai, scadrangiai, allicchidiri, allicchiriri, forbiri, frobbiri, sciorbiri, xrobiri, prugai, istrexi, stréxiri (lat.
EXTERGERE), scagai, scagatzai C, purì, annittà, frubbì S, pulì, limpià, allimpià, annittà, frubbì, strià, istrià G
pullman sm. [bus, pullman, pullman, Autopullman] curriera f., postale LN, pulman N, curriera f. C, corriera f.,
pulma, pusthari S, curriera f., postali G
pulpito sm. [pulpit, chaire, púlpito, Kanzel] trona f. (cat. trona) L, trona f., corrochinadorja f. N, trona f. CSG
punire vt. [to punish, punir, punir, strafen] punire, castigare L, punie, punire, casticare N, puniri, castigai C, punì,
casthigà S, punì, casticà G
punta sf. [point, pointe, punta, Spitze] punta (lat. PUNCTA), columincu m., cùccuru m. L, punta, pitzu m., pittu
m., cùccuru m. N, punta, putzoni m., pitzu m. C, punta S, punta, pinzu m. Lm, pùnziu m., spunzigonu m. Lm G
puntiglioso agg. [punctilious, pointilleux, puntilloso, eigensinnig] puntigliosu, bettiosu, abbettiajolu, abbettiosu,
puntosu (cat. puntós; sp. puntoso), pirrone, legosu, pundonorosu (sp. pundonoroso) L, impuntilladore,
ispuntilladore, puntillosu, bettiosu, trémpinu N, puntigliosu, puntilliosu, puntosu, abbettiosu, tzaccosu, pertiatzu,
tostadori C, puntigliosu, picchigliosu, ippuntósiggu, perratortha, tirriosu S, puntigliosu, puntosu, picciosu Cs G
puntura sf. [sting, piqûre, puntura, Stich] puntura, punta, punghidura LN, pùnghida, punghinzu m. N, puntura,
punciura, impressida, nentzioni, spinadura C, puntura S, puntura, pugnitura, punzata G
pupazzo sm. [puppet, pupazzo, muñeco, Stoffpuppe] puppone, buattone (piem. büatta), burrattinu L, burrattinu,
pupatzu, tzumbarolu N, burrattinu, trustullu C, pupazzu, pupponi, buattoni, mariunetta f. S, maria carésima f. (p.
di carta con sette gambe usato durante la Settimana Santa), bagattu (it. ant. bigatto), buattoni G
puro agg. [pure, pur, puro, rein] puru (lat. PURUS), lìmpiu (sp. limpio), meru (lat. MERUS), lìcchidu, nidu, nìbidu
(lat. NITIDUS), nettu (cat. net; sp. neto), pulitzu, selestu, selestru, seletu (sardz. it. celeste) L, puru, nidu,
germanu N, puru, sintzillu, lìmpiu, craru, ìnnidu, nidu, sringu, schettu C, puru, nìtiddu S, puru, nètitu, nìtitu,
lìmpidu G
pustola sf. med. [pustule, pustule, pústula, Pustel] bùgula, bùrgula (tosc. brucolo), bubbulicca, buglianca,
bumbullone m., fruschedda, abbajola, iscotza, pabedda (lat. PAPILLA), fustema m., pùstema, pustema, postema,
bescida, pabarùncula L, fruschedda, essia de còchere, brùgula, bullonca, bollonca, nuicciola, popotti m., popóttile
m., semu m., pipisia, pùstula N, pabedda, pebedda, pibisa, ampìstula, bumbulla, burbulla, burbudda, bulluca,
bullica, bubuluca, impudda, latturra, pumpulla C, pabedda, barrugga, brugura, pusthema S, pabeddu m., papedda,
ampudda, ghjadda, caicioni m., caiggioni G
puzza sf. [stink, puanteur, mal olor, Gestank] fiaghina, fiagu malu m., putza, putta, pudidina, pudèmia, pudidore
m., pudesciore m., pudescore m., pudidùmene m., pudìmine m., pudine m., putzina, abbentada L, fracada,
fracadarza, fracu malu m., fracone m., fracule m., fragu m., attuffu m., pudiore m., putioria, putiore m.,
pudessiore m., poporada, putènia, putitina, putitore m. (lat. PUTIORE), abbentada, abbentadedda, mòrforo m.,
mòrmoro m. N, putza, pudesciori m., pudesciura, arrancu m., rancu m. (lat. RANCOR), attuffu m., attuffori m. ,
attùffidu m. C, fiaggu maru m., fiagghina S, puzza, puzzina, odori malu m., fiachina, fracadarza, fiacazzu m.,
fiaghina, fiagu m. Cs, maltinu m., misginghinu m., muscinghinu m. Lm, tuvu m. G
puzzolente agg. mf. [stinking, puant, hediondo, stinkend] pudente, pudésciu, pùdidu (lat. PUTIDUS), prudéfidu,
puccinosu, putzinosu, putincu, putzinu, putzosu, fragheri, fiagosu, culipùdidu, issaltzidu L, pudésciu, pudéssiu,
pudéschiu, pùdidu, putitu, pùdiu, putzinosu, fracosu, fragosu, cosconosu, cosconau, fraculosu, fragulosu, infraculau,
infraculiu, tosconosu, tuffecau N, pudescenti, pudésciu, pudéssiu, putzinosu, putzolenti, putzosu, pùdigu, pùdiu,
pùdidu, pùdriu, insuriu C, puzzinosu, puzzurenti fiaggosu S, puzzolenti, puzzinosu, pudritu, fiacosu, tuscunosu G
qua avv. [here, ici, aquí, hier] inoghe (lat. IN HOC), ainoghe L, ainoche, innoce, innoche, innoge, inoche, in goe,
innoghe, inèconde, noche (a, in) N, innoi, innongi, innoxi, inoxi, innua, innui, meinnoi, meinnoxi, nongi C, inogga,
inogghi S, chinci, chici G
quaderno sm. [exercise-book, cahier, cuaderno, Heft] cadernu, cuadernu, cartolaru (L, cartolarju, cartellàriu,
cuadernu N, cartolàriu, cartulàriu, cuadernu C, quadennu, quadernu, carthurari S, caltulàriu, cuadernu, quadernu
Lm G
quadrato sm. pp. agg. [square, carré, cuadrado, Quadrat] cadradu, cuadratu, cuadradu, cuadru, cadru L, cuadratu,
cuadrau N, cuadrau C, quadratu S, cadratu, cuadratu, cuadru, quadratu Lm G
quadrifòglio sm. bot. (Quadrifolium pratense) [Piccola pianta delle Oxalidacee, simile al trifoglio, dal quale di
differenzia per aver quattro foglioline, e non tre, disposte in gruppi.] ► [four-leaved-clover, trèfle a quatre
feuilles, treból de cuatro hojas, vierblätteriges Kleeblat] ► cuadrifozu L, cuadrifozu, cuadrifólliu N, cuadrivullu
C, quadrifógliu S, cuadrifoddu, cuadrifóddulu, alba lùccia f. G
quadro/1 sm. [picture, tableau, cuadro, Bild] cuadru, pintura f. LNC, quadru, pintura f. S, cuadru, quadru Lm,
pintu, pintura f. G
quagliare vt. vi. [to curdle, se cailler, cuajar, gerinnen] ciagare, cragare, giagare (lat. COAGULARE), cazare,
accolostrare, arruspiare L, accragare, cracare, cragare, incracare,, arrescottare, callai C, giaggà, ciagghinà,
accurosthrà S, cagghjà, acculustrà G
qualche agg. indef. [some, quelque, algún, einige pl.] calchi, calcunu, calunu L, argunu, carchi, crachi N, calchi,
calincunu, cancu C, calchi, calche S, calche, calchi, quarchi Lm G
qualcosa pr. indef. [something, quelque chose, algo, etwas] calchicosa L, carchicosa, calecuna cosa, N, calincuna
cosa, calincuacosa, cuncunacosa C, calchecosa, calchicosa S, calchecosa, calchicosa, quarchicosa Lm, quarcosa Lm
G
qualcuno, -cheduno pr. indef. [somebody, quelqu’un, alguno, jemand] calcunu, calecunu, caligunu, calincunu,
calchiunu, calunu, algunu (sp. alguno), alikis (ant.), alichis, alikis (ant.; lat. ALIQUIS) L, argunu, calicunu, calecunu,
calagunu, calegunu, calincunu, calecoe, callecunu, callinchi, carcunu N, cabancunu, calincunu, calencunu,
calancunu, caincunu, callicunu, callincunu, cancunu, cuncunu, cuncu, chelegunu, argunu, algunu C, calchunu S,
calchiunu, calcheunu, calcunui quarchidunu Lm, quarcunu Lm, algunu, celti, celteccali G
quale agg. pr. interr. indef. [which, quel, cual, welcher] cale (lat. QUALIS), chi LN, cuà ?, ecuà?, eite ci N, cai, cali,
chi C, quari, ca S, cali, quali Lm G
qualìfica sf. [qualification, qualification, calificación, Benennung] cualìfica LN, calìfica N, calìfica, cualìfica,
antima C, quarifigga S, cualìfica G
qualità sf. [quality, qualité, calidad, Qualität] calidade, cabuda, iscera (it. schiera), zenia, genia (it. genia), inzia,
tamagna (sp. tamaño), bentinu m. L, calidade, casta (cat. sp. casta) N, calidadi, callidadi, calirari, ginia, amretza,
mretza C, cariddai, gariddai S, calitai, galitai, galidai Cs, gualità Lm, scera, iscera, ingrinu m. G
qualsiasi agg. indef. [any, n’importe quel, cualquiera, beliebig] calesisiat L, bastes chi siat, cadasisiat, calesiat,
calecasiat, calecasisiat (Vill. Strisaili); , calesisiat, calecosiat (Baunei) N, calecasisiat, calechisiat N, calisisiat,
calisiat, techi C, cassisia S, calichissia, cassisia, chissisia, cassacali, comu si sia, ghjunghja G
quando avv. cong. [when, quand, cuando, wann] cando (lat. QUANDO), cande (ant.), cherra (ant.) , kerra (ant.),
addaghi L, addachi, addinco, daghi, a cantu chi, cando, canno, eccando, otta (it. ant. otta) N, candu, candi (ant.),
dàgada, degada, forma chi C, daghì, candu S, candu, quandu Lm G
quantità sf. [quantity, quantité, cantidad, Quantität] cantidade, cabiddada (sp. capillada), cabuda, muntone m.
(it. ant. montone), mecca (sp. Meca), assétzidu m., cumponzu m., isàsinu m., isériu m., rigore m. L, cantidade,
cantitate, carda, cónduma (lat. *CONDOMA), carràggiu m., fega, fojinada, tanti m. N, cantidadi, cónduma,
cabiddada, calda, barrigada (grande q.), fràriu m. C, cantiddai S, cantitai, cantidai, marusègliu m., passata G
quanto agg. pr. interr. avv. [how much, combien de, cuanto, wieviel] cantu (lat. QUANTUS), assiat L, cantu, che N,
cantu CS cantu, quantu, quante Lm G
quaranta agg. num. card. [forty, quarante, cuarenta, vierzig] baranta (lat. QUARANTA) L, baranta, coranta N,
coranta (cat. coranta), cuaranta C, quaranta, caranta S, caranta, coranta, quaranta Lm G
quaresima sf. eccl. [Lent, carême, cuaresma, Fastenzeit] carésima, caréjima, barantinu m. L, carésima, caraésima
(Tonara), cuarésima, barantinu m., Rughes pl. N, carésima C, carésima, quarésima S, carésima G
quartiere sm. [quarter, quartier, barrio, Viertel] cuarteri, cuartu (sp. cuarto), carruzu, appendìtziu, trighinzu (lat.
*TRICINIUS) L, cuarteri, trichinzu, tridìngiu, trighignu, trighìngiu N, cuarteri, cuateri, bixinau (lat. VICINATUS),
appendìtziu C, quartheri, càbbura f., ara f. S, calteri, cuartiè Lm, chirrioni, carrugghju, quartié Lm G
quartina sf. [quatrain, quatrain, cuarteta, Vierzeiler] cuartina, battorina, battoretta, cuadretta, muttettu m. (it.
muttetto) L, cuartina, battoretta, battorina N, cuatturina, battorina, muttettu m., repentina, curba de cuattru
versus C, batturina, quarthina S, cualtina, cuattrina G
quarto agg. num. ord. [fourth, quatrième, cuarto, vierte] cuartu, su de bàttor(o), de battor unu LN, cuartu, cuattu,
su de cuattru, de cuattru unu C, quarthu, lu di quattru S, caltu, cualtu, cuartu Cs, quartu Lm G
quasi avv. cong. [almost, presque, cuasi, fast] cuasi, guasi, aggiummai (tosc. agiumai), agghjummai (Luras),
azummai, ajummai, mancuperi, a zisu, a zizu, bell’e bai, bell’e gai, pericue, perigai L, cante, casi, cuasi, belle,
belle e gae, catecantu, eccante, garegante, aggigu, aggigheddu, giai, antzimai, aggiummai, azommai, ozom(m)ai,
poggiummai, porummai, protzimai N, casi (sp. casi), aggiummai, geimai, poggimai, poggiummai, pojimai, protzimai,
bell’e C, aggiummai, guasi, padipoggu, quasi S, casi, cuasi, guasi, guàsgiu (ant.) Lm, accultu G
quattrino sm. [farthing, quatrin, cuatrín, Heller] dinari (gr. denari(on)), nichis, soddu (lat. SOLLUS), battorinu, pisipisi L, dinare, soddu, mugneca f. (sp. mugneca), drìnghili N, dinai, pilla f.. bajocca f. C, dinà, soldhu, pira f., bisibisi S, cattrinu, dinà, pila f., bisgi-bisgi, bisi-bisi G
quattro agg. num. card. [fou, quatre, cuatro, vier] bàttor(o) (lat. QUATTUOR) LN, bàttero N, cuattru, cuàtturu,
bàtturu C, quattru S, cattru, cuattru, quattru Lm G
quello agg. dim. [that, ce, aquel, jener] cuddu (lat. ECCE + ILLUM) L, cudde, cuddu, icudde N, cuddu C, chiddu S,
chiddu, cuiddu Lm G
quesito sm. [question, question, requerido, Frage] dimanda f., pregunta f., chistione f., cuesitu L, dimanda f.,
precontu N, pregunta f., chistioni f., dimanda f. C, chisiddu, quisiddu, dumanda f., prigonta f. S, cuesitu,
dimmanda f. pricontu, chistioni f. G
questione sf. [question, question, cuestión, Sache] chistione, chistionu m., allega ,tribùgliu m. L, chistione, allega
N, chistioni cristioni, baddarocu m., moni C, chisthioni S, chistioni, quistioni Lm, ingianga G
questo agg. dim. [this, ce, este, dieser] custu (lat. ECCE + ISTUM), iste (ant.; lat. ISTE) L, custu, custe N, custu C,
chisthu S, chistu, cuessu Lm, quistu Lm G
questore sm. [quaestor, préfet de police, cuestor, Polizeichef] cuestore LN, cuestori C, quisthori, chisthori S,
cuestori G
qui avv. [here, ici, aquí, hier] ainoghe, inoghe (lat. IN + HOC), cughe L, ainoche, inoche, inoce, inoe, innoce,
innoche, innoge, innoe, inongi, ince, ineco, moe, noche (a, in), bienoge, cutzi, ibue N, innoi, innoxi, inongi, inoxi,
annongi, indenongi, innongi, innua, innui, mei, meinnoi, meinnoxi, nongi, ibua, custia C, inogga, inogghi S, chici,
chinci, inoghi, qui Lm G
quiete sf. [quiet, calme, sosiego, Ruhe] assussegu m., sussegu m. (cat. sossego; sp. sosiego), sussegada, assulena,
ausentu m., pasu m. (lat. PAUSUM), paru m., arresettu m., discansu m. (cat. sp. descansar), abbrandu m. (sp.
ablandar), asseliada, asséliu m., seju m., càlema, chietesa, chietùdine, subbacada, calma L, carma, chietesa,
assantu m., cadumonzu m., pache, asséliu m., pasu m., sussegu m. N, chietùdini, abbàsiu m., assébiu m., assélgiu
m., asséliu m., assussegu m., discantzu m., pàusa, pausadroxu m. paxi, C, chieta, arrisettu m., assussegu m., pazi,
assentu m. S, chiettà, chiittù, chiettù, discansu m., risettu m., assentu m., assussegu m., sussegu m. G
quintale sm. [quintal, quintal, quintal, Doppelzentner] cuintale LN, chintari, cuintari C, quintari, cantari S,
chintali, cuintali Cs G
quota sf. [share, part, cuota, Beitrag] cuota, parte, derrama (sp. derrama), tantu m., porrada, porrata (cat.
porrata); altura L, cuota, derrama, parte; artura N, parti, prorata, tanda (sp. tanda), tanti m., mota (cat. mota);
artura C, quota, purradda; althària S, cuota, pulzioni; altittù G
quotidiano agg. [daily, quotidien, cotidiano, täglich] cotidianu L, de onzi die, de cada die, fittianu LN, cotidianu,
vettianu, vittianu N, de dogna dì, donnì, fittianu, cotidianu C, cotidianu, di dugna dì S, di dugna dì G
rabbia sf. [rage, rage, rabia, Zorn] arràbbiu m., ragiolu m., rajolu m. (r. del cane), ragiolu m., arrajolida,
arrajolamentu m., arrejolu m., raja, airu m., arrennegada, arrennegamentu m., arrennegu m., affutta, futta (it.
ant. fotta), bèttia, birchidda, bischiza, arrealia, realia, bùzara (genov. búzzera), corina (it. ant. corina), collòbbia,
puscema, venza (cat. venja) L, arràbbiu m., ràbbia, rajolu m., arrajoladura, arrosolu m., rasolu m., reghentia,
arragone m., corina, pundu m., venga, venza, grema (cat. cremar) N, arrabbiori m., arràbbiu m., arrennegadura
tudugu m., studugu m., feli m., fexi m., futta, affutta, affùttara, fèngia, staccu m. C, ràbbia, arràbbiu m., affutta,
pòccia, raioru m., arraiuraddura, arrauraddura S, ràbbia, ràpia, irraiolu m., bùstica, curina, crebbu m. Cs, affutta,
futta Lm, feli m., raiolu m. G
raccattare vt. [to pick up, ramasser, recoger, aufheben] regògliere, accoglire L, arrappare, collire, accapidare,
cuscuzare, scabecciae, scabulie, scùrfere N, arregolli (de terra), scruffuliai C, accuglì S, accuddì, piccuddà,
accapità, rimucchjulà G
raccolto/1 sm. [harvest, récolte, cosecha, Ernte] arregóglida f., arregorta f., regolta f., regorta f., incunza f.,
incunzera f., bóddida f., boddidura f., campianadura f., manitzada f. L, arregorta f., regorta f., incugna f.,
incùngia f., incunza f., incugnadura f., abbacidóngiu N, arregorta f., regotta f., incùngia f. C, accoltha f.,
incugna f. S, rigolta f., incugna f. G
racconto sm. [story, narration, narración, Erzählung] contu, contadu, contàscia f., contànscia f., contàssia f.,
contadoria f., recontu, palistòria f., paristòria f., relata f., rellata f., nareju, naravella f. L, contu, contàntzia f.,
contàssia f., cónticu, cuentu, paristòria f., fàvula f. (lat. FABULA) N, contu , cuentu, paristòria f. C, contu,
cuntaddu, paristhória f. S, contu, cuntatu G
radice sf. [root, racine, raíz, Wurzel] raiga (lat. *RADICA x RADICULA), arraighina, raighina, raighine (lat.
RADICINA), arigalza, fundaju m. L, arradichina, arradicra, arraegina, ràica, ràdica, radichina, raichina, raicrina,
arraighina, arrejina, cóssiga N, arraiga, arraxina, arraxini, arrexina, réxina, arréxini, arreìgini, arreìxini, arrexini,
arraìxini, arraixini, arraxii, arrìg(h)ini, reixi, réxini C, radizi, raighina S, radìcia, irradìcia, radica Lm G
radio sf. [radio, radio, radio, Radio] ràdiu, aràdio LN, arràdiu m. N, arràdiu m., ràdiu C, ràdio, ràdiu S, ràdiu,
arràdiu Lm G
raduno sm. [rally, rassemblement, reunión, Versammlung] accorradura f., accorru, attoppadura f., attóppida f.,
attóppidu, attoppu, abboju, accolondrada f., accolondradura f., L, addóbbiu, addoppu N, accorru, accorramentu,
accumonamentu, pinnigu, arregorta f., raunantza f., radunu C, radunu, accurramentu, adunadda f. S, accudita f.,
aggrumu, accorru, ammandramentu, radunu, randumata f. Lm G
rafforzare vt. [to reinforce, renforcer, reforzar, verstärken] raffortzare, rinfortzare, affortigare, affortzare,
infortigare, infortire L, affortiae, afforticare, ifforticare, inforticare, riffortzare N, affortiai, affortzai, fortaléssiri,
incrabionai C, rinfuzzà, rifuzzà S, rinfulzà, rinfurzà Cs G
raffreddore sm. med. [cold, rhume, resfrío, Erkältung] ramadia f., remadia f., romadia f., romadiu, rema f. (it.
ant. rema), arremadura f., refreada f., refreadura f., refreu, refriu (sp. resfrío), resfreadura f. (sp. resfriadura),
resfriadu (sp. resfriado), rivriu, L, arremadiu, arromadiu, arresfriu, romadia f., ramatia f., arramatia f., refriu,
rifriu, arrema f., ammormonzu N, arresfreu, arrisfriu, arresfriu, erresfriu, resfriu, refriu, resfriadura f., arresfriori,
arrisfriori, arremadiu, arromadiu, ramadinu, arramadinu, ramadiu C, rumaddia f., rumaddiu S, risfriu, risfriatura
f., irrisfriata f., irrisfriatura f., caldafriosa f., rimprisura f., rifridori Lm G
ragazzo sm. [boy, garçon, muchacho, Junge] pitzinnu (lat. PISINNUS), piseddu (lat. PISELLUM), piccioccu, piccoccu,
fancellu (it. fancello) L, pitzinnu, piccioccu, pitzoccu, pistercu, pisinnu, piseddu, pubiddu N, piccioccu, pipiu,
piseddu, piccinnu C, pizzinnu S, piccinnu, steddu, isteddu, mascé G
ragionare vi. [to reason, raisonner, razonar, argumentieren] arrejonare, rajonare, rejonare, rettonare,
chistionare, attibbire L, resonare, arrejonare, arresonare, chistionare N, arraxonai, raxonai, arregionai, arrexonai,
chistionai C, rasgiunà, arrasgiunà S, rasgiunà, irrasgiunà, arrasgiunà Lm, ragiunà Lm G
ragione sf. [reason, raison, razón, Vernunft] rajone, rejone, rasione (ant.), rathone (ant.; lat. RATIO, -ONE), allega
L, arresone, arresonu m., rejone, resone, chistione N, raxoni, rexoni, arregioni, arrexoni, arraxoni, arresoni (ant.)
C, rasgioni, seru m. S, rasgioni, irrasgioni, resoni, ragiò Lm G
raglio sm. [bray, braiment, rebuzno, Jahen] órriu, arrónchidu, bórridu, corróghinu, irronchiamentu, irrónchiu,
istalórriu, roncu, runcu L, órriu, corriginu, corrinu, corróchinu, corrónchinu, orrónchiu N, arroncamentu,
arroncadura f., corrinu, currughinu, corrùxinu, corróxinu, currùxinu, curruxu C, arroncu, arrónchiddu S, roncu,
irroncu G
ramingo agg. [roving, errant, errante, umherirrend] vagabundu, rundanu, girellone, banduleri (cat. bandoler),
perdulàriu (sp. perdulario), ramengo, -u, ramingu, remengu L, arremingu, remengu, zirellu, faghineri, rundanu,
rundajolu, rundellu, bagamundu (tosc. vagamondo), tzincavesu N, bagamundu, perdulàriu, andariegu (sp.
andariego), garroneri, arrolieri C, vagabundu, vagamundu, cirundroni, pirdhurari, cipitó S, rugghjuloni, ramengu
Lm, scurrimundu, bacamundu, curriolu, banduleri G
ramo sm. [branch, branche, rama, Ast] rattu (lat. BRACHIUM), ramu (lat. RAMUS), rampu (it. rampo), rambu,
meuddinu, nae f. (lat. NAVE), camba f. (r. sottile; lat. CAMBA), cambu, càlamu (lat. CALAMUS), ara f., vara f. (lat.
VARA) L, arrama f., arramu, ramu, branca f., brattu, nae f., rampu, arrampu, rambu, camba f., bara f., carba f.,
carva f. (da una ant. rad. CARB-, CARV- ), froghedda f., chima f. (lat. CIMA x CYMA), gratzu, prutzu, purbu, vara f.,
varu (r. biforcuto) lat. VARUS) N, nai (de àrburi) f., ramu, arramu, arrampu, brancu, bratzali, trassali, artzali (r.
lungo), potzari, cambiolu, cambu, ala f. (r. grande) C, ramu, rantu, rattu S, ramu, rammu Lm, rampu, rattu Cs,
annou, bracciali (r. più grosso di un albero), vitta f., chimoni (r. terminale) G
rancore sm. [rancour, rancune, rencor, Groll] rancore, ràngulu (it. ant. rángolo), cogorone, auncada f., unca f.,
uncu, grumone, grumore, ruinzu (lat. *AERUGINEUS), élimu, felenu, malàstiu L, rancore, arrancu, gromone,
gromore, grumone, grongone, grema f. (cat. cremar), malusàmbene, tìrria f. (sp. tirria), rancore N, rancori, agriori,
arruìngiu, bibba f., noscu, scàddiu C, rancori, ódiu, uncu S, rancori, irrancori, picundia f., unca f. G
rapace agg. mf. [rapacious, rapace, rapaz, räuberisch] francudu, arrampionadore, ungresu, furàntzulu, benturzinu,
rapatze L, alarpu (cat. alarb; sp. alabre), francudu, francutu, furone, cannedderi, aschinzu, avu(t)zu N,
aggrippiadori, affarruncadori, farruncau, abuzu, alabri, alarpi, grùndili, spraderi, acchiladori C, rapaci, ladru S,
pridagghju, latru G
rapina sf. [robbery, rapine, rapiña, Raub] irrabinada, irrabinadura, irràbinu, rapina, fura, irrobatóriu m.,
arrobatóriu m., arrobaria (ant.; it. ant. rubaria), irrobaria L, arrapina, rapina, irdorrobatóriu m, irrobatorju m.,
fura prana, arraspinzu m., rùnchiu m. N, rapina, fura, fura prana, arrelantzu m. (cat. rellans), arraffadura,
derrobatóriu m., derrobu m., sdarrubatóriu m., sdorrobu m. C, rapina, fura, ciappa, aggrassamentu m. S, rapina,
furazzina, aggrassazioni, grassazioni G
raramente avv. [seldom, rarement, raramente, selten] raramente, a raru, a intardos L, raramente, a lascu N,
raramenti CS, raramenti, a volti fadduti, a iscantu, a scantu G
raspa sf. [rasp, râpe, escofina, Raspel] raspa L, arraspa, raspa N, , arraspa, arrega C, ràippa, raspa (ballo) S, raspa
G
rassomiglianza sf. [similarity, ressemblance, semejanza, Ähnlichkeit] assemizu m., assimizu m., assimbizu m.,
simizada, simizadura, abbrembu m., abbrembada, assembrada, aerzu m. L, assimbiju m., assimizu m.,
assimizàntzia, assembrada, ghettadura, aérgiu m., agherju m., agherzada, gherju m. N, simbillàntzia,
assimbillàntzia C, assimigliànzia, assibisthànzia S, sumiddènzia, assumiddènzia, sumiddanza, simiddànzia, sumidda G
rattoppo sm. [patch, rapiéçage, remiendo, Flicken] tàppulu, tzàppulu, tzappugnida f., isprallanga f.,
attrabungadura f., ammedditzadura f., attripizonada f., attripizonadura f., remendu L, atzàppulu, atzappulonzu,
sàppulu, tàppulu, araganzu, attapparattada f., imbuddada f., tapparattu N, appuntroxadura f., appuntórgiu,
appuntroxu, ciappu, itzàppulu, sàppuli, sàppulu, zàppulu, atzappuladura f., affioncadura f., impipadura f., gàia f.,
gaiedda f.(cat. gaya), tzappixeddu C, zàppuru, tuppa f. S, zàppulu, zappuleddu, tripicioni, catredda f. G
rauco agg. [hoarse, enroué, ronco, heiser] arroghidu, arrughidu, sarragadu, sarragosu, sarregadu, serragadu,
asserrajadu, serrajadu, serregadu, affrenadu L, assorrocatu, aggargastatu, attaoccau, sorrescau, sorrescrau,
sorrocrau, sorrogau, sorroschiau, vochisorrescrau N, arragau, arragacciolu, arragatzau, isarrogau, rancisonu,
serrogau, sarragau, sorrogau, serregau C, arrughiddu S, arruchitu, arrughitu G
razza/1 sf. [race, race, raza, Rasse] ratza, arratza, zenia, genia, intzia (it. genia), erèntzia, arèscia, arèntzia,
rébula, répula, areu m., ereu m., arese, rese, arrese (lat. RES), iscera, ischera, iscetta, cria, casta (cat. sp. casta),
chitta L, arràccia, arratza, ratza, iscraza, casta, istrippa, istrippile m., ereu m., eredile m., répula, arrampu m.,
arrampile m., arrampiu m., scattile m., zenia, greza, greze N, ratza, arratza, erèntzia, arèntzia, arentzia, erxu m.,
arrampili m., arrépula, ginia, iscrìpia C, irrazza, razza, répura, istheppa S, razza, sciatta, genia, rébula, rébura,
nascènzia, èglia, elga, vèglia, vinia G
re/1 sm. [king, roi, rey, König] re, reghe (ant.; lat. REX, REGE) LN, rei, urrei, gurrei (sp. rey) C, re S, re, irrè G
reame sm. [kingdom, royaume, reino, Reich] regnu, logu (lat. LOCUS) L, rennu, reàmene, locu N, rennu, logu C,
riamu, riami, regnu S, reamu, riamu G
recinto sm. [enclosure, enceinte, ceñido, Einfriedung] retzintu, recintu, cunzadu, corrale (cat. sp. corral), chirra f.
(lat. CIRRUS), corte f. (lat. COHORS, -ORTE), accorramentu, accorradorzu, accorru, mandra f. (lat. MANDRA),
màndria f., mandrile, pasciale (crs. pasciale), cuju, cruju, chìrria f., rollu, rógliu (cat. rotlle), iscorratzu,
iscorrattu, accorratzu, grusu, arroccu L, accorradorzu, accorru, aggorru, ceringiolu, crùsiu, cunzau, corrarzu,
cortijale, chirrone, chirrione, serratorju, tzirrone (r. coperto per suini), chirra f., chìrria f., cubilarja f., arrolu,
mandra f. N, cungiau, mandra f., corti f., coti f., cortillari, accorradórgiu, corrali, corratzu, corràrgiu, corraloni (r.
grande; sp. corralón), accagnu, incotta f., cirra f., xirra f., appalladroxu, precintu C, rizzintu, pasciari, chisura f. S,
currali, mandrioni (r. per pecore e capre), mandriola f., chirra f., minda f. (r. riservato a pascolo), chiostru, chjusu,
ricintu Lm G
recitare vt. [to recite, réciter, recitar, vortragen] retzitare, rasare, resare (r. le preghiere; sp. rezar) L, recitae,
recitare, retzitare, rasare N, recitai, retzitai, arresai C, recità S, ricità, risà G
reddito sm. [income, revenu, renta, Einkommen] renta f. (sp. renta), renda f. (cat. renda), intrada f., arrendu (sp.
arriendo), fruttu (lat. FRUCTUS) L, intrada f., renda f., arrenda f., fruttu, rédditu, rénditu N, renda f., arrenda f.,
renta f., arrenta f., renduda f., arrenduda f. (r. agricolo) C, rédditu, rèndidda f., arrendu S, intrata f. G
regalare vt. [to present, donner, regalar, schenken] regalare, dare su presente, grangeare, ingrangeare,
ingranzeare, ingraenzare (cat. grangear; sp. granjear), donare (lat. DONARE) L, regalare, arregalare, erregallare,
donare, dare su presente, strinae N, regalai, arregalai, arregallai, donai, indonai C, rigarà, dunà S, rigalà, irrigalà,
irragalà, dunà G
regalo sm. [present, cadeau, regalo, Geschenk] regalu, donu (lat. DONUM), grange, grangeria f., granzeria f. (sp.
granjería), grangeu, granzeu, ingranzeu, ingraenzu, lustrina f., presente, dàdida f., dàdiva f. (cat. sp. dádiva) L,
arregalu, erregallu, regalu, presente, donu, viellassa (vie e lassa) N, regalu, arregallu, arregalu, arregalia f.,
arregalladura f., donu, dàdiva f., grange, grangeria f., brìssia f., callentaria f., arreccumandìtzia f. C, rigaru,
grangeu, donu S, rigalu, irrigalu, donu G
regina sf. [queen, reine, reina, Königin] reina (cat. reina), reghina (ant.; lat. REGINA) L, erregina, reina, rezina N,
reina, arreina, reixina, donna de logu C, regina, rigina S, regina, rigghjna, riggina Lm, raina G
regione sf. [region, région, región, Region] regione L, rezone, regione, rezione N, arrejoni, regioni C, regioni S,
rigghjoni, regioni, rigioni G
registro sm. [register, registre, registro, Register] registru, rezistru, lezistru, legistru, cartolàriu L, erregistru,
lezistru, rezistru, registru N, arregistru, registru, listra f., listràrgiu, listràriu C, registhru, rigisthru S, rigistru,
irrigistru, ricistru, ricistu, irricistru, irricistu G
regola sf. [rule, règle, regla, Regel] régula, rétima, regra, rega, deda, revréscia L, arrégula, régula, regrèssia
(probm. sp. reglar), rétima, canatzu m. N, régula, arrégula, arrégulla, regla (cat. regla), arregla C, régura S),
régula, dittamu m., dittàmini m. G
relazione sf. [report, relation, relación, Bezug] relassione, relata, relatada, relatadura LN, relatu m. L,
arralatamentu m., arrelatu m., arrolocioni, relata, rellatta, relatzioni, rellatzioni C, rerazioni, rirata S, rilazioni,
relattu m. G
remare vi. [to paddle, ramer, remar, rudern] remare LN, remae N, remai, arremai C, remà, arrimiggià S, rimà,
irrimà, bugà Cs G
rena sf. [sand, sable, arena, Sand] rena, arena (lat. ARENA) LN, arena C, rena S, rena, irrena G
rendere vt. [to give back, rendre, rendir, zurückgeben] rèndere (= it.), fruttare, dàresi in manu, torrare (lat.
TORNARE) L, rèndere, rènnere, torrare N, rendi, fruttai, torrai C, rendì , rindì, turrà S, rindì, irrindì, turrà G
rene sm. anat. [kidney, rein, riñón, Niere] rene (lat. REN, RENE), runzone (it. rognone), orrungione, renule (r. delle
bestie; lat. *REN + -ILE), nerule L, arrene, rene, errigu, nerule, orrunzone N, arrigu, errigu (lat. RENIC’LU), arrene,
arrei C, rignoni S, renu, rugnoni, rognoni Cs G
repubblica sf. [republic, république, república, Republik] repùbblica, reprùbbica L, reprùbbica, repubbrica N,
arrepùbbrica, repùbbriga, repùbblica C, reprùbbigga S, reprùbbica, repùbbrica, ripùbbrica G
requie sf. [rest, repos, reposo, Ruhe] arrèchias, rèchias pl. (rel.), rèchie, rechiemeterna, riposu m., pasu m. (lat.
PAUSUM), asséliu m. L, arrèchias, rèchias, pasu m., riposu m., asséliu m. N, paxi, pasu m., pàsiu m., arrisettu m.,
arrèchia (rel.), rèchia, rechiemeterna C, pazi, pasu m., arrisettu m. S, risettu m., irrisettu m., avvèniu m., riposu
m., reque Lm G
respinta sf. [repelling, repoussement, rempujón, Rückstoss] respinta, catzada, nega, revudu m. L), respinta,
rebuzada, catzada, nega N, arrefudu m., arreusadura, arrecusadura, craccadura, scroccorigadura (r. a scuola) C,
ripinta, cazzadda S, rispinta, cundilata, culondrata G
respiro sm. [breath, respiration, respiro, Atem] respiru, alenu, àlidu (lat. HALITUS), alientu (sp. aliento), ànida f.,
ànidu, émida f. (r. affannoso), espera f., fiadu (it. fiato o lat. FLATUS), impasada f., assuppu, ispirada f. L,
arrespiru, respiru, àlidu, alenu, alientu, sùffiu, sùlidu, suppeddu (r. affannoso), ispirada f. N, arrespiru, respiru,
àlidu, alientu, allientu, assuppu, tzùffiu C, ripiru, arenu, pàsana f., mùsciu S, rispiru, irrispiru, alenu, fòddita f.,
sùlita f., ùlita f., ùlitu, ànsima f. (r. affannoso) G
restauro sm. [restoration, restauration, restauración, Restaurierung] accontzu, accontzadura f., agontzu,
agontzadura f. L, accontzu, accontzadura f., attrossadura f., restàuru N, arrecasciadura f., recasciadura f. C,
risthàuru, acconzu S, ristàuru, accunciatura f. G
resto sm. [rest, reste, resto, Rest] restu, rusuzu, resìdiu, fundana f., fundaritza f. (lat. FUNDUS), sobra f. (sp.
sobra) L, restu, avantzu, sobru, sorbu, ispittùlliu N, arrestu, orrestu, restu, arrèspia f., sobra f., piccu (cat. pico) C,
resthu, abanzu S, restu, arrestu, avanzu G
rete sf. [net, filet, red, Netz] rete, retze, retza (it. rezza), càstiga, càstia (r. per trasportare la paglia; lat.
CASSICULUM), óbiga (genov. goppo) L, rete, arretza, retza, erressa, ópiche N, retza, arretza, reti, bolìggiu m. (cat.
bolitx) C, rezza S, rezza, irrezza G
rettile sm. [reptile, repile, reptil, Kriechtier] terpe f. (lat. SERPES), tirpia f., terpia f., tilpia f., tirpia f., tripia f.,
tzerpia f., tzerpulia f. (r. in generale), réttile L, rettiliu, ertiliu, terpia f., arrabbios pl. N, arrettulia f., réttili,
tzerpi f., tzrepi f., tzarpia f., tzerpia f., tzrepiu, tzurpia f., coloru, arresi f., resi f., resia f., arresia f., rèsia f.,
arrasia f., arresiu, serpiu C, réttiri, saipenti S, rittili G
revolver sm. [revolver, revolver, revólver, Revolver] revórveru, rivólvoro, revórvaru, pistola f. L, revórvaru,
revòrvoro, rivòrvoro, pistola f. N, pistola f., cagafogu (it. cacafuoco) C, rivòivaru, pisthora f. S, rivòlvaru, pistola f.,
tilzetta f., rivultella f. G
riassunto/1 sm. [resumé, résumé, resumen, Zusammenfassung] resumu (cat. resum), rusumu, resùmene (sp.
resumen), riassuntu L, riassuntu N, resùmini, arresùmini C, riassuntu S, risuntu, assuntu G
ribasso sm. [fall, rabais, rebaja, Rabatt] rebàsciu, ribàsciu, rebassu L, rebàsciu, ribassu, imbarattonzu N, rebàsciu,
arrebàsciu, ribàsciu C, abbasciamentu, ribàsciu, ribassu, imbarattamentu S, ribassu G
ribelle agg. mf. [rebellious, rebelle, rebelde, rebellisch] rebelle, rebellu, ribellu, rempellu, repellu, arrumpellu,
rumpellu, rempellosu, reberde, repedde, reverde, reberdosu, rebestu, ribestu (it. ant. rubesto), rimpeddu,
ammuttighinadore, chertadore, chertosu, felone, fellone L, reberde, reverde, repellu, arreberdau, ribellu N,
rebellu, arrabellu, arrebellu, arrebeccu, rebeccu (cat. rebec) C, ribellu, rimpeddu, irribeddu S, ribeddu, irribeddu,
ribèstiu, irribèstiu, ribestu G
ricamo sm. [embroidery, broderie, bordado, Stickerei] recamu, ricamu, recramu, ricramu, lecramu, brodadura f.,
brodamentu, broderia f., obru, obradura f. L, arricamu ricamu, ricramu, recramu, N, arrecamu, arricamu, recamu,
ricamu, abbrodu, bordadura f., bordau, abbordau, borderia f., brodau, abbrodau, broderia f., brodadura f.,
abbrodadura f. C, ricamu, ribuntu S, ricamu G
ricavo sm. [proceeds pl., profit, provecho, Ertrag] incàsciu, profettu (it. ant. profetto), intrada f., balanzu L,
incassu, arrendu (sp. arriendo), intrada f. N, incàsciu, arrenda f. (cat. renda), arrenta f. (sp. renta), ricavu C,
ricabu, prufettu S, acchittu G
ricco agg. [rich, riche, rico, reich] riccu, ricchizolu, assiendadu, valerosu (sp. valeroso) L, erriccu, riccu N, riccu,
arriccu, erriccu, bussanti, incabaliu C, riccu, addibiziaddu S, irriccu, riccu, cuprosu G
ricevere vt. [to receive, recevoir, recibir, empfangen] retzire (it. + sp. recibir), retzìere, ritzèvere, accollire,
recivere (ant.) L, arrecire, arretzire, arritzire, erricie, recire, retzire, ritzìvere N, arriciri, erriciri, riciri C, rizzibì S,
arricì, arriciì, irriciì, riciì, ricivì Lm, riziì G
ricordo sm. [memory, souvenir, recuerdo, Erinnerung] ammentada f., ammentu, mentovu, montovu, fentomu,
nodu, arregordàntzia f., arregordu, regordu, regordàscia f., avrinzada f., fontomu, memoriada f. L, ammentu,
amentu, mentovu, montogu N, arragodu, arregodu, arregordu, arregordàntzia f., arregordu, arregodu, arregoru,
regodu, regordu, amentu, ammentu, imbroccu C, ammentu, mimória f., ciaschu S, ricoldu, riguldu, ammentu,
mintou, mintuanza f., funtomu, mimória f. G
ricotta sf. [buttermilkcurd, sérac, requesón, Quark] regottu m., rigottu m. (lat. RECOCTUS), ropicale m., pischedda
(lat. FISCELLA), brotzu m. (crs. bròcciu o piem. bruzzu) L, arrecottu m., errescottu m., recottu m., brotzu m.,
martaddu m., soru cottu m. N, arrescottu m., arrascottu m., arriscottu m., rescottu m., piscedda, brócciu m. C,
riggottu m. S, brócciu m., pischedda, ricottu m. Cs G
ridere vi. [to laugh, rire, reir, lachen] rìere (lat. RIDERE), isgangare, isgangagliare (it. sganasciarsi), iscaccagliare,
iscraccalliare, iscraccalare, iscarcagliare, iscroccogliare, iscagaglionare (r. rumorosamente), chighigliare (r.
scompostamente) L, rìdere, arrìghere, irrìere, errìere, N, arriri, erriri, irriri, riri, C, ridì S, ridì, irridì, iscaccaddà,
schicchinà G
ridurre vt. [to reduce, réduire, reunir, bringen] arreduire L, reduire, ridùere, riduire (cat. reduhir), redùere LN,
abbaccuare, immenguare, ingrustiolare, ispachitzare, reudire, ridùchere N, reduie, reduire, riduire N, redusi,
arredusi (sp. reducir), ammenguai, arremai, irmenguai, smenguai, accugullonai C, riduzì, apprimì, imminuriggà,
imminurittà S, riducì, miminà G
rientro sm. [re-entry, rentrée, encogimiento, Wiedereintritt] torrada f., torramentu, furriada f., recuida f.,
recuidura f. L, torrada f., torramentu, torronzu, recuida f., recuita f., recuinzu, ghirada f., ghiratura f., furriada f.,
recortorzu, regortorzu, approghilada f. N, torrada f., torramentu, furriada f., approillada f. C, turradda f., ricuidda
f. S, riintrata f., turrata f., riccuita f. G
rifiuto sm. [refusal, refus, repulsa, Ablehnung] rebudu, refudu, revudu, revudada f., ribuzu, nega f., dennega f.,
recusa f., reusa f., musuccu, busàmine, bascaràmine, abrogu, iscaitzina f., ismujada f., L, rifiutu, arrefùitu (Gavoi),
refuitu, rifuitu, rebuzu, ricusa f., su chi nono N, arrafudu, arrefudu, arrefuru, arrevudu, refudu, revudu, arrecusa
f., arreusa f., scerfa f., corromatzinas f. pl., scarceddu C, rifiutu, rivudu, ricusa f. S, riviutu, irriviutu, rivutu G
riflessione sf. [reflection, réflexion, reflexión, Reflexion] riflessione, meledu m., appensu m., attinu m., seru m.,
chieta L, rifressione, attinadura, irgianada, irgianamentu m., pessonsu m. N, reflessioni, reflèscia (cat. reflexa; sp.
refleja), arrefrèscia C, rifrissioni S, riflissioni, cunsideru m. G
riga sf. [line, règle, raya, Strich] riga L, arriga, riga, ria N, riga, arriga, erriga, arrégula, tiralìneas f. m. C, riga SG
rilascio sm. [release, mise en liberté, libramiento, Freilassung] rellassa f. L, liberassione f., lassadura f. LN,
lassada f. N, relàsciu, relasciamentu, alliberamentu C, libarazioni f., lassaddura f. S, libbarazioni f., lacatura f.,
lassatura f. G
rima sf. [rhyme, rime, rima, Reim] rima, copla (sp. copla), bojadura, culatzu m. L, rima, croba, crobe, grobe N,
rima, copla, curba, cruba C, rima, góbbura S, rima, lianza, accuppiata, accuppiugnu m. G
rimanere vi. [to remain, rester, quedar, bleiben] restare, abbarrare, addurare (lat. DURARE), atturare, arreare,
appuntare, avantzare, remanere (ant.; lat. REMANERE), manere (ant.; lat. MANERE) L, restare, arreare, firmare
(lat. FIRMARE), abbarrae, abbarrare, rènzere N, restai, abbarrai, atturai (cat. aturar) C, rimanì, risthà, appuntà,
abanzà S, ristà, parà, appuntà, imbarà, arristà, filmà, rimanì Lm G
rimborsare vt. [to repay, rembourser, volver a embolsar, zurückerstatten] rimbursare, torrare insegus L,
rimborsae, rimbussiare, torrare N, remborsai, torrai C, rimbussà, Srimbussà, rimburzà Lm G
rimedio sm. [remedy, remède, remedio, Mittel] rimédiu, remédiu (it. o sp. remédio), médiu (sp. medio),
ammedditzadura f., paru, menda f. L, rimédiu, remédiu, remediada f., remesu, médiu, regrèssia f. N, remédiu,
arremédiu, arrimédiu, médiu, addóbbiu C, rimédiu S, rimédiu, irrimédiu, rimegghju, médiu, basca f. G
rimorso sm. [remorse, remords, remordimiento, Gewissensbiss] remursu, rimursu, anneu, umbra mala f. L, anneu,
pentimentu, pìlicu N, remorsu, remordimentu, arrannósigu, arresséliu C, rimossu S, rimossu, rimolsu, rimorzu Lm,
gàrrigu di cuscènzia G
rimpianto sm. [regret, regret, añorado, Schmerz] rimpianta f., rimpiantu, pibiu, làstima f. (sp. lástima), impudu
(lat. IMPUTARE) L, rimpiantu, impudu N, arresséliu, cumprantu, surrùngiu, spéddiu, duria f. C, duria f., doru,
rimpientu (pp) S, rimpiantu, rimpientu, rivalìa f. Cs G
rinchiuso pp. agg. [shut in, renfermé, encerrado, verschlossen] inserradu, serradu, affrisciadu, tancadu,
acchejuradu, cunzadu, incassandrinadu, incassaradu L, isserrau, serrau, asserregau, accorrau, affrisciau, clau,
tancau N, inserrau, tancau, cungiau, incassillau, incottau, incottiu, incriau C, insarraddu, sarraddu, affrisciaddu,
tancaddu S, insarratu, tancatu, chjusu, accumpulatu Lm, affrisciatu G
rinforzo sm. [strenghthening, renfort, refuerzo, Verstärkung] rinfortzu, refortzu, renfortzu, affortigamentu,
infortida f., cartada f., cartadura f. L, refortzu, riffortzu, rinfortzu, afforticamentu, afforticonzu, arrefortzu,
arrefortzonzu, cartadura f. N, arrefortzu (cat. refors), refortzu, refortzamentu, rinfortzu, affortiadura f. C, rifozzu,
rinfozzu S, rinfolzu, rinforzu Lm, accozzu G
ringraziare vt. [to thank, remercier, agradecer, danken] ringrasciare, ringratziare, ammessedare (sp. ant.
mercedes) L, arrengrassiare, arrengratziare, rengratziare, ringrassiare, ringratziae, ringratziare N, torrai gràtzias,
ringratziai C, ringrazià, turrà li grazi SG
rinuncia, -unzia sf. [renunciation, renonciation, renuncia, Verzicht] rinùntzia, renùntzia LN, arrenùnsia, renùnsia
N, renùntzia, rinùntzia C, rinùnzia SG
rinvio sm. [postponement, renvoi, reenvío, Rücksendung] rinviu, tasida f. L, rinviu, irbiu, irviu, perlongamentu N,
perlongu, rinviu C, rinviu, pròroga f. S, dilazioni f. G
rione sm. [ward, quartier, barrio, Stadtteil] bighinadu (lat. VICINATUS), trighinzu, chirru (probm. lat. CIRRUS - DES
I, 344), bidrinzu, appendìtziu, contrera f. L, bichinau, coinnattu, trichìngiu, trichinzu, tridìngiu, trighignu, chirru N,
bixinau, appendìtziu C, intòrriu, intorru, càbbura f. (r. agricolo), ara f. S, rioni, chirrioni, carrugghju, capu G
riparazione sf. [repair, réparation, reparación, Wiedergutmachung] accontzu m., accontza, accontzadura,
accontzinzu m., agontzu m., agontzadura, ammendadura, arrangiadura, arràngiu m., attacchinada L, accontzu m.,
accontzadura, accontzura, accomodadura, attrossadura, reparadura N, reparatzioni, arrangiadura, addóbbiu m. C,
riparazioni, acconza, accunzaddura, acconzu m. S, riparazioni, agghjustatura, accunciatura, accónciu m.,
accunciugnu m., arrangiata, emenda G
riposo sm. [rest, repos, descanso, Ruhe] reposu, pasu (lat. PAUSUM), pasa f. (lat. PAUSA), pàsida f., pàsimu, pàsinu,
pausada f., pàusu, prajada f., praju, palpu, paru, acchidu, aschidu, asséliu, arresettu, sussegu, assussegu (cat.
sossego; sp. sosiego), ausentu, assentu (cat. assento; sp. ausento), descansu, discansu, arréulu, accuilonzu,
ispaborzu, ispavorzu, ispavorzile (luogo di r.) L, reposada f., reposu, pasu, pàusu, asséliu, discansu, arrépiu,
paratorju, pasadórgiu, pasadorja f., pasonzu N, arreposu, arriposu, reposu, pasu, pausu, abbàsiu, ibbasu, pàsiu,
pàsidu, pàsiru, pausadroxu, appógliu, arrebamentu, discànciu, discantzu, sciorta f. C, riposu, pasadda f., pasu,
assussegu, ausentu, arrisettu, sènzia f. S, riposu, risettu, arrisettu, irrisettu, avvèniu, allenu, assentu, sussegu,
assussegu G
riscaldamento sm. [heating, réchauffement, calefacción, Erwärmung] riscaldamentu, iscaldidura f., accalorada f.,
caentadura f., cajentada f., callentadura f., callentamentu L, riscardamentu, caentamentu, iscaentamentu,
iscallentamentu, iscardidura f., cazentada f., imbuddidada, imbuddidonzu, imbuddidadura N, caglientadura f.,
callentadura f., caglientamentu, callentamentu, scalentadura f., scalentamentu, inguddidadura f. C,
rischaldamentu S, riscaldamentu, scalditura f. G
rischio sm. [risk, risque, riesgo, Gefahr] arriscada f., arriscu (cat. arrisc), riscu, risignu, rìsigu, abbingada f., allutta
f., ispregorzu, apprettone (sp. apretón), chimentu (lat. CAEMENTUM), attrivida f., attrivimentu, attrevimentu (cat.
atreviment; sp. atrevimiento), attrividura f., attrivu, acconcada f., ispabàiu, tzampada f. L, arriscada f.,
arriscadura f., arriscu, riscu, arroddu, attrivia f., attrividura f., atzoffada f. N, arriscada f., arriscamentu, arriscu,
riscu, cimentu, acconcada f., acconcara f., sconcada f., attrevimentu, attrivimentu C, arrischadda f., arrischu,
rìsiggu (it. risico), arrìsiggu, azardhu, accuncadda f. S, riscu, arriscu, azaldu, azaldata f., abbingata f., accuncata
f., arriscata f., arrìsicu Lm, arrìsigu Lm, rìsicu, risegu G
risentito pp. agg. [resentful, ressenti, resentido, wiedergehört] risentidu, annuzadu, auddadu, impulmonadu,
impuntigliadu, appimonadu; torradu a intèndere L, resentiu, risentiu, nechidau, annozau, offesu, ammurriau; torrau
a intèndere, attruffau, ingrumonau, malumoratu N, resentiu, annuggiau, annunggiau, strugnau, unfrau, appocau;
torrau a intendi C, risintiddu, piccaddu; turraddu a intindì S, risintitu, risintutu, ammusciatu, ammurriunatu,
impulmunatu, auffatu; turratu a intindì G
riso/2 sm. [laugh, rire, risa, Lachen] risu, rìsidu, errisu L, risu, errisu, bischìllia f. N, arrìsiu, arrisu, errisu C, risa f.
S, risu, risa f., irrisa f. G
risparmio sm. [saving, épargne, ahorro, Sparen] rispàrmiu, aorru, aurrada f., aurradura f., aurru (sp, ahorro),
acchittu, accolomia f. (it. rust. colomia), avvitada f., avvitadura f., avvitu, evitu, istraviadura f. L, aorru,
arrispàrmiu, rispàrmiu, rispràmiu, rispràmmiu, fìndigu, istrabiadura f., mendecu, aggraneddonzu, aggraneddu, avitu
N, arrispràmiu, respàrmiu, rispàrmiu, stràviu (cat. estalvi), aorru, sparànniu, spràmiu, masserìtzia f. C, rippàimmu,
aorru, acunumia f., acurumia f. S, rispàlmiu, aurru, aorru, aurramentu, urru, acchittu, zìnzicu (crs. zìnzicu),
sparagnu Lm (it. ant. sparagno) G
rispetto sm. [respect, respect, respeto, Achtung] rispettu, barittada f., barittu, remiru, rimiru L, arrespettu,
respettu, rispettu, cuspettu, rezelu (sp. ant. recelo) N, arrespettu, respettu, arrispettu, rispettu accattu (sp.
acato), accattamentu (sp. acatamiento) C, rippettu, ribìria f. S, rispettu G
risultato sm. [result, résultat, resultado, Ergebnis] resulta f., resultadu, risultada f., risultadu, resessida f. L,
arresurtau, resurtau, risurtau, resurtada f., resurtu, risurta, arcansu N, arresultau, arresurtau, resultau, risultau,
arrasutau (pp.), arresutau (pp.), assériu (pp.) C, risulthaddu S, risultatu G
ritardo sm. [delay, retard, retardo, Verspätung] abbistentu, bistentu, istentada f., istentonzu, istentu, isténiu,
imbaru, discódiu, bistentada f., bistentériu, retardu ritardu L, istentada f., istentonzu, istentóriu, istentorju,
istentu, retardu, códiu, discodiada f., tardada f. N, tardantza f., retardu, attrassu, istentu, stentu C, ritardhu,
isthentu, isthèniu S, ritaldu, irritaldu, stentu, istentu, bistentu, sténiu, stintata f., taldanza f. G
ritorno sm. [return, retour, vuelta, Rückkehr] torrada f., torradorzu, recuida f., retorru, torru L, torrada f., torrata
f., ghirada f., ghirata f., ghiratura f., ghironzu, recortorzu, regortorzu N, torradorju, torrada f., torru C, turradda f.
S, turrata f., furriata f. G
riunione sf. [reunion, réunion, reunión, Verbindung] reunione, riunione, accorru m., abboju m., abbojadorzu m.,
attuppamentu m., assortidorzu m., accollocu m., cungruida, ruintada, boddettu m., goddetta (lat. COLLECTA) L,
riunione, aggorru m., addóbbiu m., addoppu m., coddeddu m., coddettu m., goddettorju m. N, reunioni, accorru
m., accorrada, arrólliu m., assoddidura, assoddimentu m., C, riunioni S, riunioni, accudita G
rivalità sf. [rivarly, rivalité, rivalidad, Rivalität] rivalidade, realia, arrealia, rialia, arrialia, arrivalia (ant.), bèttia,
bettiappare m., porfia (sp. porfia), prettu m. (cat. plet; sp. pleito), cuntierra (sp. contienda + gherra), disania L,
ribalidade, rivalidade, contrariedade, pirma, plettóngiu m. N, rivalidadi, porfia, certu m., contienda (sp.
contienda), cumbutta C, ribariddai, cuntierra, prettu m. S, barrancu m., cumbatta, strobbu m., malsangu m.,
disania, gherrapica, cuntierra G
rivolta sf. [revolt, révolte, revuelta, Empörung] ribellione, rebellia, arrempellu m., abbulottu m. (sp. alboroto) L,
rivorta, ribellione, impunna, pilisu m., tzirittu N, reghèscia, arreghèscia, avvolottu m. (cat. avalot), impunna C,
ribillioni, rimpeddu m. S, riolta, abbulottu m. G
robusto agg. [robust, robuste, robusto, stark] robustu, dòbboro, dóbbaru, cartagone, castagone, (sp. cuártago),
valdu (it. baldo), abbrembonadu, iscortzinu, mannoi, rosto (Luras) L, robustu, robustosu, dùbbaru, matzocco,
matzoccu, matzoddu, tóricu, tzùrigu N, robustu, macciùcciu (sp. machucho), codoscu, galioni, grussatzu, introssau,
mannàcciu C, rubusthu, mimbruddu S, rubustu, ribustu, rostu, catrameddutu, burciutu Lm, ribiddutu Lm,
ruzzicunutu Lm G
rognone sm. anat. [kidney, rognon, riñón, Niere] runzone, orrungione, renule L, nerule N; arrigu C, rignoni, rugnoni
S, rognoni Cs, rugnoni, rugnonu Lm G
rompere vt. [to break, rompre, romper, brechen] rùmpere (lat. RUMPERE), rùppere, segare (lat. SECARE),
frànghere (lat. FRANGERE), orrugare, rugare, rugrare, rujare (probm. lat. *CRUCULARE), truncare (lat. TRUNCARE),
assorobbare, atzimare (it. ant. accimare) L, rùppere, secare, rucrare, segare, truncare, chilivriare, istercare,
tzaccare, fàere a bicculeddos N, segai, arrogai, orrugai, scuncordai, destrossai (cat. destrossar; sp. destrozar),
staulai, steulai, stressinai, si scollai C, rumpì, taglià, siggà, iffascià S, rumpì, taddà, fiaccà, intazzà (r. a pezzi) G
róndine sm. orn. (Hirundo rustica) [Uccello dei Passeriformi (Irundinidi) con lunghe ali falcate, becco corto e nero,
occhi scuri, testa grossa e collo corto scuro-lucido, faccia rossiccia e banda pettorale scura, piccola macchia
frontale, coda lunga e biforcuta, zampe scure.] ► [swallow, hirondelle, golondrina, Schwalbe] ► rùndine (lat.
HIRUNDO, -INE), rùndina, rùnnine, rùndine de polce, puzone de santa Lughia m., pudda de santa Lughia L, rùnchile,
rùnchine -a, rùnnine, grùndine, rùndine, urrùndine, orróndine, orrùndine, orrùndula, rùndine maseda, monzichedda,
piggione de beranu m., puzone de santa Maria m. N, arrùndili, arrùndilli, arrùndini, arrùnduli, arrundibeddu m.,
arrùndibi, arrùndora, orróndini, orrùndola, orrùndula, arrùndula, rùndili (m.), urrùndini, rùndibi, rundibeddu m.,
rundinella, pilloni de santa Luxia m., mongittedda, mongixedda C, rùndina S, rùndina, rùndini, rùndula, rundò Lm,
cedda di santu Jacu G
rosario sm. [rosary, rosaire, rosario, Rosenkranz] rosàriu, rojaru, corona f. L, orrosàriu, rosarju, rojarju, corona f.,
prainnoste N, rosàriu, arrosàriu, orrosàriu, arroseri (cat. roser), anzena f., unzena f. (r. di una sola posta; cat.
desena), corona f. C, rusàriu, curona f. S, rosàriu Cs, rusàriu, irrusàriu, curona f., unzena f. G
rosolia sf. med. [rubeda, rougeole, sarampión, Röteln] rosolia, russette m., russettu.m., russetta (it. rossetto) L,
orrosolia, rusulia, rosolia, irfocu m., picotta (cat. pigota), pigone m. N, arrosu m. (cat. rosa), occiada, orciada,
pebedda budra, pigoni de s’arrosa m., rosa maladia, resìpola C, rusuria, russettu m., rosettu m. S, russittu m.,
russittu arestu m., rusulia G
rosso agg. [red, rouge, rojo, rot] rùgiu, ruju, rùggiu (lat. RUBEUS), rubru (ant.), rusu, ispanu (r. chiaro; lat. SPANUS)
L, ruju, rùbiu, arrùviu, rùviu N, rùbiu, orrùbiu, arrùbiu C, rùiu S, rùiu, irrùiu G
rotondo agg. [round, rond, redondo, rund] tundu, retundu, rotundu (lat. ROTUNDUS, RETUNDUS), redundu, rudundu,
rutunnu, tundulinu L, tunninu, tunnu, tundu, trùndulu N, arretundu, retundu, rotundu, tundu, , rodundu,
orrudundu, arroglianti C, tondu S, tundu, rutundu, ritundu G
rovescio sm. [upside down, revers, revés, Rückseite] arrevessu, revessu (cat. revés o it.), rebessu, reversu revésciu,
chilvésciu, deghésciu, dighésciu, imbesse (lat. INVERSE), assalimbesse L, arrevessu, revessu, imbesse, immesse,
orrovésciu, rovésciu, rovessu, tregonada f. N, arrevésciu, revésciu, deghexu, gorpada f., grastus, umbessi C,
ribessu, invessu S, riessu, irriessu, riusu Lm, rivèsciu Cs, invessu G
rozzo agg. [rough, grossier, bruto, grob] ruzu, ruzone, areste (lat. AGRESTIS), mengu (it. menico), mengosu,
camurru (tosc. camorro), giurru, rùstigu, terrale, grusseri (cat. grosser; sp. grosero), carriarzu, ildonadu, pellitzone,
peddone, zubbu L, ruzu, grussulanu, peddone, agreste, ghirrisone, crispisone, covatzu, iscaprionau, grestale N,
grussatzu, grusseri, govàcciu (sp. gabacho), tócciu (sp. tocho), abbastrasciau, braballu, maiolu, tzorbu, àspidu,
runzu, tappiu a crosta, mattalloni (sp. matalón) C, rozu, rùsthiggu, mengu, camurru, piddizzoni, carragasu,
carriàggiu, billoi, irruzuniddu S, rozu, irrozu, malgoni, grusseri, buzali, alvanti, trampasginoni, cagnastronu Lm,
ciavaccanu (sp. chabacano) G
rubare vt. [to steal, voler, robar, stehlen] furare (lat. FURARE), arrobare, irrobare (it. derubare x sp. robar),
pijare, piggiare (it. pigliare), arrappiare (it. arrappare), craspuare, isgrattiare, istaffare (sp. estafar), irrabinare (r.
danneggiando), affranciare, largare (ant.) L, furae, furare, irrobare, ciappare (piem. ciapè), cuccare, pecuzare (r.
bestiame), accrassare, vraschiare, ‘urare, vurare N, furai, fai ciappa, ciappai, scabecciai (r. di nascosto),
sdorrobai, arpiai (cat. arpar), arrelantzai (cat. rellans), aggrunciri, sartillai (sp. saltillo), ghettai a unghitta C, furà,
arrubbà, piggià, pinzà, rampiggià, crabiunà, pisanà, caggaiurà S, furà, sgraffignà, arrubbà, pridagghjà, rimuccchjulà
(r. sul peso), trattà li cincu diti (fig.) G
rubinetto sm. [tap, robinet, grifo, Hahn] rubinetto, iscetta f. (cat. aixeta), tivedda (r. della botte) L, rubinetto,
orrubinetto, iscetta f., scetta, griffone, scrifone, tivedda f. N, griffu (sp. grifo), griffoni (sp. grifón), scetta f. C,
rubinettu, ascetta f., iscetta f., ippina f. (r. della botte) S, brunzinu Lm, rubinettu, scelta f. G
ruga sf. [wrinkle, ride, arruga, Runzel] pija (lat. *PICLA), priga (lat. PLICA), crispa, crippa, pennica, pìnniga,
pinniga, pighinzone, pighizone m., pirchinzone m., pibirinas pl. L, prica, priga, pìnnica, grispa, incrispa,
incrispadura, ruca, rua N, frunza, frùngia, grispa, tavella, tevella, tabella (cat. tavella) C, pìggia, cadrapèccia,
incrippa, incrippiddura, incrucciuppiddura S, grispa, incrispa, pigghja G
rugiada sf. [dew, rosée, rocío, Tau] lentore m. (lat. LENTOR, -ORE), lentóriu m., selenu m., selentu m., serenu m.
(r. della notte; lat. SERENUS), rosiada, rosu m. (cat. ros), rore m. (it. ant. rore), beddia, saghina, saina (lat.
SAGINA), sainàglia, saurra (umidità notturna; lat. SABURRA) L, lentore m., saghina, selentu m., selenu m., orrosu
m. N, rosu m., orrosu m., arrosu m., arrosada (cat. rosada), abbarzu m., sainàglia, serenu m., sanenu m., saneu m.
C, lintori m., saina S, lintori m., silenu m., guazza Lm, limpìgghju m., sainàglia, zainàglia G
rumore sm. [noise, bruit, ruido, Geräusch] rumore, remore (ant.; it. ant. remore), biuldu, biurdu, biliurdu (it.
bigordo), ischimuzu, chimuzu (lat. CAEMENTUM), ispisinzu (r. dei passi), degógliu (cat. sp. degollar), attoloccu,
atturoccu, abbolottu (sp. alboroto), tzócchida f., tzócchidu, tzoccu, insonu, insóniu, sónidu, coccu, mùida f. (lat.
MUGITUS), attabazu, attamazu (lomb. tmagiá), dissàntaru, isdobbiada f., tambeddu, mattimurru (it. ant.
mazzamurro), maudinu, suguzu, suguzada f. (lat. *SUBBULLIARE), rùnzida f., rùnida f. (r. di animali affamati o
nervosi), istróttidu, diffittanu, tiffittanu (dalla rad. TAFF-), dóbbida f., faustu, ijàntinu, intonu, intrigliada f.,
intriglida f., piottinu, simùschiu L, rumore, istripittada f., istripiddada f., istripittu, ischimuzu, dùmmida f., arra f.,
issonu, sonu, trebetzu, treghentu, trecchettu (r. improvviso, e forte), moloju, mughinzu, pìstidu, solotzu, tzoloccu,
piuttu (r. leggero), trùmine, trumùghine, supuzu, beurdu, iscrìvulu, istragore, morichintzu, istragàsciu, istraussu,
strebetzu, turrùmbulu (r. cavernoso) N, arrumoi, rumori, rumóriu, arremóriu, remóriu, arremori, arrumóriu (cat.
remor), romùriu, murigu, morighìngiu, murighìngiu, mammàrgiu, pilighistu, sciumbullu, addobbu, burruliu, degógliu,
stragatzu, stragàsciu, stragamullu, sdorroccu, durrudobbu (r. sordo di crollo), trinchissonus, turrunneus, tzoccu C,
rumori, ramori, rimori, abburottu, rimori Lm, trimuttu, ischimuzu, isthripizzu, zoccu S, rumori, irrumori, mùita f.,
frascàgliu, fràstamu (r. di frasche), pidisugnu, pidisùgnulu (r. dei passi), smùgghjta f., trimuttu, cialbiddana f. (r.
insistente e fastidioso), trostu, dirrùbbulu, bottu, tréulu, sfraizzu, frùzita f., strottu Lm, rui-rui, rurrù, rùmulu (r.
della masticazione), tabba f. (r. di cosa che cade), traccheddu (r. delle ruote del carro), tripittu, ciucchittu, zoccu
G
ruota sf. [wheel, roue, rueda, Rad] roda (lat. ROTA) L, orroda, roda, rota N, roda, arroda, orroda, arrora C, rodda S,
rota, rodda Cs G
rupe sf. [cliff, rocher, roca, Fels] rocca, rocchedu m., rocchesa, roccarzu m., irroccu m., ispéntumu m., iscameddu
m., trema, trèmene m. (lat. TREMEN), raina, runda L, roccarju m., troccu m., troccale m., trèmene m., iscameddu
m., ischérbicu m., iscolladorju m., borroccu m., issùssiu m., contra, treminile m. N, barroccu m., gorroppu m.
(prerom.), marràrgiu m., sderroccu m., spérrima, spéntumu m. C, rocca, trema, isthrampu m., ischuddaddòggiu m.
S, rocca, spèntumu m., arruccatògghju m. G
rutto sm. [belch, rot, eructo, Aufstossen] ruttu, rùttidu, róttulu, rùttulu L, orruttu, ruttu, ogreddu N, rùttidu,
arrùttidu, orrùttidu C, ruttu S, ruttu, rottu G
rutto sm. [belch, rot, eructo, Aufstossen] ruttu, rùttidu, róttulu, rùttulu L, orruttu, ruttu, ogreddu N, rùttidu,
arrùttidu, orrùttidu C, ruttu S, ruttu, rottu G
ruzzolone sm. [heavy fall, dégringolade, rodadura, Sturz] rodulada f., roddulone, tambulone, trumbulone,
istrombulada f., istrombuladura f., istrampada f., bórtulu, iscuccumeddada f. L, bette róddule, lódduru, lùdduru,
lùmburu, orrumuladura f., roddulone N, rumbulada f., arrumbulada f., drabbuladura f., dràbbulu trodolada f.,
tródulu C, rudduradda f., trabintadda f. S, ruzzuloni. rùmbulu, caniolu, tumbulata f., trumbulata f. Lm G
sabato sm. [Saturday, samedi, sábado, Sonnabend] sàpadu (lat. SABATUM) L, sàbadu, sàbudu, sàpadu, sàpatu N,
sàbudu, sàburu, sàbadu (sp. sábado) C, sabaddu S, sàbbatu, sàbbaddu (Cs), sàppatu G
sabbia sf. [sand, sable, arena, Sand] sàbbia, rena (lat. ARENA) L, arena, sàbbia N, arena, anei, arenatzu m. C,
sàbbia, rena S, rena, sàbbia G
sacco sm. [sack, sac, saco, Sack] saccu, tùrralu L, saccu (lat. SACCUS) saccheddu N, saccu, bussinu C, saccu SG
sacerdote sm. eccl. [priest, prêtre, sacerdote, Priester], preìderu (lat. PRESBYTER), preìdaru, pride, peidru,
pìderu, prebiteru (ant.) sacerdote, satzerdote L, pride, prìturu, prede, préide (tosc. ant. preite), preìteru,
satzerdote N, sacerdotu, satzerdotu, predi, préidi, preiti (ant.), babbai C, sazardhotu, preddi S, saceldotti,
sazzaldottu, sazzeldottu, sazzeldotti, preti G
sacrificio, -izio sm. [sacrifice, sacrifice, sacrificio, Opfer] sacrifìsci, sacrifìssiu, sacrifìtziu L, sacrifìciu, sacrifìtziu,
remu (lat. REMUS) N, sacrifìtziu C, sacrifìziu, sagrifìziu S, sacrifìciu, sacrifìziu, fabeta f. Lm G
sacro ag. [sacred, sacré, sagrado, heilig] sacru, sagru (lat. SACRUS), sagradu L, sacru, sagrau N, sacru, sagru CSG
saetta sf. [arrow, flèche, saeta, Blitz] saetta, fritza, raju m. (sp. rayo) LN, virga L, sazettia N, saetta, fèrcia,
làmpara, lampu m. C, saetta, frezza, ràiu m. S, saetta, saitta, frìccia, ràiu m. G
saggio/2 agg. [sage, sage, sabio, weise] sàbiu (it. o sp. sabio), saju, accabadu, accabiadu, assabiensciadu,
assiensciadu, assientziadu, attinadu (sp. atinado), madrigudu, discretu (sp. discreto) L, sàbiu, sàpiu, sapiu,
cundertu N, sàbiu, assentau, attinau, gusariosu, deinu C, sàbiu, sabienti S, assapiutu, sàbiu Cs, sàiu, attalintatu G
sagra sf. [festival, dédicace, verbena, Fest] festa (manna) LN, festa manna sagra C, festha manna S, festa manna,
sagra G
salame sm. [salame, saucisson, salchichón, Salami] salamu, salàmine, tzirisu L, salàmene, salamu N, salàmini,
sallàmini, salaminu, salamu C, sarammu S, salamu, salticcioni G
salario sm. [wages pl., salaire, salario, Lohn] paga f., gàggiu (cat. gatge), salàriu L, salàriu, gerronada f., paca f. N,
paga, gàggiu m., nutzu, salàriu C, paga f. S, paca f. G
sale sm. [salt, sel, sal, Salz] sale (lat. SAL), salippone (s. a granuli) L, sale N, sali, sabi, sai, sàui C, sari S, sali G
saliscendi sm. [latch, loquet, picaporte, Klinke] cricca f. (tosc. cricca), cricchetta f., gióttula (de cricca) f.,
gióttulu, zóttulu, giottuleddu, alcialifala, altzalifala, cala e piga, pighefala, airedda f., furriottu, furrióttula f.,
lóttura f., bulledda f., tzoeddu L, chirca f., bulledda f., iredda f., airedda f., artiefala, craeddu, pighecala (piga e
cala), tzóttula f., zócula f., jócula f., zóttula N, cricca f., chirca f., crìcchia f., cricchia f., crieddu, furriottu,
sùccula f. (sp. súcula), airedda f., giredda f., àrtzia e cala C, cricca f., passadori, gióttura f. S, cricca (di la
(gh)janna) f., alzefala, azzeccala Lm, nòttula f. G
salita sf. [ascent, montée, subida, Aufstieg] altzada, artziada, arciada, alciadura, balciada, pigada, pigadorza,
pigadorzu m., iscala (s. scoscesa), pettorru m., pesantinu m. (s. leggera), collatura (ant.) L, antiada, artziada,
antziada, artiada, artionzu m., picata, pigada, appiccata, appilicada, pesatógliu m., picadorzu m., artine m.,
pettorru m., puntassusu m. N, artziada, arciada, artziadroxa, altina, pigada, pigara, puggiada (cat. pujada),
pesadroxa, pigadroxu m., pontinsusu m., muntada (s. molto ripida; cat. muntada), accirrada, afferrada, avantzada
(sp. avanzada), concassusu, puntassusu C, azzadda, azzaddòggia, pisantinu m. S, alzata, alzatogghja, appiccata,
impinnata, puntinsù m. G
saliva sf. [spit, salive, saliva, Speichel] salia (lat. SALIVA), rùspia, ruspia, rispia L, salia, saliba, saliva, vusina,
fusina, isprumatzu m. N, salia, sabia, seia, siia C, sariba S, salia G
salsa sf. [sauce, sauce, salsa, Sosse] bagna (genov. piem. bagna), abbagnu m., saltza, sartza, satza L, bagna, salza,
sarsa N, bagna, sàrcia, sartza C, bagna, sazza S, bagna, sarza Lm, tuccu m. Lm G
salsiccia sf. [sausage, saucisse, salchicha, Wurst] saltitza, sartitza, saltzitta, salditza (Luras) L, sartitza, saltissu,
sartitzu m , sarditza N, sartitzu m., sattitzu m., sartissu m. C, salthizza S, saltìccia, sarcìccia,-u m. Lm G
saltare vi. vt. [to jump, sauter, saltar, springen] saltiare, sartiare, sartare (lat. SALTARE), brincare (sp. brincar),
brinchiare, lantziare, illantziare (it. lanciare), cadraminciare, bottiare (sp. botar), giumpare, zumpare L, saltare,
sartae, sartare, sartiare, bontzicare, brincae, giumpare, tiddare, zampare, iscradeddiare N, sartiai, sartai, sattai,
saddigai, brincai, pistincai, appistincai, attiddai, tiddidari, tidditai, giancai, tzumpai, zumpai C, salthà, brincà S,
saltà, sartà Lm, brincà, trabancà Lm G
salto/1 sm. [jump, saut, salto, Sprung] sàltiu, saltiada f., sàltidu, sàrtiu, sartu, brincadura f., brìnchidu, brincu (sp.
brinco), bottiada f., bóttiu, giampu, giumpu, jampu, zumpu, cadreddu (s. del cavallo), caddarida f., caddada f.,
cadramissada f., giancu, inséddidu, iséddiu, isséddidu, séddidu, lantziada f., làntziu, illàntziu, illantzu, laspaja f.,
L, saltu, sàrtidu, sàrtiu, seddu, sìddiu, brìnchie, brinchiada f., brìnchiu, brinchionzu, érchidu, iscradéddiu,
cradéddiu, catramissata f., tiddu, zampadura f. N, sàrtiu, sàrtidu, attiddadura f., attiddu, brìnchidu, brìnchiru,
brìnchili, brincu, giànchidu, giànchiru, giumpadura f., giùmpidu, impérriu, sàddidu, séddida f., attìddidu, pistincada
f., pistìnchidu, zumpu C, brincu, brincadda f. S, brincu, brìnculu, sartu Lm, trabancu Lm, bottu G
salume: salùmene L, salumu N, salùmini C, sarammu
S, salamu G
salute sf. [health, santé, salud, Gesundheit] saludu m., salude (lat. SALUS, -UTE) L, salude, salute, valude N, saludi,
salludi C, saruddi, saruddu m. S, salutu m., saluti G
saluto sm. [greeting, salut, saludo, Gruss] saludu, ingrunada de conca f., cerea f. L, saludu, salutu, saludonzu,
cerea f. N, saludu, salludu, saluru, recadu, arrecadu (sp. recado) C, saruddu S, salutu, saluta f., istarruta f. ,
cumenda f. G
salvare vt. [to save, sauver, salvar, retten] salvare, sarbare, castighire L, sarbae, sarbare, sarvare, salvare N,
salvai, sarvai, sarbai, srabai, sravai, si campai (cat. camparse), sprobigai, isprobigai, sprobugai C, saivvà S, salvà,
sarvà Lm G
salvatore, Salvatore sm. [saver, sauveur, salvador, Retter] salvadore; Salvadore, Sarbadore, Barore, Battore,
Foricu L, sarbadore, sarvadore; Sarbadore, Serbadore, Baddore, Bobore, Bobotto, Badore, Bovore, Totore N,
salvadori, sarvadori, sarbadori, srabadori; Sarbadori, Balloi, Ballori, Billoi, Boricu, Buicu, Buicheddu, Ddoddi, Loi,
Tori, Totori C, saivvadori; Saivvadori S, salvadori; Salvadori, Sarvado’ Lm, Barori, Bobori, Balloi, Pabori, Balori,
Sadori, Furicu G
sanare vt. vi. [to heal, guérir, sanar, heilen] sanare (lat. SANARE) LN, sanae N, sanai C, sanà SG
sangue sm. [blood, sang, sangre, Blut] sàmbene (lat. SANGUEN), sàmbine L, sàmbene, sàmene (Tonara), sàmmene
N, sànguni, sànguini, sànghini, sàmbani, sàmbiri, sàmbini C, sangu S, sangu, sàngui Lm G
sano agg. [sound, sain, sano, gesund] sanu (lat. SANUS), sanigheddu, sanidosu, nébidu, nédidu (cat. nédiu) L, sanu,
sanicheddu N, sanu, sanixeddu, biatzu C, sanu SG, zìncaru G
santo agg. sm. [holy, saint, santo, heilig] santu (lat. SANCTUS)
santuario sm. [sanctuary, sanctuaire, santuario, Wallfahrtsort] santuàriu L, santuarju N, santuàriu CSG
sapa sf. [cooked-wine, raisiné, arrope, Most] saba (lat. SAPA) L, sapa, saba, binucottu m. N, saba CS, sabba, saba,
sapa G
sapere/2 vt. vi. [to know, savoir, saber, wissen] ischire (lat. SCIRE), bischire, iscire, sàpere L, iscie, ischire,
dischire, iscire, lischire, scire, uschire, sapèschere N, isciri, sciri, sàpiri C, sabbé S, sapé, sabbè Cs G
sapienza sf. [wisdom, sagesse, sabiduría, Weisheit] sabidoria, sabiduria (sp. sabiduría), sabiesa, sabiènscia,
sabièntzia, sapiènscia, sapiènsia L, sapiènsia, sapièntzia, sapidoria, sabidoria N, sabièntzia, sapièntzia, sabiduria,
sabidoria C, sabiènzia S, sapienza, sapiènzia, sapituria G
sapone sm. [soap, savon, jabón, Seife] sabone (lat. SAPO, -ONE) L, sapone, sabone N, saboni, saboi C, saboni S,
saoni , saonu Lm, savoni Lm G
sapore sm. [taste, saveur, sabor, Geschmack] sabore (lat. SAPOR), denghe, dengu, dènghere, dengo (sp. dengue),
saliette, saniette, sainette (sp. sainete), arrastu, saliore, saore, trastu, tastu L, sapore, sabore, saniette N, sabori,
denghi, sainettu C, saori, gusthu, tasthu (s. sgradevole), sainettu, saineddu S, saori G
saporito pp. agg. [savoury, savoureux, sabroso, schmackhaft] saboridu, saliosu, saliette, saniette, licchittu,
liccosu, liccuridu L, saboriu, saporitu, saporiu, issaporiu, issaporau, lìcchitu N, saboriu, sàlidu, aggradosu, gustosu
C, sauriddu, assauriddu, sainettu S, sauritu, sauriddu Cs, insauritu, licchittu G
Sardegna sf. [Sardinia, Sardaigne, Cerdeña, Sardinien] Sardigna L, Sardigna, Sardinna, Sardìngia, Sardinza Ichnusa
N, Sardigna, Sardìngia, Sardìnia, Sardìnnia C, Sardhigna S, Saldigna, Sardigna Lm G
sardo agg. [Sardinian, sarde, sardo, sardisch] sardu (lat. SARDUS), sardiscu (ant.) LN, sardu, sadru, sradu, sardiscu
C, sardhu S, saldu, sardu Lm, sarduccu Lm G
sarto sm. [tailor, tailleur, sastre, Schneider] trapperi (sp. trapero), drapperi (cat. draper) L, maistu de pannu,
mastru de cosire, mastru de pannu, festadore N, maistu de pannu, maistu de tallu, costureri, coseri C, trapperi,
drapperi, sisthadori S, trapperi, drapperi, saltu, sartu Lm G
Sassari sm. top. Sàssari, Tàtari, Tzàtzari, (Sassaro, Sasser, Sacer (sp.),Tataris, Thatharis) [prov. Sassari / ab. 130.386
/ kmq 546,08 / alt. 225] patr. Sassaresu, Tataresu (Sassarese)
sasso sm. [stone, pierre, piedra, Stein] pedra f. (lat. PETRA), crastu (lat. CRASTUS), marrarzu, busca f. (sassolino),
burca f., brusca f., burga f., bùrgula f., bùscula f. L, preda f., crastu, castru, códule (lat. COTULUS), crocótzulu,
contone, codina f. N, perda f., pedra f., crastu, códula f., códulu, marràggiu C, predda f., peddra f., crasthu,
marràggiu S, petra f., monti, patàccia f., patàcciu, bòcciu (s. di fiume) G
satira sf. [satire, satire, sátira, Satire] sàtira, beffulania, accantonadura L, sàtira, iscromba, irmuju m., irmurju m.
(s. salace) N, sàtira C, sàtira, sàtara, cionfra S, strau m., uspu m. G
savio agg. [wise, sage, juicioso, weise] sàbiu (sp. sabio o it.), saju, saliosu, madrigudu, attinadu, accristianadu (sp.
acristianado), benefaeddadu, conchionu, sentensciadu, discretu (sp. discreto) L, sàpiu, sàbiu, sàviu, sertu N, sàbiu,
assentau, abbistu C, sàbiu S, sàiu, assapiutu G
sazio agg. [replete, assouvi, saciado, satt] attattu (cat. atato), tattu, abbuddadu, décciu, télciu, técciu (genov.
teccio), atzoroddadu (s. oltremisura), affiancadu, affiancu, aùrghidu, boddettu, tzibu, alibergadu, appastadu,
atzatzu, bentripienu, imporradu, introtzu, mattipienu, pantzipienu L, tattau, tzatzau, tattu, sàssiu, attattamacau,
mascau, pràndiu, prasu, abbrentosicau, affastiau, imbrentau, incracau, tzib(b)u N, satzau, satzu, sassau, alloriau,
pràndiu C, attattu, tècciu, abbuddaddu, abbuvuddaddu S, insazzatu, sazzu, tecchju, ticchju Lm, abbuzatu,
chìbbaru, chìbbalu, dissabitu, lètaru, ciacciatu, accrettu, imbuvaraddu Cs G
sbagliare vt. vi. [to mistake, se tromper, errar, irren] isbagliare, imbagliare, faddire (lat. *FALLIRE), errare (lat.
ERRARE), aerrare, isdeinare, isgarrare, fàghere cadrija, faltare, fartare (cat. sp. faltar), diffaltare, disfaltare L,
aerrare, irballare, irbagliare, irballiae, irballiare, isballiare, faddire, faltare, cagare a foras, fàere a foras,
irmaccarronae N, faltai, irbagliai, isbagliai, isballiai, sbagliai, sballiai, sgarrai, errai, faddiri C, ibbaglià, ivvaglià S,
sbaglià, isbaglià, faddà, faltà, fà faddu, arrà, scantunà G
sbalordito pp. agg. [amazed, étourdi, aturdido, bestürzt] attontadu, ispantadu, isturdidu, abbentadu, attrauccadu,
abbagliuccadu, disfrassadu, ammuduinadu, immaudinadu, ammauradu, trasiccadu, trasiccu, abbauccadu,
abbaraddadu L, atturdiu, isturdiu, attóllitu, trassitu, abbebbereccau, ammadainau, istuntonau, abbaraddau,
ispamparinau, ispapareddau N, spantau, atturdiu, attontau, stontonau, abbentau, abbraballau, attolondrau,
stolondrau, axebiau, spramau, sprammau, alloriau, médiu, allocchiau C, ippantaddu, abbauccaddu, abbangaraddu,
attrallaraddu, attrauccaddu, abbuccaruttaddu S, spantatu, intumbitu, abbancatu, abbauccatu, abbiralatu,
attuntunatu, stilivratu G
sbarbatello agg. sm. [young colt, béjaune, mocosillo, Milchbart] muccanosu, giovaneddu, pitzinneddu, caghette
(cat. caguetas) L, menne, pitzoccheddu, mucconosu, galu a impilire N, sbarbau, piccioccheddu, muccosu, caghettu
C, pizzinnottu, muccunosu S, sbalbateddu, stiddunettu, muccicosu G
sbarco sm. [landing, débarquement, desembarco, Löschung] isbarcu, disimbarcu L, irbarcu, sbarcu N, sbarcu,
sbarcadroxu C, ibbarchu S, sbalcu G
sbattere vt. vi. [to knock, flanquer, echar, klopfen] isbattulare, iscùdere, abbattare, attappare, atzuppare,
dobbare, minare, cornizare, isbàttere, isbattire L, iscùdere, iscraccare, attappare, attoppare, ischicchinare,
iscorcobeddare, irbattare, irbàttere, isbattare, sbàttere, irbattulare, irdobbare, isdobbare, irdovare, iscriccare,
istrampiddare, istrempare, annare a pitzu N, sbatti, sbattugliai, scavuai, tzaccai, assacchittai, atzappulai,
assappulai, atzappiai, atzappuai, forbicai, sciacchittai, scontoibai, stùmbiri C, battì, ibbattì, attappà, ibbatturà,
attamburà, attappurà, iffrabbiggà S, sbattulà, azzuppà, attambà, frullà, sdunzà Lm G
sberla sf. [slap, soufflet, bofetada, Ohrfeige] iscavanada, istutturrada, iscattulada, iscanterzada, ciaffu m. (tosc.
ant. ciaffo), pappamuffu m., pappamuccu m. L, iscavanada, istutturrada, iscantulada, iscantargiada, iscanterjada,
scantargiada, pappamuccu m. N, bussinada (cat. bossinada), boffettada (sp. bofetada), scantrexada, smurrada,
ciaffu m., niócculu m., sbussinada, scuffiettada, scuffiottu m., sparuara C, isthutturradda, pappamuccu m.,
ciaffottu m., ischaffiottu m. S, scavanata, buffittata, buffittoni m., scantigghjoni m., ciaffu m., scattulata G
sboccio sm. [blooming, épanoissement, brotadura, Entknospen] fioridura, ispuntadura f., abbertura f.,
iscabitzamentu, isborroccada f., isborroccadura f. , seberamentu L, iffroscadura f., isportzeddadura f., isportzedda
f., froridura f. N, froridura f., scabitzadura f., scrapuddadura f. C, ibbucciaddura f., fioriddura f. S, abbaltura f.,
sbucciatura f. , spaglitura f., fiuritura f. G
sbornia sf. [drunkenness, cuite, borrachera, Rausch] imbreaghera (sp, embriaguer), imbreagùmine m., coighina,
accoighinada, accoighinadura, cottighina, cottura, cotta, tzonca, atzoncada, atzoncadura, cionca, cioncada,
accioncadura, cagogna, cogogna, cugogna (rom. cacona), candonga, chìgula, cuccu m., ciarina (it. chiarina),
ciucchera, musca, cimbrea, cembrea, tzimbóina, inciccadura, tzamarra, musione m., tzontza L, imbreachera,
imbriachera, abbumbonadura, cottòbia, muschera, pispàntica, coghera, cottura, cottichina, cochera, coichina,
cotzichina, sòddia, cagnetta, sèspia, tzodda, tzontza, zonza, tzelembra, candonga N, imbriaghera, alligrittadura,
burraccera, fumaccera, arralladora, coidura, musconi m., molentada, tzonca, tzodda, tzuaddina, pispanta,
mardina, merdona, cispa (sp. chispa) C, imbriagghera, sàmbara, ciarina, cuigghina, cottura, cóggiu m., cimbrana,
ischùffia S, imbriachera, imbriagghera Cs, imbriacatura, municca, sbogna, ciucca Lm, coighina, cotta G
sbrigare, -arsi vt. [to dispatch, expédier, despachar, erledigen] ispicciàresi (it. spicciarsi), isboligàresi, isboddiàresi
(probm. it. sbrogliarsi), coittare (cat. cuytar; sp. ant. coytar), ijiminìresi, punnare (lat. PUGNARE), allestrire,
illistrire, disgaggiàresi (sp. desgajar), acchippire (it. ant. accivire), acchittire (lat. CITIUS), isdeghìresi, isdighìresi,
reminire, reminare (cat. remenar), isgrocciare, isvirghinzàresi, isvirgare, disbrigare, isbrigare, attrimpire, illestire,
iscabizonare, ispiccire L, irbrigae, irbrigare, sbrigae, ispitzare, illorigare, irbolicare, coittare, agghittire, si
ghilghisare, iffraicare, illitzire, irbrigare, irfrazicare, istròbere, picciurrie, fàere impèrios N, sbrigai, isbrigai,
spirigai, si disgaggiai, allestiri, allistiri, litziri, illitziri (tosc. licciare), abbrefinai, scartucciai, scolettai, spoddicai,
spicciai, struvinai C, ibbrigà, ibbribià S, sbrigà, ispiccià, spiccià, svilgà, accuittà, abbrivassi, mulinassi, arriminassi,
irriminassi fà, lestru G
sbronzo agg. [blind-drunn, soûlard, borracho, betrunken] imbreagu (sp. embriago), cottu, accoighinadu, a una
càriga, a una làddara, in cìmbalis, tzintzuladu, ciuccu (it. dial. ciucco), muscadu, muffosu, a una suppa, tzoddiolu,
alluntzinadu, attugheddadu, atzoncadu, imbenzinadu, tzucchittadu L, imbriacu, cottu, abbumbau, inciariu, muscau,
a una bumbarda (prùvera, pèmpora, salera), tzoddiolu, allutzinau, attucheddau, tzoddau N, imbriagu, abbenzinau,
inciariu, ammuscau, burràcciu (sp. borracho), imburracciau, ciuccu, appispantau, accogau, allollorociau C,
imbriaggu, inciarinaddu, cottu, biddu, cuigghinaddu S, imbriacu, imbriaggu Cs, cottu, ciuccu, ciuncu, zuppu, in
suppa G
scacciapensieri sm. mus. [Jew’s harp, guimbarde, trompa, Maultrommel] trunfa f. (sp. trompa), sona-sona,
pippiriolu, pioboi, piaboi, piabò, pia-poa, pio-poi, ribèlvia f., libelba (Luras) f., zamburra f. L, trunfa f., sonette,
puente N, trunfa f., trumfa f., tzampurra f., biurdana f., gioghittu, sonetteddu, biu-boi, piaboi, sona-sona,
zampurra f.C, trunfa f. S, bioboi, ribélvia f., bibèrgula f. Lm G
scacciato pp. agg. [expelled, chassé, echado, verjagt] catzadu, bogadu, giagaradu, zagaradu, isuliadu, isputzidu,
irraldadu, isantiadu, iscanidu, furriadu L, catzau, iscatzau, pristau, giagarau, jagarau, zacarau, sulurjau, irghelau,
iscagatzau, isprajau, istrajau N, scacciau, discacciau, bogau, sciuliau, strat(t)allau, sbertulau, sputzau, scaddiau,
scarrabussonau, spotallittau C, ischazzaddu, cazzaddu, cabaddu, dipacciaddu, giagaraddu S, scacciatu, bucatu,
ghjacaricciatu, scurritu G
scadere vi. [to expire, dechoir, decaer, verfallen] iscadire L, iscàdere, iscadire, scadie N, iscadéssiri , iscadiri,
scadessi, scairi, scuiri C, ischadì, schadì S, scadì, iscadì, scadé G
scala sf. [staircase, échelle, escalera, Treppe] iscala (lat. SCALA) LN, scala N, scala, scaba C, ischara, schara S,
scala, scara Lm G
scaldare vt. [to warm, chauffer, calentar, wärmen] iscaldire, iscardire, calentare, callentare (sp. calentar),
caentare, cheghentare, iscaentare, cazentare L, iscaldire, iscardire, scardie, iscardillare, caentae, caentare,
cajentare, calentare, iscallentare, imbuddidare, imbuddinare N, calentai, callentai, iscalantai, scardiggiai,
iscardiggiai, scadriggiai (cat. caldejar), s’imbuddidai, affoghiggiai, sfoghiggiai C, ischaldhì S, scaldì, iscaldì, scardà
Lm G
scalino sm. [step, degré, escalón, Stufe] iscalina f., iscalinu L, iscalina f., iscalinu, scalinu, istaffigedda f. N,
scalinu, grada f. (sp. grada), gradinu, scaleri, iscaberi C, ischarina f., ischarinu, scharina f., scharinu, gradinu S,
scalinu, scalina f. G
scalpello sm. [chisel, ciseau, cincel, Stemmeisen] iscarpeddu, bidanu, pidanu (s. a taglio), pinciotto, puntarola f.,
rampatzu L, iscarfeddu, iscarpeddu, iscrapeddu, iscarfeddu, scarfeddu, taggiante, puntu de ferru
N, agulliu,
iscraffeddu, scraffeddu, punciottu, puntarola f., tallanti (cat. tallant) C, ischaipeddu, schaipeddu S, scalpellu,
scalpeddu, scarpeddu Lm, pinciottu Lm, punciottu, pionu G
scaltro agg. [shrewd, rusé, avisado, schlau] abbistu (it. avvisto), marfuseri, marfusu (sp. marfuz), muitzu, fraitzu,
ruseri, androgheri (sp. droguero), ammaltariadu, intrepetaiolu, nasifine L, ispipillu, ispivillu, majabùrbora, marfusu,
mattaccone, mattafione, avillante, tottupizas, furbu, malinnu, irmaestriu, intraminculu, chentupizas, grodde,
groddosu N, abbistu, spertu, marfusu, arruseri, lépperi, magnosu (cat. manyós; sp. mañoso), mutzigasurda,
fraissinu, piccareddu, scotzonau C, frazaddu, mariziosu, fùibu, muizzu, brischa S, scaltu, piddottu, frazatu, fulbu,
mastanu, irrèbula, mittagnu Cs, pezzamala, scaltru Lm G
scalzo agg. [barefoot, déchaussé, descalzo, barfüssig] iscultzu, iscurtzu (lat. *DISCULCEUS) L, isculsu, iscurtu,
isciurtu, isciurtzu, iscurtzu N, scurtzu, scrutzu, iscrutzu, iscrutzau, scrùciu, scursu, cambaritta (a), C, ischuzzu S,
sculzu, isculzu, scuzzu Cs, discarzu Lm, scarzu Lm G
scambio sm. [exchange, échange, cambio, Austausch] càmbiu, cuncàmbia f., cambiappare, iscàmbiu, giambu, muda
f., tramutu (ant.) L, càmbiu, càmiu (Tonara), cambiappare, cambionzu, cuncàmbia f., iscambiadura f., iscàmbiu,
scàmbiu, impeddutzonzu N, càmbiu, pasa f., scàmbiu C, càmbiu, ciambu S, scàmbiu, muta f. G
scandalo sm. [scandal, scandale, escándalo, Anstoss] iscàndalu, iscàndulu, iscarroffu, tzàntara f. LN, scàndalu N,
iscàndulu, scàndalu, scàndulu, brigùngia f. C, ischàndaru, schàndaru, zàntara f. S, scàndalu, zàntara f. G
scanno sm. [stall, siège, escaño, Sitz] iscannu (lat. SCAMNUM), banchittu, prospera f. (ant.; s. del coro; it. ant.
prospere) L, iscannu, issannu, mesichedda f. N, scagnu (sp.escaño o it. ant. scagno), scannu, zuncheddu C,
caddreoni S, bancu G
scapestrato agg. [reckless, débauché, desenfrenado, zügellos] iscrabistadu, iscabesciadu, rebestu, ribestu (it. ant.
rubesto), carveddioltadu, iscabitzacollu, valagheri, concamala L, iscrapistau, isconcau, cariapeddes, conchimaccu,
malechischiau, valagheri, secafune, secaune N, avveriau (sp. averiado), steulau, schissiau C, ischrabisthunaddu,
ischabbizzuraddu, cabbisciabbiddaddu S, scapistratu, scapristatu, spranniggiaddu Cs, sfunatu, sbriddatu G
scapola sf. anat. [scapula, omoplate, omóplato, Schulterblatt] ossu de sa pala m., palittas pl., alabares (lat. ALA)
m. pl. , armu m. (s. del cavallo; lat. ARMUS) L, pala (lat. PALA), armu m., ossu de su coddu m. N, scàpula, palitta
de sa pala, ossu de sa pala m. C, ossu di la para (di l’ippadda) m. S, ossu di la schina m.. pala di la schina, scàpula G
scapolo agg. [single, célibataire, soltero, Ledige] iscàbulu, bajanu (it. baggiano), sorteri (cat. solter), istóigu,
bagantiu (lat. VACATIVUS) L, iscàbulu, iscàpulu, scàbulu, bachianu, bacadibu, vacadivu, vacatiu, vacanzu, bacanzu,
ispupiddau N, scàbulu, scàpulu, scapurru, bacanu, bagadiu, bagandiu, bagariu, signoricu, sorteri, sotteri C,
ischàbburu, vaggianu, sultheri, soru, vécciu baggianu S, scàbbulu, iscàbbulu, scàpulu, scàppiu, iscàppiu, vagghjanu,
sulteri G
scappare vi. [to escape, fuir, escapar, weglaufen] iscappare, fuire (lat. FUGIRE), ispisare, ispesare, filare (= it.),
iscabulare (lat. *EX-CAPULARE), pinnicare, fruzare L, iscappare, fughire, ispiottare, issèrghere, isèrghere,
irdèrghere (lat. EX-ERIGERE- DES I, 491), irghelare, pinnicare, irfusilare, irfrogorare, iscappulire, iscampulire,
iffrocculare, fuire che coette N, scabulli (cat. sp. escabullir), scappai, iscappai, ispisai, spisai, pinnicai, s’infusai
(cat. ant. enfusa), fuiri, sbignai, sbrignai, scarpinai C, ischappà, fuggì, ischaburà S, scappà, fugghj’, pigghjassi li
ghetti G
scarcerare vt. [to release, mettre en liberté, excarcelar, enthaften] isprejonare, ispresonare L, ispresonare,
bogare dae presone N, spresonai, ispresonai C, ipprisgiunà S, scalcerà, sprigiunà G
scarlattina sf. med. [scarlatina, scarlatine, escarlatina, Scharlach] iscarlattina, iscrallattina, russettu m. (it.
rossetto) L, iscaralattina, iscarlattina, sisibella N, scarlattina, pebedda budra C, ischallattina, russettu m. S,
russittu m. G
scarpa sf. [shoe, chaussure, calzado, Schuh] iscarpa, botta (cat. sp. bota), botte, bottinos m. pl. (s. eleganti; sp.
botín o pis. bottino), caltzares m. pl., craccas pl., craccos m. pl. (s. da lavoro; piem. clach), cattola (s. per casa;
lat. CALCEOLA), buzu m., pistràncula, cosinzos m. pl. L, iscarpa, bottinu m., buttinu m., cartu m., cosinzos m. pl.,
cusinzos m. pl., cosìngios m. pl., sabata, carzola, cattola, catzola, botta, carca, carcas pl. N, bottinu m., buttinu
m., crapitta, sabatta (cat. sabata), sapatta (sp. zapata), catzola, fangosa, cratza, carcas pl. C, botta, ischappa,
schàippa, ischàippa S, scalpa, scalpu m., scappa Cs, botta, bottu m., buttini m. pl., calzari m. pl., scarpa Lm G
scarponi sm. pl. [boots, gros souliers, botas de montaña, Bergschuh] iscarpones, cadanzos, craccas f. pl., craccos
(piem. clach), bottas russas f. pl. L, iscarpones, iscrappones, carcas f. pl. N, craccas f., carcas f. pl., crapittas
grussas f. pl., barròccia f. sing., scarponi C, ischaipponi, bottigrossi f. pl., botti a burratta f. pl., cracchi f. pl. S,
scalponi, botti grossi, cracchi f. pl., cuturni, zambaronu, -i Lm G
scarso agg. [scarce, peu abondant, escaso, spärlich] iscassu (sp. escaso), iscarsu (= it.), iscàssiu, iscàltzigu,
iscansette, minguinu, menguante, minguante (sp. menguante), galiu, ispremu, sacherru, sigherru L, iscarsu, iscassu,
scarsu, scassu, iscordente, menguante, mancanno (Tonara), pagu,, secherru (probm. tosc. segrenna - Pittau),
arreséntile, reséntile, menditu N, scassu, scarsu, sbrìsciu, mancheddu, mauccheddu, maloccheddu, detzenti,
penuriosu C, ischessu S, schessu, ischeddu G
scavo sm. [excavating, excavation, excavación, Graben] iscavu, isforroju, forroju, isforrogu L, irgavu, iscavu,
isgavu, isormicheddonzu, forroncronzu, forroncru, forrocru N, scavu, forrogu, farrogu, isfossu C, ischabu
,iffussaddura f. S, scau, scavu G
scelta sf. [choice, choix, escogimiento, Wahl] séberu m., isséberu m., sèbera, seberada, seberamentu m.,
seberonzu m., seberiu m., séveru m., ischériu m., ischèria, ischerta, ischìrriu m., sebestu m., sebertada, sebertu
m., seberta, sebertu m., sebelta, asseberta, assortida, assortidura, campionadura, ischeradura, L, scéberu m.,
isséperu m., isseperadura, isseperonzu m., issépertu m., séberu m., seperada, seperonzu m., sepertada,
sepertonzu m., ischeriada, ischerionzu m., ischériu m., ischerta, iscùrfita, isergherta, iserrenonzu m. N, scioberu
m., sceru m., isceru m., sceberadura, scera, scéberu m., sceradura, seberamentu m. séberu m. C, isgiòbaru m.,
sciòbaru m., isciùbaru m., isceltha S, isciuaradda, isciuaratura, isciùaru m., scióaru m., sciùaru m., sciuarata,
sciuarugnu m., schirriata, schèrrita G
scemo agg. [silly, idiot, menguado, dumm] maccu (lat. MACCUS), simple, isimpre (cat. ximple; sp. simple),
ijampriadu, ijimpre, ijìmprice, iscimpre, fogliadu (cat. foll), iscascioladu, loccu (sp. loco), bisgioncu, innócchidu
(lat. INNOCUUS), boianni, variadu, isvariadu (sp. desvariado), sindrione, sindriottu, mengosu, bambu (it. ant.
bambo), bambioccu, billellu, leccu (cat. llec), castigadu, abbengadu, toncu, tónchinu, cinciffà, féstinu, gangale,
semu (ant.; lat. SEMUS), conchiabbadu, pabecco (probm. it. ant. papeo), ammaccarronadu L, maccu, maccoccu,
macconatzu, dischissiau, simpre, iscimpru, scimpru, issimprotto, ballaloi, bambioccu, bovatzu, chicchillone,
castigau, mattacaleo, gaddighinosu, istolondrau, semu, abbattu, babbione, cherveddabbroadu, issempiau,
dronzoelle, salamone, tzinnai, cadduabba N, scemiottu, scimpru, simpli, lolloi, lolloni, tzócchinu, camboni, meu,
mesumaccu (scemotto), bambu, càdamu, carusci (cat. caxuic), loccu, scimu, demau, buccamindottu C, maccu,
maccareddu (scemotto), bisgioncu, lantaddu, isgimpri, bambioccu, barengu, tiribiccaddu, mangalloi, santunnoce,
ciagghina, macchisgiognu, macchisgiògnuru, saràpiu S, maccu, léviu, gambinu, schessu, bialottu, bicchilloccu,
bialottu, stibbutu, mancanti, dèffici, scimpiatu, bisgioncu, castiggaddu Cs, nésciu, nesciosu Lm, scemu Lm, tarluccu
Lm G
scheggia sf. [chip, éclat, astilla, Splitter] àscia (lat. ASC’LA), ascra, àlcia, alciuza, asciola, àstula (lat. ASTULA),
liesca (cat. llesca), ischerda, pilisca, iscàglia, iscaza (s. di pietra), iscatta (lat. *SCATTA - DES II, 609), isciappa (it.
schiappa), iscàndula (s. di legno; lat. SCANDULA), ischèggia L, àstula, ascra, ascruza, iscaza, cuscuza (s. di legno),
dolau m., escla, lesca, mossedda, iscàndula, scàndula, taza, satzu m., atzu m. N, àstula, ischerda, schedra,
schelda, scherda (cat. esquerda), lisca, liesca, gliesca, lesca, pibisca, scàndula, pillu m. C, ischatta, àscia, ischàglia
S, àstula, sciappa, isciappa, isciappu m., sciappata, frampàddula, sghelza, scàglia Cs G
scheletro sm. anat. [skeleton, squelette, esqueleto, Skelett] ispéigu, ispìnniu, carasu (s. di animale; lat.
CHARAXARE), carùmene, carena f. (cat. carena), cherena f., carenarzu, istincu, ischéletru L, ischéletru, schèletro,
scrélitu, steressu, mortorju, ispìnnicu, ispìnniu, cótzica f. N, ossus m. pl., ossamentu, ossamenta f., schéletru C,
ischèritru, ischèretru, montaddura di l’ossi f. S, ischèlitru, schèlitru, catinali G
scherzo sm. [joke, plaisanterie, broma, Scherz] bùglia f., brulla f., brùglia f., bùlia f., bùrrula f., brullaria f.,
buffonaria f., buffonella f., buffoneria f., buffonia f., buffononzu, buffonu, ciascu (sp. chasco), buffonaria f.,
badaloccu, badaloccada f., badaloccamentu, badaluccu, bischìglia f., bischìgliu, ischértiu, ischèstia f., codìgliu (sp.
codillo), ciaccotta f., ciascotta f., ciascottada f., ciascottu, tzaccotta f. (sp. chacota), cistu (sp. chiste), ciasconella
f., pisticoghe, ischertzu L, brulla f., ischertzu, schertzu, moffa (cat. sp. mofa), collononzu, girelleddu, girellu,
ghelea f. (brutto s.) N, brulla f., buffonia f., ciaccottu, ciaccotta f., ciascu, cistu, picchettu (sp. piquete),
giogarinu, gioghittu C, bùglia f., brulla f., buffunaddura f., ciacca f., lupunaddura f., matroffa f., ischezzu S,
bùrrula f., bùrula f., bàlziga f., ciascu, scacacciata f., rìsciuli pl., schelzu, scherzu Lm G
schiamazzo sm. [din, vacarme, alboroto, Geschrei] chimentu, iscàganu, treboju, burdellu, burdellada f., chighìlliu,
chighìgliu, chighigliada, chighigliadura, degógliu, degollu, càscaru (s. della gallina), iscrìulu, pistatzu, battùgliu,
buzófiu, intatzida f., irvogoinada f., iscàscaru, issùliu, sùliu, trinellada f., trinellu L, burdellu, biurdu, tramùghine,
tràcchida f., irborroccu, regotta f., businada f., businu, grighìlliu, iscarcàlliu, tzibidómine N, carraxu (lat.
CARNARIUM), battùliu, battalla f., craccàliu, craccàlliu, degósciu, stragossu, stragatzu, stragàcciu, stragambullu,
stragamullu, stragasciadura f., tragambullu, battaria f., arréulu, réulu, réula f. C, ischìsthiu, abburottu (sp.
alboroto), digógliu S, intirruzu, dissàntanu, buldeddu, fragassu Cs, iscrìulu, scàccara f., scàccanu, iscàccanu,
scàganu (s. dei polli), tiffittanu, batalecchju G
schiavo agg. sm. [slave, esclave, esclavo, Sklave] isciau, iscrau, iscravu, isclavu (ant.) (lat. SCLAVUS), cautivu (sp.
cautivo), cativu (ant.; sp. ant. cativo) L, iscravu, ischiavu, isciau N, scrau, iscrau, scravu, sclau, slavu, cautivu,
cativu C, isciau, sciau, sciabu S, sciau, isciau, ciau, schjavu Lm G
schiena sf. anat. [back, dos, espalda, Rücken] ischina, pala (lat. PALA) LN, schina N, ischina, schina, pala C, ischina
S, schina, ischina, schena Lm G
schifezza sf. [loathsomeness, horreur, asco, Ekelhaftigm. keit] ischivu m. (it. ant. schivo), ischifu m., ischifesa,
àscamu m., ascamada, ascamadura, ascu m. (sp. asco), ischeffa, ascamile m., merdiacculu m., putzina, putzi-putzi
m., pudèmia, putzìmene m. L, ascu m., irgrìsiu m., ghelèstia, putziddia N, schivori m., schivu m., schivoria,
schivóriu m., schivadura, putzìmini m., putzinùmini m. C, aschamiri m., puzzinùmini m., pucciucciumu m. S,
schivizzùgghjni, schivizzùmini m.. schivizzu m., puzzìmini m., puzzinùmmini m. G
schifoso agg. [disgusting, *hideux, asqueroso, ekelig] ischifosu, ischivosu, ischivu, ischivitzosu, ascamosu,
ascamilosu, malastrosu, pudidinosu, loroddosu, argamile, crisosu L, ischifosu, ascosu, cascavìgliu, crisósigu, crisosu,
crisoratzu, grisosu, ghelestiosu, irghestu, lurtinosu, putzinosatzu N, schifosu, schivosu, schivu, ascosu, ascherosu
(sp. asqueroso), bribiddosu, grivillosu, ingrivigliosu, grighilliosu, ostingiosu C, ischifosu, aschamosu S, schiffosu,
schivizzosu, ischivizzosu, ascosu, riaddosu, finiciosu, sidulosu, schifignatu Lm G
schioppo sm. [gun, fusil, escopeta, Flinte] archibusu (it. ant. archibuso), isciappette, iscioppette, iscoppetta f.,
iscoppette, tzisputtu (ant.) tzistuppu L, archibusu, iscuppetta f., scancione N, scoppetta f., archibusu, trumboni
(s. a canna grossa e corta) C, archibusu, irchibusu, caggafoggu S, alchibusu, scrocchju, tilzittoni G
schiuma sf. [foam, écume, espuma, Schaum] isciuma, ispuma (lat. SPUMA), ispumatzu m., attaliada, baorga (s.
dalla bocca) L, ispruma, ispumma, issuma, isprumàcciu m., isprumatzu m. N, spuma, spumada, spruma, scuma (cat.
escuma), sguma, sgumadura, gruma, saliada (s. dalla bocca) C, isciumma, sciumma, ippuma S, sciuma, isciuma,
sciumma, spuma G
sciabola sf. [sabre, sabre, sable, Säbel] isciàbula L, issàbula, sciàbola N, sciàbula C, isciàbura, sciàbura S, sciàbula
G
sciacquare vt. [to rinse, rincer, enjuaguar, spülen] isgiuccare, ijuccare, isciuccare, ingiuccare, isgioriare, ijoriare,
iscioriare (it. ant. sciorare) isciambeddare, iscioppulare L, assuccare, assucchiare, atzaccuare, issuccare,
issucculare, issudriare, bumbulicare, assudriare, isciudriare, sciaccuae N, sciacuai, isciacuai, sciacculai, sciumbullai
cun àcua paulai, sciampugiai C, isciuccà, risciarà S, sciuccà, isciuccà, sciaccà, sciucculà, sciucchittà, riscialà,
risgentà Lm, risgintà Lm, bucciddà (s. la bocca) G
scialle sm. [shawl, châle, chal, Schal] isciallu, issallu L, issallu, issàlliu, isfallu, tuppone (s. nero usato nelle
circostanze luttuose), pannutzu (s. da testa del costume femminile) N, sciallu, gueffa f. (piem. guefa) C, isciallu,
sciallu S, sciallu, scialdu, sciallinu, fisciù G
sciancato pp. agg. [lame, déhanché, derrengado, hüftlahm] iscummaradu, isancadu, ijancadu, irjangadu,
iscosciminzadu, malancheddu, iscumbessadu, iscumbesciadu, ciancanu, tzincanu, illattonadu L, isancau, issancau,
sciancau, isarchilau, isclogau, iscioncu, bisancau, bisancu, tzancarru N, sciancau, scrogau, scumbessu, struppiau,
tzoppu, illuttonau C, isciancaddu, sciancaddu, isciumpiaddu S, isciancatu, sciancatu, sciancaddu Cs, sciancu,
scummaratu, scarruccatu, dirrinatu, zàncanu, carrucchedda f. G
sciarpa sf. [scarf, écharpe, faja, Schärpe] ijepa, isciepa, iscerpa, isciarpa L, issarpa, isserpa, isciarpa N, sciarpa,
ciarpa, scerpa, cerpa (genov. o piem. scerpa) C, scèipa, scepa, scerpa, verinu m. S, scelpa, scialpa, imbògia G
scintilla sf. [spark, étincelle, centella, Funke] istinchidda (lat. SCINTILLA), ischinditta, ischintidda, ischintìddia,
ischinnitta, ischindìddia, ischintiridda, ischintridda, ischinchidda, istricchidda, chinchidda, inchintidda, iscentidda,
ischendidda, ischenditta, ischentidda, istenchidda, cispa, cispra (sp. chispa), fiamarida, fiammarida, frammarida
(cat. flamarida), làntica, porcheddos m. pl. L, ischintzidda, ischintiza, istinchidda, ischintridda, istintidda,
ischintidda, ischinnita, istinchìddula, istintidda, ischintiridda, issintidda, ischinchiridda, chinchidda, cinciriga,
chichinita, chighinisa, chintidda, scincidda, betza, fraria, frarissa, tighinisa, tzighimisa, tzispa N, cincidda, cicidda,
cixidda, istrinchidda, scincidda, scringhidda, sincidda, cispa, pispidda, fraria, fraddissa, frallissa, friaddissa, tintillu
m. C, ischinchidda S, schinchidda, schintidda, schintìddula, tidda, zidda, chicca, caddigghjna, caaddighjna G
sciocco agg. [silly, sot, soso, dumm] bambu (it. ant. bambo), loccu (sp. loco), isalentadu, biorru, innócchidu,
labadu, maccu (lat. MACCUS), ceppa, tontone (sp. tontón), isàpidu, ijàbidu, ijàpidu (it. sciapito), isimpre (cat.
ximple; sp. simple), ijimpre, ijìmprice, isaliadu, alluadu, iscioncu, minceddu, minciale, abbereladu, bijoncu,
salabadu, allabadu, pendione (sp. pendón), babballeu, babbione, billai, biscioncu, bolloi, concanzenu,
conchemérula, fariadu, ischibuddadu, isoncu, loccoroju, maccabeu, pisellone, pupulollò, salamone, tzinnai,
tzónchinu L, maccu, bambu, barbuliscu, fàbiu, illigatzau, illigau, isimpre, simpru, illanatu, ballalloi, allabentau,
zameddu, babusineri, irbambissiau, ischipuddau, isciompescu, iscimprotto, iscimpru, issaloriau, issolloriau, isaliau,
isturuddau, ballaccoccu, ballalloccu, ballollo, ballollu, balosso, bambisinu, billelle, billelleddu, cadduabba,
ddoddoi, gaubba, illaganau, irvololau, iscapudau, ivàbiu, làganu, maccabeu, mincrone, tontonau, tzuntzurru N,
scimpru, scioncu, sciolloriau, sciasolau, rulleu, arrulleu (cat. rullar), rullutzu, baggianu (it. baggiano), balossu,
camboni (cat. cambrò), corrocoi, meu, orau (cat. orat), scialoccau, scioloccau, martzoccu (it. marzocco), stavellau,
scibuddau, minchioni, minghengu, muscioccu, nuscentri (tosc. nocente), scassolau, stróllicu, bialottu, bibbilloccu,
sciambregu, scilloriau, scimbregu, sciolloccau, tontoni, tzoncu C, maccu, buccarottu, bambioccu, bambu,
isgiàbiddu, bicchirronsu, pesthaseu, billoi, drangalloi, musginconi, pabasoni S, maccu, bambu, bambisgioni,
bistoldu, buzali, gambinu, scimpru, abbilastratu, bialottu, scapatu, bambisgiò Lm, bambisgionu Lm, buccalottu,
biéttulu, biettuloni, bambioccu, ciaffagliottu Cs, isbambiatu, lagghjoni, loccu, nésciu, sbambiatu, scapucchjò,
scuentu Lm, scapucchjò Lm, zancarroni G
sciogliere vt. [to melt, délier, soltar, lösen] isòlvere (lat. SOLVERE), sòlvere, issòrbere, isgiò(r)vere, isòrvere,
ijòrvere, isprèndere, isfunare, iscagghjare (Luras), iscazare, solovrare, solovrinare, solivrinare, soluvrinare
detterrire, dettirrire (sp. ant. derretir), dettitire (ant.), devedare (ant.), disattrotzare, ijòddere, isbenittare,
iscalgiare, isveliare, soltare, L, isòrbere, sòrbere, sòrvere, isòrvere, sorvire, irbojare, iscallare, assolobriare,
solobrare illorigare, isciòlbere, irfunare, irvojare, irvurvuddare sciòllere, sciolobrinae N, sciolli, isciolli, scappiai (it.
ant. scappiare), strogai, scallai, scaxai, scazai, sfrontai, sprettai, sbuddicai, srobiri, spontziai, strobiccai, trallai
C, isciuglì, sciuglì, suruvrà S, sciuddì, isciuddì, sciuglì Cs, sdilligà Lm, slià, sfunà, scappà, isghjunghj’, scagghjà,
strugghj’ G
sciopero sm. [strike, grève, huelga, Streik] iscióperu L, iscióperu, issóperu, sciòpero N, scióperu C, isciòparu,
sciòparu S, sciòparu G
scirocco sm. [scirocco, sirocco, siroco, Schirokko] isciroccu -o, bentu africanu, bentu isoloccu, bentu chijinu, bentu
assolopadu, bentu de fogu, isoloccu, scioloccu, solopu L, sirocco, issirocco, issillocco, sillocco, soloche, tzaroccu,
tzolocco, bentu de sole, bentu tortoliesu, bentu culibuddiu, bentu d’Àfrica, bentu marinu., bentu pappanibe, bentu
solianu de bassu, traessale N, sciroccu, soloppu, bentu de soli, bentu intre levanti e mesudì C, siroccu, sciroccu,
sciroppu S, sciaroccu, sciroccu, ventu sciroccali, ventu africanu G
scodella sf. [bowl, assiette creuse, escudilla, Schüsssel] aiscu, iscu, discu (lat. DISCUS), aisca, bisca, conca (lat.
CONCHA), pischedda (s. per ricotta; lat. FISCELLUS, -A), ciappedda, ischedda, iscudèglia (cat. escudella) L,
dischedda, ischedda, giscu m., iscudilla N, dìscua, discu, dischedda, ìscua, iscu, conca, oppia (s. di sughero),
piscedda, prattu cuppudu m. C, aischu, cìccara, cuppetta S, scudedda, cunchitta, cunchinu m., cuppetta,
dischedda, pischedda (s. bucherellata) G
scoglio sm. [rock, écueil, escollo, Klippe] iscógliu L, iscólliu, iscógliu N, iscólliu, scoddu, scólliu, scógliu C, ischógliu,
schógliu S, scoddu, iscoddu, scògliu G
scolaro sm. [pupil, écolier, alumno, Schüler] iscolanu (cat. escolà), istudiante (sp. estudiante) LN, iscolaru N,
iscolaru, scolaru, studianti C, isthudianti. ischuranu S, scularu, sculanu, isculanu, steddu di scola G
scolpire vt. [to sculpture, sculpter, esculpir, hauen] isculpire, insculpire, bugiardare, piccare (sp. picar) L,
iscorpire, iscurpire, scorpie, scorpire, iscarpeddare N, sculpiri, scurpiri, insculpiri C, ischuipì , schuipì S, isculpì,
sculpì G
scommessa sf. [bet, pari, apuesta, Wette] iscommissa, iscumissa, iscummissa, posta (cat. posta), iscumbattu m. L,
iscummissa, scummissa, iscommessa N, scumissa, scomissa, iscum(m)ìttia, iscum(m)issa, posta C, ischummissa,
postha, pegnu m. S, iscummissa, scummissa, posta G
scomparso pp. agg. [disappeared, disparu, desaparecido, verschwunden] iscumpàrfidu, discumpàrfidu,
iscumpàrsidu, ispàrfidu, iscumparsu, iscumpartu, isparidu, cabuladu, ispaléschidu L, iscumpàssiu, iscumpartu,
ispariu, irghelau, isérghiu, isérghitu, ispreundau, irfrogorau, imbérghiu, imbertu N, iscumpartu, scumpartu,
sparéssiu, disparéssiu, deslùxiu (sp. deslucido), sciaddiu C, ischumpariddu, ippariddu S, scumpalsu, sparutu,
isparutu, disparutu, iscumpitu, capulatu, scabbulatu, iscabbulatu G
sconcio sm. [obscene, indécent, indecente, anstössig] iscontzu, seneviccu, tzàntara f., indetzèntzia f. L, iscontzu,
scónciu, tzàntara f., indetzèntzia f. N, scónciu, iscónciu, ciàntara f., indetzèntzia f. C, zàntara f., vaghogna f. S,
scònciu, iscònciu, zàntara f., catòrciu Lm, diegnu (probm. it. disdegno) G
sconfitta sf. [defeat, défaute, derrota, Niederlage] derrotta (ant.) L, iscunfitta, pérdida LN, scunfitta N, sderrotta,
sderrutta, derrutta, derrotta (sp. derrota) C, ischunfitta S, scunfitta, paldimentu m. G
sconforto sm. [discouragement, découragement, desaliento, Trostlosigkeit] iscunfortu, discunfortu, discunnortu,
isconnortu, iscunnortu, disàminu, isconsolu, disconsolu (cat. desconsol), iscoramentu, arrennegu (sp. ant. renegar),
marraghiu L, discossolu, discunnortu, discunsolu, iscunfortu, iscuffortu, disànimu, isconnortu, iscunortu,
iscorazidura f. N, scoramentu, iscunnortu, disaccunnortu (sp. ant. conhortar + dis-), disanimadura f., affriggimentu,
disalientu (sp. desaliento) C, ischunforthu, ischoramentu, ischuraggiamentu S, scunfoltu, scunsolu, discunsolu,
siccacori G
scontento agg. [discontent, mécontent, descontento, unzufrieden] impudosu, murritortu, palimazadu L,
iscuntentu, discuntentu LN, ammalimorau, scronnosu,
scuntentu N, scuntentu, discuntentu, iscontau C,
ischuntentu, dischuntentu S, scuntentu, discuntentu, ritolchju G
scontroso agg. [bad-tempered, revêche, huraño, störrisch] iscontrosu, iscontriosu, iscontriadu, mentósigu,
tzirriosu, iscadreddadu, iscunfusu, rebuttante, rebestu, ribestu (it. ant. rubesto), buzèfaru, ischitzera, pusineddu,
rebeccu, rebuccu L, iscontrosu, scontrosu, iscontriau, iscréntile, trémpinu, mentósicu, sùbidu, cravosu, crovosu,
ascrosu, abbettiosu, arrebeccu, errebeccu, incramentziau, rebécchinu, rebeccu, butterigosu, ippiàchitu, tzisiosu N,
arresciliosu, arrevésciu, arrebeccu, rebeccu (cat. rebec), sirboni (fig.), iscontriau, murvonassu C, ischuntrosu,
ischuntriosu, schuntrosu S, scuntrizzu, ribestu, scuntreddu, di mala salia, mutriconu, mutrugnonu, mutrugnu Lm,
petratolta G
scopa/1 sf. [broom, balai, escoba, Besen] iscoba (lat. SCOPA), iscóbulu m. L, iscoba, iscopa, iscova, scova, iscróvolu
m., iscóbulu m. N, scova, iscova, iscóvua C, ischobba, ischóbburu m. S, scopa, scópulu m., scubbili m. Cs, spazzosa
Lm G
scoperto pp. agg. [uncovered, découvert, descubierto, abgedeckt] iscobertu, isbrocciadu, iscovaccadu,
iscoberciadu, iscobiadu, iscuguzadu, isfianzadu L, iscobertu, iscopertu, iscupertu, iscutzicau, iscarrarjau, ischintu,
iscucuzau N, scobertu, iscobertu, iscolliu, ispannau, sborciau, sbrocciau, scavannau, scolliu, scoviau, scrobettu,
stuppau C, ischuberthu, ischuvaccaddu, isthappaddu, ischubiaddu, ischumpannaddu S, scupaltu, scupertu Lm,
scupaltatu, scarragghjatu, scupiatu, ispaddatu, spaddatu, spaddaddu Cs, sbuttivangatu G
scoppio sm. [burst, éclatement, estallido, Platzen] iscóppiu, tzoccu, tzócchidu, tzócchida f., tzàcchidu, tzàcchida
f., istoppada f., istoppadura f., istràcchidu, tzaccarrada f., tzaccarradura f., tzacchiddada f., tzoccadura f.,
tzaccadura f., tumbada f., isdobbiada f., isborroccada f., isborroccadura f., isborroccu, divampu, pretta f. L,
iscóppiu, scóppiu, ciaccu, chepru, iscartarada f., scióppidu, istócchidu, istumbonada f., tàcchida f., tzàcchidu,
tzaccu, tzoccu, tràcchida f. N, scóppiu, arretronu, arretumbu, arrembombu, arrembumbu, cioppa f., rebentadura
f., scioppadura f., scócchidu, sconcorriada f., tzàcchidu, tzaccarru, tzaccarrada f., tzaccàrridu C, ischóppiu, zoccu
S, iscóppiu, scioppu, sciuppata f., cioccu, alchiminata f. G
scoraggiare vt. [to discourage, décourager, desalentar, entmutigen] iscoraggire, iscorare, isporare, disisperare (sp.
desesperar), disaminare, disanimare (sp. desanimar), dirrenare (it. ant. direnare), abbadderigare, apprensionare,
isarcare L, iscorae, scorae, iscorazare, iscrèdere, isporare, isanimare, disisperare N, scorai, scoraggiri, disalentai
(sp. desalentar) C, ischuraggià, affabassi S, scuragghjassi, disaminassi, disanimassi G
scorpacciata sf. [blow out, empiffrerie, hartazgo, Fresserei] attattada, attattina, attattadina, matta, abbentrada,
abbuvuddada, abbuddada, isbuserigada, isbuzada, istruntzonada, imporrada (sp. emborrada), bentrada, bentrinada,
ingioddada, isgulu m., istravùcciu m. L, abborfoddonzu abbrentada, abbrentosicada, abbrentosicheddada,
abbrentósicu m., abbrentu m., abbuccononzu m., imbrentada, irbrentada, irdrobboladura, tattada, attattamacada,
abbuzada, accupeddinada, accupeddonzu m., appisiconzu m., istimpanzada, pasta, tzampa, N, satzada,
mangiuffada, sgalluppada, imbrentonadura, muntza, sainada, sassadura, accamuffada, gomidura, imbrantada C,
abbuvuddadda, abbuddadda, isthruvucciadda, ippanzadda S, panzata, spanzata, ticchjata, ticchjna, intalpata,
sazzata G
scorretto agg. [incorrect, incorrect, incorrecto, fehlerhaft] iscurréggidu, iscurreggidu, iscurrettu, ispolìticu,
isprotzedidu L, iscurrettu, iscurréggiu, scurreju N, scurréggiu, scurreggiu, scundiu, derrespettau, impulìtigu,
sgruvennau C, ischurriggiddu, ischunvinienti, ippruzididdu S, scumpitu G
scorza sf. [bark, écorce, corteza, Rinde] iscortza, corza, corzu m. (lat. CORIUM), corzolu m., pizolu m., bùccia,
rusca, orrusca (cat. rusca) L, iscrotza, iscortza, córgiu, corju m., corja, corza, corzu m., corjola, corzolu m.,
orruscu m., pizolu m. N, cociolu m., scróciu m., scroxu m., croxu m., croxolu m., craxolu m., crexolu m., cugudda,
ruscu m., arruscu m., orrusca, orruscu m. (s. di sughero usata per la concia delle pelli) C, cóggia, cóggiu m.,
bùccia, ruscha S, scolza, scorza Lm, cogghja, bucchja, bucchja d’àlburi , scossa (s. di sughero) G
scostumato agg. [dissolute, débauché, desvergonzado, liederlich] disbarattadu (sp. desbaratado), impulìtigu,
malammodidu, isbirgonzadu L, iscostumau, dirbarattau, ghirrisone, malechischiau, peddone N, scustumau,
scurréggiu, sbregungiu, scodumau, bassineri, disbarattau, dispulìtigu, impolìtigu, maiolu (lat. MAJALIS), iscostumau,
scuaddàcciu C, maraducaddu S, iscustumatu, scustumatu, spùtritu G
screziato pp. agg. [variegated, bariolé, jaspeado, gesprenkelt] randinadu, pintirinadu, iscaccadu, bertigadu,
chentriadu, pintu (lat. PINCTU), pintulinadu, pintulinu, ziziadu, cacarru L, ischeccau, grandinau, pintirinau,
pintulinu, crentiau, cacabarre, cacarru, cacavarru, bardeju, barjolu, ertigatu, vardejamoro, vargiolu, varjolu,
varzu N, pintirinau, pinturinau, pintiniau, pintulinu, pintuinu, pintulinau, pinturinu, pintuiu, pintu, pintau (probm.
sp. pintado) C, pintirinaddu, ischaccaddu S, pindicatu, stringatu, vàgliu, picculatu G
scrittore sm. [writer, écrivain, escritor, Schriftsteller] iscrittore, ómine de pinna LN, scrittori, iscrittori, scridori,
scriidori C, ischrittori, schrittori S, scrittori, iscrittori G
scrittura sf. [writing, écriture, escritura, Schreiben] iscrionzu m. L, iscrittura LN, scrittura N, scrittura, iscrittura,
scridura, scriidura C, ischrittura, schrittura S, scrittura, iscrittura G
scrivere vt. [to write, écrire, escribir, schreiben] iscrìere (lat. SCRIBERE) L, iscrìere, iscrìvere, iscrìbere, scrìere N,
scriri, tinturai C, ischribì S, scriì, iscriì, iscrì, scrivì Cs G
scrofa sf. zool. (Sus domestica) [Femmina del maiale.] ► [sow, truie, cerda, Sau] ► sue (lat. SUS), lòvia (crs.
lovia), tzotza L, sue, sughe, suve, sube, suva, màdria, màrdia, màrdie, màdrie (lat. MATRIX), còppia N, mardi,
madri, màrdia, màdria, mardusca, madrusca (s. che figlia per la seconda volta), porca, scrófula, sriba (s. del
cinghiale) C, sua, sui, tròia, guera S, lóvia, loviàccia G
scudiscio sm. [switch, cravache, azote, Reitgerte] fuette (cat. fuet; sp. fuete). nérviu (lat. NERVIUM), atzotta f.
(sp. azote), isfrunza f. (lat. FRONDIA) L, atzottu, nérbiu, coiletto, iscòrria f., tziraònia f., tzirònia f. N, girònia f.,
tzirònia f., tzirogna f. (probm. basco siratx - DES II, 595), fuettu, nérbiu, nébriu, passillu, schissiola f., schissioba f.
C, azzotta f., làttiggu, néivviu, fuettu S, fuettu, làtticu, acciotta f., scòrria f., staffali G
scultura sf. [sculpture, sculpture, escultura, Bildhauerei] iscultura L, iscurtura, iscultura, scultura N, scultura,
sculpimentu m., scurpidura C, ischulthura S, scultura, bultu m. G
scuola sf. [school, école, escuela, Schule] iscola (lat. SCHOLA) LN, scola N, iscola, scola, scolla C, ischora, schora S,
scola, iscola G
scure sf. [axe, *hache, hacha, Beil] bistrale, bestrale, distrale, destrale (lat. DEXTRALIS), istrale, istradizona
(piccola s.), rustàglia (lat. + cat. restal), istrazone m. L, istralle, estrale, destrale, bistrale, ghistrale, grestale,
strale, luatorju m. (lat. *LEVATORIUM), scuda, secure, segure (lat. SECURIS) N, seguri, sigura, segura, estrali C,
isthrada, isthradizona, isthraizona, àscia S, piola lucchesa, piola minori, piuledda (s. piccola), pulina, àscia, strala
Cs G
scuro agg. [dark, obscur, obscuro, dunkel] iscuru (lat. OBSCURUS), iscurigosu, mùrinu (lat. MURINUS), murenu (sp.
moreno), ferulattu (lat. FERULACEUS), bugiosu L, iscuru, iscuriosu, scuriosu, nigheddu (lat. NIGELLUS), tanau,
attanau (cat. tanat), miscru N, scuriu, scuriosu, iscuriosu, tanau, murenu C, oschuru, uschuru, bùggiosu, bùggiu S,
scurosu, mùrinu, trinu, fruscu, abburracciatu (s. in volto) G
sdraiato pp. agg. [lying down, couché, tendido, liegend] isterrijadu, isterrujadu, isterrighinadu, isterrigorzadu,
istrasiadu, isterrinadu, istravaccadu, istesorzadu, istragorzadu, istrajulone, istraorzadu ispadorzadu, mujinadu,
imbranconadu, imbrossinadu, imbroscinadu, imbrantzigonadu L, istérriu, isterricorjau, isterjolau, istirau, isterricrau
N, sterrinau, sderremau, sterrionau, accontonau, accubau, appantroxau, arrimau, croccau, imbruscinau,
incorrutzau, scettuau, spaparocciau, strumpau C, isthirriddu, isthrampaddu, isthrasginaddu, isthirriaddu S, stirrutu,
musginatu, culcatu, ripanticatu, sdirrugghjatu, stirrugghjatu, strabaccatu Lm, stracquatu Lm, sduatu, strampaddu
Cs, agghjacaratu Lm, stravaccatu, istrasginatu G
seccare vt. [to dry (up), sécher, secar, austrocknen] siccare (lat. SICCARE), arridare (lat. *ARRIDUS), agheddare,
assare (lat. ASSARE), ammustire (lat. MUSTIDUS); infadare (sp. enfadar), isfadare, infestare (lat. INFESTARE),
segare sa conca (sa matta), alliare, appurare (sp. apurar), innennerare, affustijare, ingrimire, ismameddare,
pabassinare, pibincare L, seccae, seccare, siccae, siccare, sichirronare, carasare (lat. CHARAXARE); irfadare,
agghiddostrare, truncare sa matta N, siccai, asciuttai; segai sa conca (sa matza), pibincai, sciringiai (cat. xeringar;
sp. jeringar), appurai, infadai C, siccà, carigginassi, cariggassi; infaddà S, siccà, trasiccà; infadà G
seccatura sf. [nuisance, ennui, secamiento, Trockenheit] siccadura, siccatura, fastizu m., infestu m., infadu m. (sp.
enfado), infadada, infadamentu m., cadrasula, istragu m., iterròere m., tambeddu m., tambedda, aziu m.,
istecculada, istécculu m., mattana (= it.), pelea (sp. pelea), innénneru m., crabedda, contribulassione (it. ant.
contribolare), appuru m., attoloccada, attoloccamentu m., attoloccu m., intzégulu m., isfraschéddiu m.,
ismameddu m., istragada, pibincada, sadis m., importunidade, trasura, tzaccarredda L, seccatura, siccadura,
secazu m., irfadu m., mattana, anneu m. N, siccadura, segamentu de conca (de matza) m., sciringa (cat. xeringa;
sp. jeringa), scingra, secchetudi, appiccigori m., infadu m., pibigliuda, contribulatzioni, impelegu m. C, siccaddura,
siggamentu m., zunzù m., infaddu m., rumpimentu di mazza m.S, siccària, siccacori, infadu m., tambeddu m.,
intalvàriu m., istrobbu m. G
secco agg. [dry, sec, seco, trocken] siccu (lat. SICCUS), siccanzu, asciuttu (= it.), assuttu, àrridu (lat. *ARRITUS) L,
siccu, assuttu, cradinu, tostau N, siccu, siccadìngiu, siccau, asciuttu, isciuttu, asciugu, sciugu, siccorrau, incutuliu,
scarritzinu, scalixiu C, siccu S, siccu, siccognu, fruscu G
sedere/2, -ersi vi. rifl. [to sit, s’asseoir, sentarse, sitzen] sètzere, sèdere, sèere, sêre (lat. SEDERE), sentare (ant;
sp. sentar), ficchire, ceccire L, sèdere, sere, sètzere, sèccere, tzètzere, tzetzire, tzitzire, ciccire N, setzi, sei,
séiri, secciai, sicciai C, pusassi S, ficchissi, pusassi, assintassi G
sedia sf. [chair, chaise, silla, Stuhl] cadrea (lat. CATHEDRA), cradea, cardera, sediu m. (ant.; it. ant. sedio) L,
catrea, cradea, cratea, cadira (cat. cadira) N, cadira, carira, cadea, sedda C, caddrea S, catrea, caddrea Cs,
carreca Lm G
sedile sm. [seat, siège, asiento, Sitz] sedile, setzidorzu, settidorzu, seile, settiale (ant.), sediu (ant.; it. ant. sedio),
setzile, pedrissa f., predissa f., pedritza f., pedrìscia f. (probm. cat. pedrissa), petza f. (s. di pietra per montare a
cavallo; probm. lat. *PETTIA), trumpeddu L, sedile, seccidórgiu, settidorju, sedidorju, sédiu, seitógliu, settidórgiu,
settidorzu, setzidórgiu, setzitorju, tzetziidórgiu, pasadorzu, istrada f. (s. di pietra; lat. STRATA) N, sedili,
setzidórgiu, setzidroxu, mureddu, muredda f. (s. usato come montatoio), póggiu C, sediri, pusaddòggiu, piddrissa f.
S, pusatogghju, petra pusatogghja f., passiatogghja f., strada f., istrada f., muzittu G
segare vt. [to saw, scier, segar, durchsägen] segare (lat. SECARE), serraccare, segonare, serrare (s. con la sega;
probm. sp. cerrar) L, serrare, serraccae N, serrai, segai, serronai, arrogai, ceppai, ciappai C, serrà, sirrà S, sarrà,
sigà Lm G
segnale sm. [signal, signal, señal, Signal] signale, sinnale (lat. SIGNALE o it.) , sinnu, sinza f., sinzale L, signala f.,
signale, singiale, sinnale, sinzale, singiolu, sinzolu, sinza f., seju (lat. *SEDIUM) N, signali, signalli, singiali, sinnabi,
sinnali, sinniali, sinnalli, sinna f., sinnera f., àrviu C, signari S, signali, isghinta f. G
segretamente avv. [secretly, secrètement, secretamente, heimlich] segretamente, accua, a s’iscuja, a s‘iscusa, a
s’iscùsia, -u L, secretamente, segretamente, accua, a cua, a s’iscusa, a s’iscùsiu, gorto-gorto, cugnau-cugnau N,
segretamenti, a cua, cobertamenti, segliadamenti C, sigretamenti, a cua, a la ischusa S, sicretamenti,
sigrittamenti, in sigrettu, a coa, cuattoni, cuatu-cuatu G
segretàrio sm. [secretary, secrétaire, secretario, Sekretär] segretàriu L, secretarju, segretàriu, sarchetàriu N,
secretàriu, segretàriu, sarchetàriu C, sigritàriu S, sigrittàriu G
segreto agg. sm. [secret, secret, secreto, geheim] segretu L, secretu, segretu, buzaccudu N, segretu,
secretu,sarchetu, serchetu C, sigretu S, sicretu, sigrettu, futuccioni (Columbano) pl. G
seguire vt. [to follow, suivre, seguir, folgen] sighire (cat. sp. seguir), insighire, sijire, sìghere, pònnere fattu,
assegudare, segudare, secutare (ant.; lat. *SECUTARE) L, sichire, siggire, sighire, sitzire, sìghere, sizire, pònnere
infattu, pònnere fattu N, sighiri, sodigai, sodighiri C, sighì, punì fattu S, sighì, siguì Lm, punì infattu, assuità G
sella sf. [saddle, selle, silla de montar, Sattel] sedda (lat. SELLA)
selvatico agg. [wild, sauvage, selvático, wild] areste (lat. AGRESTIS), arestadu, abriu, àbrinu, àvrinu (lat. APRINUS),
rude (= it.), arruspisadu, ozastrinu, marrusu, salvàticu, luzu L, agreste, areste, agrestosu, grestale, apru (lat.
APER), rude, montesu N, aresti, burdu (cat. bort; sp. borde), arrestolu, rebeccu, arrebeccu (cat. rebec) C, aresthu,
arèsthiggu, rudu, seivvàtiggu S, arestu, aristutu, avrignu, àvrinu, avrinu, salvàticu, sarvàticu Lm G
seme sm. [seed, semence, semilla, Samen] sèmene (lat. SEMEN), semenàntzia f., chiu (lat. CIBUS), criu, raneddu,
ossu (lat. OSSUM) L, sèmene, sèmmene, chivu, chibu, chiu, criu, ghiu, pappu (lat. PAPPUS), ossu, ossicheddu, pisu
N, sémini, pisu (lat. PISUM) C, sèmini, simenza f. S, semi, sèmini, sumenza f. Lm chia f., chiu, armeddu, vinacciolu
(s. dell’uva) G
seminare vt. [to sow, semer, sembrar, säen] semenare (lat. SEMINARE), laorare, laorzare (lat. LABOR), omprire L,
seminae, semenare, laborare (lat. LABORARE) N, seminai, semenai, semingiai C, siminà, seminà S, siminà, suminà
Cs, Lm, granià, branilà G
semplice agg. mf. [simple, simple, simple, einfach] sémplitze, sémpritze, sìmplitze, simple (in senso dispr.; cat.
simple, ximple; sp. simple), sentzillu, sentzìgliu (sp. sencillo) L, sémplici, sìmpritze, sìmpriche, sémprice,
sémpritze, sèmplice N, simpli, sìmplici, sintzillu, srimpu C, sémprizi S, sémprizi, sémplici, sìmprizi G
sempre avv. [always, toujours, siempre, immer] sempre, sempres, semper (lat. SEMPER), ognora, ottora (lat. TOTA
HORA) L, semper, sèmpere, sempre, sempremai, indònni, tottora, a denterdie N, sempri, sémpiri, candusiollat,
candusisiat C, sempri S, sempri, a tutt’ori G
senno sm. [sense, sagesse, juicio, Verstand] sinnu, tinu, tinnu (sp. tino), assentu (sp. asiento), giudìsciu, sentidu
(sp. sentido), sabiesa f., sèglia f., bundu (probm. lat. VAGABUNDUS - DES I, 240), cadrennu, seru, assunta f., cabia
f., suttaberritta (fig.), tib(b)òria f., imprastu L, tinu, attinu, sentidu, capia f. (it. capire + suff. -ia - DES I, 290),
istàssia f. ghiliore N, sentidu, sintidu, sindéresi f., tinu, sieru, sabiori, capia f., crobeddu C, sinnu, seru, sensu S,
sinnu, tinnu, sintitu G
sensatezza sf. [wisdom, sagesse, sensatez, Vernunft] sabiesa, tinu m. (sp. tino), bundu m., assentu m. (sp. asiento)
L, attinadura, capia (it. capire + suff.-ia), istàssia N, sabiori m., sentidu m. (sp. sentido), tinu m. C, sabiesa,
assinnaddèzia S, tinnu m., sinnu m., sintitu m. G
sentenza sf. [sentence, sentence, sentencia, Urteil] sentèntzia, sentènscia, settènscia, settèntzia, settèscia,
giudicu m.; dìcciu m. (sp. dicho) L, sentènsia, sentèntzia, sentèssia; ditzu m. N, sentèntzia; dìcciu m. C, sintènzia;
dìcciu m. S, sintènzia, sittènzia; dìcciu m. G
sentiero sm. [path, sentier, sendero, Pfad] caminu, andera f., sémida f. (lat. SEMITA), àndala f., àndela f.,
andamentu, pareda f. (sp. vereda), pendinu, bizola f., caminera f., butturinu, buttorinu, ottorinu, utturinu,
attirighinu L, andata f., annatta f., ànnala f. andàghine f., sémida f., àndala f., àndela f., andera f., àndula f.,
urgu, ùrgulu (s. all’interno di un centro abitato) N, caminu, àndala f., andera f., pareda f., arruga f. (it. ant.
ruga), bia f., mori (da un *MORA prelat.), gurtuniu, guttoniu guttuniu C, camineddu, utturinu, piddrescha f. S,
camineddu, sèmita f., sintieru Lm, andara f., utturinu Cs, passaderu (s. stretto) G
sentimento sm. [sentment, sentiment, sentimiento, Gefühl] sentimentu, sentidu (sp. sentido) L, sentimentu, sentiu
N, sentimentu, santidu, sentidu, sintidu, sentiru, sentóriu C, sintimentu, sintiddu S, sintimentu, sintitu, sintiddu Cs,
sèntimi pl. G
sentire vt. [to feel, sentir, sentir, fühlen] intèndere (lat. INTENDERE), serare, seriare L, intèndere, intènnere,
segherare, acutinare, sentie, sentire N, intendi C, intindì, sentiri C, intindì, sintì S, intindì, intindé, sintì G
sepolcro sm. [sepulchre, tombeau, sepulcro, Grab] sepulcru, sepulcu, sepultu, tumba f. (lat. TUMBA), losa f. (cat.
llosa; sp. losa), losina f., murimentu, morimentu, molimentu, molumentu, munimentu, monimentu (ant.; lat.
MONIMENTUM) L, sepurcru, sepurcu, tumba f., losa f. N, sepurcu, sepulcru, tumba f., allosa f., losa f., ollosa f. C,
sipulchru, sipulchu, tumba f., losa f. S, sippulcru, sippultura f., tumba f., losa f. G
sera sf. [evening, soir, tarde, Abend] sero m. (lat. SERO), sera, serantinu m., serentina, serantina, sera L, sero m.,
merie m., iscurigadorju m., iscuricadorzu m., intrighinadorju m., bortaedie m. tardas pl. (sp. tardes) N, mericeddu
m., meriali m., primunotti m., seru C, sirintina S, sera SG
serio agg. [serious, sérieux, serio, ernst] sériu L, sériu, séliu, asseriau N, sériu CS, sériu, brùciu G
serratura sf. [lock, serrure, cerradura, Schloss] serradura (sp. cerradura), tancadura (cat. tancadura), cricca (tosc.
cricca), frìsciu m., frìschiu m., frùsciu m., frùschiu m. (lat. FISTULA) L, serradura, serratura, serràrgiu m.,
tancadura, arregradura, frìschiu m., frischiatura, vrìschiu m.N, serradura, serradissu m., tancadura, criàmini m.,
criàmmini m. C, sarraddura, tancaddura, affrisciaddura, frisciari m., frìsciu m. S, sarratura, tancatura,
affrisciatura, frìsciu m., affrìsciu m., bricca Lm G
servire vt. vi. [to serve, servir, servir, dienen] servire, serbire (lat. SERVIRE), giuare (lat. IUVARE), juare, iuvare
(ant.), teraccare L, serbie, serbire, servire, jubare, juvare, fàchere su teraccu, teraccare, attènnere N, serbiri,
srebiri, sérbiri, serviri, giuai C, sivvì, seivvì S, silvì, sirvì Lm, ziraccà G
servizio sm. [service, service, servicio, Dienst] servìssiu, servìtziu, serbidura f., impériu L, serbìssiu, serbìtziu,
servìtziu, imperju N, serbìtziu, servìtziu, srebìtziu C, sivvìziu, saivvìziu S, silvìziu, sirvìziu Lm, cumandìzia f. G
seta sf. [silk, soie, seda, Seide] seda (lat. SAETA) L, seda, seta, bambache agreste N, seda C, sedda S, seta, sedda
Cs G
setaccio sm. [sieve, tamis, cedazo, Sieb] sedattu (lat. SAETACIUM), sesattu, tedattu, coliru, chilìriu, chiliru (lat.
CIRIBRUM), chérriu, cherrigu (lat. CERNICULUM) L, sedattu, sedatta f., sedatzu, setassu, tedattu, sedatzadorza f.,
chilibru, chilivru, chilirvu, cherridorja f., vaule m. N, sedassu, sedatzu, scedatzu, scettadori, sedassu, seràcciu,
taratzu, tedassu, teratzu, tastatzu, cilìriu, ciliru, cilivru, cuiru, chiridu, coridu, cerrigu C, siazzu, curiri S, siazzu,
seazzu, ciuliru, vàgliu, fauli (s. per legami) G
settembre sm. [September, septembre, septiembre, September] capidanni (lat. CAPUT ANNI), capudanni,
cabidanni, cabudanni L, cabudanni, capidanne, capidanni, capitanni N, cabudanni, cabidanni C, cabbidannu S,
capidannu, cabbidannu Cs G
settimana sf. [week, semaine, semana, Woche] chida (lat. ACCITA), chita (ant.), settumana (ant.), seimana (ant.),
simana, semana (sp. semana) L, chida, chita, cida, chidada, bisenda (lomb. o genov. ant. vexenda - DES I, 210),
simana N, cida, cira, cirara, xira, simana C, chedda S, chita, chidda, chiddadda Cs, sittimana Lm G
sfaccendato pp. agg. [idle, flâneur, holgazán, unbeschäftigt] isfatzendadu, isfainadu (cat. desfeinat),
appeddatzadu, mandrone, penderitzone, chizoneri, ibbàidu, isbaidu (cat. isbair), faineri (cat. fainer),
ammadrigadu, miracantones, oreri (lat. HORA), disajadu, immajonadu, irberzadu, isdajadu, isfilonzadu, a manos in
giae L, irfainau, iffainatu, sfainau, caddema, larunna, musineri, disabbudu, oreri, irbaliau, irberzau, irfatziennau,
irfrundau, irgherzau, irvacu, issainau, perdulàriu, troddionatzu N, sfainau, ammutzigonau, anavessu, arreulau,
reulau, mandroni, preitzosu (lat. PIGRITIA), oreri, perdulàriu (sp. perdulario), craccar(i)atzu, fai soli,
sbancaruttau, sciainau C, iffazzindaddu, iffainaddu, mandroni, pirdhurari, oreri, ureri
immasgiunaddu S,
sfaccindatu, faccindatu, straderi, sfainaddu Cs, muinatu G
sfacciato agg. [impudent, effronté, descocado, frech] isfacciadu, isfaccidu, isfacchidu, irfatzidu, isfatzidu,
faccimannu, carimannu, caricottu, faccitostu, facciudu, fatzudu, fàccia de sola, iscaradu, isprotzedidu, iscaréssidu,
ojicottu, murripistu, discaradu (sp. descarado) L, irfartziu, irfatziu, faccemanna, fatzimannu, fatzudu, fatzatosta,
frontudu, carimannu, caricottu, carimodde, ocricottu, peddicottu, pedicundu N, sfacciu, sciacciu, iscundiu, scundiu
(sp. escondido), sfacciau, sfacciu, faccianu, facciudu, faccimannu, facci de sola, facci de croxu, prontudu,
carratzanu, sbregungiu, stratzeri, accudiosu, sciaciu C, iffacciaddu, faccimannu, faccitosthu, impruntaddu S,
sfacciatu, sfacchilitu, scaratu, faccicottu, faccimannu, faccitostu, carimannu, caricottu ippruzididdu G
sfamare vt. [to appease, rassasier, saciar, sättigen] isfamigare, irgeunare, irvulare L, sfamigae, catzare su fàmine,
irganae, irganare, dirganare N, sfamigai, sciamigai, isciamigai C, iffamà, buggà la fammi, ticcià S, sfamà, sfamicà,
bucassinni la fami G
sfiancare, -arsi vt. rifl. [to exhaust, éreinter, reventar, brechen] isfiancare, isfianchire, iscummerare, istimpanzare
L, irfiancare, sfiancae, irfianchire, irdobbare, iscostazare N, sfianchiri, sfiancai, sderrigai, sdirrigai, sdarrigai,
slumbai C, iffiancà, ischummarà, irrugnunà, attrassattà S, sfiancà, scarruccà, scummarà, iscummarà, iscarruncà G
sfida sf. [challenge, défi, reto, Herausforderung] isfida, attrivinzu m., marrania, marranu m. (sp. marrano), disaffiu
m. (sp. desafio), aggheju m. L, irfida, isfida, sfida, disafia, marrania, densa, derre m. N, sfida, disfida, certu m.
(lat. CERTARE), disaffiu m., profia C, iffida, marrania S, disfìzia, disaffiu m., marrania, sfida, filonu Lm G
sfidare vt. [t challenge, défier, retar, herausfordern] disfidare, isfidare, pònnere marrania, pònnere su marranu,
ammarranare, marranare, marraniare, ismarranare (sp. marrano), contare su marranu, disaffiare (cat. sp. desafiar)
L, irfidare, isfidare, sfidae, ammarranae, ammarranare, marranare, ghettare su derre, pònnere su marranu N,
disfidai, isfidai, sfidai, disaffiai, fai su tziri-tziri, marranai, nai marranu a unu C, iffidà, punì in marrania S, disaffià,
smarranà, ismarranà, sfidà, punì marrania G
sfinito pp. agg. [exhausted, épuisé, agotado, erschöpft] isfinidu, isbriadu, istasidu, isfuttidu, imballadu,
iscumbessidu, resu, ismarridu, cadidu, cadinu, illaunidu, istenoradu L, irfiniu, irghiliniu, irgheleniu, irgheliniu,
issoppau, istasiu, istragau, estasiu, ghirdàgliu N, sfiniu, stasiu, smarriu, marriu, allanchiu, arrebentau, arremoliau,
carassiau, ibbarruiu, iscinigau, scinigau, scoddorau, scogliau, suspiu, urréndiu C, iffiniddu, ippussididdu, ibballaddu,
attrassattaddu, runziaddu, ivviriddu S, sfinutu, sballatu, svaddu, ispiulatu G
sfoggio sm. [show, étalage, pompa, Prunk] mustra f., impompada f., impompadura f., braga f. (probm. piem. blaga)
L, mustra f., galabera f., pompa f., gala f. (it. o sp. gala), dispinta f. N, scioru, iscioru, saragata f. (cat. zaragata),
spómpiu C, iffóggiu, pagliosumu, pagliosiddai f., pumposiddai f. S, isfóciu, sfròsgiu Lm, mustra f., pompa f. G
sfogo sm. [vent, écoulement, desahogo, Abzug] isfogu, disfogu, insaju, irbeleu, bessidas f. pl. (s. purulento
cutaneo) L, irfocu, isfogu, sfogu, disaocu, ischittiada f., ischittonzu, ischìttiu, isfróddiu, issoconzu, istelesu N,
sfogu, sfogamentu, sciogamentu, sciogadura f., sciogu, xogu C, iffoggu S, isfocu, sfogu, isfogu G
sfortuna sf. [bad luck, malchance, adversidad, Unglück] isfortuna, disfortuna, disdìccia (sp. desdicha), malastru m.,
malaura, malasorte, malavventura, malugianu m., terditza, imberta, istrossa L, dirdìccia, dirditza, disdìccia,
disditza, disditzu m., malasorte, malaura, sagura, dirvarda, iffrorèssia, irfortuna, isfortuna, sfurtuna, malust(r)inu
m., ostinu m., ustinu m. N, disdìccia, malascigura, malasorti, malepprusu m. C, iffurthuna, diffurthuna, disaura,
disdhìccia, maravadda, marapascha S, sfultuna, disfultuna, disdìccia, malastru m., malafata, malaura, malasorti Cs,
scalogna, scurzola, scurzolu m. Lm G
sforzo sm. [effort, effort, esfuerzo, Mühe] isfortzu, indelittu, isprentu, rechinta f. (cat. requinta), pelea f. (sp.
pelea), annagu, antua f., antzua f. L, irfortzu, isfortzu, sfortzu, fortzonzu, isprenta f., isprentu, issortzada f.,
issortzu, sprepeddu N, sfortzu, sfortzamentu, colda f., sdególliu C, iffozzu S, sfolzu, sforzu Lm G
sfregio sm. [defacement, balafre, chirlo, Schmarre] isfrégiu, iscaranu (it. ant. scarano), cinfru, marcu (= it.),
isvembru (lat. MEMBRUM), trincu (cat. trenc), desaccattu (sp. desacato), iszenzada f., chèntria f. L, irfrezu,
irfréziu, sfrégiu, ischentriada f., ischéntriu, istrémpiu, ispómpiu, trincu, crèntia f. N, sfrégiu, trincu, sfiguramentu,
mància f. (sp. mancha), scirebigadura, smerladura f. C, iffrégiu, ischarenu S, sfréciu, isfréciu, sfrégiu, sciciatura f.,
disaccattu, griffu (s. sul viso), scimpiata f., trincu G
sfruttare vt. [to exploit, exploiter, aprovechar, ausbeuten] isfruttare, isfruttuare, isfattiare, traccagnare L,
irfruttare, irfruttuare, isfruttare, sfruttae, accherie N, sfruttai, sfruttuai, sciruttuai, sciuttai, sciuttuai C, iffruttà
S, sfruttà, bistrascià G
sgambetto sm. [trip, croc-en-jambe, traspiés, Beinstellen] ancada f., anchitta f., ancaredda f., ancaritta f.,
angalitta f., ancallitta f., isgambetto L, anchedda f., irgambetto, sgambetto, iscameddu N, ancada f., ancabitta f.,
iscambeddu, trobedda f., trobeddapei C, ancaretta f. S, anchetta f., scianchetta f., spidichinata f., gametta f. Lm
G
sgarbo sm. [rudeness, impolitesse, desgarbo, Grobheit] isgarbu, isgrabu, irgrabu, discalbu (Luras), isprocchiadura
f., disgrabu, desàire, disàire, disàiru, disaera f. (sp. desaire), isprócchiu L, dirgrabu, disgrabu, irgarbu, irgrabu,
sgarbu N, sgarbu, disgarbu, malamanera f. C, isghàibbu, aròibbu, arrànzia f. S, sgalbu, sgarbu Lm, disgalbu G
sgombero sm. [clearing, déménager, escombrar, räumen] isbarratzu, isprodada f., isprodadura f., isprodu L,
irbarratzu, iscarrarzonzu, allibregada f. N, sbarratzadura f., sbarratzu, disimpàcciu, illibertadura C, imbarrazzu S,
sprudugnu, svacatura f. G
sgorbio sm. [scrawl, griffonnage, borrón, Gekritzel] burrone, isburrone (sp. borrón), isgrùbbiu, iscorfione,
iscroffione, isgranfione, impastùcciu L, irgórbiu, irghirbu, lezori, impiastru, atzoroddu N, scarràffiu, scarraffattoni,
sgarraffattoni, burroni, sburroni C, ischranfioni S, burroni, cinfrioni G
sgradito pp. agg. [disagreeable, désagréable, desagradable, unliebsam] disaggradessidu, disaggradadu,
disaggradidu, disgradessidu, ingradessidu L, irgradéssiu, disaggradéssiu, irgradéschitu, irgradéssiu, no aggradéssiu,
male óffiu N, disaggradéssiu, disaggradau C, digradiddu, digradissiddu S, disaggradatu, disaggradissutu, sgradissutu,
sgradessitu, sgraditu G
sgridare vt. [to rebuke, réprimander, regañar, schelten] brigare (it. brigare), disattinare (sp. desatinar), trilliare,
istestulare, isvruncire, isvrunciare, remprèndere L, brigae, brigare, abbruncare, abbuccatzare, attremenare,
appiluccare, irmurrare, istrappassare, abboluire, accanarjare, narrer cosa N, strunciai (sp. tronchar), appremiai,
inchirriai, certai, stidingiai, istidingiai, istrat(t)allai, strat(t)allai (it. stratagliare) C, brià, ivvrunzià S, brià, papatà
G
sguardo sm. [look, regard, mirada, Blick] mirada f., ojada f., abbaidada f., appompiada f., appompiadura f., fissada
f., inchérrida f., inchizida f., inchizada f. (s. truce), incorada f., làmpada f. (s. sfuggevole), allampada f.,
iscampiada f., isperiada f., mìriu, remirada f., crista f. L, abbaitata, abbadionzu, irguardu, ocrada f., ocradura f.,
ocritura f. alluntzinada f., ampanionzu, annotada f., cardiada f., castiada f., pompiada f., appompiada f.,
appompionzu, pompionzu, appómpiu, mirante, mirada f., mirata f., mirionerata f., mirioncrata f., occiada f.,
ogridura f., volitzata f., agherada f., crarizada f., bardiada f. N, castiamentu, castiara f., castiada f., lampiada f.,
mirada f., mirara f., oghiada f., oghida f., oghidura f., oghiera f., appómpiu, pompiada f., incilladura f.,
incillimentu (s. torvo) C, abbaiddadda f., ucciadda f., miradda f. S, mirata f., mira f., rimiru, figghjulata f.,
ucchjata f., alzata d’occhj f., miccata f., pinnulata f., spinnulata f. G
sì avv. [yes, oui, sí, ja] emmo (lat. IMMO), eja, ei, ei-ei, èia, embrigadu!, embros!, sesi, sì, sighi! L, eja, èia, ei, cei,
chei, ciai, embo, emmo, emo, éliches, émbriches, énfriches, éffriches, sisse N, eja, èia, ei, aghei, ai, sissi, sissa,
sìssada, giai, carei C, emmu, èia, sì S, sì, emmu, éia, eni Lm, ehja! Lm G
siccità sf. [drought, sécheresse, sequía, Dürre] siccagna (it. seccagna), siccanza, siccore m., secchedade,
sicchidade, siccaria , siccura, assura, assuttura, asciuttore m. L, siccagna, siccanna, siccanza, siccidade, allùspiu
m., asciuttura, sciuttura, assuttagna, siccatzone m. N, siccàngia, sicchedadi, siccidadi, siccori m., asciuttori m.,
sciuttori m., isciuttura C, siccagna S, siccagna, siccaria, siccura G
sicurezza sf. [certainty, sécurité, seguridad, Sicherheit] seguresa, siguresa, seguràntzia, segurànscia, siguria,
seguridade (sp. seguridad), fidutzu m. L, sicuresa, securànsia, securènsia, securesa, securàntzia, sicurànsia,
sicurèssia, sicuridade, sicuràntzia N, seguresa, siguresa, seguridadi, segurantza (sp. ant. seguranza), segurèntzia,
siguràntzia C, siggurèzia, siggurànzia, sigguriddai S, siguresa, siguritai, siguranza, sigurànzia, sigultai G
sicuro agg. [sure, sûr, seguro, sicher] seguru, siguru (lat. SECURUS), cameradu, ragliadu, tutu (ant.) L, sicuru,
securu N, seguru, siguru C, sigguru S, siguru G
sigillo sm. [seal, cachet, sello, Siegel] sizìgliu, sezìgliu, sigillu, sigìgliu, sinzìgliu, sizillu, siillu (ant.), segliadura f.,
ségliu L, sighiddu, sigillu, sizillu, sellu, sugellu N, ségliu (sp. sello), segliadura f., siddu (lat. SIGILLUM), sigillu, sìlliu
C, sinzìgliu, sizillu, zizìgliu sindaco sm. [mayor, maire, síndico, Bürgermeister] sìndigu (sp. síndico o it. ant.
sindico) L, sìndicu, sìnnicu, sìndiu N, sìndigu C, sìndaggu S, sìndacu, sìndicu, sìndaggu Cs G
significato sm. [meaning, signification, significado, Bedeutung] significadu, significu ,ispizu L, significau,
sinnificau, significu, sinnificu N, significau C, signifiggaddu, significaddu S, significatu, signafficcu, significu G
signore sm., -a sf. [gentleman, monsieur, señor, Herr] signore, segnore (it. o sp. señor), missegnore, -ora f. (sp.
miseñor), seniore (ant.), cuncu, donnu, donne (lat. DOMINUS), mere (lat. MAJOR DES II, 108 o it. ant. messere Pittau), nannu, messere (ant.; it. messere), mossen (ant.; cat. mossen) L, sinnore, sennore, segnore, sinniore, tiu,
tziu, cuncu, donnu, mere, mussè N, sannori, sennori, signori, sinniori, nennori, missennori, meri, donnu, concu,
cuncu (cat. conco), mossù, muntzù (fr. monsieur), mussàn (ant.; cat. ant. mossán) C, signori, sagnori, gnò, sagnò,
signò, ignò S, signori, signol, signoru (crs. signoru), donnu, mussiù, babbai G
silenzio sm. [silence, silence, silencio, Stille] seléntziu, siléntziu, silentu, ammutinu, mudesa f., mudine, mudìmine,
mudigore, mudijore, mudiore, mùtria f. (s. imbronciato; it. mutria), chìsciu, cagliada f. L, mudine, mutine,
mudore, mudesa f., mutriore, callionzu, callonzu, siléntziu N, siléntziu, mudesa f., mudìmini, mudori, mudumi,
cittiu, cittidura f., itzérriu C, sarènziu, serénziu, sirénziu S, silènziu, mutesa f., muddori Cs, micata f. G
sillabario sm. [spelling-book, syllabaire, silabario, Fibel] sillabàriu L, sillabarju N, sillabàriu CSG
similmente avv. [the same, semblablement, igualmente, ähnlich] gai (goi) matessi, similemente, similmente L,
similmente, che pare, a sa matessi manera LN, similmenti C, simirmenti, a la matessi manera S, similmenti, a la
matessi manera G
simpatia sf. [liking, sympathie, simpatía, Sympathie] simpatia, géniu m., zéniu m. (it. genio), donosura L,
simpatia, géniu m., zéniu m. N, simpatia, géniu m., ingéniu m. C, simpatia, géniu m. S, simpatia, géniu m.,
bonsangu m. G
simpatico agg. [nice, sympathique, simpático, sympathisch] simpàticu, simpàtigu, aggeniadu, geniosu, zeniosu,
assangradu, assambenadu, bragosu L, simpàticu, geniau, zeniosu N, simpàticu, geniosu C, simpàtiggu, giniosu S,
simpàticu, ghjniosu, giniosu, gustìuli, spàsticu, spàlticu, di bon sangu G
sincerità sf. [sincerity, sincerité, sinceridad, Ehrlichkeit] liberidade, sentzigliesa, singillesa (sp. sencillez) L,
sintzeridade, sincheridade LN, signillidade, sinceridade, sinzilla, sinzillidade N, sintzillesa, sintzillidadi, sintzigliesa,
sinceridadi C, sinzeriddai S, sinceritai, sinzeritai, sincirità Lm G
sincero agg. [sincere, sincère, sincero, ehrlich] sintzeru (cat. sincer, sencer o sard. dell’it.), sincheru (lat.
SINCERUS), sìncaru, sìncheru (sp. ant. síncero), sentzillu, sentzìgliu (sp. sencillo), sinzillu, lenzu, lìtzitu, lìntzitu,
reale (it. leale), ladinu (lat. LATINUS), corale (it. ant. corale), coriale (it. ant. corale + it. cordiale), cattólicu (sp.
católico), pulitzu, francu (= it.) L, sintzeru, sinceru, sìnceru, sìncheru, sìnchidu, signillu, singillu, sinzillu, berteru,
fertesu, làdinu N, santzeru, sinceru, sintzillu, scéxiu, spontziau, reali, corali, francu C, sinzeru, lìzzitu, francu S,
sinzeru, sinceru, sìncaru G
singhiozzo sm. [hiccup, sanglot, hipo, Schluchzen] succuttu (lat. SINGULTUS), siccuttu, surcuttu, seccuttu, singurtu,
succùtturu, isticcullida f., tzacculittu, tzicchillittu, tzucculittu, tacculittu, tacculitta f., ticcullitta f., tranguglitta
f., ticcullida f., tuccullida f., tzicchillitta f., tziccullida f., tziccullida f., tziccullittu, tzigulitta f., taccullida f.,
tzangulitta f., tzangulia f., gangulitta f., gangulitte f., grangulitta f., cianculitta f., cicculida f., cicculitta f.,
istecculidas f. pl., istigulitta f., traccaglida f., traccuglida f., traccoglida f., ingullittu, ingurtu, suppéddidu L,
singurtu, sungurtu, succuritta f. succuttu, suncuttu, uttu, suppeddu, assuppeddu, sùsperu, tzacculittu, tacculitta f.,
teccullittu, ticculitta f., ticcullida f., tilichitta f.,titziliccu, tzicculitta f., tzicculittu, tzucculitta f., tzaccollitta f.,
tzacculitta f., tzacculittata f., tzuluchitta f., tzuluchittonzu, tacculittu, ticculittu, tigulitta f., tittiliccu, tórou,
tuntzu, tzùnchiu, tzùccuri, tzuccurittu, gurguttu, suttuttu, coràrtile N, singurtu, sungurtu, sunguttu, suguttu,
sruncuxu, tzuccu, tziccullittu, tzùcculu, tzùnchiu, tzucculittu, tzuccurittu, tzucconi, tzùccuri, tziccorrida f.,
tziccuria f., tzuccuritta f., suncunu, sùccuru, chighiritta f., ciuccullitta f., ciucculittu, intzùnfiu, tuccuritta f.,
prìnchiu, fricchìngiu, anguleu, assunconi, sunconi, singuttu C, succuttu, zincuddittu, ziccuddittu, ziccullittu S,
siccuttu, succuttu, assiccuttu, signozzu, signuzzu, sugnuzzu Lm, singultu, sunnùziu Cs G
sinistra sf. [left, main gauche, izquierda, linke Hand] manca (lat. MANCUS), sinistra (=it.)
siringa sf. [syrinx, seringue, jeringa, Spritze] isciringa, sciringa (cat. xeringa), tziringa, cilinga, scilinga, iscilinga,
silinga, silingra, siringa (= it.) L, isciringa, issiringa, sciringa, siringa, tziringa, tzilinga N, sciringa, scingra, siringa C,
sciringa, isciringa S, scilinga, sciringa G
sistemare, -arsi vt. [to arrange, arranger, sistematizar, ordnen] sistemare, agontzare, arrangiare, accollocare,
cheddare, assettiare (cat. ant. assetiar), azerettare L, sistemae, sistemare, acchipazare, accontzare, agheretzare,
alliccare, arranzare, attacchizare, gheretzare, magunire, s’accumpoiare, trusulare N, sistemai, accollocàisi,
acconciai, appuddigonai, arrangiai C, sisthimà, accunzà, arrangià, assisthà S, sistemà, accuncià, assintà, accunsaltà
G
slacciare vt. [to unlace, délacer, desenlazar, losbinden] isòlvere (lat. SOLVERE), illatzare, islatzare, isfunare,
isprèndere, ischìnghere, disattrotzare, isbenittare, isligare, illigare, desligare, illascare L, isòrbere, sòrbere,
iscallare, ischìnghere, iscorcinare, issìnghere, irfunare, catzare su cropu N, slacciai, sliai, scintai, scappiai (it. ant.
scappiare), scìngiri, sbuttonai, sbandellai, scodreddai, sfrontai C, isciuglì, iffirà S, slià, sgancià, sciuddì, sfunà,
isbilandrà (detto del bestiame) G
slancio sm. [rush, élan, lance, Schwung] làntziu, illàntziu, illantzu, buleu, boleu (sp. boleo), arrancu (sp. arranque),
bettada f., sàltiu, imbàttida f., aisada f., incannada f., iséddiu, iséttiu, isséddiu L, imboladura f., ghettu, ghettada
f., impunnada f., issédditu, iffroccu, vutta f., islànciu N, buleu, imboleu, imbuleu, infusada f. C, abbrìbiu, aisadda
f., ippinta f. S, buleu, fruppa f., fua f., frùmbulu Cs, sbilànciu Lm G
sleale agg. mf. [disloyal, déloyal, desleal, unredlich] disleale (sp. desleal), traittore, faltzu (lat. FALSUS), alese,
alevosu (sp. alevoso), cudisciosu, cudissiosu, aleve (sp. aleve) L, traittore, frassu, tropejale N, frassu, mincidiosu,
fraitzinu, traixinu, duasfaccis C, ischunfidaddu, maifidaddu, fazzu, tradidori S, falzu, traditori, fraizzosu, gregu G
slegare vt. [to undo, délier, desatar, losbinden] isòlvere (lat. SOLVERE), desligare, disattrotzare, soltare, isligare,
isprèndere (is + lat. PREHENDERE), isgiùnghere (is + lat. IUNGERE) L, irligare, isòrbere, sòrbere, sòrvere, irfunare,
isfunare, iscallare, iscordiolare, iscappiae, iscappiare, scappiae, scappiare, isprèndere, issunare N, sciolli, scintai,
sfunai, scappiai (it. ant. scappiare), scabulli, sliai, sliongiai C, isciuglì S, slià, sciuddì, isciuddì, sciuglì Cs,
isghjunghj’, isfunà, isbruccà, sdilligà Lm G
smacchiare vt. [to clean, détacher, limpiar, abholzen] ismacchiare, bogare sas màncias; isbuscare L, irmacchiare,
irmacrare, ismacrare; irbuscare N, limpiai, smanciai, bogai is màncias (is taccas); sbruscai, smattai C, immancià,
immacchià; dibuschà S, smacchjà, ismacchjà G
smania sf. [great desire, agitation, inquietud, Erregung] affróddiu m., affràsciu m., pistighinzu m., cadreddu m.,
oriolu m., nifra, sarrone m., abbagulamentu m., incrabinada, lebreada, lubreada, azinu m., solovrina L, lusca,
punna, pistichinzu m., affróddiu m., anneu m., ischìssiu m., zurru m., oriolu m., pimpiriolu m., spéddiu m. N,
affoghìggiu m., affriccóngiu m., appiottu m., friusfogu, pistu m. (sp. pisto), pistighìngiu m., furighìngiu m., scinìciu
m., scritzu m., sfinitzu m., scinitzu m., insuamentu m., tzicchingiosu m., tzicchìngiu m., vampori m. C, appittu m.,
raioru m., frinéggiu m., sarroni m., ravinu m., zirrioni m., arròipu m. S, smània, dismània, fraustu m., franéticu m.,
frantìdduli m. pl., saltìriu m., zirrioni m., briziolu m., imbriziolu m., igliru m., raiolu m., affróddiulu m., affannu m.
Cs, disvelu m. G
smarrito pp. agg. [mislaid, égaré, extraviado, verlegt] pérdidu, allancadu, imballiadu, ismarghinidu, ismarighinidu,
ismarridu L, pérdiu N, pérdiu, stramancau, istrammancau C, pessu S, paldutu, smarinitu, smarinutu, ismarinutu G
smidollato pp. agg. [spineless, émoellé, desmedulado, marklos] inneuddadu, irmeuddadu, ismeuddadu, ismiuddadu,
palimodde (fig.), culimodde L, immeuddiu, irmeuddiu,
irmiduddau, ismiuddatu, addrollau, attolondrau N,
irmioddau, smoeddau, smueddau C, inniuddaddu S, smaruddatu, smaruddaddu Cs, ismaruddatu, sdinNugghjatu,
sdrollu, sdrullitu Lm G
smontare vt. [to disassemble, démonter, bajar, demontieren] ismontare, dismontare, iscaddigonare, iscabaddare,
iscasteddare, disgaggiare, appeàresi (s. da cavallo; sp. apearse) L, irmontae, irmontare, ismontare, smontae,
iscuncossare, issachinare, scabulae N, smuntai, dismuntai, scollocai, appeai C, immuntà, dimmuntà, ischabaddà,
farassinni da cabaddu S, smuntà G
smorfioso agg. [affected, grimacier, melindroso, zimperlich] dengosu (sp. dengoso), isamancadu, isamanchiosu
(sardz. it. smanceroso), isamanchiadu, itzosu, bìschidu (lat. VISCIDUS), trancheri L, irmorfiosu, mofferi, isempriau,
addengau, caghetto, dengosu, frighettu, itzosu, stremàrgiu N, dengosu, dengau, dengheri (sp. denguero),
trancheri, schinciddosu, iscanceriosu, schinceriosu (probm. it. ant. schincio), schenceriosu, scanceriosu,
schenceriau, minghengu, mirrighengu C, vischiddoni S, smuffiosu, smuffiadori, vizzosu G
smunto pp. agg. [pale, épuisé, secado, abgezehrt] multu (lat. MULCTU), ismultidu, ispìdinu, illivrinidu, istasidu,
atzaridu, atzeridu, lanzu (lat. *LANIUS), carrichérvinu, melinghinu L, murtu, ammarguliau, fatziassuttu, irghiliniu,
irgheliniu, istéssitu N, mùlliu, scalaxiu, iscalaxiu, scabalau, marriu (cat. marrit; sp. marrido), istasiu, stasiu, suspiu,
assùspidu, digósciu, leppucciu, làngiu, malaccariu, raspitzu, scoghiu, spilingronu C, mugniddu, malthrattu, cinu,
ischuntu, lagnu, barrinchizaddu, barrinchiziddu S, smuntu, nècciu, scaringiutu, scarinatu, scarisginitu, sgrivitu,
illagnicatu, allagnicatu, luritu Lm G
snello agg. [slender, svelte, ligero, schlank] istrìzile, istrìzulu, trìzile (tosc. strigile), trìnnigu, istincu, istingu (it.
stinco), lébiu (lat. *LEVIUS), lestru, chintifine, violinu L, istrìzile, strìjili, fusighittu, sùttile (sp. sútil), lépiu, calibu
N, strìgili, istrìgili, istrìgiulu, strìgiulu, stinghiritzu, stingu, sringu, speditu, sperrittu, spirrittu (it. spedito), fiolinu,
lestu, léviu C, isthrìzzuru, siccandrinu, lagniggheddu S, schintatu, strellu (crs. strittellu), trìgghjli, nècciu, lagnu G
soavità sf. [sweetness, suavité, suavidad, Zartheit] suavidade, dulcore m. L, durcore m., suavidade N, suavidadi,
durcori m. C, suabiddai, duzzura S, suaitai, dulciura, aggradu m. G
sobillare vt. [to stir up, suborner, instigar, aufhetzen] ispuntzonare, inzerrare, aunzare, inziziare, intzitziare,
intzidare L, untzare, tzuntzullare, sulurjare, birbilliare, alluscare, arrunzare N, insullai, intzullai, atzitzai C,
imburumà, intizzà, ippunzunà, inzirrià S, inzingà, impunzunà, auccià, intizzà G
soccorrere vt. vi. [to succour, secourir, socorrer, helfen] succùrrere, suncùrrere (it. o lat. SUCCURRERE), azuare,
aggiuare (lat. IUVARE), amparare (sp. amparar), assuarzare
L, succùrrere, azudare, soffèrrere N, succurri,
suncurri, aggiudai, amparai C, succurrì, aggiuddà, S, succurrì, agghjutà G
società sf. [society, société, sociedad, Gemeinschaft] sotziedade, sótziu m., ameddu m., comunada L, sociedade,
sotziedade N, sociedadi, sotziedadi, sotzaria, sotzeria C, sozzieddai, suzzieddai S, suzzietai, societai, succità Lm G
socio sm. [member, associé, socio, Gesellschafter] sótziu, incambadu L, sóciu, sótziu, cumonarju N, sóciu, sotzu,
cumonarxu, cumpangioni C, sózziu S, sòzziu, sòciu G
soddisfatto pp. agg. [satisfied, satisfait, satisfecho, befriedigt] suddisfattu, soddisfattu, satisfattu, cuntentadu,
attattinadu L, soddisfattu, accuntentau, agghippau, gavisau, ghittu N, satisfattu, alloggiau, appagnau, affastau,
appastiau, cuntentau, intuxau C, suddisfaddu, atticciaddu S, satisfattu, sud(d)isfattu, cigottu Cs G
sofferente p. pres. agg. mf. [suffering, souffrant, adoleciente, leidend] patidore, addoliadu, attribuladu,
pascionosu, penuriosu, sufferente, suffridore L, sufferente, suffridore, astilau, marturiau, patidore, patidu N,
sufferenti, suffridori, sunfridori, acciofettadassu (Seui), acciofettau, addrabbuladassu (Seui), astilau, patidori,
sciadosu C, sufferenti S, suffarenti, sufferenti, suffrenti (crs. suffrente), patidori, aguniosu G
sofferto pp. agg. [suffered, souffert, sufrido, erlitten] suffridu, suffertu, patidu, peleadu, appascionadu,
istimpidadu, bajuladu, addannadu L, suffertu, suffriu, sunfriu, patiu N, suffriu, sunfriu, paragoniau, passionau,
penitentziau C, sufferthu, padissiddu, pinaddu, passiunaddu S, suffritu, suffaltu, suffeltu, patutu, pinatu,
scumbattutu, arrampanatu G
soffietto sm. [bellows pl., soufflet, soplito, Blasebalg] buffadore (cat. bufador), buffafogu, buttatzu, buttatza f. (s.
del mantice), suladore, sulafogu, buffafogu L, buffadore, buffafocu, buffafogu, suffetto, suladore, sulafogu,
sulaocu, surbadore, sulafocu, surbaocu, survaocu N, buffadori, suaroi, suafogu, suladori, sulafogu, foddittu,
fantilladori C, suffiettu, buffadori, suradori, surafoggu, buttazzu S, suffiettu, suffiadori, suladori, buffadori,
buffafocu, buffarola f. Lm, buttàcciu (crs. buttacciu), buttàccia f. G
soffio sm. [puff, souffle, soplo, Blasen] sulu, sùlidu, sùbidu, bùffidu, isùlvilu, ismùrridu, buffettu (cat. bufet),
buffore, isalenu, alenu L, sùffiu, sùlidu, suladura f., sulada f., surbadura f., buffada f. N, sùlidu, sùliru, sùrbiu,
srùbiu, sùffiu, sùludu, sùnfiu, tzùffiu, spera f. (s. di vento), bùffidu, puffu C, suru, buffu, buffadda f. S, sùffiu,
scùffulu, buffata f., bùffiu Cs G
soffocare vt. vi. [to choke, suffoquer, sofocar, ersticken] isfiadare, attaogare, attogare, attuligare, intutturare,
insaèschere, issaèschere, allupare, istrangugliare, suffogare L, affocare, suffocare, allupare, allupiare N, allupai,
affogai, suffogai C, suffuggà, suffucà, attausghà, alluppà S, suffugà, suffucà, affuà, sturzà Lm G
soga sf., -atto sm. [rope, sous-gorge, correa, Kinnband] soga (lat. SOCA), soghitzu L, soca, socu m., issocu m. N,
soga, sogu m., sovitta, suattu m. C, soga S, sogra G
soglia sf. [threshold, seuil, umbral, Schwelle] giannile m., iannile m., zannile m., antarile m., antalire m.,
istantaloru m., perra de gianna, predìscia, pedrìscia, petza, tremenarzu m., liminarzu m. (lat. *LIMINARIUM) L,
gennile m., giannile m., jannile m., zannile m., leminàrgiu m., lumenarju m., liminarju m., limenarju m., luminarzu
m., leminarzu m., perra de zanna, sòllia N, limiaxi m., liminàrgiu m., liminaxi m., liminaxu m., luminàrgiu m.,
luminaxi m., briminaxu m., treminaxu m., triminaxu m., treminaxi m., terminaxi m., oru m., stantaloru m. C,
gianniri m., piddrissa S, ghjannili m., mitali m., pitrissa, azza di la ghjanna, antili m., petra di la ghjanna, pezza di
la ghjanna, mitali m., sùglia Lm G
sognare vt. vi. [to dream, rêver, soñar, träumen] sonniare (lat. SOMNIARE), sognare, sugnare, bisare, bisionare,
chisare L, sonnae, sonnare, sonniare, sunniare, bisae, bisare, visare, bisionare, visionare, cùpere, cupire N, sonnai,
bisai, bisionai C, sunnià, sugnà S, sunnià G
sogno sm. [dream, rêve, sueño, Traum] sognu, sónniu, sonnu (lat. SOMNUS), bisu (lat. VISUM), bisada f., bisione f.,
bijone f. L, sónniu, bisu, bisada f., bisione f., visada f., visu, visione f. N, sónniu, sonnu, bisu, bisada f., visioni f.,
bisioi f. C, sònniu, sognu S, seunnu, sònniu G
solco sm. [furrow, sillon, surco, Furche] sùlciu, sulcu, surcu (lat. SULCUS), abbarzu (s. acquario; lat. AQUARIUS
(SULCUS)), cola f., cora f. (it. gora), colottu, golottu, (s. profondo), tèmpia f., bortadorzu, farga(la) f. (ant.),
órbitu, órvitu (ant.), rebila f., ribìglia f., ùrvitu (ant.), pilittu (s. vallivo) L, surcu, sulcru, sucru, tia f., pilittu N,
sulcu, surcu, srucu, cora f., arralla f. (s. della ruota; cat. ralla), tallada f., tellada f., taggiada f. C, sulchu, solchu,
curottu, ischulthinu (s. attorno all’albero) S, sulchju, solcu, sulcu, surcu Lm, catrigghja f. G
soldato sm. [soldier, soldat. soldado, Soldat] soldadu, sordadu, sagone L, soldau, sordau, sordadu, sordatu N,
sordau, sodrau, soldau, turraju C, suldhaddu S, suldatu, surdatu Lm G
soldo sm. [penny, sou, sueldo, Soldo] soddu (lat. SOLLUS), dinari, maria filonzana f., pisi-pisi (fig.), sesina f., sisinu
(it. ant. sesino), seina f., esina f., pappajolos pl. L, soddu, sisinu N, soddu, sisinna f., sisinu, pibillu, piè, babbaiolas
f. pl. (fig.) C, soldhu, sisina f. S, soldu (pl. solda), pila f., dinà G
sole sm. [sun, soleit, sol, Sonne] sole (lat. SOL) LN, ocriruju N, soli, solli, sobi, sóui, soi C, sori S, soli G
solitudine sf. [solitude, solitude, soledad, Einsamkeit] solidade, soledade (sp. soledad), solesa, solitùdine, óspile
m. L, soledade, solidade, solidae, solitùdine, óspile m. N, soledadi, solidadi, solivaghesa, solitùdini C, soriddai,
soritùdini S, sulitai, solittù, sulittù, solitùdini G
sollecitazione sf. [solicitation, sollicitation, apremio, Mahnung] sollitzitassione, presse (lat. PRESSE), apprettu m.
(sp. aprieto), coidadu m. (sp. cuidado), seguzu m. L, soliertzu m., allestrada, pressada, pressadura, presse,
contipizu m., apprettu m. N, pressi, apprettu m., cóidu m., sottadura, succa, succadura C, sullizzitazioni,
impressamentu m., apprettu m. S, inzingu m., pressa, spulighittata G
solletico sm. [tickle, chatouille, cosquillas pl., Kitzel] cori-cori, chirigori, corigori, cori-coru, catti-catti, cattucattu, chiri-chiri, chirighitta f., sintzirigu, tziccul(l)ittas f. pl., tzintzirigu, tzintziringu, tzintzinighilli, tzintzirighilli,
tzìllide, tzìllighe, rattapè L, tzacculittu, tocca-tocca, ticchis-ticchis, isticchis-isticchis, catti-catti, chilighitt,
chiricatti, chiri-chiri, cotti-cotti, gatti-gatti, tittiliccos pl., tacculittos pl., tigulittas f. pl., tuccurittas f. pl.,
tzillide-tzillighe, tzìllighe-tzìllighe, pappa-pappa N, chirighitta f., chirighittu, chighirighittu, chillighitti, chilighittu,
chighirittu, cagaittas f. pl., calighittas f. pl., craccamùngia f., crighillitta f., crighittas f. pl., crisa-crisa, sgrighitta
f. piu-piu, piubiu, pappa-pappa, catti-catti, chilli-chilli, chiri-chiri, chitti-chitti, chìttiri-chìttiri, cori-cori, cotticotti, fallùstia f., gotti-gotti, tziri-tziri, sintzirigu, tzintzirigu, sintzirigheddu, sitzirigheddu, ticchirigheddu C,
corigori S, suddìzzicu, chiri-chiri, ghirigatti, gatti-gatti, gattu-gattu, pidiceddi pl., pitriceddi pl., biddichetti pl. Lm
, brighetti pl., birighetti pl., corcori Cs G
sollievo sm. [relief, soulagement, aliento, Erleichterung] assulenada f., assulenu, sulenu, sullenu, sullevu, sullievu,
accansu, allìviu, discansada f., ispraju, irvelegu, disaggràviu (sp. desagravio, allebiada f., allébiu, alleniada f.,
alléniu, assualtzu, assulléviu, disaogada f., illebiada f., illébiu, illìviu, ispeléigu L, alleviada f., alleviadura f.,
allevionzu, alléviu, illépiu, illéviu, alìviu, birdes pl., disaviu, pesadórgiu N, allebiada f., allìviu, asséliu, assulleu,
sulleu C, sullebu, allìbiu, allébiu S, sulleu, assulleu, alléviu, sualzu, assualzu, discansu, disaggràviu G
somigliante p. pres. agg. mf. [alike, ressemblant, pareciente, ähnlich] assimizante, assimizente, simizante,
simizente, impintu, lintu e pintu, linteppintu, pintu e lintu, aerente, provincu L, assimiggiante, assimizante,
simiggiante, simiggiosu, lintu e pintu, pintu e lintu N, assimbillanti, simbillanti, similanti C, simiglienti,
assimiglienti, pintellintu, linteppintu S, sumiddenti, assumiddenti, simiddenti, lindeppintu G
sonaglio sm. [harness-bell, grelot, cascabel, Schelle] ischìglia f. (cat. esquella; sp. esquila), iscrìglia f., sonaza f.,
sonazu, sonorza f., piccaloru, piccarola f., piccarolu (cat. picarol), piccajolu, pittiolu, trabatzinu (it. ant.
travaglino), tentinu, tentinnu L, sonazu, sonàggia f., sonàggiu, sonaji, piccarolu, limbeddu, pittiolu, marratzu (s.
abbastanza grosso), ischìllia f., tintinnatzu, brìlliu, paschidorza f. (s. per capre), grillas f. pl. (s. per capre),
pintaolu, settina f. N, pittiolu, pittajolu, piccajolu, piccaoru, picchioi, picchioni, pittaiou, pittiou, ischìglia f.,
orrulloni, sonajolu, sonajou, trinnittu, tringhittu, tintinnu, sonàgliu, sonallu, sonalla f. C, sunàgliu, sunàgliuru,
sunaioru, campanedda f., ischìglia f. S, sunaiola f., sunaiolu, sunadda f., sunaddolu (s. per il bestiame minuto),
schidda f.. ischidda f., grìgliu, tintenna f. Lm, tintènnula Lm G
sonno sm. [sleep, sommeil, sueño, Schlaf] sonnu (lat. SOMNUS), masedu (lat. MANSUETUS), nanna (infant.) f.,
frades lenos pl., maria filonzana f. L, sonnu, masedu N, sonnu CS, sonnu, sònniu, ambrósgiu G
sopportazione sf. [endurance, tolérance, soportación, Ertragen] supportassione, supportada, supportu m.,
supportamentu m., agguantu m., cumbattada, baliadura, àjulu m., bàjulu m., bajulada, bajulamentu m,. baliada,
arrampanada, subìschida L, sumportatzione, bajuladura, bajulamentu m., bajulonzu m., bàzulu m., arranguladura,
arràngulu m., ranguladura, appaiddu m., ispurtida, ispurtinzu m., poderu m., vàzulu m. N, supportatzioni,
supportamentu m., agguantamentu m. C, suppurthazioni, bariaddura, agguantu m. S, suppultazioni, suppurtazioni
Lm, baliatura, cumbatta, ràmpana, suppultamentu m. G
soprannome sm. [nickname, surnome, sobrenombre, Übername] paranómine, paralùmene, paranùmene, (lat.
*PARANOMEN), paralómine, subrallùmine, inzestru (tosc. gestro), istevinzu, istivinzu, istifinzu, postitzu, improverzu
(it. ant. rimproverio), approégliu, approverzu, proerzu, provedu, prefàssiu, gistris, ischivinzu, ismuju, inzulzu L,
paradìcciu, proerzu, proerju, proélgiu, approélgiu, approégliu, approerju, improégliu, provégliu, appoerzu, luminzu,
ingiùgliu, paniju, paralùmene, paranùmene, pedralùmene, istinzu, imparanixu, panìggiu, paranìgliu, stécculu,
zistru N, paranómini, paranillu, paranìlgiu, allomìngiu, lomìngiu, allumìngiu, lumìngiu, annomìngiu, nomìngiu,
annumìngiu, numìngiu, panìngiu, panizu C, immùsgiu, ingiùgliu, isthivignu, pararùmini S, stivignu, istivignu,
rummignu Cs G
sordo agg. [deaf, sourd, sordo, taub] surdu (lat. SURDUS), aurdu, auldu (lat. GURDUS) L, surdu, intronau, grae a
uricras N, surdu, sudru, srudu, grai de origas C, sordhu S, suldu, sordu Lm, ciuncu G
sorella sf. [sister, soeur, hermana, Schwester] sorre (lat. SOROR), ddadda (infant.), ddedda (sorellina), tatta
(infant.; tosc. tata) L, sorre (carrale o ghermana), ddedda N, sorri, sor (eccl.), nenna, nennei C, suredda (crs.
suredda) S, suredda, tata G
sorgente sf. [spring, source, origen, Quelle] bena (lat. VENA), càntaru m. (lat. CANTHARUS), bullone m., cannone
de abba m., banzu m. (s. di acqua termale calda; lat. *BANEU x BALNEU), drólliu m. L, bena, bennaghe m.,
abbenadórgiu m., càntaru m., cologone m., colovone m., mitza, orgale m., zurru m., turru m., porcu de abba m. N,
mitza, miza, mintza, mitta (lat.*MITIA), mitzadroxa, mitzadroxu m., mizadroxu m., mitzarxu m., mitzottu m.,
archiotta, bàngiu m. (s. di acqua calda), cannoni m., buddidroxu m., scioppadroxu m., zrubbu m., zrubboni m. C,
vena d’eba, càntaru m., funtana S, vena, solgenti, surghjenti Lm, càntaru m., cantareddu m., ziru d’ea m., ghjettu
d’ea m. G
sorpresa sf. [surprise, surprise, sorpresa. Überraschung] ispantu m. (sp. espanto), meraviza, abbentu m.,
improvvisada, surpresa L, ispantu m., meravilla, bizilia, sorpresa , surpresa N, sorpresa, spantu m. C, suippresa,
imprubbisadda S, sulpresa, suspresa, spantu m., impruisadda Cs G
sorriso sm. [smile, sourire, sonrisa, Lächeln] risu, rìsidu, risittu, rìsiu (pp.), surrisu, iscanzada f., iscanzadura f.,
isganzu, bischìglia f., bischìlliu L, risittu, risicheddu, risulinu, errisu, iscanzadura f., iscanzu, sorrisu, surrisu N,
sorrisu, arrisixeddu, risu, rìsiu (pp.), schirighìngiu C, surrisu, sorrisu, risaredda f. S, surrisu, irrisa f., rìsita f.,
sghinta f. G
sorte sf. [destiny, sort, suerte, Schicksal] sorte (lat. SORS, -ORTE), ura, fadu m. (lat. FATUS), fada (lat. FATA),
ventura (it. o sp. ventura), sorti (ant.), sortìglia, ùriga L, sorte, surtura, dìccia, fadu m. N, sorti, sotti, fadu m.,
ventura C, sorthi, fadda S, solti, solta, fatu m., fata, aura G
sospetto sm. [suspicion, suspect, sospecha, Verdacht] suspettu, suspettadura f., sùddidu, reselu, retzelu (sp.
recelo), assumbrada f., assumbradura f., assumbramentu, assumbru, isumbru (sp. asombro), benda f. L, suspettu,
alavronza f., correddos pl., busuddu, rezelu N, suspettu, suspittu, suspitta f. (cat. suspita), reselu, arreselu,
assùmbridu C, suippettu S, suspettu, zelu, rizelu, duarru G
sospirare vi. vt. [to sigh, soupirer, suspirar, ersehnen] suspirare (lat. SUSPIRARE), piuncare L, suspirae, suspirare,
lenare, alidare N, suspirai, susprexi, susprexai (lat. *SUSPIRIARE), penitentziai (desiderare ardentemente) C,
suippirà S, suspirà, suppintì G
sosta sf. [halt, arrêt, parada, Halt] pàsida, pasada, posada, pasu m. (lat. PAUSUM), frimmada, falada, isfalada,
arressa, ressu m., attregu m., abbarradorzu m., ammellu m., istada, appuntada, arréghida, atturada, coitzada,
imbarada, lisiada, sesse, tasida, trattesa L, firmada, sessada, arrimada, arrimu m., arrépiu m., istada, parada,
pasada, pasata, pasonzu m., pasu m., trattèntzia N, parada, pàsidu m., accontonadura, arregu m., asséliu m.,
barrilocca f. (l’ora della sosta; it. berlocca) C, sustha, fimmadda, arriggidda, iffaradda, pasadda, isthallina S, sosta,
cansata, pràusa, sposta, arrigghjmentu m., arressa, assentu m. G
sostegno sm. [support, soutien, sostén, Stütze] amparu (sp. amparo), sustentu, azudu, appozu, accottu (lat.
*COCIA), arrimu (sp. arrimar), appunteddu, appuntellu, arrempellu, assusténiu, attoliada f., adderettura f. L,
amparu, appozu, azudu, affrantu, palanga f., punteddu, incradiada f., cràdiu, sustennu N, aggiudu, accotzu (s. del
biroccio), arrimu, arrimaderu (sp. arrimadero), madera f., madea f. (s. per le barche; sp. madera), sustegnu C,
amparu, appunteddu, appóggiu, assusthèniu, susthèniu S, sustegnu, appogghju, arrembu Lm G
sottana sf. [petticoat, jupe, refajo, Unterrock] munnedda, bunnedda, gunnedda (it. gonnella), fardetta (cat.
faldeta), cànsciu m., cànsiu m., càsciu m. (it. ant. casso), trintzedda, intunda, suttana L, fardetta, vardetta,
tùnica, suntanu m, suttana, suttanu m. N, suttana, suntanu m., gunnedda, caìsciu m. C, faldhetta, suttana,
purthighesa S, suttana, trinzeddu m., fardetta Lm, zimarra (s. di prete) G
sotterrare vt. [to inter, enterrer, enterrar, vergraben] sutterrare, interrare (cat. sp. enterrar), tudare (lat.
*TUTARE), sepultare (sp. sepultar) L, sutterrare, interrare, tudae, tudare, tutare, tuzare, carragiare, carrarjare N,
sunterrai, sutterrai, interrai, interriggiai, tudai, sepurtai C, suttarrà, sottarrà, intarrà S, suttarrà, intarrà, rimutì li
molti G
sotterrare vt. [to inter, enterrer, enterrar, vergraben] sutterrare, interrare (cat. sp. enterrar), tudare (lat.
*TUTARE), sepultare (sp. sepultar) L, sutterrare, interrare, tudae, tudare, tutare, tuzare, carragiare, carrarjare N,
sunterrai, sutterrai, interrai, interriggiai, tudai, sepurtai C, suttarrà, sottarrà, intarrà S, suttarrà, intarrà, rimutì li
molti G
sottile agg. mf. [thin, subtil, sutil, dünn] suttile (= it.), sùttile (sp. sùtil), fine, finonzu, istrìzile, istrìnzile (tosc.
strigile), istingu, istincu (it. stinco), cannainzu, corzifine, linzinu, fili-fili, apperfiladu (sp. perfilado) L, sùttile,
fìnicu, istriu, peddefine, pijifine N, suttili, suttillu, suttibi, fini, finigoseddu, stingu, stinghiritzu, strìgili, istrìgili,
strìgiulu, schirriolu C, suttiri, fini, finu S, suttili, fini, finareddu, affinicatu, trìgghjli, palfilatu G
sottrazione sf. [subtraction, soustraction, sustracción, Entziehung] suttrassione, bogadura, mèngua L,
suttrassione, mèngua, ispinzu m. N, suttraidura, suttratzioni, bogadura, smèngua C, sottrazioni, suttrazioni,
buggaddura S, suttrazioni, bucatura, mìmina G
sozzo agg. [filthy, sale, sucio, schmutzig] imbruttadu, bruttu, abbuttinadu, imbrastiadu, loroddosu, tzotzu, mugosu,
pingosu, tzetze, tzetzeddu L, tzotzu, tzotzoi, bruttu, cardagnosu, titulatzu, tetule, lurtzinu, mussùngiu, succhidosu,
trutzu, trutzuliu N, bruttu, caddotzu, cardangiosu, lusingiosu, ammusingiau, allainau, loddu, caddajoni, sodrigosu C,
bruttu, zozzu, ischagazzaddu, pinghinittu S, bruttu, imbrastacatu, levrosu, raddosu, zaccaddatu G
spaccare vt. [to split, fendre, hender, spalten] ispaccare, isperrare, isbarrare, calpire, crebare (lat. CREPARE),
tzaccare, isuppare (it. ant. suppa), trappare (cat. trapar, trepar; sp. trepar) L, carfire, crepai, ispaccare, spaccae,
sperracciae, isperrare, sperrae, iscartarare (sp. esquarterar), irmelonare, saccare, tzaccae, tzaccare N, spaccai,
tzaccai, sperrai, segai, screpai, screpeddai, steulai, staulai, ischisciai, schisciai, ispaccai, isperrai, saccai,
scuartarai, scanniri, schinniri C, ippaccà, ibbarrà, imbarrà, ipparrà, cribbà S, spaccà, fiaccà, ispirrà, spirrà, sbarrà,
sparrà Cs, G
spada sf. [sword, épée, espada, Schwert] ispada (lat. SPATHA), durlidana (poetico) L, ispada, ispata N, spada C,
ippada S, spada, ispada G
spalla sf. anat. [shoulder, épaule, hombro, Schulter] pala (lat. PALA), coddu m. (lat. COLLUM), runcu de su coddu
m. L, pala, coddu m. N, paba, pala, palla, coddu m., cuntroxu m. C, ippadda, pala S, spadda, ispadda, pala,
ùmmaru m., ùmbaru m. G
sparatoria sf. [shooting, fusillade, tiroteo, Schiesserei] isparatòria, isparonzu m. L, isparatorja, isparonzu m. N,
sparadòria, sparadroxu m., sparadura, sparatorieddu m. C, ipparatória, ipparatóriu m. S, sparattòria, sparattòriu m.
G
spargere vt. [to scatte, répandrem esparcir, streuen] ispàrghere (lat. SPARGERE), ispàndere (lat. EXPANDERE),
ispartinare, ispartighinare, ispartzighinare, ispaghinare, isplàghere (ant.), splajare (ant.), isparminare, ispramare,
ispraminare, ispramminare, ispainare, ispaniare (lat. *EX-PAGINARE), ispraniare, dispedire (sp. despedir),
distrigliare, terramare (sp. derramar) L, ispàrghere, ispràghere, ispaniare, isparsinare, ispartinare, ispartzinare,
spartzinae irfaghinare, ispramminare, isparpainare, isparpinare, derramare N, spàrgiri, ispàrgiri, spràsciri, spraxi,
spainai, ispagnai, ispainai, ispaniai, derramai, spàndiri, spróndiri, ispróndiri, isprùndiri, ispartzinai, spartzinai,
spratzinai, sciamiai, spampasullai C, ippaglì, iffrabbinà S, spaglì, ispaglì, spalghj’, sparghj’ Lm, sparrucchjà,
straminà Lm, strimminà Lm, ispadizzà, dirramà G
sparire vi. [disappear, disparaître, desaparecer, verschwinden] isparire, iscumpàrrere, disappàrrere, disparire,
isvanessire, isèrghere L, isparire, sparie, iscumpàrrere, irgelare, irghelare, irfrogorare, issonare (s’) N, disparessi,
dispariri, sparessi, isparessi, isparèssiri, (sp. ant. desparecer), ispartiri, spesai, sbordigai, spartai C, ipparì,
ischumparì, ivvanì, ivvanissì S, sparì, disparì, capulà G
sparo sm. [shot, détonation, disparo, Schiessen] isparu LN, cadda de ‘ocu f., sparu N, sparu C, ipparu, tiru, sparu S,
sparu, tiru G
sparso pp. agg. [shed, repandu, esparcido, verstreut] ispartu, derramadu, ispaniadu, i isparminadu, spraminadu,
isplatu (ant.) L, ispartu, spartu, ispainau, isparsinau, ispartinau, ispartzinau, ispràghiu, irfaghinau N, spandésciu,
spandéssiu, spartzinau, derramau, ispainau, ispraxu, sprattu, spraxu, spainau, spaniau, spartu, sciamiau, isprondiu,
spatinau, spratzinau C, ipparthu, iffrabbinaddu S, spaltu, ispaltu, spartu Lm, dirramatu, sfraizzatu, spalguddatu,
spaldiziatu, spaddizzatu, spaltichinatu, sparrucchjatu, straminatu Lm, strimminatu Lm G
spasimo sm. [pang, douleur, dolor acudo, Krampf] ispàsimu, pasmu (sp. pasmo), ispaìciu, affrea f., frea f. (lat.
FEBRIS) L, ispàsumu, ispàsimu, lusca f. N, spàsimu, ispàsimu, spamu, spasidàmini, ispasidàmini C, ippàsimu, pàsana
f., faùndia f. S, spàsimu, ispàsimu, suffratta f., ilghjru, affrea f. G
spavaldo agg. [bold, crâne, jactancioso, keck] faccimannu, barrosu, pazosu, ispadriadu, isfrontadu, bragosu,
bragheri (piem. blaguè), baggianeri, bravanteri, bravatteri, bravatzone, braveri, intéritu, ispavaldu, ominista L,
pazosu, barrosu, arroddu, arroddinu, preittosu, caritostu N, atzudu, brafanteri, bravanteri, sbrafanteri. bragheri,
spavalderi, spavaldu C, azzuddu, azzosu, barrosu, priputenti, bragheri S, vettiosu, paddosu, barrosu G
spavento sm. [fright, épouvante, espanto, Schrecken] assustu, assùstidu (sp. susto), asciucconada f.,
asciucconadura f., asciucconu, assucconada f., assucconadura f., assucconu, assiccada f., assiccadura f., assustada
f., astaru, atzucconu, ispram(m)ada f., isprammu, apporu, ispavùcciu, issultu, isumbru, assumbru (sp. asombro),
ispasidàmine, ispasidùmine, ispramma f., isàstigu, assaltanada f., assaltanu, saltanu, attraghentada f., attraghentu,
attreghentada f., attrigantada f., attreghentu, attronizada f., attronizu, atterrighinada f., atterrimentu,
appantàviu, isgiru, grisu, ijàntinu, avrinada f., avrinadura f., ischaghentu, ispanelzu, iscrammentu, isturdinada,
isvalostiada f., timinzu, timuria f., trighentu L, ispramu, ispràsimu, spràsimu, ispràsumu, ispasumonzu, ispàsumu,
spramada f., isporu, assùstidu, assustrada f., assustru, impressionu, ispreu, spreu, apporrada f., apporradura f.,
pore, atzìcchidu, assucconu, assuccu, assùccunu, succone, assucconada f., assucconadura f., assucconzu, pundore,
grisu, assumbru, assuperju, ispantamatu, ispapattu, umbrada f., umbridura f. N, sprama f., spramma f.,
spramadura f., accìcchidu, assiccadura f., assìcchidu, assucconi, assùstidu, assustu, assustru, assustradura f.,
atzìcchidu, atzìcchiru, apporrada f., apporradura f., appantarju, appanteju, spantu, assùmbridu, atzicca f.,
spasidàmini, ispasidàmini, ispàsimu, assùccunu, ispreu, ispramore, ispraura f., tzurrumbu, grisu C, assusthu,
ippaventu, ippàsimu, ipprammu, subbaria f. S, assustu, sustu, assucconu, intriminuta f., intriminata f., assuccunata
f., ansicchinita f., bulatia f., spantu, spaentu Lm, scalmentu, iscalmentu, spaicchju Lm, spamentu, ispamentu,
timuta f., zuddia f. Lm G
spazio sm. [space, espace, espacio, Raum] ispàtziu, tretta f., trettu (cat. tret), banu, pamida f., pàtiu (sp. patio) L,
ispàssiu, ispàtziu, locu, trettu N, spàtziu, spràtziu, trettu, logu C, ippàziu, loggu S, spàziu, stèrrita f. G
spazzino sm. [road-sweeper, balayeur, barrendero, Strassenreiniger] mundadore, barramaju, ispatzinu L,
mundadore, munnadore N, scovadori, scoveri (sp. escobero), scovuadori, aligheri C, mundadori, mondacarreri S,
mundadori, algàiu, scupinu, spazzinu, lu di l’alga G
spazzola sf. [brush, brosse, cepillo, Bürste] ispàtzula, ambrùstia, imbùstria, indrùstia, imbrùstia, brùstia (piem.
brustia), indùstria, indrùstia, broza, brossa (cat. brossa), ispumadore m. L, ispàtzula, spàssula, ispumadore m.,
brusca (it. brusca), irbrossa N, spumadori m., spàtzula C, imbrùsthia, ippàzzura S, imbrùstia, ambrùstia, brusca,
brùstia Lm, spàzzula G
specchio sm. [mirror, glace, espejo, Spiegel] ispeju, ispiju (lat.* SPICULUM), ispìggiu , ispéggiu, ispregu, isprigu L,
ispligu, spligu (Baunei), ispricu, isprecu (lat. SPECULUM), isprìgliu, isprigu, sprigu, specale, mirallu (cat. mirall) N,
sprigu, isprigu, mirallu C, ippìcciu S, specchju G
specie sf. [sort, espèce, especie, Sorte] ispètzia, ispètzie, ispèssia, esprèssie, isprèssia, genia, zenia, inzia (it.
genia), iscera, ischèria, ispèscia, paru m., casta (cat. sp. casta), creze, tamagna (sp. tamaño) L, ispècie, ispèssia,
ispètzia, spìtzia, casta, arratza, issera, paruzu m., arrampu m., zenia, paru m., parile m., paruscheddu m., paruscu
m. N, spètzia, bisura, amretza, mretza, ginia, genia, spècia C, ippézia, razza S, spézia, scera, galitai, vessu m. G
spegnere vt. [to extinguish, éteindre, apagar, löschen] istudare (lat. *EXTUTARE), tudare (lat. *TUTARE), mòrrere
(lat. *MORERE), bocchire (lat. OCCIDERE) L, istudae, istudare, istutare, studae, tutare, mòrrere, ammortire,
irmòrrere, occhìdere N, studai, istudai, bocciri, irmóriri C, isthudà S, studà, spignì, ispignì G
spelonca sf. [cavern, antre, cueva, Höhle] grutta, pèlcia (lat. *SPECULA), péntuma, ispelunca (ant.; lat. SPELUNCA),
ispendereca L, gruttone m., perchile LN, ispilunca, conchedda (lat. CONCHA), perca, arutta, gruttoni m., fresone
m., corrale m. (cat. sp. corral) N, grutta, stampu m. C, grutta, pìntuma S, spilonca, grutta, conca di monti G
spendere vt. [to spend, dépenser, gastar, ausgeben] ispèndere, ispejare, gastare (cat. sp. gastar), baurire L,
ispèndere, spèndere, gastare, ghestare, ingastare, ispènnere N, spendi, ispéndiri, sperdissiai, gastai, ghestai,
ingastai, spreviai C, ippindì S, spindì, ispindì, spindaccià Lm G
spento pp. agg. [extinguished, éteint, apagado, gelöscht] istudadu, tudadu, mortu L, istutau, istudau, irmortu,
mortu N, istudau, studau, irmortu C, isthudaddu S, studatu, spintu, ispintu G
sperare vi. [to hope, esérer, esperar, hoffen] isperare (lat. SPERARE), afficcare (sp. ant. aficar), allinzàresi,
appinnioccare L, isperare, sperae, afficcare N, sperai, isperai C, ippirà S, spirà, ispirà, fiduccià G
spesa sf. [expense, dépense, gasto, Ausgabe] ispesa, ispèndia, ispendiu m. (ant.), disessida, gastu (cat. sp. gasto),
gastada, gastadura L, ispesa, spesa, gastu m., gastada, gastonzu m., ingastu m. N, spesa, spéndida, gastu m. C,
ippesa S, ispesa, spesa, spèndita, spèndua G
spiaggia sf. [beach, plage, playa, Strand] ispiàggia, vora L, ispiàggia, spiàggia, ispiaza, arenàgliu m., spalmatore m.
N, spiàggia, plaja, praja (sp. playa), approdéndiu m. C, ippiàggia S, spiagghja, piagghja Lm G
spiare vt. [to spy upon, épier, espiar, spähen nach] ispiare, iscobiare (probm. sp. escobiar), biare, iscucciare,
iscuccittare, ispionare, travare, uspiare, codiare, orettare L, ispiare, spiae, uspiare, iscopiare, obrettare, ogliare,
ovrettare, punterare N, spiai, spiottai, scoviai, fai sa buga, abbugonai, iscoccai, scoccai, franigai, sodigai,
orovettai, sminciai C, ippià, ischubbià, ruffianà, urittà, ischabuzzà S, spià, scupià, scubbià Cs, spiddrià Cs G
spiedo sm. [spit, épieu, asador, Spiess] ispidu (lat. *SPITU), ischirru, sazu (s. di legno; lat. ACULUS) L, ispidu, ispitu,
ispidone, spidu N, ischidioni, ischidoni, schironi, spidu C, ippiddu S, spitu, spidu Cs, spidinu Lm G
spiegare vt. [to explain, déployer, ddesplegar, erklären] ispiegare, ilgiarire, isciarire, isplicare, ispriccare (cat.
explicar), isplicare, isboligare, ispijare, ispianare (sp. explanar), glosare L, ispiegare, spiegae, accrarare, irbolicare,
irborticare, irbelegare, ispinnicare N, spiegai, ispiegai, spliccai, spriccai, accrarai, spranai, sboddicai, sboddiai,
spinnicai, spinnigai C, ippiegà, ippiagà, ippriccà S, spiagà, splicà, spricà, spigghjà G
spiga sf. [spike, épi, espiga, Ähre] ispiga (lat. SPICA), cabitza, sedu m. L, ispica, ispiga, spiga, cabissa N, ispiga,
spiga, cabitza (lat. CAPITIA) C, ippiga S, spica, ispica G
spilla sf. [pin, épingle, alfiler, Brosche] ispilla, spilla, aguza (lat. ACULEA), puntagonnella, bròscia L, ispilla,
agùggia, utza N, agulla, spilla C, auza, fermezza S, spilla, ispilla, aùcia, auzi G
spina sf. [thorn, épine, espina, Dorn] ispina (lat. SPINA), sazu m. (lat. ACULUS), tuppinella L, ispina, spina, sazu m.,
azu m., satzu m. (s. velenoso) N, ispina, spina C, ippina, spina S, spina, ispina, prunu m., punzu m., broccu m.,
brucconi m., brunconi m. Cs, filzettu m. G
spinta sf. [push, poussée, empuje, Schieben] ispinta, imberta, imbudada, imbuddada, tambada, asiada, impéllida,
incotzada, incotzadura, ispintorza, ispintura, istrattolzada, istruttinada, trùvida, trùvidu m. L, ispinta, spinta,
imberta, buttata, cotzada,tambata N, spinta, spintua, spingidura, imperta, impéllida, impellidura, accollada,
accollara, sticchida C, ippinta, impinta, aisadda, isadda, issadda, avviadda S, ispinta, spinta, spunciata Lm,
summissata, accatagnata Lm, incatagnata Lm G
splendente agg. mf. [bright, resplendissant, reluciente, strahlend] lughente, lughianu, lughizente, risplendente L,
luchente, lucherosu, lugorosu N, luxenti, luxiu, alluxentau, allugorau, arrundillanti, pitzulada f., spibitziadura f.,
spìssulu C, ippiccenti, luzigghenti, lusthru S, sprindenti, sprandenti, splindenti, luccichenti, luciosu, lùzzigu G
splendore sm. [splendour, splendeur, esplendor, Glanz] lugore (lat. LUCOR, -ORE), lughia f., lughidore, lutzigore,
lugura f., bivura f., isplendore L, isprendore, lucore, lugore, lucura f. N, luxentori, lugori, luxori, splendori C,
ipprandori, ripprandori, ripprindori, luzigori S, splendori, isplendori, splandori, isplandori, sprandori, isprandori,
lustrori, luciori, luciura f., luzzigori G
spogliare vt. [to strip, dépouiller, desnudar, ausziehen] ispozire, ispozare (lat. SPOLIARE), isfrunire, nudare,
imbrocciare, craspuare, ispossiddare (s. degli averi) L, ispogiare, spojae, ispozare, ispollincare, spollincae,
spinniocciae innudare N, ispollai, spollai, spollincai, spollittai, spoglittai, desnudai (sp. desnudar), nudai, scrutai
C, ippuglià, denudà S, spuddà, ispuddà, spuglià Cs G
spola sf. [shuttle, navette, lanzadera del tejedor, Spulengarn] ispola (lat. SPOLA), ispolu m. L, ispola, spola, ispolu
m., impidórgiu m., impidore m. (lat. IMPLERE), umpridorju m., umpridorzu m., furriazola N, spola, impidori m.,
umpridori m., umpridóriu m., impridori m., impridorju m. C, ippora, gugella (s. dei pescatori) S, spola, spolu m. G
sponda sf. [edge, bord, orilla, Ufer] ispunda (lat. SPONDA), ispunza, isprunza (lat. *SPONDIA), magarina, oru m. (lat.
ORUM), parapettus m. L, isponda, ispunda, sponda, ispunza, bratzale, maccarina, oru m. N, spunda, oru m. C,
ipponda S, spunda, azza G
sporcare vt. [to dirty, salir, ensuciar, beschmutzen] imbruttare (cat. embrutar), bruttare, imbruttire, abbuttinare,
abbaunzare, abbunzare, mistuddare, imbrastiare, incrastiare, ingrastiare, affeare (sp. afear), musinzare,
musunzare, musuccare, acciocceddare, aggiacchinare, allicchire, dienzare, alloroddare, allughinzare L, imbruttae,
imbruttare, abbruttare, bruttare, abbottinare, abbuttinae, abbuttinare, musinzare, inghisire, alloroddare,
ammusturtulae, assordichilare, illurcinare, illurcinire, illurdiare, illurtzinare, illurtzinire, imburdalare, issibbiare,
ludae, lurinzare N, abbruttai, imbruttai, allusingiai, luxingiai, allainai, ammustionai, incardassai, insordigai,
ammatzamurrai, ammumungiai, musungiai, affeai, imburdugai (lomb. bordegá), accaddotzai, sordigai C, imbruttà,
abbaunzà, ischagazzà, pinghinà S, imbruttà, imbruttì Lm, imbrastacà, scandilà, insuzzà G
sporco agg. [dirty, sale, sucio, unsauber] bruttu, loroddosu, pinghinosu, araddosu, mistuddosu, mustuddosu,
lughinzosu, lórinu, lorinosu, lerinosu, dispulidu, intzottu, mugheddosu, ciocceddu, titulosu, troju (it. troio),
tzaccaddonosu, isporcu L, bruttu, imbruttau, abbuttinau, letzu, tetule, tetulàcciu, tetulosu, titulatzu, musuddu,
musinzu, musungiosu, musùngiu, chiddotzu, illorriau, lurinzosu, lurinu, lurtinosu, mucheddosu, sordosu, trutzosu,
trutzu N, bruttu, luxingiosu, sordigosu, caddàniu, cardangiosu, immusingiau, immusungiau, musungiau, trozu, troju
C, bruttu, abbaunzaddu, ischagazzaddu, lezzu, pinghinittu S, spolcu, bruttu, imbrastacatu, levrosu, raddosu,
lutinosu, lùtinu, lutu Lm, inzaccaddatu Lm G
sposare vt. vi. [to marry, épouser, casar, heiraten] isposare (lat. SPONSARE), cogiuare, cojuare, cojare (lat.
CONJUGARE), affidare (it. affidare), desposare (sp. ant. desposar) L, isposare, isposae, cojubare, coiare, cojuvare,
couare, cozubare N, sposai, isposai, cojai, coiai C, ippusà, cuiubà, affidà S, spusà, ispusà, cuiuà, affidà, ammundà,
appagghjassi G
sposo sm., -a sf. [bridegroom, marié, novio, Bräutigam] isposu,-a (lat. SPONSUS), isprosu,-a, cojuadu-a nou-a L,
isposu-a, sposu, -a N, sposu,-a, isposu,-a, pobiddu,-a C, ipposu, -a S, sposu,-a, spusu,-a Lm G
spreco sm. [waste, gaspillage, derroche, Vergeudung] isprecu, dissipu, isperdìsciu, isperdìtziu, isperdìssiu (sp.
desperdicio), iscialu, isbagantu, isbaida f., isbaimentu, istrubberia f., isalàcciu L, isprecu, sprecu, isperdìssiu,
isperditzione f., isperdìtziu, dissipu, istrughìngiu, malegastare N, sperdìtziu, pardìgiu, imperdidura f., gastu (cat.
sp. gasto), stravùggiu, stravullu, stravùlliu, sprecu C, ipprecu, iffàiu, ippardhiziamentu S, spaldizioni f., spaldìziu,
dispèndiu, malugru, sfròciu, sfruciata f., sciala f. G
sproloquio sm. [long rambling, verbiage, vaniloquio, Salbaderei] disattinu (sp. desatino), disattinada f., illériu,
isambrùliu, fanfarronada f., isvéntiu, isgrónchiu isprobiocu, isprolócchiu, istrolóchiu, disatzertu L, disattinu,
disattinada f., lollùghine, fanfarronada f., irvarionzu, isvarionzu, ispuléntiu, scarauddu N, disattinu, disattinada f.,
tonteria f. C, isgiabiddura f., isgimprumu, isthupidàggini f., ibbadragliamentu, immarrunadda f. S, scascialata f.,
scucchjarata f., sbacinata f., svacata f., impappulata f., stuppunata f. G
sprone sm. [spur, éperon, espuela, Sporn] isprone (= it.) L, isprones pl., asprones pl., sprone N, sproni, isproni,
asproni C, ipproni S, spronu G
spruzzo sm. [spray, arrosement, rociada, Spritzstrahl] isprutzu, isbrùffulu, pispiadura f., isprindulada f.,
ispréndula f., isprìndula f. (probm. it. ant. brindolo), moddina f., imbre (lat. IMBER), istizu, istiza f. (lat. STILLIA)
L, babiscadura f., babiscu, ischirtzu, ischintzidda f., ischiglione, ispriccada f., pispisa f., pispisia f., papuschina f.,
paspia f., pàspiu. moddina f., santziada f. N, sprutzu, irprutzu, isprutzu, tzàviu, sbrùffulu, strìddicu, schìssiu,
schìscinu, sciàmiu de àcua, sciaviada f., pomparidu, spérriu, streccheddu, striddincu, strincheddu, strinchiddu,
tzaróddiu C, ippruzzu, ischizzu, ischisciunadda f. S, spruzzu, sprunzunadda f. Cs, schizzulata f., schiscioni,
sprindulata f., sprinzulata f., pisciaroni G
spugna sf. [sponge, éponge, esponja, Schwamm] ispugna, isponga, isponza, ispunza (= it.), ispòngia (lat. SPONGIA),
ispunzola, ispanzola L, ispòngia, spòngia, isponza, ispunza, ispugna, spugna, ispunna N, spòngia C, ippugna S,
spugna, spùngia Lm, spunga Lm G
spuntino sm. [snack, dinette, bocado, Imbiss] ispuntinu, appiccóniu, abbiccóniu, falòrdia f. L, ispuntinu, spuntinu,
bucconeddu, allibrinzu, puschena f. (lat. POST CENA), intremesu, piccònia f. N, spuntinu, picchettu (sp. piquete),
picchettada f., picchettara f., picchiettada f., beccònia f., smruzu C, ippuntinu S, spuntinu, cunvitu, banchetta f. G
sputare vt. vi. [to spit, cracher, esputar, spucken] ruppiare, ruspiare, ruspire, arruspire, rispiare, gruspiare,
gruspire, istuppiare, istuspiare, iscuppire L, gruspiare, gruspire, orruspire, irboddare, isboddare, ispudare, spudae,
ispudiare N, arruspiai spudai, ispudai, ispudari (lat. SPUTARE), scupiri (sp. escupir) C, isthuppià, sthuppià S,
stuppià, istuppià, stuppà Cs Lm G
sputo sm. [spit, crachat, esputo, Speichel] rùppiu, rùspiu, grùspiu, istuppiada f., istùppiu, carràsciu, iscarràsciu (s.
catarroso), ispudu, carramusciada f. (s. caratteristico di chi ha la polmonite) L, grùspidu, grùspiu, ispudu, spudu,
isputu, aregaddu, salibatzu, salchedda f., serca f., tòllore, tòllere, trecca f., tzòllere, N, spudu (lat. SPUTUM),
spudadura f., scupidura f. (sp. escupidura), scùpidu, sdarràsciu, sderràsciu, serca f., srecca f., pagellida f. (cat.
pagellida) C, isthùppiu, sthùppiu, ciccadda f. S, stùppiu, istùppiu, stuppiatura f. G
squisito agg. [exquisite, exquis, exquisito, köstlich] liccanzu, licchittu, licchittosu, liccuridu, ischijitu, ischisitu,
bonu (lat. BONUS), fine, regaladu (sp. regalado) L, ischisitu, liccantzu, liccanzu, petitu, bonu N, scuisitu, regalau,
bonu C, ischisiddu, bonu S, schisitu, licchittu, liccarissu, bonu, fini, cigottu Cs G
stabilimento sm. [factory, établissement, restablecimiento, Gründung] istabilimentu LN, stabilimentu N,
stabilimentu, istabilimentu C, isthabirimentu, sthabirimentu S, stabilimentu G
staccio sm. [sieve, tamis, tamiz, Sieb] sedattu (lat. SAETACIUM), seatzu, sesattu, chiliru, coliru (lat. CIRIBRUM),
chérriu, cherrigu (lat. CERNICULUM), munduzu (s. per il grano), ischirriottu L, sedattadorza f., sedattu, sedatzu,
setattu, sedatzadorza f., setattatorja f., chilibru, cherridorja f., cherricru, cioliru, corrichinatóglia f.,
corrichinatòlia f. N, scettadroxu, sedatzu, sadatzu, sodatzu, seràcciu, siratzu, ciliru, cilivru, cilìvuru, ciuliru, ciuliri,
cerrigu, colafarra, fauli C, siazzu, curiri S, siazzu, siazzatogghju, culiri, ciuliru, vàgliu G
staffa sf. [stirrup, étrier, estribo, Bügel] istaffa L, istaffa, staffa N, staffa, cuadranella C, isthaffa, sthaffa S, staffa
G
stagione sf. [season, saison, estación, Jahreszeit] istajone, istazone, istagione L, istagione, istajone, istasone,
istazone, istesone, stesone N, istasoni, stasoi, stasoni, stagioi, stagioni, tèmpora C, isthasgioni, sthasgioni S,
istasgioni, stasgioni, staghjoni Lm G
stagno/2 sm. (distesa d’acqua) [pond, étang, estanque, Teich] istagniu, u, istàniu, poju (lat. *FODIUM) L, istàniu,
istàinu, istànstannu, stàinu, poju, burgu N, stagnu, stàngiu, stàniu, istàinu, stàiu, stàini, stàinu, stani, istani (cat.
estany), stànniu, maresu C, isthagnu, pischina f. S, istagnu, stagnu, stagnali, laccuna f., pischina f. G
stalla sf. [stable, étable, establo, Stall] istalla, istàulu m. (s. per bovini; lat. STABULUM), chirrina (s. per maiali) L,
istalla, istadda, stadda, stalla N, stadda, stadi, stali m., stàuli m., accorradroxu m., appalladroxu m., urra (s. del
maiale) C, isthadda, sthadda, isthalla S, stadda, istadda G
stampa sf. [print, imprimerie, imprenta, Druck] imprentadura L, istampa, stampa, imprenta (sp. ant. emprenta)
LN, stampa, imprenta C, sthampa, imprenta S, stampa, istampa, imprenta G
stampante sf. [printing-machine, imprimeuse, máquina impresora, Kopiermaschine] istampante, (màcchina)
imprentadora LN, imprentadora C, isthampanti S, stampanti, istampanti G
stancare vt. vi. [to tire, fatiguer, cansar, ermüden] istraccare (it. straccare), distragare, istragare, cansare (cat.
sp. cansar), isballare (it. sballare), isvilìresi (it. svilire), istajire, istasire (tosc. ant. stasire), ismunziare
(lat.MUNIA), acchessire, leàresi sa munza, affarrare, attrasettare, fadigare (lat. *FATICARE) L, istraccare, straccae,
istriccare, istrossare, istasire, addrollire, affoddare, immarrire, orròscere, orròschere (lat. ABHORRESCERE),
tènnere a istraccu
N, cansai, cantzai, fadiai, stragai, istragai, stancai, stasiri, straccai, straccheddai,
istreccueddai, smarriri, arrosci C, isthraccà, isthraccazzà, isthasgì, isthrasgì, isthinurà, ivvirì, runzià S, straccà,
istraccà, sballà, svilì, isvilì, svaddà G
stanza sf. [room, pièce, aposento, Zimmer] istàntzia, apposentu m. (sp. aposento), càmmara, càrama, domo (lat.
DOMUS) L, istànsia, istàntzia, apposentu, posentu m., càmera N, stàntzia, instànzia, apposentu m., appusentu m.,
càmara, càmbara C, appusentu m., càmmara S, stànzia, istànzia, appusentu m., càmara, càmbara, casamentu (s.
grande) G
stare vi. [to stay, être, estar, sein] istare (lat. STARE), bistare, abbarrare LN, istae N, stai, istai, abbarrai, capi (lat.
CAPERE), megai C, isthà, sthà S, stà, istà G
statua sf. [statue, statue, estatua, Statue] istàtua, bultu m. (sp. ant. vulto) L, istàtua, stàtua, burtu m. N, stàtua,
bultu m. C, isthàtua S, stàtua, bultu m. G
stazzo sm. [farmstead, ferme, alquería, Meierhof] istatzu (crs. stazzu o it. ant. stazzo), istattu, cussorza f. (lat.
CURSORIA), casula f. L, istatzu, cussorja f., trighinzu N, statzu, stàcciu, cussòrgia f., firmada f. C, isthazzu S,
stazzu, istazzu, cussogghja f. G
stearica sf. [tallow candle, bugie stéarique, esteárica, Kerze] isteàrica, asteàrica, istiàlica L, isteàrica, istiàlica,
istiàrica, istiarca, ostiàrica, stiàrica N, stiàrica C, istheàrica, isthiàrica, sthiàrica S, (candela) stiàlica, stiàligga Cs G
stella sf. [star, étoile, estrella, Stern] istella (= it.), isteddu m. (lat. STELLA), istrella (ant.), burteddu m., urteddu
m. L, istella, stella, isteddu m., steddu m. N, isteddu m. stella, steddu m., strèglia (sp. estrella) C, isthella, sthella
S, stella, istella, stedda G
stendardo sm. [standard, étendard, estandarte, Standarte] istandarte (ant.), istendarte (sp. estandarte),
istendardu, istendartu, pinnone (it. ant. pennone), bandera f., pandela f. (sp. bandera), ghione (cat. guió; sp.
guión) L, istendardu, drappò (franc. drapeau), pinnone, pandera f., ghione N, istendardu, standartu, istangiartu,
stendartu, pignoni, ghioni, bandera f., carta f. C, isthendardhu, bandera f. S, standaldu, stindaldu, stantàgliu,
stentaldu G
sterco sm. [dung, fiente, estiércol, Kot] istercu (lat. STERCUS), merda f., caccasina f., cagasina f., cascasinadu,
làddara f., lorodda f. (s. diluito), carùmene, fasura f., gheo L, istercu, istreccus, strecu, cascasina f., beranile (s.
animale), chècchele, ciòcciola f., veranile, vasura f., ghiu, massale, masuddu N, streccu, stercu, streccósciu,
stercósciu, straccossu, streccosu, stercosu C, merdha f., lidàmini S, stelcu, istelcu, melda f., cascasgina f., bacina
f. (s. umano), stimpanatu (s. animale), zotta f., zottu Lm G
sterile agg. mf. [sterile, stérile, estéril, steril] istóigu, istùigu, istùdigu, isturdidu, istùnigu, istóbbile -u, istódiu,
lunàdigu, iunàdigu (lat. LUNATICUS), vacante (detto della terra; lat. VACANTE), vagantiu (lat. VACANTIVUS),
siccarzu, istérile, asprinu, éneu, irganzidu, raschinu, éstigu, ghìcciu L, lunàdicu, lunàticu, lunàrgiu (lat. *LUNARIA),
bacantiu, vacadivu, vacatiu, lucarju, astrólicu, singru (lat. SINGULUS), burbusiccu, burbisiccu, collutzu, istérile,
stérile, -i N, stérili, infecundu, lunàdiu, lunàdigu, luàrigu, lunàrigu, nuàdigu, stùdigu, tuvudu, agona, bìciu, bitzu
(it. vizzo) C, isthériri, isthurdiddu, pàbaru S, stèrili, lunàtticu, maciorru, vacantiu, aspriu G
stesso agg. dim. [same, même, mismo, derselbe] mantessi, matessi (cat. mateix), che pare, ettottu, própriu (sp.
proprio) L, matessi, che pare, ettottu (e tottu) N, matessi, matéssiu, matésciu, e tottu (ettottu), própiu (cat. propi)
C, matessi, mantessi S, mattessi, mattessu Lm, pròpriu, pròppiu, stessu G
stiletto sm. [stylet, stylet, estilete, Stilett] istillu, istilette, istilettu L, istillette, istillu N, stilettu, strilettu -o,
istillu, spigoni (cat. espigó; sp. espigón) C, isthirettu, isthillettu, còrrina f. S, stillu, istillu, studdu, istuddu G
stima sf. [estimate, estime, estimación, Achtung] istima, istimascione, estimassione, alabànscia, labànscia,
appretziadura, apprétziu m., calculada L, istima, stima, stimu m., istimatzione, istimonzu m., brezu m., cherinzu
N, istima, stima, stimatzioni, appretzu m., pirìtzia C, isthima, sthima S, stima, stimma, stimazioni, appréziu m. G
stinco sm. anat. [shin, tibia, canilla, Schienbein] istincu, ossu de s’anca, tzancone, cannedda de s’anca f. (lat.
CANNELLA), cambedda f., serra de s’anca f., serra de sa cama f., cambutzu L, cambedda f., cannedda f.,
cambutzu, tìnchinu, iscanneddare, scanneddae N, schincu, stincu, ossu arrabbiosu, cambùciu, cambitta f.,
gannedda f. C, isthincu, zanconi, cannedda di l’anca f. S, stincu, schincu, spinu di la ghjamba G
stirare vt. [to iron, repasser la linge, planchar, bügeln] pranciare (s. col ferro da stiro; cat. planxar; sp. planchar),
prentzare; istirare, istirire L, appranciare, pranciae, planciare, prantzare, prentzare; istirare, stirae, istiriare N,
planciai, pranciai, prenciai; isprichizonare, stirai, istirai, istiroddai, stendiai, attendiai C, prancià; isthirà, tirà S,
prancià; sirà, stirrì G
stivale sm. [boot, botte, bota, Stiefel] istivale, istiale, bestiale, botte f., botta f. (cat. sp. bota) L, botta m.,
istibale, istivale N, stivali, botta f., polacca f. (cat. polaca) C, botta a tromba f., isthibari, sthibari S, bottu longu,
bottu grossu G
stoccata sf. [stab, estocade, estocada, Degenstoss] istoccada, istocchizu m., isticchida, istoccatzada L, istoccada,
stoccada, istoccata, istoccaggiada, istocconada N, istoccada, stoccada, stocchìggiu m., insaccada C, isthuccadda,
isthuccaggiadda, isthuccazzadda S, stuccata, istuccata, stocchi pl. G
stolto agg. [stupid, sot, estulto, dumm] innócchidu, maccu (lat. MACCUS), loccu (sp. loco), iscabadu, iscabuliadu,
leccu (cat. llec), abbadu, labadu, istinadu, istoltu L, istolatzau, istinau, maccoccu, boliau, dischissiau, irgabbalau,
nóchimu, gaddighinosu, sfasolau, simpróriu, tortillai N, loccu, maccócciu, macchisóngiu, brómbulu, alluau C,
isgimpri (cat. ximple), maccu, maccaccu, tunturroni, barengu S, istultu, bistoldu, scimpru, biarottu, mangalloi G
stomaco sm. anat. [stomach, estomac, estómago, Magen] istògomo, istógamu, istógomu, istómagu, (lat.
STOMACHUS), budda f. (lat. BULLA), bentre pizàdile f. (s. dei ruminanti), istèvene, trippoddu L, istómacu,
istócamu, istàmacu, istòcomo, istògomo, stògomo, ciacu, cracu, istreccu N, istògomo, istógumu, stógumu, stògomo,
stógomu C, isthògamu, sthògamu, istherchu S, stògamu, stòmmaggu Cs, istògamu G
stoppino sm. [wick, lumignon, pabilo, Docht] istuppinzu, istuppinu L, istuppinu, stoppinu, istuppinzu, luchinzu,
lumerra f. N, stoppìngiu, stoppinu, luxìngiu, pibillu (sp. pabilo) C, isthuppignu S, stuppignu, istuppignu, stuppinu Lm
G
storia sf. [history, histoire, historia, Geschichte] istòria L, istòria, stòria, cuncustòria N, stòria C, isthória, sthória
S, stòria, istòria G
storiella sf. dimin. [little story, historiette, cuento, kleinne Geschichte] istoriedda LN, palistòria, paristòria (gr.
paristoria), naravella, novìtzia (incrocio di nova + it. notizia), contàscia, contu m., contadu m. L, paristòria, contu
m. NC, paristhória, cuntaddu m. S, contu m., cuntatu m. G
stoviglie sf. pl. [kitchen-ware, poterie sing., vasijas de barro, Geschirr] isterzu m. sing. (probm. lat. TERREUS DES I, 691), istrezu m. sing., istuvùglia sing., istuvuzu m. sing. L, istégliu m. sing., isterju m. sing., istélgiu m.
sing., isterzu m. sing., istérgiu m. pl., istréggiu m. sing., stérgiu m. sing, m., trastos m. pl. N, strexu m. sing.,
stovìllia sing. C, isthégliu m. sing. S, stigliamu m. sing., istigliamu m. sing. , stégliu m. sing., istégliu m. sing. G
stracciare vt. [to tear, déchirer, rasgar, zerreissen] istratzare, istracciolare, istratzolare, istrutzare istratzulare,
ispilurtzire, illatzare L, istratzare, stracciae, istratzolare, istratzulare, istracciulare, stracciulae, isperriolare,
illorionare N, stracciai, istracciai, stracciulai, stirongiai, scorriolai, scorriai, larderai, stiriossai, stiritzai C, isthrazzà,
isthrazzurà, ischirriurà S, straccià, strippiddà Lm G
straccio sm. [rag, chiffon, trapo, Lumpen] istratzu, istràtzulu, istratzina f., iscórriu, banzuletta f., battiliza f.,
frigadorzu, frigajolu, istravinzu, tràddulu L, istratzu, stràcciu, belibeu, fricadorju (s. per pulire), pettolu, perriolu,
pittùlliu, ispettùlliu, ispittùlliu, ispittullu, tappeu, toccadu N, istràcciulu, stràcciu, stràcciulu, scórriu, petz’’e pei
f., tzàppulu C, isthrazzu, isthrazza f. S, stràcciu, straccionu Lm, pindàculu, zàppulu G
strada sf. [road, chemin, camino, Strasse] istrada, carrela (cat. sp. carrera), carrella, carrera, garrela, caminu m.,
calu m. (ant.) L, istrada, istrata, carrela, carrella, carrera, caminu m., ruga, rua (it. ant. ruga) N, bia, arruga, ruga,
rua, carrera, carrela, carreba, camminera, callu m. (tosc. ant. callo), mori m. (s. di campagna) C, carrera,
isthradoni m., caminu m. S, carrela, carrera, caminu m., via, strada G
strambo agg. [odd, extravagant, bizco, verschroben] istrambu, istrambottu, istramboccu, istrambóttigu (cat.
estrambotic; sp. estrambótico), istravagante, mentósigu, giojivinu, giólvinu, grongu (it. grongo), istramanchiosu,
istrólicu, istróligu, iscantaradu, dangarone, dangallone, tangarione, tangallone, tangalloi (it. tanghero) L, istrambu,
strambu, mentósicu, astrólicu, dranghilloi, istrabeccu, istrambótticu, strambeccu, trémpinu, ideàticu, isónchinu,
istónchinu N, strambu, stranu, strambótticu, strambeccu, strembeccu, stróllicu, istróllicu, stroligau, strollocau,
stróligu, grongu, istramu, mendiosu, menguosu, tangalloni C, isthràmburu, sthrambu, isthrambu, isthrabaganti S,
strambu, strùmpitu, scantaratu, abbilastratu, cacèlpiu G
strangolare vt. [to strangle, étrangler, estrangular, erdrosseln] istrangugliare, affogare (it. affogare o cat.
afogar), attogare (sp. ahogar + atafagar - DES I, 58), attoligare, aggangare, aggangulittare L, affocare, irgannare,
irgannighinare, intzugare, istrangulliare N, strangulai, strossai, istrossai, aggangai, allupai, affogai C, isthrangurà,
punì li gianguritti, affugà S, strangulà, punì li ghjangulitti, affuà G
straniero agg. sm. [foreign, étranger, extranjero, fremd] istranzu (lat. EXTRANEUS), furisteri, foranu, intradittu L,
istragnu, istranzu, istràngiu, furisteri N, stràngiu, stràniu, strangeri (cat. estranyer), ajenu, foranu, foresu,
approviau C, isthragnu, furistheri, accudiddu S, stragnu, stranghju, stragneru Lm, furisteri, accudiddu Cs G
strano agg. [strange, étrange, extraño, seltsam] istranu, istràmbulu, mentósigu L, istranu, stranu, trémpinu,
mentósicu, mirghinzosu N, istranu, stranu, stróllicu, stravanau, straminciosu C, isthranu, isdhibesu S, stragnu,
stranu Cs, cacèlpiu, strùmpitu, sdaliatu, vaddariosu, straminchjosu, stranu Lm G
strapazzo sm. [overwork, mauvais traitement, exceso, Strapaze] istrabatzu, istrapatzu, antua f., antzua f.,
istrippada f., ismunziada f., munza f. (lat. MUNIA), giàgaru, istroppógliu, istrovoju, affoghinzu, chìbbera f.,
chirioladura isgioddu, istraccatzone L, istrapatzu, istripitzu, stripatzu, istravazu, ammatticorju, istrippa f. (it.
trippa), impodda f. (probm. genov. impotto), affochinzu, munza f. N, strapazzu, sballu, scagàcciu, stravàcciu,
mùngia f., stravullu, struvullu, struvùggiu, aggiàgaru C, isthrabazzu, isthimpidda f. (it. ant. stampita), suffratta f.
(it. ant. soffratta) S, strapazzu, maltrattu, strimpita f., istrimpita f., mùngia f., apprittunata f., attruppègliu (sp.
atropello), attruppigliata f., istrimputa f., strìmpita f. G
strappare vt. [to tear, arracher, arrancar, reissen] istratzare, iscancare, arrancare (cat. sp. arrancar), arrebettare
(s. con violenza), arrebattare (sp. arrebatar), isfrabbulare, isfrappare, iscadenanciare, istratzigonare, istrappare,
affrappare, illarasciare, iscratzare, isfranciare L, istratzare, istrattòddere, incorriare, iscarbare, scarbare,
iscorriare, iscadranancare, caddichinare, istritzire, steressae, tiracorzare N, strappai, arrancai, arrogai, scorriai,
scurriai, scrùffiri, scorriolai, scardancai, scubbiai, stiriossai, stiritzai, strancai, strancanai C, isthrappà, isthrazzà,
isthrazzurà, isfraziggà, iffrappà S, strappà, strippà, scurrià, sfrappà, tustà, incruccà, sdrusgj’, sguarrà Lm G
stravagante agg. mf. [odd, extravagant, extravagante, verstiegen] istravagante, istrambu, istrambóttigu (cat.
estrambòtic; sp, estrambótico), istrambottu, istramboccu, cincirrosu. istravanadu, mentósigu, giólvinu L,
istravagante, stravaganti, istrambeccu, istravanau, istrólicu, brenniosu, caddighinosu, irgaddighinau, istrambótticu
N, stravaganti, strambu, stramu, strambeccu, strambótticu, concorredda, concorròccia (fig.) C, isthrabaganti,
isthrambu, isthrabaccanti, lunàtiggu S, straaganti, stravaganti, istravaganti, addrizzuratu, strambu, strùmpitu,
stramanchjosu, maniàtticu G
strega sf. [sorceress, sorcière, bruja, Hexe] istria, majarza (lat. MAGIA + -ARIA), oga, coga (lat. COCUS), brùscia,
brùssia (cat. bruixa; sp. bruja), sùrvile (prerom.), eccisària, rejusta L, istrega, strega, maghiarja, brusa, sùrbile,
sùrvile, marialettolu, mariamenacra, mariapettena, coga N, istria, stria, brùscia, coga, mazinera, mainàrgia,
marranca, margiana, mergiana, mangorra, axana, preganta (lat. *PRAECANTARE), fattiàrgia, sùrbili, abbrebadora,
strat(t)amèngia, tzerpia, zrapia C, sthrea, isthrea, maiàglia, magliàglia, magliàia, sùivura S, stria, istria, strea Cs,
ghjana G
strettoia sf. [bandage, bandage, faja, Verengung] istrinta, istrintorzu m., istrintozu m., astrintorza, istrintone m.,
butturinu m., istremu m., passaritzu m., attrotzu m., terighinu m., terinu m., ùtturu m., zuru m. L, astringhidorju
m., astrintógliu m., istrintorzu m., astrintorzu m., istrintógliu m., istrintorju m., strintórgiu m., intradórgiu m.,
incóvinu m., aggàttiu m., erreile m., gorgodde m., gargodde m., càrcara, colóvinu m., corratzu m., corruncone m.,
curruncone m., angrone m., via de pinna N, strintu m., strinta, strintórgiu m., strintorxu m., strintoxu m.,
caracollu m. (sp. cracol), furriadroxu m., stremu m., strimu m., gutturinu m., utturinu m. C, isthrintógliu m.,
carruggeddu m. S, strintogghju m., istrintogghju m., strintogghja, strignitura, istrignitura, strinta, istrinta,
passarìziu m., petra culatogghja G
striglia sf. [curry-comb, étrille, almohaza, Striegel] istrìglia, busca L, istrìglia, istrìllia, istriggiola, istrìggiula,
strìggiula (cast. estrîjol), istrìzula, strìjula, brusca (it. brusca) N, istrìggiula, strìggiula, striggiuledda, strilliera,
brusca C, isthrìglia, sthrìglia S, stridda, istridda, strìgghjula, imbrùstia (piem. brustia) G
strillo sm. [scream, cri perçant, chillido, Schrei] ticchìrriu (cat. tiquírrio), tìrriu, isbìrridu, abboghionzu, istraùgliu,
istrìllidu L, abbochinada f., abbóchinu, boche f. ticchìrriu, istrìgulu, istrìlliu, istrìulu, jùilu, zùbilu, irgargu, schéulu
N, itzérriu, tzérriu, abbéliu, iscribìlliu, scrillittamentu scrillittu, scrìbiu, scrìvidu, straullu C, ibbìrriddu, zicchìrriu S,
zicchìrriu, zirlu Lm, zìrriu, scrìulu G
stringere vt. [to press, serrer, estrechar, drücken] istrìnghere (lat. STRINGERE), affìere (lat. (AF)FIGERE), affissare,
affiaccare, aggaffiare, assangiare, collozare, incroccare, incolare, , attrotzare, incaicciare L, astrìnghere,
istrìgnere, istrìnghere, accaffare, arregrare, assengrare, aggogotzare, sazare N, stringi, istringi, arruntzai,
ammisterai C, isthrignì S, istrignì, strignì, stringhj’, attroccià Cs G
stroncare vt. [to break off, retrancher, truncar, abreissen] istruncare, truncare (lat. TRUNCARE) LN, iscarbare N,
struncai, istruncai, truncai, stronciai, stutturai C, isthruncà, truncà S, struncà, truncà G
strumento sm. [instrument, instrument, instrumento, Werkzeug] istrumentu (sp. ant. estrument o lat.
INSTRUMENTUM), aina f. (cat. ant. ahina), aima f., aimina f., arminzu, ordinzu (lat. *ORDINIUM), trastu (cat.
traste; sp. trasto), alàscios pl. (s. di lavoro) L, istrumentu, strumentu, trastu, attretzu N, strumentu, ordìngiu, aina
f., trastu, alàscia f., streppu (cat. estrep), àutu C, isthrumentu, trasthu, attrezzu S, strumentu, istrumentu,
attrazzu, algumigni pl. G
strutto sm. [lard, saindoux, manteca, Schmalz] ozu porchinu, ozu de porcu, istruttu L, istruttu, ozu de porcu, ozu
porchinu N, oju de porcu, ollu de procu, struttu C, ozu purchinu, ozu di porchu S, óciu pulcinu, óggiu pulchinu Cs
G
studiare vt. [to study, étudier, estudiar, lernen] istudiare LN, studiae N, studiai, istudiai C, isthudià S, studià,
istudià G
studio sm. [study, étude, estudio, Lernen] istudionzu L, istùdiu, imparu LN, stùdiu N, stùdiu, imparu C, isthùdiu S,
stùdiu, istùdiu G
stufa sf. [stove, poêle, estufa, Ofen] istufa, fogone m., fogoneddu m. L, istufa, stufa N, stufa, istufa, istufìglia C,
isthufa S, stufa G
stupido agg. [stupid, stupide, estúpido, dumm] istùpidu, abbauccadu, maccu (lat. MACCUS), abbereladu,
iselentadu, alluadu, bisgioncu, isjoncu (it. sciocco + cionco), biongu, biorru, buccalottu -o, grongu, toncu,
innócchidu, labadu, isàpidu, allampadu, salabadu, aliventadu, bambiocco, brambiocco, ammaccarronadu,
mammaluccu -a (= it.), bove, bovu (sp. bobo), boettone, tontorrone (sp. tontorrón), mentzu (it. mencio),
mentzosu, mudulone, mudurrone, pisciriccu, baosatzu, baosone, buccallottu, cagallone, caulasu,
cherveddabbroadu, ciancarrone, conchemérula, conchiciócchicu, marmotta (fig.), marmotto fig.), michimmocu,
muttullone, L, istùpidu, stùpidu, abbabbaluccau, ammammaluccau, asseriotzau, babballeo, balosso, bovo,
buccallottu, cadaffu, cananeu, coleo, concabbada, culitontu, dòndoro, drallosso, fradocu, gaddinosu, intolatu,
isalentau, lantrione, lelleddu, lellei, lertrone, lubreo, maccabeu, maccaccu, mattalamugna, molaju, molentàcciu,
necheau, nóchimu, pissittone rimbambiu, simpróriu, tolondro (sp. tolondro), tolondrone (sp.tolondrón) N, stùpidu,
tontu (sp. tonto), mammalucca, alluau, bovali, bovu, cotzina (fig.), gorbàgliu, gorbàlliu, zorbàgliu, allampau, fasolu
(fig.; it. fagiolo), pruppudu, brómbulu, arroccali, grongu (it. grongo), scioncu, babbasoni, babbasuccu, lóffiu (it.
loffio), stróllicu, abbabodrau, cacciupu, carbàgliu, fabioccu, tallocau, zorbu (probm. it. mer. sorbo), zubbu C,
isthùpiddu, barengu, bisgioncu, buccarottu, bicchironsu, mangalloi, drangalloi, musginconi, pabasoni, pabasoru,
sarori, saroru S, maccu, nuscentri, biarottu, bialottu, scimpru, bibilloccu, bicchilloccu, buccalottu, bisgioncu,
alliantatu, divvesu, tuccatu, attambanatu, babbasoni, chirrioni Cs, babalazzu, loccu, nuzzintoni, batalocchju Lm,
scapucchjò Lm, sgiulà Lm, fraloccu Lm, gnòccuru Lm G
stuzzicadenti sm. [tooth-pick, cure-dent, mondadientes, Zahnstocher] ispuligadentes, ispurgadentes, istecchinu L,
ispulicadentes, isprugadentes, ispuligadentes, forrocadentes, forrochinu, istecchinu N, stecchinu, limpiadentis,
ispuligadentis, spuliga(d)entis, prugadentis C, isthecchinu S, spizzicadenti, sticcadenti Lm G
subbuglio sm. [confusion, tumulte, alboroto, Verwirrung] abbolottu (sp. alboroto), subissu, buluzu, tremuttu,
chighìlliu, chimentu, tiffittanu, seguzu, colóviu, dissàntanu, sumbuzu, trabùliu L, pilisu, supuju, supuzu, chimentu,
abbolottu, barallu, iscumbìlliu, trobuscàmene, sulurju, bolluzu, trégulu, trepoju, tripoju, trubuscamentu, affusu,
muricata f., bullizu m., bulùtziu, sumbullu, trìulu, tzirilottu N, carraxu, tréulu, sciumbullu, trumbullu, arvolottu,
battùliu, brugaria f., bulìggiu C, subbùgliu, ischumpìgliu, digógliu, dibarattu, ischìsthiu, remetomba S, abbulottu,
riòltulu, ribùliu, spapógliu, subbùgliu, dissàntanu, fraustu, buliegghju Cs G
sùbito avv. [sudden, tout de suite, súbito, sofort] sùbitu, luego, luegu (sp. luego), luegamente, erettu, derettu,
incontinente (ant.), incuntanente (ant.; it. ant. incontanente), assora, assoras L, luego, luegu, assora, de repente,
derettu, derettu-derettu, ‘erettu, erettu-‘erettu, inderettu, sùbitu N, sùbitu, luegus, illuegus, immoi-immoi,
arrepentinu, incontinenti (ant.) C, prontamenti, sùbitu, sùbiddu, in pressa S, sùbbitu, abà, abali, a lestru, a lu
mumentu G
succedere vi. [to succeed, succéder, suceder, folgen] sutzèdere, sunsèndere, assurtire, capitare, accaèssere (sp.
acaecer), accontèssere, accuntèssere (sp. acontecer) L, succèdere, sutzèdere, capitare N, sussedi, succedi, succeri,
sutzedi, accadessi, accontessi, cuntessi, incapitai C, suzzidì, insuzzidì, accadì, capità S, succidì, suzzidé, suzzidì,
cumbinà G
sudare vi. vt. [to perspire, suer, sudar, schwitzen] suerare, suorare, suare, ispinghinare L, sudae, sudorare,
suderare, suerare, suorare, poddorare, impoddorare, impoddare (s. abbondantemente), insuorae N, sudai, inciorai,
intzorai, issuarai, insorai C, sudà SG
sudicione agg. [dirty fellow, souillon, cochino, schmutziger Kerl] bruttottu, tzotzone, intzottu, pinghinosu,
trojatzu, loddu, ciaccagliosu L, bruttone, titulatzu, trattaddosu, trojatzu, loroddosu N, cacaddoni, caddajoni,
caddotzu, loddancu, trozu C, purchaccioni, zozzoni S, pulciddoni, cacaccioni, cacaddoni, pulcaccioni G
sudore sm. [sweat, sueur, sudor, Schweiss] suore (lat. SUDOR, -ORE) L, sudore, suore, poddore, arrosu N, sudori,
sori, suroi C, suda f. S, sudori SG
sufficienza sf. [sufficiency, suffisance, suficienzia, Genügend] suffitzièntzia, bastàntzia, bastu m., abbastu m. (cat.
abast; sp. abasto) L, bastu, abbastu, sufficiènsia, suffitzièntzia, suffrièntzia N, sufficièntzia, bastànzia, abbastu m.
C, suffizènzia, abbasthu m. S, sufficènzia, sufficienza, suffiziènzia, bastanti m. G
sughero sm. [cork, liège, alcornoque, Kork] sùaru (= it.), suerzu (lat. SUBEREUS ), bortiju, boltìgulu, boltìulu,
burtiju, ortiolu, urtigu, urtiju L, corticu, corticru, fórtiche, forticu, furticu, forticru, gortigu, ortiche, urticu,
ustricu, vorticu brùstica f. N, sruexu, srugaxu, suérgiu, suerxu, ottigu, suru (scorza del s.; cat. suro), trobia f. C,
sùaru S, sùaru, sùaru màsciu G
sugo sm. [juice, jus, jugo, Sosse] bagna f. (genov. o piem. bagna), banza f., abbagnu, sutzu, sùlcia f. (it. ant. solcio)
L, bagna f., bàngia f., banna f., sutzu N, bagna f., bànnia f., succi, sùcciu C, bagna f., sazza f., sùcciu S, bagna f.,
succhju, tuccu Lm G
suola sf. [sole, semelle, suela, Sohle] sola (lat. SOLA) LN, soa, soba, sola, sora C, sora S, sola, pittili m., pettu m. G
suonare vt. [to sound, sonner, tocar, spielen] sonare (lat. SONARE), soneddare, sonizare, toccare (cat. sp. tocar)
drnnire L, sonae, sonare, sonizare, drinnire N, sonai, toccai, tinniai, strinchilliai C, sunà, tuccà S, sunà, ciuccà G
suono sm. [sound, son, sonido, Schall] sonu (lat. SONUM), sónidu, sónida f., sonizu, intonu, tinnu, toccu (sp. toque)
L, sonu, drìnnida f., dringhi, toccheddu N, sonu, strinchìlliu C, sonu SG
superbo agg. [arrogant, superbe, soberbio, stolz] superbu, supervu, superbidu, superbiosu, superviosu, altivu (sp.
altivo), inchérridu, chìbberu, mannosu (it. ant. magno), mannósigu, presumidu (sp. presumido), prejumidu,
potentosu, uffanu (sp. ufano), appompadu, iscoccorosu, imbumbonadu, imbrumbonadu, ischinierettu, cagafusu,
ispiccone L, superbu, superbiosu, arroddiu, arroddinu, ammossiau, intreone, ammussiau, creittosu N, superbu,
suprebu, artivu, altivu, presumiu, contomosu, contumaci, contomaxi, vanàsticu C, supéivvu S, supelvu, supilviosu,
altagghju, altariosu, altiu, imbuffatu, amplosu, cacafusu, simideu G
superbia sf. [arrogance, orgueil, soberbia, Stolz] supèrbia, supèrvia, mannidade, chibberesa, magnosidade (it. ant.
magno), inchèrria, uffania (sp. ufanía), uffanidade (cat. ufanitat) L, supèrbia, appóntziu m., ìnfria, intreore m.,
arroddu m. N, supèrbia, superònnia, ària, artivesa (sp. altivesa), chìcchiri m. C, supèivvia S, supèlvia, altària,
imbuffatura, chìcchiri m., grogghjcura G
susina sf. [plum, prune, ciruela, Pflaume] pruna (lat. *PRUNA) LNCS, prugna, prugnoni m. Lm, pruna Cs G
sussidiario agg. sm. [subsidiary, subsidiaire, subsidario, Hilfs...] sussidiàriu L, sussidiarju N, sussidiàriu CSG
svago sm. [diversion, distraction, distracción, Zerstreuung] divagu, disaogada f., disaogu (sp. desahogo), irbelegu,
irbeleu, isbeleu, irvelegu, ispélegu, ivvràsiu, discansada f., disilviu, disisviu, isora f., recreu (sp. recreo), appentada
f., appentu, isóriu (s. ozioso), istràviu, isvràsiu, zogadorzu L, dirbagu, dirvagu, disvagu, irbagu, irbarju, svagu,
disaogu, disogu, disilviu, divagassione f., arrecreu, recreu, appentu, irbelegu, irbeleu, istentu, stentu, zocadorju,
zocadorzu, zoconzu, discantzu (sp. descanso) N, spàssiu, desviadura f., isbégliu m., isbéliu, sbéliu, desviu (cat. sp.
desviar), disaogu, disocu, arrecreu, giogadroxu, spreviamentu C, dibagu, ivvagu, ivvràsiu, ivvàppiu, ricreu S, divagu,
disviu, abbentu, appentu Lm, ricreu, svàriu, cicciubeddu G
sveglia sf. [early call, réveil, espertamiento, Wecken] isvèglia, ischidada, ispertada, isvizùliu m. L, irvèllia, isvèllia,
irbèllia, ivvèllia, svèglia, ischìllia, ischidada N, scidu m., scidada, scidadura, sbillada, sprettamentu m. C, ivvéglia,
isciddadda S, svéglia, sciutata, svilgata, isciutata G
sveglio agg. [awake, réveillé, despierto, wach] ischidadu, abbistu (it. ant. avvisto), isvertudadu, abbertudadu,
abbizu, a bizu, alluttu, ammatzonadu, ispibillu, isvizuliadu, ojabbertu, isvégliu L, ischidu, ischitau, iscidu, scidu,
ocrilùchidu, abillu, abbizósicu, bigiagi, ischilliau, ispibillu, spibillu, ispipillu N, scidu, iscidu, isciumbullau, spertu,
abbillu, abbistu, scardalutu, scincerrau, spibiddau, ispibillau, spibillau (cat. espavillat; sp. despabilado), alluttu C,
isciddaddu, ivvelthu, cuidaddosu, fugaraddu, allisthriddu S, sciutatu, isciutatu, scitu, scitatu Lm, speltu, ispeltu,
spiltittu, alluttu G
svelta (alla) md. [quickly, en vitesse, de prisa, rasch] a sa lestra, in presse, in d’unu sinnu, coitta-coitta, coittucoittu, currende L, a sa lestra, fughis-fughis, fughi-fughi, a coittu, tricchi-barracca N, in pressi, a sa lesta, currendi
C, a l’ivveltha, a la lesthra, in pressa, cun cuidaddu S, a lestru, in pressa, accuittendi, imbruddi-imbruddi G
svenimento sm. [faint, évanouissement, desmayo, Ohnmacht] ammoddigamentu, ammoddighinzu, dimmaju,
dismaju (sp. desmayo), mancamentu, ammadainada f., ammadainamentu, ammustréschida f. ,ammustérchida f.,
ammustreschimentu L, dirmaju, dirmajadura f., dirmazu, dismazu, drimmaju, abbeddérigu, ammancamentu,
irmaddighinonzu, irmarinonzu irmeddighinamentu, irmeddighinadura f., N, dimmaju, disimàiu, dismaju, sdimaju,
scimìngiu, accidenti, addramainadura f., addramainamentu, sfinimentu, svenimentu C, ivvinimentu, dimmàiu,
faramentu, mancamentu di cori S, svinimentu, smàiu, ismàiu, dimàiu, dismàiu, dillìchiu, autta f., mancamentu G
sventura sf. [bad luck, malheur, desdicha, Unglück] isventura, istrossa, istròscia, disaura (lat. A(U)GURARE),
disastrura, disdìccia (sp. desdicha), imberta, aura, oramala, contravventura, astrore m. L, dirgràssia, dirgrassiore
m., sagura, malasagura, malasorte, dirditzu m., cottópiu m., disventura, irbentura, irventura, istesura, agueru m.
(sp. agüero) N, sventura, disdìccia, malasorti, arrori m. (sp. horror), sciaccu m. (sp. achaque) C, ivvintura, disaura,
isthraura, doru m. S, svintura, disvintura, aura, disdìccia, malavvintura, malafata G
svezzare vt. [to wean, sevrer, destetar, entwöhnen] isbitzare, istittare, ismeliare, iscadenanciare, ispisturrare,
isvitzare L, irbitzae, irbitzare, istittare, stittae, irgulumare, irmamiddare, irmammae, irmammare, ismammare,
istellare, iscatzeddare N, stittai, istittai, astittai, sbitzai, isbitzai, iscatzeddai, smammai, ismam(m)ai, scottiai,
svitzai C, isthittà S, svizzà, isvizzà, stittà, istittà, slattà, sbituà G
sviluppo sm. [development, développement, desenvolvimiento, Entwicklung] isviluppu, créschida f., abboddettu
(s. precoce), tenta f., attenta f., avveru, avverera f., giompimentu, abbagarzada f. L, irviluppu, isviluppu, sviluppu,
addelantamentu, irbrossadura f., irfrogadura f., crèschia f., irfroscada f., irfroscadura f. N, sviluppu, crescimentu,
créscida f., ammanniadura f. C, ivviruppu S, sviluppu, criscimentu, middori G
svuotare vt. [to empty, vider, vaciar del todo, entleeren] boidare (ant.), disboidare, imboidare, isboidare (lat. EXVOCITARE), illichidare, isvagantare, isorroccare (s. di colpo), isbiuttire, isvagare, vagantare L, bodiare, irbodiare,
isbodiare, irboitare, irboidae, irboidare, irbuidare, irvoidare, irvoitare, isbodiare, irvacare, isvacare
(lat.
DISVACUARE*), irbagantare, irbarchilare, irvessiare, isvessiare, irbascaramenare, stuvulae N, abbuidai, irbuidai,
sbuidai, sboriai, sbuitzai, sburiai, spompai, vasiai (sp. vaciar) C, ibbiuddà, ibbuiddà, imboiddà, imbuiddà S, sbuità,
isbuità, buità, svutà Lm, sprudà, isprudà, svacà, svacantà, isvacantà, sbrattà, sbusciulà, sbuttì, sdivaccà Lm G
tabaccheria sf. [tobacco shop, bureau de tabac, estanco, Tabakwarengeschäft] istangu m. (cat. estanc; sp.
estanco), istanchìgliu, istanghìgliu m. (cat. sp. estanquillo) L, istancu m. N, stangu m., stanghìgliu m., tabaccheria
C, isthangu m., isthanghìgliu m. S, stangu m., instangu m. G
tabacco sm. bot. (Nicotiana tabacum) [Pianta erbacea delle Solanacee, coltivata, originaria dell’isola di Tobago
(Piccole Antille), con fusto vischioso, foglie grandi igroscopiche, ovate, fiori rossi in corimbi.] ► [tobacco, tabac,
tabaco, Tabak] tabaccu, tebaccu, tobaccu, tombaccu, prùere de su diàulu L, tabaccu N, tabaccu, tobaccu,
tombaccu, mattapriogu f. C, tabaccu SG
taccagno agg. [stingy, crasseux, tacaño, geizig] taccagnu (sp. tacaño), atzeccadu, atziccadu, tzecca (fig.), istrintu,
mischinzosu, isuridu, isurzidu, soridu, cogheddu, ispitzecche (it. ant. spizzecca), cagassiccu, arrancanadu,
avarissiadu, iscorzapùlighe,isoridu, istrintone, isureri, manibóidu, uccione, occione, coscovari, corcovari, coscoveri
L, astrintu, pistrincu, pistrinconatzu, ispitzecche, casiacca, cajasoru, cacazicu, cànnacu, culu de craedda,
crastapùliche, cacasutzu, grengu, mendecu, cocode N, taccagnu, susuncu, satzagoni, scassu (cat. escàs; sp. escaso),
asuriu, asurieri, acciupperi, spilurtziu, carruba, manteghìglia (cat. manteguilla), mischingiosu, cananeu (lat.
CANANAEUS), cagasucci C, ippizzèccuru, ippìzziggu, ippizziggosu, azziccaddu, isthrintu, zeccaragna, zecchincuru S,
taccagnu, milchignu, manicultu, manistrintu, spizzeccu, nanchjosu, spizzichinu, cacasugghju, attinacciatu, zeccu
Cs G
tacco sm. [heel, talon, tacón del zapado, Absatz] taccone L, taccu, taccone, toccone N, taccu, tacconi C, tacconi
S, taccu, tacconi G
tacere vi. vt. [to be silent, se taire, callar, verschweigen] cagliare (sp. callar), callare, istare mudu, ammudigare,
ammudigonare, ammut(t)igonare, ammudrigare, assamudare, atzittare, chiscire, chilscire, chisciare, ispunsulare,
suzerrare L, callare, calliare, chellare, chitzire, istare mudu, cedare, tzeliare N, cagliai, calliai, chelliai, cittiri,
xittiri C, caglià S, caglià, micà, ammuturrassi, zittissi G
taciturno agg. [taciturn, taciturne, taciturno, schweigsam] cagliadu (sp. callado), mudurru (sp. modorro),
mudurcu, mutrione, mutzurrone, mudurrone, mudulone, mudigone, muduleu, mùtzigu, saturnu (it. ant. o sp.
saturno), assamudadu, sizerru, suzerru L, mutulone, muduleu, mudurru, mutrione, mutruche, mutzucrone,
muturru, buruddone, buruddu, laturnu N, mutzigasurda, ammucitadassu (Seui) C, cagliaddu, linghifaraddu, muddu
S, muturru, mutrungoni, muzziggoni Cs, muzzurru, caturru G
tagliare vt. [to cut, couper, cortar, schneiden] segare (lat. SECARE), truncare (lat. TRUNCARE), sestare (= it.).
mutzare (it. mozzare), ismutzare, frànghere (lat. FRANGERE), pittare (dalla rad. PITS-), trappare (sp. trepar),
intatzare, tazare, attatzare, attazare (t. a fette; lat. TALIARE), attruntzigonare, curtzinare, arrugare, orrugare L,
secare, segare, truncare, trincare (cat. trenc), chirchinare, cricchinare, taggiare, tallare, talliare, tazare, tazolare,
sazare, sestare, rucrare, fresare, mutzare, intatzare, intolare N, segai, tallai, talliai, truncai, appetzai, arrogai,
orrugai, sinciai, struncionai C, taglià, siggà, trappà S, taddà, trappà, fiaccà G
taglio sm. [cut, coupe, tajo, Schneiden] tàgliu, istróppiu, trinchis (cat. trenc), trinca f., trincu m., ferta f., isémpiu,
lanta f. (lat. LANCEARE), tacca f. (= it.), marra f. (lat. MARRA), sesta f., trappada f., tazada f., chiltzina f.,
isgurdu, fiama f., sardina f. (fig.), ischìgliu (t. trasversale) L, tàlliu, secamentu, secadura f., segadura f.,
truncadura f., trincu, sestu (it. sesto), cricchinonzu, biu, ferta f., taccada f. N, tàgliu, tàlliu, talladura f., segadura
f., trincu, ischìgliu C, tàgliu, trappu S, taddu, tàgliu, trincu, inzicca f., azza f. (t. di una lama), trìnchisi Cs,
istrùppiu G
tagliola sf. [fox-trap, traquenard, trampa, Fangeisen] piàdiga, piàdigu m., matzonera, lattu m. (lat. LAQUEUS) L,
pràdiche, pràiga, predache (lat. PETRA), pràdica, perdàggia, lattu m. N, tella (cat. tella), artana, altana (it. ant.
altana), ottà C, tagliora, mazzunera S, taddola G // vds. anche carrùcola
tallone sm. anat. [heel, talon, calcañar, Ferse] taccone, garrone, carrone (cat. garrò), carcanzu (lat. CALCANEUM)
L, taccone, carcanzu N, talloni, garroni, carroni, carcàngiu, craccangili C, garroni, calchagnu S, garroni, ghjarroni,
calcagnu, talorcu Lm G
tamburo sm. mus. [drum, tambour, tambor, Trommel] tamburu, tamburru, tumburru L, tambarru, tamburu,
tùmbaru, tumbarinu, tzumbarru N, tamburru, tamburu, tamborra f., trimpallu, tumborru (it. x sp. tambor) C,
tamburu SG
tanca sf. [field, parc, campo, Tank] tanca (cat. tanca), tanchitta (dimin.)
tanfo sm. [stench, odeur de moisi, tufo, übber Geruch] tastu (t. dell’olio; sp. tasto), tuffu (cat. tuf; sp. tufo),
arrancu (lat. RANCOR), arrastu (probm. cat. rastre), fiagu (lat. FRAGRARE), fiaghina f., fiagore L, attuffu, tuffu,
tuffia f., tappa f., arrancu, muscedra f., muffore, tastu, tumbu, fragu pudésciu N, attuffu, attùffidu, attuffori,
attuvori, tuffori, fragu, affungu, affungori, rancu, tuppu, tuvori C, tanfu, tuvu, fiaggu d’insarraddu, apporu S,
tanfu, muffori, arrastu, fiachina f. G
tappare vt. [to plug, boucher, tapar, stopfen] tappare, tuppare, tupponare LN, tappae N, tappai, tuppai, tupponai,
siddai C, tappà S, tappà, attappà Lm, tuppunà G
tappeto sm. [carpet, tapis, alfombra, Teppich] tappetu, tappeu L, tappetu, tappitu, tappissu (cat. tapís; sp. tapiz)
C, tappetu SG
tardare vi. [to delay, tarder, tardar, sich verspäten] tardare (lat. TARDARE), bistentare, abbistentare (it. ant.
bistentare), istentare (it. stentare), isteniare (sardz it. estenuare), trigare (lat. TRICARE), attalentare,
accocciàresi, attardare, intardare, intardire, trassèndere L, tardae, tardare, istentare, istenteddare, tricare,
trigare, canzolàresi, indurare N, addurai, intardai, tardai, tradai, stentai, trigai, tirai a longu C, tardhà, isthintà,
istantarà, isthantarià, ritardhà S, taldà, tardà Cs, stintà, bistintà, stinià, trigà G
tardi avv. [late, tard, tarde, spät] tardu (lat. TARDUS), a disora L, tardiu, tradu N, tardu, tradu C, tardhu S, taldu,
attaldu, tardu Lm G
tarlare, -arsi vi. vt. [to get worm-eaten, se vermouler, carcomerse la madera, wurmstichig machen] tarulare,
taralare, tarrulare, tagnolare, pubujonare, puppuinare, purpuinare, pusuddare, appusuddare, bermigare, baioccare,
intinzare, magnulare, pipionire L, tarulare, azannarare, inzannare, buschinare, appuppughinare, impuppughinare,
puppughinare, puppuinare, urmicare N, tarlai, arrannosigai, arrenosigai, turrunai, imbremigai, intingiolai,
abbrumai, affarratzai, infarracciai, infarratzai, infarrussai C, tarurà S, tarrulà G
tartaruga sf. zool. (Testudo graeca) [Rettile chelone munito di uno scudo, color verde-olivastro-giallognolo, in cui
sono retraibili il corpo, gli arti e la coda, di forma ovale, lungo fino a 20 cm.. È anche detto “testùggine”.] ►
[tortoise, tortue, tortuga, Schildkröte] ► tostoine m. (lat. TESTUGO, -INE), tostóinu m., tostóina, tustoine m.,
tostuine m., toltoinu m. L, tostùghine m., tistùghine m., testùghine m., testuine m., tostoine m., tristìghine m. N,
tostoini m., tostuini m., tostoinu m., tostobiu m., tostoini de terra m., tostoiu m., tastóniu m., tostainu m.,
tostoina, tostonu m. C, turthóinu m., tusthóinu m. S, taltuca, cuppulata, cuppuladda Cs, tastainu m. G
tasca sf. [pocket, poche, bolsillo, Tasche] bujacca, busciàccara, busciacca, busacca, burtzacca (cat. botxaca) L,
busacca, bussacca, butzacca, buzacca N, brassacca, bucciacca, buxacca, busciotta, màscula, tasca C, busciàccara S,
busciacca, busciàccara, stacca Lm G
tassa sf. [tax, taxe, impuesto, Taxe] tassa, déguma (lat. DECUMA), boddetta, buddetta (lat. COLLECTA), listra (it.
volg. listra), toloneu m. (lat.TOLONEUM – DES II, 494), avaria (ant.; it. ant. avaria) L, tassa, dada, boddetta,
goddetta, bonatia (ant.), mariottu m. N, tassa, tàccia (cat. tatxa), cotizatzioni C, tassa S, tassa, azziu m. G
tastare vt. (toccare) [to touch, tâter, palpar, tasten] tantare, appalpuzare, palpuzare, appurpuzare, attrappidare,
carieddare, appoddigare, abbrutzare, abbultzare (t. il polso; lat. PULSUS) L, parpare (lat. PALPARE), prappare,
parpuzare, appoddicare, appoddigare, poddicare, tastae N, apprappai, apprappidai, apprappuddai, abbortzai,
abburtzai, appurtzai C, appaippà, appaippiddà, appaippuggià, paippuggià S, palpuccià, palpà, palpulà, abbulzà,
bulzià, bulzà G
taverna sf. [tavern, taverne, taberna, Taverne] tzilleri m. (cat. celler; sp. cillero), bendijolu m., taberna, taverra
(ant.; lat. TABERNA), travenna L, tzilleri m., taverra, trevenna N, taberna, taverna, staria, piola (fr. piaule o piem.
piola), tzilleri m. C, vindioru m., usthera S, cidderi m., ziddera G
tavola sf. [table, table, tabla, Brett] tàula (lat. TABULA), mesa (lat. MENSA), banca (sp. banca) LN, tàula, tàulla,
taba, tàlua, mesa C, tàura, mesa, banca S, tàula, tola Lm, mesa, banca G
teatro sm. [theatre, théâtre, teatro, Theater] teatru, treatu LN, teatru, triatu, triàlicu C, triatu, teatru, tiatru S,
triattu, triatru, tiatru G
tegame sm. [pan, poêle, cazuela llana, Pfanne] tianu (lat. TEGANUM o dir. dal gr.), dianu, tiana f., tivania f.,
tevania f., tavania f. (tosc. tefanía), ischiscionera f., ischissionera f., todinera f. L, grassanera f., grassonera f.,
gressonera f. (cat. greixonera), friscionera f. (dalla rad. FRIX- DES I, 548), ischissonera f., padincolu, sartàghine f.
(lat. SARTAGO, -INE), sartàine f., cassarola f., tianu N, tianu, friscionera f., ischiscionera f., schiscinera f.,
sciacuera f., stareddu C, tianu, cassalora f., pingiattu, sarthània f. S, tianu, tiamu Lm, stègliu G
tegola sf. [tile, tuile, teja, Ziegel] téula (lat. TEGULA), iscàndula (t. di legno; lat. SCANDULA) LN, crobettórgiu m.
N, téula, teba, tébua, téua, rélua, iscàndula, scàndula C, téura S, téula, bainu m. Lm, scàndula Lm G
telaio sm. [loom, métier, telar, Webstuhl] telarzu (lat. *TELARIUM) L, telaju, telarju, telàrgiu, telarzu, cumpostoi
N, telàrgiu, trelaxu, trellaxu, trolaxu, trollaxu, trabaxu, tralaxu, trebaxu, trobaxu, tramaxu, treraxu, torarzu,
trauàxiu, treulaxu, triàrgiu, triaxu, trallaxi, trolàrgiu, tellàiu, peghia f. C, tiràggiu S, tilagghju, tilacchju, tilaju Lm
G
telefono sm. [telephone, téléphone, teléfono, Telefon] teléfonu LN, teléfonu, teléfunu C; terèfonu, tarèfanu,
tarèfonu S, telèfunu G
televisione sf. [television, télévision, televisión, Fernschen] televisione LN, telebisioni, televisioni C, terevisioni S,
televisioni G
telone sm. accr. [curtain, rideau, telón, Plane ] telone LN, teloni C, teroni, tindoni S, tiloni, cultina f. G
temere vt. [to fear, craindre, temer, fürchten] timire, tìmere (lat. TIMERE), duttare (it. ant. dottare), irdurrutzae,
reselare (ant.; sp. ant. rezclar) L, time, tìmere, tìmmere, umbrire N, timi, timiri, reselai, arreselai (ant.) C, timì S,
timì, dubbicà G
temperino sm. [penknife, canif, cortaplumas, Federmesser] temperinu, lepparedda f., lepputza f., lepputzu,
resorzedda f. L, temperinu, lesorjedda f., leppedda f., leppeddeddu, leppùcciu, lepputza f., lepputzeddu N,
temperinu, lepputzu, leppixedda f., arresoiedda f. C, timparinu S, timparinu, lippitta f., leppuzza f., lepparedda f.,
culteddùcciu, rasugghjedda f., rasusgitta f. G
tempesta sf. [tempest, tempête, tempestad, Sturm] tempesta, tempestade, temporada (sp. temporada), traschia
(lat. THRASCIAS), buliana (tosc. buriana), marigore m. L, tempesta, tempestade, traschia istrasia, istraccia,
istrassia, trascia, temporada, intemperiada, temperada, tempestu m., temporada, temporata, abburrascada, trulia
N, tempesta, tempestadi, temporada, straccia, istraccia, strasulada, buriana, burriana C, timpestha, timpisthai,
rigori m. S, timpesta, timpistai, scurracchjata, sfrùgulu m., fuglittoni m. (t. di vento), imburrascata G
tempia sf. anat. [temple, tempe, sien, Schläfe] meragnas pl., maragnas pl., magrànias pl., magagnas pl., megragna,
(it. ant. migragna), mentes fines pl. (lat. MENS, -ENTE), cuccas pl., trempas pl. (lat. TEMPLA), meddighinas pl.,
membros m. pl., memòrias pl., nembos m. pl., tempas pl. L, magragnas pl., cadrattas pl., trempas pl. N, trempas
pl., mam(m)òrias, memòrias pl. (cat. memòria), menti, menti de conca, cuccheddas pl. C, maragni pl. S, maragni
pl., menti, sensi m. pl. Lm G
tempo sm. [time, temps, tiempo, Zeit] tempus (lat. TEMPUS) LNC, tempu SG
temporale sm. [storm, orage, temporal, Gewitter] temporale, temporada f. (sp. temporada), temporea f.,
istròscia f., rigore, remore, dirrascu, abbìsciu, intemperiada f., istrasia f., trecchettu (cat. trequit), temperiale
(agg.) L, temporale, temporada f., treghettada f., abbogu, burrascada f., diluviada f., istratzia f., trecchettada f.,
trecchettu N, temporali, temporada f., temporata f., strasura f., istrascia f., istrasia f., stresua f., stresura f.,
tresua f., trasura f., trasuri C, timpurari, rigori, dirraschu, furriana f. S, timpurali, timpurata f., timpistai f.,
sfrùgulu, disciarra f., dirrùgghjulu, accruvagghju Cs, timpuralata f. G
temporale sm. [storm, orage, temporal, Gewitter] temporale, temporada f. (sp. temporada), temporea f.,
istròscia f., rigore, remore, dirrascu, abbìsciu, intemperiada f., istrasia f., trecchettu (cat. trequit), temperiale
(agg.) L, temporale, temporada f., treghettada f., abbogu, burrascada f., diluviada f., istratzia f., trecchettada f.,
trecchettu N, temporali, temporada f., temporata f., strasura f., istrascia f., istrasia f., stresua f., stresura f.,
tresua f., trasura f., trasuri C, timpurari, rigori, dirraschu, furriana f. S, timpurali, timpurata f., timpistai f.,
sfrùgulu, disciarra f., dirrùgghjulu, accruvagghju Cs, timpuralata f. G
tenacia sf. [tenacity, ténacité, tenacidad, Zähigkeit] resinnu m. (probm. cat. resigna), redortùmine m., alliu m.,
testorrudesa, ostinu m., tìrria (sp. tirria), apputta, arramponu m., intzile m. L, ostinu m., testorrudesa, tìrria N,
tostorrudesa, abbèttia, appiccigu m. C, usthinaddèzia, intigna, tìrria, feimmèzia S, tència, lega, lema, perra (sp.
perra), racina, rifega, ustinatura, tìrria, richinta, prinetta, iara Lm G
tenda sf. [curtain, tente, cortina, Tuch] tenda L, tenda, cortina NC, tenda S, tenda, cultina G
tenere vt. [to keep, tenir, tener, halten] massarizare, tènnere (lat. TENERE), mantènnere (lat. MANUTENERE o it.);
poderare (sp. ant. apoderar) L, affentzare, bùjere, poderare, tenne, tènnere N, tenni; appoderai, poderai,
agguantai (sp. aguantar), appompiai, chidiri C, tinì, ammantinì; agguantà S, tiné, tinì Lm, mantiné, rigghj’ G
tentare vt. [to try, tenter, tentar, versuchen] tentare (lat. TEMPTARE), tenteare, tentojare, proare (lat. PROBARE),
mintzidiare L, provare, probare, tentae, tentare, appeare N, tentai, fai su tenta-tenta, provai, intenantai,
ammascai, appunnai C, tintà, tantasià S, tintà, tantà G
tentoni avv. [gropingly, à tatôns, a tientas, tastend] a s’appàlpidu, a s’atzàppidu, tamba-tamba, téntina-téntina,
istrómbula-istrómbula, rumba-rumba, arrumba-arrumba, fértula-fértula, isventona-isventona (a s’), tenta-tenta L, a
tóntonos, a tontonadas, a parpu, a prappuddis, attappa-attappa, affratta, tai-tai N, tenta-tenta, a sa pràppida, a
pràppiu, a sa tzurpa, strómbulus-strómbulus, a piottu (piem. a piôte) C, a pàippu, a paipponi, a la cegga, attambaattamba S, a lu palponi, a palputu, a lu palpu, a palpatura, branculoni, ceca-ciconi G
tenuta sf. [estate, domaine, propiedad, Landgut] possessu m., cunzadu m. (lat. CUNEARE), cussorza (lat.
CURSORIA), istattu (t. di campagna) L, possessu m., cunzau m., cuzu m., cùgiu m., binca (sp. finca) N, poderu m..
possedimentu m., possessu m., cungiau m., poderi m.. C, cunzaddu m., pussessu m., giosu m. (piccola t.) S, tinuta,
puderi m., pussissura, pridiali m. G
terme sf. pl. [thermal baths, thermes, termas, Therme] bagnos m. pl., banzos m. pl. (lat. *BANEU x BALNEU) L,
banzos (caentes) m. pl., termas N, bàngius m. pl. C, bagni m. pl. SG, caldani m. pl. Cs G
terminare vt. [to end, terminer, limitar, beenden] finire (lat. FINIRE), agabbare (sp. acabar), sessare (it. cessare),
cumprire (lat. COMPLERE), arragliare, ammegare, isfinittire, remattare L, finire, accabbare, crompire, sessare,
arrimare, arremattare N, accabbai, ammegai, megai C, finì, accabbà, agabbà S, finì, agabbà, telminà, tilminà G
terra sf. [earth, terre, tierra, Erde] terra (lat. TERRA) LNCS, tarra, terra Lm G
terrazza sf., -o sm. [terrace, terrasse, azotea, Terrasse] terratza, terratzu m. L, terratza, terratzu m., terràcciu,
ghirada N, terratzu m., terrassu, suttea (sp. azotea) C, terrazza, tarrazza, tarrazzu m. S, tarrazza, tarrazzu m.,
gradoni G
terreno sm. agg. [ground, terrain, terreno, Erde] terrinu, terighinu, terrenu, terriminzu L, terrinu, terrenu, terri (t.
di campagna) N, terrenu C, terrenu, tarrenu S, tarrenu G
territorio sm. [territory, territoire. territorio, Gebiet] territóriu, logu (lat. LOCUS), saltu (lat. SALTUS), cussorza f.
(lat. CURSORIA), iscorrattu, iscorratzu L, territorju, locu, sartu, cussorja f. N, territóriu, logu, saltu C, territóriu,
loggu, sìtiu, salthu S, tarratòriu, locu, cussogghja f. G
terrore sm. [terror, terreur, terror, Angst] terrore, terrorizu, arrore, arrorizu, orrore (sp. horror), timòria f.,
apporu (probm. cat. por), isporu, isprammu, ispàsimu (it. spasimo), pasmu (sp. pasmo), appantàriu, attraghentu,
attreghentu, iscaghentu, trighentu, istremuttìmene, abbentu, assumbru (sp. asombro), atterrighinada f.,
atterrimentu, atterrinu, atterrorizada f., atterrorizamentu, attronizada f., attronizu, ispram(m)ada f., frea f. (lat.
FEBRIS) L, terrore, aumbru, ispasumonzu, isprama f., sprama f., ispramu, ispreu, spreu, pore, appantarju, pantea
f. N, terrori, sprama f., spramma f., assustu (sp. susto), assùmbridu C terrori, tarrori, ippàsimu, ipprammu S,
tarrori, spàsimu, frea f., affrea f., spamentu, intriminata f. G
terzo agg. num. ord. [third, troisième, tercero, dritte] tertzu, su de tres, de tres unu, tresunu, tertzeri (ant.; cat.
tercer) LN, tresunu N, térsiu N, tertzu, su de tresi, de tresi unu C, terzu, lu di tre, di tre unu S, telzu, terzu Lm, lu
di tre, di tre unu G
teschio sm. [skull, tête de mort, calavera, Schädel] calavera f. (sp. calavera), calaera f., cabitta de mortu f., conca
de mortu f. L, calavera f., cherbeddera f., concale (de mortu), conca de mortu f. N, calavera f., conca de mortu f.,
corròccia f., carròccia f., concorròccia f., cuccuruneddu (cat. cocoronell) C, cabbu di morthu S, capu di moltu,
capàccia f. G testa sf. anat. [head, tête, cabeza, Kopf] conca (lat. CONCHA), cabitta, cabitza, (lat. CAPITIA),
cabatza, cabèccia, cabessa, cherveddera, cabòccia (tosc. capoccia), tzelembru m., cucca, testa L, conca, cucca,
testa N, conca, cabitza, capòccia, testa C, cabbu m., cabòccia S, capu m., capizza, chjucca, chjecca, capecchja,
capocchju m., zucca Lm G
tesoro sm. [treasure, trésor, tesoro, Schatz] tresoru, trisoro, tesoru, tisoro, siddadu (t. nascosto; lat. SIGILLATU),
sigradu, pósidu (it. deposito), addoru, senda f. L, tesoro, trisoro, ascusógliu, ischisórgiu, ischisorzu, iscusógliu,
issusorju ascusorju, aschisorju, iscusorju, iscusorzu, iscusórgiu, scusórgiu, issusórgiu (lat. *ABSCONSORIU), siddau,
pósidu, posoddu (t. o cosa nascosta) N, tesoru, ischisórgiu, scrusórgiu, scraxosu, scruxoxu, scusórgiu, scussórgiu,
scrisóxiu, scruxosu, scresóxiu, scusroxu, siddau C, tesoru, trisoru, tisoru, siddaddu, dirisoru (ant.), ziuddaddu S,
tesoru, tisoru, trisoru, siddaddu, suiddatu, soliddatu, suliddatu, senda, sienda f. Cs G
tessere vt. [to weave, tisser, tejer, weben] tèssere (lat. TEXERE), tessizare, argomintzare L, tesse, tèssere,
arguminzare N, tessi C, tissì S, tissì, fà lu scaccu G
testa sf. anat. [head, tête, cabeza, Kopf] conca (lat. CONCHA), cabitta, cabitza, (lat. CAPITIA), cabatza, cabèccia,
cabessa, cherveddera, cabòccia (tosc. capoccia), tzelembru m., cucca, testa L, conca, cucca, testa N, conca,
cabitza, capòccia, testa C, cabbu m., cabòccia S, capu m., capizza, chjucca, chjecca, capecchja, capocchju m.,
zucca Lm G
testardo agg. [stubborn, entêté, tesonero, starrsinnig] testarrudu (cat. testarrut), testorrudu, tisturrudu,
tostorrudu (cat. tostorrut), testarrone, testardu, testacrua, trémpinu, revessu (cat. revés), redossu, serronudu,
serronosu, tortu, perrosu, perra de conca, perrónicu, perrónchinu, perricónchinu, pirrone, cónchinu, piliesse, tórriu
(lat. TORRIDUS), tovórriu, attistinadu, conchipérrinu, piliriessu, reversu, serrentile, testutzudu L, testardu,
testorrudu, testarrutu, testerrudu, tusturrudu, tostoroddu, tostorreddu, tostorru, trémpinu, testone, barreddu,
beccone, beccorinu, biddirindu, concheddosu, conchemazu (conca de mazu), concheperda (conca de perda),
predàncinu, prediatzu, rebécchinu, rebeccu, reberde, tostorronudu N, testardu, tostorrudu, testarrudu, tusturrudu,
cónchinu, abbettiosu, tremposu, perdigenti, pertiatzu, corriatzu, revessu, pistulosu, concosu, cotteu, inconconiu,
surràdigu, conca de ossu, conchixedda C, riddosthu, tirriosu, cabbitosthu, intisthinaddu, intignosu, tisthardhu S,
tistaldu, tustuciutu, ligosu, perrònicu, perru, pirreddu, pirroni, tinciosu, capra ‘ecchja, zuccutu Lm G
testimone, -onio smf. [witness, témoin, testigo, Zeuge] tistimonzu, testimonzu (lat. TESTIMONIUM), distimonzu,
destimonzu, destimóniu (ant.) L, testimóngiu, testimonzu, destimonzu, distimonzu N, testimóngiu, tistimóngiu C,
tisthimognu, tisthimòniu S, tistimognu G
tetto sm. [roof, toit, tejado, Dach] cobertura f., crobettura f., crabettura f., cabertura f., chebertura f., teuladu
L, coberta f., coperta f., cropetta f., cobertura, crobettura f. N, crabittura f., crobetta f., crobettura f.,
crabettura f., crabattura f., tebada f., teulara f., teulada f. (cat. teulada) C, cabbisthùria f., cubarthùria f. S,
cupaltura f., cubastura f. Cs G
ticchettio sm. [ticking, crépitement, repiqueteo, Ticken] tzàcchida f., traccheddu, tràcchida f., ticchi-tacca,
ticchi-ticchi, tricchi-tracca L, tràcchida f., traccheddu, ticchi-tacca, ticchi-ticchi, pìcchiu N, tzàcchidu, stócchidu,
ticchi-tacca, tocchittu C, ticchi-tacca, zoccareddu S, ciòcchita f., ciàcchita f., zuccheddu G
tigna sf. med. [tinea, teigne, tiña, Grind] tinza (lat. TINEA), tinga, tìgia, atterra (ptiriasi versicolor), runza
bécchina, bécchina, becca, beccos m. pl., freabeccu m., fàulas pl. (t. delle unghie), timanzale m. (t. granulata),
pane de titta m. (crosta lattea), rattinzu m. (seborrea secca) L, tìngia, tìngiu m., tinza N, tìngia, tìngiu m. C, tigna,
crabbaggiumu m. S, tigna G
timballo sm. [timbal, timbale, timbal, Timbale] timballu, timballa f. LN, tumballa f. L, timballa f., timballu C,
timbara f. S, timballu SG
timbro sm. [stamp, timbre, sello, Stempel] timbru, trimbu, tràggiu (t. vocale; cat. trajo; sp. traje) L, timbru,
trimbu N, timbru, timburrittu, siddu, ségliu (sp. sello) C, timbru, sinzìgliu, tinnu (t. della voce) S, timbru, tinnu G
timido agg. [timid, timide, tímido, scheu] tìmidu, tìmigu, timidittu, timidosu, timizosu, timeccaga, timetuppas,
cagacaltzones, caghette (cat. caguetas), guvardu (sp. cobarde), ammagadittu (cat. amagadet), birgonzosu,
accoccioccioeddadu, carosu, pibinchi L, tìmidu, tìmitu, tìmtimeccaca, cacacartzones, coccode, cuvardu, guvardu,
berigungiosu, ergunzosu, neghitosu, timetope, timetuppas N, tìmidu, govardu, bregungiosu, cagagartzonis,
cagatzirrìcchius, atzicchirrosu, imbregungiu, spantósigu, suggetzionosu C, tìmiddu, paurosu, vaghugnosu S, tìmidu,
cuvaldu, cacacalzoni, cacareddosu, cacariddosu, cacariddoni, sugghjziunosu G
timone sm. [helm, timon, timón, Ruder] timone (della nave; = it.); timone mf., timona f. (t. dell’aratro; lat. *TIMO
x TEMO, -ONE), roda poppiera f. L, timone f.; timona f., iscala de su carru f., iscala de s’arau f. N, timoni C,
timoni, timona f. S, timoni; timona f. G
timoroso agg. [timorous, craintif, temeroso, furchtsam] timorosu, timoriosu, timizosu, timirizosu, timijolu,
timeccaga, tremurosu, cagareddosu, cagagherra, cagareddu, reselosu (sp. receloso), assartiajolu, assustadittu,
iscaghentadu L, timerosu, timorosu, timeccaca, timicosu, cacaroddu, coccodosu, cacacartzones N, timorosu,
timoriosu, timigosu, timiculu, tomorosu, reselosu, arreselosu, acciccósigu C, timurosu, caggariddosu, assusthaddittu
S, timurosu, cacareddosu, cacariddosu, cacariddoni, affaltatu, assuccunànciulu, faltosu, frégulu, pisciacalzoni G
tingere vt. [to dye, teindre, teñir, färben] apprammare, tìnghere, intìnghere L, intìgnere, intìngere, tìgnere,
tìnghere (lat. TINGERE), intìnghere (t. di nero, a lutto) N, tingi, intingi C, tignì S, tignì, tinghj’, isciumà, irrisciumà
G
tino/1 sm. [vat, cuve, tino, Bottich] tina f. (lat. TINA), cubone, laccu (t. per vendemmia in muratura; lat. LACCUS)
L, tina f., tineddu, cubone, cupeddu, cupedda f., cubeddu, cubedda f., cupone N, tina f., cubidina f., cuba f. (lat.
CUPPA), cuppu, cuboni, laccu, bruscau C, tinu, cubboni, cuponi S, tina f., calcicatogghju G
tiralastico sm. [sling, fronde, honda, Schleuder] tiralàstigu, tirolàstigu, istìrigu L, tiralàsticu, ltirolla f., àsticu,
làstricu, frunnedda f., stira f,, stiru, vrunnedda f. (t. a forcella) N, tiralàsticu, tirallàsticu, tirollàsticu, frùndia f.,
frùndula f., passìggia f. (cat. passetja) C, tiraràsthiggu S, tiralàsticu, tirallàstiggu Cs G
tirare vt. [to draw, tirer, tirare, ziehen] tirare, trazare, tostare, tràere (lat. TRAHERE), iscùdere, abbuttare,
attraigare (t. giù) L, tirae, tirare, picare a tira N, tirai, tràiri, ghettai C, tirà, trazà, arrizà S, tirà, tustà, scutì,
iscutì G
tirchio agg. [stingy, ladre, cicatero, geizig] atzeccadu, istrintu, aggantzadu, aggrancidu, aggranghenadu,
aggangrenadu, cagasùcciu, asuridu, soridu (lat. ESURIRE), ispiccecche, ispitzecche (it. ant. spizzecca), ispìtziga,
tzecchinculu, cogheddu, occione, taccagnu (sp. tacaño), arrancanadu, astrintone, busaccabóida, cagacittu,
calestiosu, craddecu, ispaccasisinu, manibóidu, remingu, truppiu L, astrintu, astrintone, cacasutzu, cacaizu,
casiacca, coccodatzu, culu de craedda, cul(i)astrintu, culisiccu, aggarrau, ispitzecche, maniastrintu, manichistrintu,
isputzeccu, minnigosu, pistrincu, pistriccu (cat. gerg. pistrincs), cajasoru, arragatu, contedderi, tzicchignosu N,
susuncu, spitzeccu, accanciau, asuridassu (Seui), asuriu, cagasucci, strintu, spisseccu, spitzeccosu, sulieri,
tzeurreddu C, azziccaddu, aunzaddu, ippìzziggu, ippizzèccuru, migragnosu, tiraddu, isthrintu, canniseccu,
curicusgiddu, zeccaragna, zecchincuru S, nanchjosu, milchignu, spizzeccu, spizzichinu, cacasugghju, attinacciatu,
azziccaddu Cs, scurzonu Lm G
tiretto sm. [drawer, tiroir, cajón de la mesa, Schublade] calàsciu, cadàsciu, calàssiu (cat. calaix), calascieddu,
calassieddu L, cadassu, cadasseddu, calàsciu, calassu, galàssiu, galassu N, cadàsciu, cadasceddu, calàsciu, caràsciu,
chedàsciu, carassu C, caràsciu S, calàsciu, cantra f. Lm G
tisi sf. med. [phthisis, pthisie, tisis, Schwindsucht] tisighesa, tisigheja, tisighèntzia, tisighia, disighia, tisia, tisigore
m., tisigùmine m., tisigura, disigura, dìsigu m., dolore cuadu m., male de pettorra m. L, male fìnicu m., tisichesa,
tisichia, tisicore m., tisicùmene m., disicùmene m., disia, tisia, intisichinzu m. N, tisis, tisichesa, tisichèntzia,
arrennósigu m., arrannósigu m. C, tisiggura, tisigghèzia, cunsunzioni S, tisia, tìsicu m., mali fini m. G
tizio sm. [fellow, un tel, fulano, Titius] fulanu (sp. funalo), suttanu (sp. zutano), tale (lat. TALIS), tziddugai L,
fulanu, tale N, fulanu, fullanu, suttanu, tali C, furanu, tari, ghessi, tìzziu S, fulanu, tali, filamistoccu, mengu G
toccare vt. [to touch, toucher, tocar, berühren] toccare (= it.), tànghere (lat. TANGERE), tzirigare (tosc. zerigare o
crs. ziricare), tantare, lampare sas manos, appassare, dittare (ant.; lat. DICTARE) L, toccae, toccare, togare,
tambare, timmiare, tumbulare, tziricare N, toccai C, tuccà, ziriggà, inzinziriggà S, tuccà, casgià, ziriggà Cs G
togliere vt. [to take away, ôter, quitar, nehmen] bogare (lat. VOCARE x VACARE), leare (lat. LEVARE), tostare,
istrattalare L, bocare, bogae, bogare, ‘ocare, vocare, lebare, picare, istòddere, stòddere, tòddere (lat. TOLLERE),
istòddere, istrattòddere N, bogai, pigai, leai, liai C, buggà, cabà, ritirà S, bucà, buggà Cs, tustà, tuglì Lm G
tomba sf. [tomb, tombe, tumba, Grab] tumba (lat. TUMBA), losa (cat. llosa; sp. losa) LNCSG, tumbaju m. N, arca
Lm G
tondo agg. [round, rond, redondo, rund] tundu, appadezonadu, padezonadu, padezonattu, parizu L, tundu, tunnu N,
tundu, arrumbulutzu C, tondu S, tundu G
tonnara sf. [tunny-fishing nets pl., thonaire, almadraba, Thunfischfangstelle] tunnara LN, tonara, tunària,
tonnària, tonària (it. ant. tonaria - DES II, 533) C, tunnara SG
tonno sm. itt. (Thunnus thynnus) [Grosso pesce osseo degli Scombridi, lungo fino a 3 m., dal corpo affusolato, testa
grande, bocca ampia con piccoli denti conici, occhi normali, due pinne dorsali con raggi spiniformi, anale con
peduncolo codale molto grande, di colore bruno-nero, ventre grigio-chiaro, dalla carne molto pregiata.] ► [tunny,
thon, atún, Thunfisch] ► tunnu, tunina f. (sp. tonina), tunnina (it. tonnina) L, tunnu, tonno, toreri LN “torero”;
torina f. (sp. torina) N, tannuda f., tunina f., turina f., torina f., tonina f., tonnina f. C, tunnu SG
tonno sm. itt. (Thunnus thynnus) [Grosso pesce osseo degli Scombridi, lungo fino a 3 m., dal corpo affusolato, testa
grande, bocca ampia con piccoli denti conici, occhi normali, due pinne dorsali con raggi spiniformi, anale con
peduncolo codale molto grande, di colore bruno-nero, ventre grigio-chiaro, dalla carne molto pregiata.] ► [tunny,
thon, atún, Thunfisch] ► tunnu, tunina f. (sp. tonina), tunnina (it. tonnina) L, tunnu, tonno, toreri LN “torero”;
torina f. (sp. torina) N, tannuda f., tunina f., turina f., torina f., tonina f., tonnina f. C, tunnu SG
tonto agg. [stupid, niais, tonto, dumm] tontu (sp. tonto), tontatzu, tontorrone (sp. tontorrón), tantarrone (sp.
tontarrón), billai, billoi, ciónchinu, tzónchinu, conchebotte, conchelinna, peddecraba, mudurrone L, tontu,
tontatzu, tontorrone, conchitostu, lubreo N, tontu, tontatzu, tontorroni, boffettu, bovali, camboni, pabani,
gorbàgliu, gorbàlliu (cat. corball), mincidissu, mannu de badas, ammolentau, calavau, spiricciolau C, tontu,
tunturroni, tontazzu, buccigrossu, cabbu d’ossu, pabasoru, turthóinu m. S, tontu, tuntarisgioni, tumbuloni, zamarru
Lm G
topolino sm. dimin. [small mouse, raton, ratoncillo, Mäuschen] sorighittu, sorigheddu L, soricheddu, sorichittu,
topigeddu N, topixeddu, sorixeddu C, sorigghittu S, razzittu, razzareddu, topeddu Lm G
torace sm. anat. [thorax, thorax, tórax, Brust] càscia de pettus f., pettorra f. (lat. PECTORA), gianna de s’ànima f.
L, istoratze, càssia de pettus f., toratze N, toraci, càscia de pettus f., cascioledda f., tuvu C, càscia di pettu f.,
pettu (lat. PECTUS), pittorra f. S, pettu, pittorra f. G
torchio sm. [press, presse, prensa, Presse] suppressa f. (it. soppressa), pressa f. (= it.), prentza f., tórchiu (t. per
la stampa) LN, prensa f: N, prensa f., prentza f. (sp. prensa), tórchiu, turnichettu C, suppressa f., pressa f., tòrchiu
S, suppressa f., pressa f., prissatogghja f., tolchju, tulchju, tòrchju Lm G
tornare vi. [to return, retourner, volver, zurückkehren] torrare (lat. TORNARE), furriare, recuire (sp. recudir) L,
torrae, torrare, ghirare (lat. GYRARE), dare borta N, torrai C, turrà, furrià S, turnà Lm, turrà, furrià G
toro sm. zool. (Bos taurus) [Maschio adulto dei bovini, destinato alla riproduzione.] ► [bull, taureau, toro, Stier] ►
trau (lat. TAURUS) L, travu, trabu, trau, boe de mammas N, malloru, mallou (lat. MALLEOLUS), toru C, trau SG
torrente sm. [torrent, torrent, torrente, Sturzbach] trainu (lat. *TRAGINARE), trainale, rizolu L, traghinu, trainu,
trainale, roja f. (lat. *ROGIA) N, arritzolu, arriareddu, liscinu, roja f., torrenti, trubu C, trainu SG
torta sf. [cake, tourte, torta, Torte] turta L, turta, trutta NC, turtha S, tulta, turta Lm G
torto sm. [wrong, tort, ofensa, Unrecht] tortu, doltu, dortu, isboltu, tutturu (ant.) L, tortu, inzurju N, tortu C,
torthu, offesa f., affesa f. S, toltu, aggrau, stridu, istridu G
tosare vt. [to shear, tondre, esquilar, scheren] tùndere (lat. TONDERE), rappare, arrappare (sp. rapar), illanare (t.
le pecore), istusire L, tùndere, tùnnere, arrappare N, tundi, rappai, arrappai, arrasai C, tusà S, tundì S, tundì,
tundà Lm G
tosse sf. [cough, toux, tos, Husten] tùsciu m., tùssiu m. (lat. TUSSIS) L, tussi, tùssiu m., tussu m., interessa N, tussi
m., tùssiu m. C, tossa S, tussa, tussi Lm G
tovaglia sf. [(table-) cloth, nappe, mantel, Tischtuch] tiaza (= it.) L, tiàggia, tiaza, tiatza, tibaza, tìàggia, tivàggia,
tivarza, tivaza, mantamesa, supramesa N, tialla, tiàglia C, tuàglia, tubàglia S, tuadda, tuàglia Cs G
tovagliolo sm. [napkin, serviette, servilleta, Mundtuch] pannutzu, pannigheddu, tiazolu,, frebbeuccu, frobbiucca,
tertzibuccu, tertzebuccu (lig. terzebucca), trattabuccu, serviglietta f. (sp. servilleta) L, frobbiucca, pannijeddu,
pannitzu, pannittu, pannittu d’atzoroddu, istrattabuccu, strattabuccu, trattabuccu (probm. cat. torcabocca - DES II,
510), bravùccia f. N, trattabuccu, pannixeddu, pannitzeddu, tiaxola f., tiallora f., trigiolu C, tubaglioru,
tuzzibuccu, tozzibuccu S, friabuccu, tuaddolu, bialoru G
traccia sf. [trace, trace, huella, Spur] sémida (lat. SEMITA), istiga (lat. VESTIGIARE o crs. bistiga), istigu m., ormina
(it. orma), irmina, urmina, arrastu m., rastra (cat. rastre; sp. rastro), filuga, inghetta, tràvigu m. (sp. trafagar),
caminera, fratta, tratta (lat. TRACTA), tràccia L, tratta, istiga, ormina, urmina, addromu m., carrugàrgia, frusa (t.
del cane), sinza N, arrasta, arrastu m., arrastadura, arrastamentu m., rastru m., rastu m., trastìggiu m. (cat.
trasteig), frusa, morixeddu m., àndara, arrèspia, trassìggiu, trastillu m., tratta C, tràccia, tratta, rasthu m., rastha,
aìmminu m., pidùggiu m., semidda S, tràccia, tratta, rasta, arrasta, ràglia, rastru m., sestu m., bistiga Lm, vistica G
traditore sm. [betrayer, traître, traidor, Verräter] traittore, traittoratzu, traimanu, caratzanu (probm. cat.
carassa), alese, aleve (sp. aleve), alevosu (sp. alevoso), fraitzu (probm. it. frate), escariota, mandighennega,
trobearzu, trobeale (lat. *INTERPEDIA) L, traittore, traittoratzu, tropejale, tolaju N, traittori, traixidori, traixinu,
fraitzu, impiccababbu C, tradidori, impiccababbu, ischunfidaddu S, traditori, facchiessu, fraizzosu, gregu, regu (lat.
GRAECUS), ghjudeu G
traduzione sf. [translation, traduction, traducción, Übersetzen] tradussione, traduida, raduiscione, trasladura,
transida, boltadura L, tradussione, vortada, vortadura, bortadura N, tradusidura, tradutzioni, furriadura, transida,
transidura, traslatzioni C, traduzioni SG
traffico sm. [traffic, trafic, tráfico, Handel] tràffigu, tràfficu, tràvigu, attràvigu, nàvigu, manizu (it. maneggio) ,
currizamentu, moventia f. L, tràfficu, traballonzu, trabiconzu, tràbicu, tràffigu, traviconzu, tràvicu, manizu N,
tràffigu, trappicu, tràvigu, manìggiu C, tràffiggu, raggiru, riggiru S, tràfficu, tràvigu (crs. tràvigu), manegghju G
tramare vt. [to weave, tramer, tramar, anzetteln] tramare, trassare (cat. trassar; sp. trazar), ordinzare (lat.
*ORDINIARE), ordiminzare, ordivinzare, ordizare, arminzare, meledare (lat. ant. MELETARE), cumbuttare,
infilistrare, colovrinare L, tramare, tropejare, trassae, trassare, ordimingiae, ordiminzare, istare ordi-ordi,
meledare, intragnare, intrannire N, tramai, intramai, urdiri, trassai C, tramà, intramà S, tramà, trassà G
tramonto sm. [setting, coucher du soleil, ocaso, Untergang] tramontu, occasu (lat. OCCASUM SOLIS), calada de sole
f., impanigonzu, cabulada de sole f., intrada de sole f., inchinadorzu, inclinadorzu, incrinada f., iscurigadorzu,
iscurigadorza f., intrinonzu, intrinada f., intirinu, ingrinadorzu, ingalu, interrighinada f., morigadorzu, tramunera
f., tramuntu L, intrighinadorju, intrighinadorzu, intrada de sole f., collia ‘e su sole f., intrìchinu, intrighinadura f.,
calada de su sole f., scurigadórgiu N, intrada de su soli f., occasu, ammurriadroxu, calada ‘e soli f., scurigadórgiu,
scurigadroxu C, tramontu, carasori, incrinadda f. S, tramàcinu, intramàcinu, intramacinata f., trabàcinu,
intrabàcinu, intrabacinata f., intrinata f., insirata f., incrinadda f., incrinu Cs, calata di soli f. G
tranquillo agg. [quiet, tranquille, tranquilo, ruhig] tranchillu, tranchìgliu, (sp. tranquilo), trancuillu, asseliadu,
asséliu, assussegadu, sussegadu, pàghidu, pàsidu, sode, selenu, séliu, pacioccu, assaniadu, discansosu, calmu, L,
tranchillu, trancuillu, asseliau, appachiau, assussegau, ammeltzindrinnitu, discassosu N, tranchillu, trancuillu,
addasiosu, asseliau, sullenu, solenu, passiosu, paxosu, acchietu, calmu C, tranquillu, pàsiddu, assussiggaddu,
cabbassussigaddu S, tranchillu, trancuillu, traianu, pàsigu, pàsidu, paciosu, paciorru, smascimatu, sussigatu,
discansatu G
trapano sm. [drill, trépan, taladro, Bohrer] tràbanu (= it.), berrina f. (probm. cat. barrina), trapante (cat.
trepant), celebracchinu, girabarchinu, girabacchinu, girabracchinu L, tràpanu, trapante, trapanti, trapanadora f.,
verrina f., berrina f., zirabarchinu (t. a mano; piem. giraberchin), zirafarchinu, celebracchinu N, trapanti, tràpanu,
tràppulu, barrina f., girabarrina, girabarchinu, girabracchinu C, tràbanu, cirabracchinu, girabracchinu S, tràpanu,
tràbbanu Cs, trivellu, ghjrabalchinu, girabracchinu Lm, varrugghju, varrucchju G
trappola sf. [trap, piège, trampa, Falle] sorigarzu m. (t. per topi), piàdiga (lat. *PEDATICA), matzonera (t. per volpi
e per uccelli), óbiga, cane de ferru m., tràppula L, soricarju m., lattu m. (t. per volpi; lat. LAQUEUS), perdàggia,
pràdiche, pràiga, pradera (t. di pietra), óppicu m. (probm. it. coppo), tenetope m., tràppula N, arrettera, rettera,
arrattera, rattera (t. per topi; cat. ratera), rattonera, arrattonera, arrettonera (sp. ratonera), cassatopis m.,
artana, ottà, paradora, tella (cat. tella), tràppula C, tràppura, soriggàggiu m. S, tràppula, razzagghju m., piàttica,
piàttigga, putriaca, tegghja (t. per uccelli), chjà
Scarica

VOCABULÀRIU ITALIANU- SARDU Logudoresu